Teste Medicina Sociala

Intrebare Raspunsuri
Selectati definitia unui stat demografic A. Trecerea de la un proces demografic la altul

b. Tranzitia de la o stare demografica la alta
c. Anumite caracteristici ale unei populatii
d. Secventa acelorasi evenimente demografice
e. Secventa acelorasi stari demografice
Selectati definitia unui eveniment demografic A. Trecerea de la un proces demografic la altul
Selectati definitia unui proces demografic A. Trecerea de la un proces demografic la altul
Selectati state demografice A. Traind intr-o tara gazda
b. Nuptialitatea
c. A fi in viata
d. Fertilitate
e. Fiind casatorit
Alegeti starea demografica A. In migratie
b. Traieste intr-o tara de origine
c. Moarte
d. Divort
e. Mortalitate
Selectati evenimente demografice A. Nastere
b. Nuptialitatea
c. Moarte
d. Fertilitate
e. Maternitate
Alegeti evenimente demografice A. Casatorie
c. Divort
d. Fiind casatorit
e. Mortalitate
Selectati procesele demografice A. Nastere
b. Nuptialitatea
c. A fi in viata
d. Fertilitate
e. Moarte
Alegeti procesele demografice A. Divort
c. Moarte
d. Fiind casatorit
e. Mortalitate
Selectati trei procese demografice principale A. Nastere, moarte, migratie
b. Fertilitatea, mortalitatea, migratia
c. Fertilitatea, moartea, migratia
d. Nastere, migratie, moarte
e. Moarte, migratie, nuptialitate
Selectati componentele ecuatiei demografice de baza A. Nasteri, decese
b. Emigrare, casatorii
c. Populatia initiala, inmigratie, emigrare
d. Migratie, divorturi
e. Populatia initiala, emigrare
Selectati componentele schimbarii populatiei A. Nasteri si decese
b. Migratie in interior si imigrare
c. Nastere, moarte, migratie
d. Nastere, moarte, divort
e. Casatoria si divortul
Selectati cantitatea cunoscuta sub numele de crestere naturala A. Decese minus nasteri
b. Nasterile minus decesele
c. Migratia de intrare minus migratia de iesire
d. Fertilitatea minus mortalitatea
e. Imigratia din iesire minus migratia de intrare
Selectati cantitatea cunoscuta sub numele de migratie neta A. Decese minus nasteri
b. Nasterile minus decesele
c. Migratia de intrare minus migratia de iesire
d. Fertilitatea minus mortalitatea
e. Imigratia din iesire minus migratia de intrare
Selectati cantitatea cunoscuta sub numele de crestere a A. Migratia neta minus cresterea naturala
populatiei b. Cresterea naturala plus migratia neta
c. Fertilitatea plus migratia
d. Mortalitatea plus fertilitatea
e. Nasteri plus decese
Selectati componentele unei rate demografice anuale A. Numarul de evenimente demografice intr-un an
b. Numarul populatiei la inceputul unui an
c. Numarul populatiei pina la sfirsitul unui an
d. Populatia la jumatatea anului
e. Numarul de state demografice intr-un an
Selectati ecuatia pentru rata bruta de crestere naturala A. Raportul dintre cresterea naturala si populatia la inceputul
anului a
an
b. Raportul dintre cresterea naturala si populatia la mijlocul
anului
c. Raportul dintre cresterea naturala si populatia la sfirsitul anului
d. Rata bruta a mortalitatii minus rata bruta a natalitatii

e. Raportul dintre migratia neta si populatia de la jumatatea
anului
Selectati ecuatia pentru rata bruta a migratiei nete A. Raportul dintre migratia neta si populatia la inceputul unui an
b. Raportul dintre migratia neta si populatia de la jumatatea

anului
c. Raportul dintre migratia neta si populatia la sfirsitul anului
d. Rata de imigrare a titeiului minus rata de imigrare a titeiului

