Sunteți pe pagina 1din 27

1

Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti


Facultatea de Medicina
Disciplina de Sanatate Publica si Management
( în cadrul programului TEMPUS JEP 7094)
100 de Întrebari si 3 Studii de caz de Sanatate Publica si
Management
Realizat de Colectivul Catedrei
de
Sanatate Publica si Management
Prof. Dr. Dan Enachescu, seful disciplinei
Prof. Dr. Cristian Adrian Havriliuc
Conf. Dr. Mihai Marcu
Dr. Adriana Vasile, sef lucrari
Asist. Univ. Dr. Irina Ispasescu
Asist. Univ. Dan Mihailescu
Asist. Univ. Dr. Dana Minca
Asist. Univ. Dr. Silviu Radulescu
Asist. Univ. Dr. Adreea Steriu
Asist. Univ. Dr. Cristina Vladu
2
STAREA DE SANATATE
1. Gradele de trecere de la sanatate la boala sunt:
a. disconfort
b. boala
c. incapacitate
d. invaliditate
e.deces
2. Urmatorii indicatori masoara nivelul starii de sanatate a
populatiei ca rezultat al factorilor care
o conditioneaza:
a. fertilitatea
b. asigurarea populatiei cu medici c.speranta
de viata fara incapacitate
d. incidenta
e. nivelul de cultura generala
3. Ordinea principalelor categorii de factori care conditioneaza
starea de sanatate in cele mai
multe tari europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sanatate, mediul
fizic si social
b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile
de sanatate
c. serviciile de sanatate, comportamentele, mediul fizic si social,
factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile
de sanatate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile
de sanatate
4. Medicina sociala foloseste ca metode:
a. depistarea bolilor în masa
b. biostatistica
c. masurarea prognosticului
d. educatia pentru sanatate
e. masurarea asociatiilor epidemiologice
DEMOGRAFIE
5. Nivelul natalitatii este influentat de:
a. structura pe grupe de vârsta a populatiei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. fertilitate
6. Prima etapa a tranzitiei demografice se caracterizeaza prin:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. mortalitate mare
d. mortalitate mica
e. cresterea rapida a populatiei
7. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea
ratelor de mortalitate:
a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
3
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala
8. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:
a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecventa deceselor printre cazurile de boala
e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor
9. Piramida vârstelor in forma de urna exprima:
a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare
10. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 13.4 nascuti
morti la 1000 de nascuti vii. Alegeti
indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
11. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 18.8 decese de
cauze puerperale la 100 000 de
nascuti vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine
fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
12. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 14.2 decese la
copii de pâna la 28 de zile la 1000 de
nascuti vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine
fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
13. În anul 1971 s-au înregistrat în judetul "X", 27,6 morti la
fetusi de peste 28 de saptamâni si
sugari de pâna la 7 zile la 1000 de nascuti. Alegeti indicatorul
care masoara cel mai bine
fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce
14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalitatii sunt
necesare urmatoarele
informatii:
a. distributia pe grupe de vârsta a populatiei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în populatia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a populatiei standard
15. Identificati mecanismul principal al îmbatrânirii populatiei
în România:
a. scaderea mortalitatii infantile
b. scaderea mortalitatii specifice pe grupe de vârsta
c. scaderea mortalitatii generale
d. scaderea natalitatii
e. scaderea mortalitatii prin boli infecto-parazitare
16. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare
ale nasterii permit calculul:
a. ratei natalitatii
b. ratei de fertilitate generala
c. mortalitatii perinatale
d. vârstei mediane la nastere
e. rangului mediu al noului nascut
17. Definitia nascutului viu acceptata de OMS include drept
criterii:
a. durata gestatiei
b. greutatea la nastere
c. lungimea la nastere
d. prezenta respiratiei
e. prezenta batailor cordului
18. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, în anul "X" s-au
înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost
barbati) si au decedat datorita
tuberculozei 60 de persoane (din care 50 au fost barbati).
Mortalitatea specifica prin
tuberculoza la barbati a fost:
a. 0.5‰
b.60/100000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
19. Într-un oras cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-au
înregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au
decedat datorita tuberculozei 60 de
persoane (din care 50 au fost barbati). Mortalitatea
proportionala LETALITATEA prin tuberculoza a fost:
a. 0.5‰
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula
20. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au
înregistrat 1000 decese de toate cauzele,
300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au
decedat datorita tuberculozei 60 de
persoane (din care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin
tuberculoza la barbati a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula
5
21. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au
înregistrat 1000 decese de toate cauzele,
300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au
decedat datorita tuberculozei 60 de
persoane (din care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin
tuberculoza a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 60/300
e. nu se poate calcula
22. Letalitatea prin cancer dupa localizare la persoanele de 55-
59 ani în doua populatii a fost:
Localizare Populatia “ X” Populatia “Y”
Plamân 10.0% 6.7%
Sân 30.0% 20.0%
Uter 25.0% 16.7%
Alte localizari 35.0% 56.6%
TOTAL 100.0% 100.0%
Se poate spune ca probabilitatea de deces prin cancer de plamân, sân
si uter este mai mare în
populatia "X" decât în populatia "Y"?