e. Raportul dintre cresterea naturala si populatia la mijlocul
anului
Selectati ecuatia pentru rata de crestere a populatiei A. Raportul dintre cresterea populatiei si populatia la inceputul
anului a
b. Raportul dintre cresterea populatiei si populatia de la
jumatatea anului
c. Rata bruta de crestere naturala minus rata bruta a net
migratie
d. Rata bruta a cresterii naturale plus rata bruta a migratiei nete
e. Cresterea naturala plus migratia neta
Selectati componentele probabilitatii anuale de deces A. Numarul de decese intr-un an

b. Numarul de boli intr-un an
c. Numarul populatiei la inceputul unui an
d. Numarul populatiei pina la sfirsitul unui an
e. Populatia la jumatatea anului
Selectati principalele surse de date in demografie A. Sistem de inregistrare vitala
b. Esantionare aleatorie
c. Esantionare convenabila
d. Recensamintul populatiei
e. Esantionarea non-probabila
Alegeti afirmatii ADEVARATE despre recensamintul populatiei A. Ofera informatii despre evenimentele demografice
b. Ofera informatii despre dimensiunea si structura populatiei
c. Doar putine tari industrializate au recensaminte regulate
d. Datele sunt colectate de la intreaga populatie
e. Poate fi prospectiv si retrospectiv
Ce inseamna „acumul de virsta”. A. Tendinta de a-si subestima virsta
b. Tendinta de a da virsta cuiva la cei mai apropiati cinci ani
c. Tendinta de a-si supraestima virsta
d. Tendinta de a raporta gresit starea civila
e. Tendinta de a raporta gresit statutul profesional
Ce grupe de virsta afecteaza „acumularea de virsta”. A. Sugarii
b. Copii si adolescenti
c. Populatia adulta activa
d. Persoane in virsta
e. Toate grupele de virsta
Alegeti declaratiile ADEVARATE despre sistemul de inregistrare A. Ofera informatii despre evenimentele demografice
vitala b. Ofera informatii despre dimensiunea si structura populatiei
c. Exista doar in citeva tari industrializate

d. Certificarea de deces/nastere se bazeaza pe un certificat
standard
e. Poate fi prospectiv si retrospectiv
Selectati tipurile de anchete demografice A. General
b. Brut
c. Perspectiva
d. Transversal
e. Retrospectiv
Selectati un exemplu de cod ICD-10 detaliat A. 566
b. 566,1
c. AAB
d. C25.1
e. AA1.1
Care este revizuirea actuala a Clasificarii Internationale a A. al 8-lea
Bolilor si Cauzelor de Deces
b. al 9-lea
c. al 10-lea
d. al 11-lea
e. al 12-lea
Cite capitole include ICD-10 A. 12
b. 11
c. 21
d. 22
e. 32
Ce cod are ICD-10 A. numeric
b. alfanumeric din 2 cifre
c. alfanumeric din 4 cifre
d. numeric din 4 cifre
e. numeric din 3 cifre
Cite parti include certificatul international de deces A. Doua
b. Trei
c. patru
d. cinci
e. sase
Cite rinduri include prima parte a certificatului international A. Doua
de deces
b. Trei
c. patru
d. cinci
e. sase
Rindul „a” al certificatului international de deces include A. Intervalul dintre debut si moarte
b. Cauza intermediara de deces
c. Cauza directa a mortii
d. Cauza de baza a mortii
e. Alte conditii semnificative care contribuie la deces
Rindurile „b” si „c” ale certificatului international de deces A. Intervalul dintre debut si moarte
includ b. Cauza intermediara de deces
Rindul „d” al certificatului international de deces include A. Intervalul dintre debut si moarte
Partea 2 a certificatului international de deces include A. Intervalul dintre debut si moarte
Piramida populatiei ilustreaza A. Dimensiunea populatiei
b. Structura populatiei in functie de starea civila
c. Structura populatiei pe virsta
d. Structura populatiei pe nivel de studii
e. Structura populatiei pe sexe
Axa orizontala a piramidei populatiei ilustreaza A. Grupe de virsta
b. Starea civila
c. Nivel educational
d. Dimensiunea populatiei in cifre absolute
e. Dimensiunea populatiei in numere relative (procent )
Axa verticala a piramidei populatiei ilustreaza A. Grupe de virsta
b. Starea civila
c. Nivel educational
d. Dimensiunea populatiei in cifre absolute
e. Dimensiunea populatiei in cifre relative (procent)
Forma piramidei populatiei va informeaza despre A. Rata natalitatii si mortalitatii
b. Rate brute de divort
c. speranta de viata la nastere
d. Ratele brute de nuptialitate
e. Evenimente istorice specifice (de exemplu, razboi, foamete,
baby-boom etc. )
Latimea bazei piramidei populatiei ilustreaza A. Rata mortalitatii
b. Rata natalitatii
c. Evenimente istorice specifice (de exemplu, razboi, foamete,
baby-boom etc.)
d. Rate brute de nuptialitate si divort
e. speranta de viata la nastere
Latimea virfului piramidei populatiei ilustreaza A. Rata mortalitatii
b. Rata natalitatii
baby-boom etc.)
Forma laturilor piramidei populatiei ilustreaza A. Rata mortalitatii
b. Rata natalitatii
baby-boom etc. )
Neregulile din partile laterale ale piramidei populatiei ilustreaza A. Rata mortalitatii
b. Rata natalitatii
baby-boom etc. )
Alegeti afirmatii ADEVARATE despre baza piramidei populatiei A. Baza ingusta indica rate scazute ale natalitatii
b. Baza ingusta indica rate scazute ale mortalitatii