a. nu, pentru ca nu se face deosebirea dintre incidenta si prevalenta
b. da
c. nu, pentru ca mortalitatea proportionala nu ofera o estimare a
riscului de deces
d. nu, pentru ca nu se cunoaste structura pe grupe de vârsta a celor
doua populatii
e. nu, pentru ca nu exista un lot martor
23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalitatii prin
metoda directa sunt necesare
urmatoarele informatii:
a. distributia pe grupe de vârsta a populatiei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în populatia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a populatiei standard
24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale
constatatoare ale decesului se poate
calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifica la medici
c. mortalitatea propotionala prin TBC
d. speranta de viata la nastere
e. mortalitatea prin cancer la barbati
25. În interpretarea evolutiei în timp a mortalitatii printr-o
anumita localizare a cancerului, într-o
populatie data, este necesar sa se ia în considerare:
a. evolutia fatalitatii
b. evolutia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informatiilor
d. evolutia structurii pe vârste a populatiei
e. variatiile în expunerea la factorii de risc
26. În cursul unui an calendaristic, într-o populatie de 1000
locuitori, nascutii vii au înregistrat urmatoarele greutati la
nastere:
Greutate la nastere Nr. cazuri
1000 g 1
1000- 1499 g 3
1500- 1999 g 3
2000- 2499 g 4
2500 g si peste 7
Care este indicele brut de natalitate în aceasta populatie?
a. 18‰
b. 11‰
c. 14‰
d. 17‰
e. 7‰
27. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare
de deces permit calculul:
a. letalitatii prin tumori
b. mortinatalitatii
c. vârstei medii de deces
d. ratei brute a mortalitatii
e. ratei mortalitatii specifice pe cauze
28. Un produs de conceptie care în momentul separarii de corpul
mamei cântarea 1150 grame
si nu a prezentat semne de viata, iar mama declara ca durata
sarcinii a fost de 27 de
saptamâni, reprezinta:
a. nascut viu
b. nascut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce
29. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt folosite pentru a:
a. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de înregistrarea
incorecta a vârstei la deces
b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de
vârsta
c. corecta ratele mortalitatii pentru erori cauzate de absenta datelor
legate de vârsta la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vârsta
e. elimina efectul diferentelor de structura pe grupe de vârsta la
compararea ratelor mortalitatii
30. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de
deces dupa prima luna de viata?
a. da, pentru ca se raporteaza la nascutii vii
b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna
c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravietuitorii în vârsta de 1 luna
d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar
dupa nastere
e. da, pentru ca amândoi se refera la decesele sugarilor în vârsta de
peste o luna
31. În judetul X indicele brut al mortalitatii generale a fost în
1985 de 12 ‰ în mediul urban
si 15‰ în rural. Atât pentru urban cât si pentru rural indicele
mortalitatii standardizate
pentru vârsta a fost de 14‰. Explicatia cea mai buna a acestui
fenomen este:
a. în urban sansa de supravietuire este mai mare datorita accesibilitatii
crescute
b. mortalitatea scazuta în urban va avea ca rezultat îmbatrânirea
populatiei
c. mortalitatea scazuta în urban este o consecinta a faptului ca în
urban populatia este mai tânara
d. mortalitatea generala dintr-un teritoriu (urban sau rural) este
puternic influentata de factorii de mediu
f. în acest caz standardizarea pentru vârsta produce un artefact ce este
nesemnificativ
32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici
masoara:
a. mortalitatea specifica
b. letalitatea
c. fatalitatea
d. mortalitatea bruta
e. nici unul din cele de mai sus
Studiu de caz nr.I
În 2 districte au fost introduse pentru o perioada de 10 ani
registre pentru cazurile de infarct miocardic acut (IMA). În
1987 s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Districtul A: - Populatia 1 milion locuitori
- Rata bruta a mortalitatii 30 decese la 1000 locuitori
- Mortalitate specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Districtul B: - Populatie 1 milion locuitori
- Rata bruta a mortalitatii 25 decese la 1000 locuitori
- Mortalitatea specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori
Dl. În 10 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea
actiunilor de educatie pentru sanatate aplicate în cele 2
districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor
alimentare si influentei lor în aparitia IMA?
a. prevalenta
b. incidenta
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea
D2. În 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele
terapeutice realizate?
a. prevalenta
b. incidenta
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea
D3. Pe baza datelor din enunt care din urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
a. riscul unui individ de a muri este acelasi în ambele populatii
b. nu se poate calcula letalitatea prin lMA
c. letalitatea prin lMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin lMA
D4. Dupa standardizarea dupa vârsta, s-au obtinut rate ale
mortalitatii egale în cele 2 districte. Se poate conchide ca:
a. letalitatea prin lMA devine identica în cele 2 populatii
b. populatia A este mai îmbatrânita fata de populatia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vârste a celor 2
populatii
d. indicii standardizati nu sunt indici reali, direct observati în cele 2
populatii
e. standardizarea pentru vârsta nu prezinta interes pentru studiul
epidemiologiei
IMA
D5. În anul1988 o epidemie severa de gripa a afectat districtul
A. Consecinta: o
crestere cu 10% a numarului total de decese fata de1987.