c. Baza larga indica rate mari de nuptialitate si divorturi
d. Baza larga indica rate scazute de migrare
e. Baza larga indica speranta de viata mare la nastere
Alegeti afirmatii ADEVARATE despre virful piramidei populatiei A. Partea de sus ingusta indica rate scazute ale natalitatii
b. Partea de sus ingusta indica rate ridicate ale mortalitatii

c. Partea superioara larga indica rate mari de nuptialitate si
divorturi
d. Partea superioara larga indica rate scazute de migrare
e. Virful lat indica speranta de viata mare la nastere
Alegeti afirmatia ADEVARATA despre laturile piramidei A. Laturile concave indica rate scazute ale natalitatii
populatiei
b. Laturile convexe indica rate scazute ale mortalitatii
c. Laturile concave indica rate mari de nuptialitate si divorturi
d. Laturile concave indica rate mari de deces
e. Laturile concave indica o speranta mare de viata la nastere
Denivelarile din partile laterale ale piramidei populatiei pot A. Rate de deces mai mari decit de obicei din cauza razboiului, a
indica foametei
b. Rate de natalitate mai mari decit de obicei din cauza baby-
boom-ului
c. Perioada de emigrare
d. Perioada de imigrare
e. Rate de mortalitate mai scazute decit de obicei
Inclinatiile din partile laterale ale piramidei populatiei pot indica A. Rate de deces mai mari decit de obicei din cauza razboiului, a
foametei
b. Rate de natalitate mai mari decit de obicei din cauza baby-
boom-ului
c. Perioada de emigrare
d. Perioada de imigrare
e. Rate de mortalitate mai scazute decit de obicei
Selectati caracteristicile ADEVARATE ale piramidei A. Baza lata si virf ingust
populatiei pentru o tara dezvoltata
b. Baza ingusta si virf larg
c. Baza ingusta si virf ingust
d. Laturile concave
e. Laturile convexe
Selectati caracteristicile ADEVARATE ale piramidei A. Baza lata si virf ingust
populatiei pentru o tara in curs de dezvoltare
b. Baza ingusta si virf larg
c. Baza ingusta si virf ingust
d. Laturile concave
e. Laturile convexe
Selectati tipurile de piramida a populatiei A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Selectati caracteristicile piramidei populatiei expansive A. Forma triunghiulara
b. Forma cutie
c. Top larg si baza ingusta
d. Laturile convexe sau drepte
e. Laturile concave
Selectati caracteristicile piramidei populatiei stationare A. Forma triunghiulara
b. Forma cutie
c. Top larg si baza ingusta
d. Laturile convexe sau drepte
e. Laturile concave
Selectati caracteristicile piramidei populatiei constrictive A. Forma triunghiulara
b. Forma cupa
c. Forma cutie
d. Top larg si baza ingusta
e. Top ingust si baza lata
Selectati tipurile de piramida a populatiei tipice unei tari A. Expansiv
dezvoltate
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Selectati tipul de piramida a populatiei tipice unei tari in curs A. Expansiv
de dezvoltare
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Selectati tipul de piramida a populatiei cu o crestere rapida a A. Expansiv
populatiei