Populatia, incidenta, prevalenta
si numarul de decese prin IMA au ramas aceleasi fata de 1987.
Ce s-a putut constata în
1988 fata de 1987 în districtul A?
a. scaderea fatalitatii prin lMA
b. scaderea letalitatii prin IMA
c. o fatalitate prin lMA nemodificata
d. o letalitate prin lMA nemodificata
e. o mortalitate specifica prin lMA nemodificata
EPIDEMIOLOGIE
33. Într-o investigatie a infectiilor stafilococice s-a constatat ca
incidenta este de 3 ori mai mare la
Spitalul "X" decât la Spitalul "Y". Diferenta este semnificativa
statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al mastilor faciale, Spitalul "X" neimpunând
asemenea port, s-ar trage
concluzia ca:
a. exista o relatie între utilizarea mastilor faciale si incidenta infectiei
stafilococice
b. nu este nici o relatie între folosirea mastilor faciale si incidenta
infectiei stafilococice
c. relatia dintre utilizarea mastilor faciale si incidenta infectiei
stafilococice nu este
determinata
d. diferenta este datorata variatiilor întâmplatoare
e. diferenta de variatie determina frecventa de 3 ori mai mare
34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii în
vârsta de 2 ani selectionati aleator
au primit vaccinul respectiv si au fost urmariti timp de 10 ani.
Dintre acestia 80% nu au fost
afectati de boala. Care este cea mai corecta concluzie în ceea
ce priveste eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent data fiind rata înalta a imunizarii
b. nici o conc1uzie nu este posibila, deoarece nu s-au urmarit si copiii
nevaccinati
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa produca o
rata mai mare
de imunizare
d. 80% nu este valoare de încredere si poate fi combatuta
e. valoarea înregistrata de: 100%-80% = 20%, este rata frecventei de
aparitie a bolii
35. Dintr-o ancheta epidemiologica rezulta ca frecventa
cazurilor noi de cancer vezical la barbati
a fost de 48,0 %000 la fumatori si 24 %000 la nefumatori. Riscul
relativ al cancerului de vezica la
fumatori este de:
a. 48-24
b. 48/24
c. 24/48
d.48
e. nu se poate masura
36. Un studiu desfasurat în Anglia arata ca din 224 de familii în
care a aparut un caz de
poliomielita, în 56 existau papagali. Într-un alt studiu
englezesc din 99 de pacienti chestionati, 30
aveau papagali. Concluzia ca exista o relatie între prezenta
papagalilor în case si aparitia
poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba despre incidenta
sau prevalenta
c. incorecta, deoarece ne sunt oferite informatiile sub forma unei
frecvente, nu a unui risc
9
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de comparatie
37. Distributia pe grupe de vârsta a consumului de alcool,
Washington 1951 a fost:
Grupa de vârsta Proportia consumatorilor
20- 30 25.3
30- 39 23.2
40- 49 28.4
50- 59 47.9
60- 69 48.6
70 si peste 68.2
_ 2= 49, p< 0,01
Concluzia: cu cât persoanele îmbatrânesc cu atât tendinta este
de a nu renunta la
consumul de alcool, este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba de incidenta sau
de prevalenta
c. incorecta, deoarece se prezinta o rata când ar trebui sa fie vorba
despre un raport
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de comparatie
38. Într-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100
de mame care au nascut copii
prematuri si la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii
nascuti provenind din aceeasi
zona, împerecherea cu cazurile facându-se dupa: vârsta, rasa,
statutul marital al mamei, sex si rang
pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a gasit la 18 dintre cazuri si 10 dintre
martori, diferenta este
semnificativa statistica.