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Selectati tipul de piramida a populatiei cu o crestere lenta a A. Expansiv
populatiei
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Selectati tipul de piramida a populatiei cu un negativ A. Expansiv
b. Restrictiv
c. Stationar
d. constrictiv
e. Traditional
Ce inseamna raportul de dependenta A. Raportul dintre copii si adulti
b. Raportul dintre copii si persoanele in virsta
c. Raportul dintre copii si persoane in virsta si adulti
d. Raportul dintre adulti si copii
e. Raportul dintre persoanele adulte si persoanele in virsta
Selectati afirmatii TRUE despre raportul de dependenta A. Cu cit valoarea este mai mare, cu atit mai multi oameni trebuie
ingrijiti
b. Cu cit valoarea este mai mica, cu atit mai multi oameni trebuie
ingrijiti
c. Cu cit valoarea este mai mare, cu atit este mai mare proportia
adultilor
d. Valorile ridicate pot fi asociate cu rate ridicate ale natalitatii
e. Valorile ridicate pot fi asociate cu speranta de viata
ridicata la nastere
Selectati tipurile de indicatori utilizati pentru masurarea A. Corelatie
mortalitatii b. Rata
c. Masura tendintei centrale
d. Masura de sinteza
e. Regresia
Selectati tipurile de rate ale mortalitatii A. General
b. specia l
c. Corelat
d. Standardizat in functie de virsta
e. Brut
Selectati afirmatii TRUE despre standardizarea ratelor de deces A. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt utilizate in scopuri de
comparatie
b. Ratele brute ale mortalitatii sunt utilizate in scopuri de
comparatie
c. Ratele brute de mortalitate sunt influentate de structura de
virsta a populatiei
d. Ratele standardizate ale mortalitatii sunt influentate de
structura de virsta a populatiei
e . Standardizarea elimina diferenta in structura de virsta a doua
populatii comparate
Selectati rate speciale de mortalitate A. Rata bruta a mortalitatii
b. Rata mortalitatii infantile
c. Rata mortalitatii perinatale
d. Rata mortalitatii standardizata in functie de virsta
e. Rata mortalitatii materne
Selectati indicatori de mortalitate care se refera la proportie A. Rata bruta a mortalitatii
b. Rata mortalitatii infantile
c. Mortalitate proportionala
d. Caz fatal
Selectati indicatorii de mortalitate care se refera la masurile A. Caz fatal
rezumative
b. speranta de viata la nastere
c. Rata speciala a mortalitatii
d. Ani de viata ajustati in functie de dizabilitati
e. Mortalitate proportionala
La ce perioada se refera rata mortalitatii infantile A. Intre 22 de saptamini de gestatie si 7 zile de viata
b. Primele 7 zile dupa nastere
c. Intre 8 si 28 de zile dupa nastere
d. Primele 28 de zile dupa nastere
e. Primul an de viata
La ce perioada se refera rata mortalitatii perinatale A. Intre 22 (sau 28) saptamini de gestatie si 7 zile dupa nastere

La ce perioada se refera Rata mortalitatii neonatale timpurii A. Intre 22 (sau 28) saptamini de gestatie si 7 zile dupa nastere

La ce perioada se refera Rata deceselor neonatale tirzii A. Intre 22 (sau 28) saptamini de gestatie si 7 zile dupa nastere