Concluzia ca exista o asociere între volumul cardiac al mamelor
si prematuritate este:
a. corecta
b. incorecta ,deoarece compararea nu se bazeaza pe rate
c. incorecta ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a
semnificatiei statistice
d. incorecta, deoarece grupurile de studiu si de comparat nu sunt
asemanatoare pentru
caracteristici relevante
e. incorecta ,deoarece existenta unui biais de observatie sau de
interviu poate influenta
rezultatul
39. Statisticile serviciului de circulatie au pus în evidenta faptul
ca numarul masinilor de culoare
albastra implicate în accidente a fost mai mare decât al
masinilor de alte culori. Concluzia ca o
persoana care conduce o masina de culoare albastra are un risc
mai mare de accident fata de o
persoana care conduce o masina de alta culoare este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece comparatia nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece nu este folosit nici un grup de comparatie ( de
control)
d. incorecta, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificatie
statistica
e. incorecta, deoarece este folosita prevalenta în locul incidentei
40. Într-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi si 500 martori,
factorul de risc suspectat a fost
înregistrat la 400 de cazuri si la 100 de martori. Incidenta bolii
la persoanele cu factorul de risc
prezent este:
a. 80%
b. 40%
c. 16%
d. 20%
10
e. nu se poate calcula
41. Epidemie înseamna:
a. o boala care are o rata scazuta de aparitie dar care este constant
prezenta într-o
comunitate sau regiune
b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. aparitia bolii în exces fata de rata asteptata pentru acea populatie
d. bolile respiratorii care apar în mod sezonier
e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori
42. Greutatea medie la nastere a primilor nascuti de la 23 de
femei care au fumat mai
mult de un pachet de tigari pe zi în timpul sarcinii a fost cu 200
de grame mai scazuta
decât a primilor nascuti de la 16 femei care nu au fumat
niciodata. Diferenta a fost
statistic semnificativa la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta
înseamna:
a. fumatul în timpul sarcinii întârzie cresterea fatului
b. diferenta observata a fost prea mare ca sa fi aparut doar din
întâmplare
c. diferenta observata ar fi putut apare din pura întâmplare
d. numarul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a
obtine un
rezultat concludent
e. fumatul în perioada sarcinii nu influenteaza cresterea fatului
43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boala si 50 de
control, s-a determinat ca diferenta gasita
în raport cu un posibil factor etiologic nu este statistic
semnificativa. Se poate conchide ca:
a. nu exista nici o asociere a factorului cu boala
b. diferenta poate fi clinic semnificativa
c. diferenta poate fi rezultatul unei variatii de esantion
d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmata
e. interferenta observatorului sau intervievatorului a fost eliminata
44. În urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric
într-o comunitate, ulcerul gastric a
fost diagnosticat într-o proportie de 80 la 100000 de barbati în
vârsta de 35-49 ani si de 90 la
100000 femei de 35-49 ani. Concluzia ca la aceasta grupa de
vârsta, femeile prezinta un risc mai
mare de a contacta ulcerul gastric este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se face distinctia între incidenta si prevalenta
c. incorecta, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara barbatii
cu femeile
d. incorecta, datorita unui posibil efect de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista nici un grup martor sau de control
45. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta
selectata initial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fara boala
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fara factorul care face obiectul studiului
46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ
cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp
b. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei
factorului suspectat
c. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei bolii
rezultante
d. este mai dificil de a obtine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor
47. În anu 1945, un numar de 1000 de femei care lucrau într-o
fabrica de pictat cu radium
cadrane de ceas au fost luate in studiu. Incidenta cancerului de
os la aceste femei pâna în 1975 a
fost comparata cu aceea înregistrata la 1000 de femei care
lucrau ca telefoniste în 1945. 20 de
femei de la fabrica de ceasuri si 4 telefoniste au facut cancer
de os între 1945 si 1975. Riscul relativ
de a contacta cancer de os de catre muncitoarele de la fabrica
de ceasuri este:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. nu se poate calcula cu aceste date
48. Rezultatele unui studiu asupra prevalentei obezitatii pe
grupe de vârsta au fost:
Grupa de vârsta Ponderea obezitatii
20- 40 19%
40- 60 25%
60- 80 15%
80+ 5%
Concluzia ca, pe masura ce oamenii îmbatrânesc, ei devin mai
grasi, este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece este necesara o rata
c. incorecta, deoarece nu se utilizeaza nici un grup de control sau de
comparatie
d. incorecta, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasa din
datele obtinute dintre
un studiu transversal
e. incorecta, deoarece este utilizata prevalenta în timp ce este
necesara incidenta
49. Printre 300 de decese prin otraviri accidentale înregistrate
la copii, în orasul "A", existau de 5
ori mai multi copii din familii cu statut socio-economic scazut
decât copii cu statut socio-economic
ridicat. Concluzia ca otravirea accidentala este de 5 ori mai
mare la copiii defavorizati socioeconomic
fata de cei favorizati este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece studiul si grupurile nu sunt relevante sau
comparabile
c. incorecta, deoarece exista o interpretare improprie a semnificatiei
statistice
d. incorecta, deoarece comparatia nu se bazeaza pe rate
e. incorecta, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului
50. Forta unei asociatii între un factor si o boala este cel mai
bine masurata prin:
a. perioada de incubatie
b. incidenta bolii în populatia totala
c. prevalenta factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ
51. În trecutul familial a 100 pacienti schizofrenici s-a gasit ca
45 din acestia au ramas fara unul
din parinti înainte de a împlini 18 ani. Dintre 134 de studenti la
medicina s-a gasit ca 23 si-au
pierdut unul dintre parinti pâna la aceeasi vârsta. Pe baza
acestei diferente care este statistic
semnificativa, inferenta ca exista o asociatie cauzala între
pierderea unuia dintre parinti în
copilarie si schizofrenie este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece compararea nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece grupul de bolnavi si grupul martorilor nu sunt
comparabile
d. incorecta, deoarece nu a fost exclusa eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus
52. Pentru determinarea relatiei dintre nivelul seric al sodiului
si hormonul antidiuretic
(ADH) la pacientii cu meningita, cel mai adecvat proiect de
studiu trebuie:
a. sa masoare în mod repetat sodiul si ADH la un pacient
b. sa masoare sodiul si ADH la o serie de pacienti
c. sa masoare sodiul la o serie de pacienti si ADH la o serie diferita de
pacienti
d. sa masoare ADH la o serie de pacienti si la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus
53. În raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:
a. costa mai mult
b. este adecvat studiului unei boli rare
c. se bazeaza mai putin pe memoria subiectilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. poate înregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu
54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat în judetul
"X" pentru masurarea riscurilor de
deces infantil asociate unor factori favorizanti sunt prezentate
în tabelul de mai jos:
Nr.crt Factorul de risc RR de deces 0-1 an RA(%)în populatie
1 Nastere neasistata 5.1 4.8
2 HTA în timpul sarcinii 5.2 3.2
3 Vârsta mamei sub 19 ani 1.7 4.1
4 Travaliu prelungit 2.5 2.5
5 Familie dezorganizata 1.9 1.7
Primul factor de risc asupra caruia trebuie actionat în cadrul
unui program de reducere a mortalitatii infantile va fi:
a. factorul 2 pentru ca are riscul relativ cu valoarea maxima
b. factorul 1 pentru ca are riscul relativ mai mare decât riscul atribuibil
în populatie
c. factorul 3 pentru ca are riscul atribuibil în populatie mai mare decât
riscul relativ
d. factorul 4 pentru ca are riscul relativ egal cu riscul atribuibil în
populatie
e. factorul 1 pentru ca are riscul atribuibil în populatie cu valoare
maxima
55. Asociatiile epidemiologice la nivelul indivizilor pot fi
studiate prin anchete:
a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive
56. Mortalitatea specifica prin cancer pulmonar la medici este
de 160/100000 la marii fumatori
fata de 8/100000 la nefumatori, iar prevalenta fumatului în
masa medicilor de 80%. Riscul de
deces prin cancer pulmonar al unui medic mare fumator fata de
unul nefumator este de:
a. 152
b. 72
c. 20
d. 8
e. nici unul de mai sus
13
57. Argumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor
cauzal" pentru o boala sunt:
a. eliminarea factorului sa reduca riscul de boala
b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boala
c. plauzibilitatea relatiei
d. expunerea la factor trebuie sa preceada aparitia bolii
e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi
58. Din 1000 de femei cu cancer de sân, 32 erau însarcinate. Se
poate conchide:
a. 3,2% din pacientele cu cancer de sân erau însarcinate
b. cancerul de sân este o complicatie rara a sarcinii
c. sarcina este un factor de protectie pentru cancerul de sân
d. daca se standardizeaza pentru vârsta, putem determina riscul
cancerului de sân în timpul
sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sân
59. Din 250 de persoane (80 barbati si 170 femei), participante
la un picnic, 112 s-au îmbolnavit, din
care 76 au fost femei si 36 barbati.
a. incidenta pentru sexul masculin a fost 36/112
b. incidenta pentru sexul masculin a fost 36/80
c. incidenta pentru sexul feminin a fost 76/112
d. incidenta pentru sexul feminin a fost 76/170
e. incidenta generala a a fost 112/250
60. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare si
de mortalitate prin afectiuni
tromboembolice la doua loturi de femei :
Decese
(la 100 000)
Rata de spitalizare
(la 100 000)
20-34 ani 35-44 ani 20-44 ani
Utilizeaza
contraceptive orale
1,5 3,9 47,0
Nu utilizeaza
contraceptive orale
0,2 0,5 5.0
Pe baza acestor date se poate conchide ca:
a. exista o relatie cauzala între utilizarea contraceptivelor orale si
afectiunile tromboembolice
b. mortalitatea prin aceste afectiuni este mai mare în cazul utilizarii
contraceptivelor, la fiecare grupa
de vârsta
c. mortalitatea este mai mica la femeile care nu utilizeaza
contraceptive comparativ cu cele care
utilizeaza contraceptive, dovada fiind si o rata de spitalizare mai mica
d. mortalitatea creste cu vârsta, indiferent daca se utilizeaza sau nu
contraceptive orale
e. nici o concluzie nu este corecta
61. În studiul de la Framingham asupra bolii coronariene, la
examinarea initiala 17 persoane din
1000 au fost gasite cu boala coronariana. Aceasta marime
exprima:
a. incidenta bolii coronariene
b. prevalenta de moment a bolii coronariene
c. prevalenta de perioada a bolii coronariene
d. frecventa atacurilor de infarct miocardic
e. nici una din acestea
14
62.Masura obtinuta prin scaderea ratei îmbolnavirii ( de obicei
incidenta sau mortalitate) la
persoanele neexpuse din rata corespunzatoare la persoanele
expuse reprezinta:
a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalenta bolii
d. fractia etiologica a riscului
e. risc de pierdere din urmarire
63. Epidemiologia este definita clasic ca studiul:
a. distributiei si determinantilor bolii în populatiile umane
b. distributiei bolii în populatiile umane
c. distributiei determinantilor bolii în populatiile umane
d. modelului de organizare a serviciilor medicale
e. etiologiei bolilor
64. O valoare mare a riscului atribuibil în populatie obtinuta în
urma unei anchete de cohorta
poate servi pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul
observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere
a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii
la expusi si nonexpusi
65. O valoare mare a riscului relativ obtinuta într-o ancheta
epidemiologica analitica poate servi,
independent de frecventa bolii si a factorului de risc, pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul
observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere
a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii
la expusi si nonexpusi
Studiu de caz nr. II
E1. Pentru a se studia daca exista o relatie între utilizarea
contraceptivelor orale (estroprogestative)
si cancerul de col uterin, a fost urmarit din decembrie 1976
pâna în ianuarie 1980 un
grup de femei între 18 si 58 de ani, fara cancer de col în
momentul începerii studiului.