La ce perioada se refera rata mortalitatii neonatale A. Intre 22 (sau 28) saptamini de gestatie si 7 zile dupa nastere

e. Intre 29 de zile si un an de la nastere
La ce perioada se refera rata mortalitatii post-neonatale A. Intre 22 (sau 28) saptamini de gestatie si 7 zile dupa nastere

e. Intre 29 de zile si un an de la nastere
Ce include mortalitatea fetala (in utero). A. Nascuti vii
b. Mort-nasteri
c. Avorturi (avorturi spontane )
d. Decese inregistrate in primele 7 zile dupa nastere
e. Decesele inregistrate in primele 28 de zile dupa nastere
Ce include mortalitatea perinatala A. Nascuti vii
b. Mort-nasteri
c. Avorturi (avorturi spontane)
d. Decese inregistrate in primele 7 zile dupa nastere
e. Decesele inregistrate in primele 28 de zile dupa nastere
Ce inseamna fatalitatea de caz A. Procentul de persoane cu o anumita boala care mor dupa
debutul bolii
b. Procentul persoanelor cu o anumita boala care supravietuiesc
dupa
debutul bolii
c. Procentul deceselor dintr-o anumita cauza in numarul total
de decese
d. Risc de deces dintr-o anumita cauza
e. Un numar mediu de ani este de asteptat sa traiasca un nou-
nascut
Ce inseamna mortalitate proportionala A. Procentul de persoane cu o anumita boala care mor dupa
debutul bolii
dupa
debutul bolii
de decese
nascut
Ce inseamna speranta de viata la nastere A. Procentul de persoane cu o anumita boala care mor dupa
debutul bolii
dupa
debutul bolii
de decese
nascut
Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, dar cele A. Rata
doua numere nu sunt legate intre ele
b. Raport
c. Proportie
d. Median
e. Modul
Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, dar A. Rata
entitatile reprezentate de aceste numere sunt legate intre ele.
Numeratorul este intotdeauna un submult al numitorului
b. Raport
c. Proportie
d. Median
e. Modul
Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, dar are A. Rata
dimensiunea adaugata a timpului
b. Raport
c. Proportie
d. Median
e. Modul
Selectati caracteristicile unui indicator statistic numit Rata A. Are o dimensiune de timp
b. Este un indicator intensiv

c. Este un indicator extins
d. Masoara frecventa unui eveniment
e. Este adesea exprimat ca procente
Selectati caracteristicile unui indicator statistic numit A. Are o dimensiune de timp
Proportie
b. Este un indicator intensiv
c. Este un indicator extins
d. Masoara frecventa unui eveniment
e. Este adesea exprimat ca procente
Selectati principalele functii ale sanatatii publice A. Promovarea sanatatii
b. Tratamentul bolii
c. Prevenirea bolilor
d. Etica in sanatate publica
e. Diagnosticul bolii
Selectati etapele unui proces de sanatate publica A. Advocacy
b.Definirea problemei
c. Mobilizarea sociala
d. Etica in sanatate publica
e. Implementarea interventiilor pentru imbunatatirea
sanatatii populatiei
Selectati disciplinele academice pentru domeniul sanatatii A. Informatica
publice
b. Demografie
c. Geografie
d. Politica in domeniul sanatatii
e. Epidemiologie
Selectati scopul principal al sanatatii publice A. Bunastarea biologica, fizica si psihica a tuturor membrilor
societate globala
b. Sanatatea fizica si mintala a tuturor membrilor lumii
societate
c. Bunastarea biologica, fizica si psihica a unui membru al a
societate
d. Sanatatea fizica a fiecarui membru al unei comunitati
e. Sanatatea biologica, fizica si psihica a populatiei din a
tara
Selectati indicatorii determinanti ai sanatatii A. Nivel de educatie
b. Incidenta cancerului
c. Aportul zilnic de sare
d. Numarul de interventii chirurgicale intr-un spital
e. Accesul la servicii medicale
Selectati indicatorii de stare de sanatate A. Incidenta
b. Sursa de venit
c. Starea activitatii fizice
d. Prevalenta hipertensiunii arteriale
e. Numarul de medic dintr-o localitate
Selectati scopurile utilizarii indicatorilor de sanatate A. Evaluarea serviciilor de sanatate
b. Masurarea de rutina a fluxului de pacienti intr-un spital
c. Masurarea determinantilor de ingrijire a sanatatii