Supravegherea a constat în principal din efectuarea anuala a
frotiului Papanicolau, cercetând în
paralel utilizarea contraceptivelor prin chestionar.
E1.1. Avem de a face cu o ancheta:
a. longitudinala
b. prospectiva
c. de cohorta
d. de epidemiologie analitica
e. cazuri-control
E1.2. În tabelul urmator figureaza rezultatele anchetei în
functie de durata utilizarii
contraceptivelor:
Durata expunerii Nu au luat
contraceptive
1-4 ani >4 ani
Incidenta cancerului
de col uterin
( la 100 000 )
32 96 …?
Riscul relativ 1 3 5
15
Aveti suficiente elemente pentru a completa tabelul si a a
calcula incidenta cancerului de col la
femeile care utilizeaza contraceptive mai mult de 4 ani?
a. nu, ar trebui cunoscut numarul de femei care au fost expuse mai
mult de 4 ani
b. nu, pentru ca nu se cunoaste incidenta la nonexpuse
c. nu, ar trebui sa se cunoasca incidenta cancerului în populatia
generala
d. da, incidenta este 160/100000
e. nu, ar trebui sa se cunoasca numarul de fumatoare care nu au fost
expuse
E1.3. Faptul ca riscul relativ creste de la 1 la 5 odata cu
cresterea expunerii la factorul studiat:
a. confirma ipoteza dupa care contraceptivele orale sunt un factor de
risc pentru cancerul de col
b. dovedeste ca utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului
de col
c. este un argument în favoarea cauzalitatii
d. nu exista nici o semnificatie etiologica în aceasta ancheta
e. nu are nimic de a face cu relatia de cauzalitate
E 1. 4 Cum se putea proceda dupa parerea dumneavoastra la
calculul riscului relativ?
a. calculând direct riscul relativ ca raport la doua incidente
b. comparând utilizarea de contraceptive de catre femeile atinse de
cancer de col cu utilizarea
contraceptivelor de catre cele indemne
c. comparând frecventa cancerului la utilizatoare cu cea la
nonutilizatoare
d. calculând valoarea testului chi patrat
e. utilizând o metoda de aproximare a riscului ( odds-ratio )
SCREENING
66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprima
capacitatea sa de :
a. a masura corect frecventa reala a bolii
b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai multi
investigatori
c. a masura corect frecventa reala a absentei bolii
d. a masura corect gravitatea bolii
e. a masura probabilitatea de aparitie a bolii
67. Screeningul are avantajele:
a. stabileste diagnosticul de certitudine al bolilor în fazele
oligosimptomatice
b. este ieftin
c. se poate utiliza în scop prescriptiv
d. este bine acceptat de populatie
e. este aplicabil la boli cu prevalenta foarte mica
68. Un test de screening pentru cancerul de sân a fost
administrat la 400 de femei cu biopsie
pozitiva pentru cancerul de sân si la 400 de femei fara cancer
de sân. Rezultatele testului au fost
pozitive la 100 dintre femeile bolnave si la 50 dintre femeile
nonbolnave. Sensibilitatea testului este:
a. 87%
b. 67%
c. 25%
d. 33%
e. 12%
69. Un test de screening are o specificitate teoretica de 100%.
Aceasta înseamna ca oricare ar fi
sensibilitatea:
a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1
b. toate persoanele depistate sunt într-adevar bolnave
c. nu sunt falsi negativi
d. toti bolnavii sunt depistati
e. nu sunt falsi pozitivi
70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de
separare pentru testul A a fost stabilit la
160 mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar
însemna ca:
a. sensibilitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numarul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru
testul B
d. numarul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru
testul B
e. numarul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru
testul B
71. Un test cu o sensibilitate de 60 % aplicat la 1000 de
subiecti, în rândul carora prevalenta bolii
este de 10 %, a evidentiat 200 de presupusi bolnavi. Care este
numarul de fals pozitivi?
a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100
72. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test
screening se defineste ca proportie a persoanelor bolnave din
populatia supusa testului identificate corect ca fiind bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictiva negativa
e. prevalenta
73. Criterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui
screening sunt:
a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil
b. sistemul de sanatate sa dispuna de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila în stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventa si/sau grava
e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de
sanatate
74. Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv în cazul unei
probe de screening cu o sensibilitate si specificitate de
respectiv 90%, aplicata unei populatii de 1000 de persoane cu
o prevalenta a bolii de
20% este:
a. 180/260
b. 20/740
c. 180/200
d. 180/800
e. 20/200
Studiu de caz nr. III
S1. 70% din populatia normala are o glicemie inferioara valorii
A, în timp ce 85% din diabetici au
o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia
valoarea A ca prag de separare între 2
grupe, considerând probabil normali indivizii cu glicemia
inferioara valorii A si probabil diabetici
indivizii cu glicemia superioara valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?
a. 0,70
17
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.2. Care este specificitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.3 Daca prevalenta P a diabetului este de 5%, care este
valoarea predictiva pozitiva, adica
probabilitatea unui diabet zaharat real la un individ testat a
carui glicemie depaseste pragul A?(
precizia calculelor este de 2 zecimale)
a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85
S1.4. În aceleasi conditii ( P=5%), care este valoarea predictiva
negativa, adica probabilitatea ca un
individ testat a carui glicemie este sub pragul A sa nu fie într-
adevar diabetic? ( precizia calculelor
este de 2 zecimale)
a. 0,15
b. 0,30
c. 0,50
d. 0,87
e. 0,99
PREVENTIE
75. Profilaxia primara urmareste:
a. sa evite aparitia bolii la individ
b. sa reduca incidenta bolii în populatie
c. sa schimbe distributia factorilor de risc în populatie
d. sa evite agravarea bolilor incipiente
e. sa creasca rezistenta specifica si nespecifica de boala
76.Interesul actual fata de profilaxie a fost stimulat de :
a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice
b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorarii
starii de sanatate
c. concordanta dintre cheltuielile si ameliorarea starii de sanatate
d. rolul factorilor comportamentali în explicarea modelului actual al
morbiditatii
e. cunoasterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice
77. Prevenirea si combaterea unei boli la nivelul populatiei
presupune:
a. cunoasterea riscurilor asociate unor factori
b. cunoasterea etiologiei bolii
c. cunoasterea prevalentei factorilor de risc
d. existenta unor resurse disponibile
e. existenta unor tehnologii preventive/curative
18
78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care
nu determina recuperarea, are
drept consecinta:
a. scaderea prevalentei bolii
b. cresterea incidentei bolii
c. cresterea prevalentei bolii
d. scaderea incidentei bolii
e. scaderea incidentei si prevalentei bolii
79. În vederea combaterii îmbolnavirilor prin TBC care din
urmatoarele masuri reprezinta actiuni
de preventie primara:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifica
c. vaccinare BCG
d. educatie pentru sanatate
e. depistare precoce
80. Scopul final al medicinii preventive este:
a. sa creasca probabilitatea de supravietiure la toate vârstele
b. sa creasca durata medie a vietii
c. sa reduca incapacitatea
d. sa creasca speranta de viata la nastere fara incapacitate
e. sa creasca anii potentiali de viata
81. În urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru
sanatate se realizeaza:
a. modificarea eventuala a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. cresterea incidentei
d. o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii
e. nici unul dintre aceste raspunsuri
82. Principalele strategii preventive în sanatate publica sunt:
a. strategii bazate pe grupele la risc înalt
b. strategii bazate pe nivele de prevenire (I, II, III)
c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli
d. strategii bazate pe populatia generala
e. strategii orientate pe grupe de vârsta
83. Strategiile bazate pe populatii la risc înalt au ca avantaje:
a. motivatia crescuta a individului
b. beneficiile pentru populatie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimba distributia factorului de risc în populatie
e. raport beneficiu/risc favorabil
MORBIDITATE
84. Datele referitoare la prevalenta unei boli sunt:
a. functie de incidenta si durata bolii
b. aplicabile în masurarea riscului de dobândire a bolii
c. utilizate în planificarea necesarului de servicii si resurse
d. utilizate în studierea rolului posibililor factori etiologici
e. utilizate în masurarea riscului atribuibil în populatie
19
85. Sursa de înregistrare cea mai de încredere în ceea ce
priveste incidenta IMA este:
a. înregistrarea cazurilor de boala la Directia Sanitara
b. certificatele de deces
c. absenteismul de la locul de munca
d. înregistrarea cazurilor cronice de boala
e. înregistrarea de la spitale
86. Schimbarea prevalentei unei boli de la o perioada de timp
la alta poate fi rezultatul modificarii
în:
a. incidenta
b. riscul relativ
c. durata bolii
d. riscul atribuibil
e. altor factori
87. Datele prezentate în tabelul de mai jos se refera la numarul
de copii cu leucemie acuta care au
fost internati în spitalul „X” în perioada 1960-1974.
Grupe de Nr. copii internati
vârsta 1960-64 1965-69 1970-74
Total
0-4
5-9
10-14
12
8
7
23
17
8
31
36
4
66
61
19
Total 27 48 71 146
Din tabel rezulta ca:
a. incidenta bolii scade la copiii de 10-14 ani
b. prevalenta anuala a bolii creste în perioada 1960-1974
c. incidenta bolii creste la copiii 5-9 ani
d. numarul copiilor internati creste în perioada 1960-1974
e. prevalenta bolii scade în perioada 1960-1974
88. Rata incidentei unei boli este:
a. rata mortalitatii daca boala duce rapid la deces
b. proportia paturilor de spital ocupate de pacienti cu acea boala
c. proportia persoanelor cu acea boala dintr-o populatie
d. numarul cazurilor noi de boala pe an dintr-o populatie
e. numarul cazurilor noi din fiecare grupa de vârsta spitalizate într-un
an
89. Identificati din exemplele de mai jos care sunt date de
prevalenta:
a. numarul cazurilor de diabet depistate activ într-o colectivitate de
studenti
b. numarul de internari pentru hipertensiune arteriala la o populatie de
100 000, pe an
c. numarul total de cazuri de scleroza multipla la o populatie de 100
000, pe an
d. numarul episoadelor de boala la persoanele în vârsta de peste 3 ani,
pe an
e. numarul cazurilor noi de cancer de prostrata la 100 000 de barbati,
pe an
90. Protocolul pentru o ancheta transversala de prevalenta pe
esantion trebuie sa contina:
a. calitatea probelor de screening
b. definirea populatiei
c. prevenirea non-raspunsurilor
d. metoda de selectie a unitatilor de observare
e. descrierea procedurilor pentru examenele clinice si paraclinice
91. Principalele componente ale îngrijirilor primare de sanatate
sunt:
a. sanatatea mediului
b. ocrotirea mamei si copilului
c. tratamentul tumorilor benigne
d. asigurarea cu medicamente esentiale
e. controlul bolilor endemice
92. Realizarea unui program de planificare familiala presupune
urmatoarele tipuri de masuri:
a. obligarea familiei la un anumit numar de copii
b. prevenirea deceselor materne
c. dreptul femeii de a decide asupra numarului de copii si a
momentului nasterii acestora
d. punerea la dispozitia populatiei a mijloacelor contraceptive
e. combaterea sterilitatii primare
93. Ocrotirea populatiei vârstnice presupune:
a. existenta unor institutii specializate
b. existenta unui personal special pentru îngrijiri la domiciliu
c. internarea tuturor batrânilor în institutii special destinate lor
d. responsabilitatea exclusiva a familiei pentru îngrijirea familiei
e. antrenarea vârstnicilor în actiuni sociale
94. Indicatorul care masoara într-o serie de variatie dispersia
valorilor individuale fata de media lor se numeste:
a. coeficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. deviatie ( abatere) standard
d. amplitudine
e. coeficient de corelatie
95. Delegarea autoritatii presupune si:
a. delegarea totala a responsabilitatii
b. delegarea partiala a responsabilitatii
c. pastrarea totala a responsabilitatii
d. pastrarea partiala a responsabilitatii
e. nici unul din aceste raspunsuri
96. Inegalitatea dintre resurse si necesitati determina
urmatoarele masuri:
a. reducerea volumului prestatiilor
b. stabilirea de prioritati
c. planificarea
d. evaluarea activitatii
e. evaluarea resurselor
97. Sistemul de sanatate este integral privat în tarile:
a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri
98. Din cele 5 componente ale sistemului de sanatate, care
influenteaza cel mai mult natura
sistemului?
a. producerea si dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finantarea
d. managementul
e. acordarea de servicii
99. Resursele necesare pentru ocrotirea sanatatii sunt:
a. personalul
b. facilitati sanitare
c. cadrul legal
d. timpul
e. banii
100. Sistemele de sanatate care reusesc sa satisfaca în cea mai
mare masura obiectivul asigurarii
echitatii serviciilor de sanatate sunt finantate preponderent
prin:
a. plata directa
b. asigurari private pentru sanatate
c. taxe si impozite nationale sau locale
d. organizatii filantropice si ajutoare externe
e. asigurari sociale pentru sanatate

Raspunsuri :
Starea de sanatate
1abcd;2acd;3e;4abde
Demografie
5abcde;6ac;7b;8d;9bc;10a;11d;12c,13b;14acd;
15d;16de;17de;18e;19c;20c;21d,22c;23be;24c;25bcde;26a;27ac;28b,2
9e,30c;31c;32c;
Studiu de caz nr.I- D1b;D2c; D3ce;D4bd;D5bce
Epidemiologie
33a;34b;35b,36e,37d;38a;39b;40e;41c;42a;43a,44b;45b,46d,47c;48d;
49d;50e,51c;52e,53acde;54e,55abcd,56c;57acde,58a;59bde;60bd,61b
;62b;63a;64c;65a;
Studiu de caz nrII- E1abcd,E1.2d,E1.3ac;E1.4a
Screening
66ac;67bce;68c;69abc;70bde;71d;72a;73bcde;74a;
Studiu de caz nr.III- S1.1c;S1.2a, S1.3a,S1.4e
Preventie
75abc;76ad;77acde;78c;79abcd;80d;81a,82abcde,83ace
Morbiditate
84ac;85e,86ac;87ac;88d,89ac;90bcde
Alte
91abde; 92cde;93abe;94c;95a;96bcde,97e,98c;99abde;100ce