d. Masurarea eficacitatii programelor de sanatate
e. Expertiza dizabilitatii la pacient
Ce inseamna „rezultat de sanatate”? A. Determinanti ai sanatatii
b. Interventii de sanatate publica
c. Indicatori ai starii de sanatate
d. Expunere
e. Proceduri de diagnosticare
Selectati categoriile de determinanti ai sanatatii A. Comportament l
b. Invaliditate
c. Socia l
d. Comparator
e. Determinanti ai ingrijirii sanatatii
Selectati exemplele de determinanti ai ingrijirii sanatatii A. Educatie
b. Calitatea serviciilor de ingrijire a sanatatii
c. Poluarea aerului
d. Consumul de sare
e. Accesul la servicii medicale
Selectati sursele de date privind sanatatea A. Registrul de diabet zaharat r
b. Evidenta realizarilor scolare
c. Notificarea bolilor infectioase
d. Registrul hotaririlor guvernamentale
e. Registrul platilor sociale
Un exemplu este de sase cazuri de deces din cauza bolilor A. Mortalitate proportionala
cardiovasculare la 1.000 de locuitori
b. Caz de fatalitate
c. Rata speciala a mortalitatii
d. Rata specifica a mortalitatii
e. Rata bruta a mortalitatii
35% din decesele cauzate de boli cardiovasculare A. Caz de fatalitate
inregistrate in localitatea A in anul 2019 este un exemplu
de: b. Mortalitate proportionala
c. Tarif specific
d. Rata brutului
e. Rata speciala a mortalitatii
Prezentati o masura sumara a mortalitatii premature A. Anul de viata ajustat in functie de dizabilitati (DALY)
b. Anii traiti cu dizabilitati (YLD)
c. Speranta de viata
d. Ani de viata potentiala pierduti
e. Caz de fatalitate
O persoana a trait cu dizabilitati timp de 5 ani si a murit la 55 de A. 20
ani. Virsta predeterminata a mortii este de 70 de ani. Numarul
de ani de viata potentiala pierduti este egal cu:
b. 15
c. 10
d. 25
e. 5
O persoana a trait cu dizabilitati timp de 5 ani si a murit la 60 de A. 20
ani. Virsta predeterminata a mortii este de 70 de ani. Numarul
de ani de viata ajustati in functie de dizabilitate este egal cu:
b. 15
c.10
d. 25
e. 5
Speranta de viata la nastere se calculeaza cu ajutorul A. Tabelul mortalitatii
b. Standardizarea ratelor de mortalitate
c. Masa vietii
d. Tabel prescurtat
e. Tabel complet
Ce inseamna „moarte prematura”. A. Moarte inainte de 50 de ani
b. Moarte inainte de 60 de ani
c. Moarte inainte de 70 de ani
d. Moarte cu cauza neclara
e. Moarte neinregistrata
Selectati tipurile de morbiditate A. Prevalenta
b. Medical
c. Masurat
d. Auto-raportat
e. Diagnosticat
Principalele surse de date ale morbiditatii diagnosticate sunt A. Notificari de boli infectioase
b. Documente medicale inregistrate in mod obisnuit
c. Patologia diagnosticata prin examen medical standardizat
in timpul anchetei de sanatate
d. Informatii despre bolile furnizate de persoane in timpul
sanatatii
studiu
e. Registrul bolilor cronice (registrul cancerului )
Principalele surse de date ale morbiditatii masurate sunt A. Notificari de boli infectioase
b. Documente medicale inregistrate in mod obisnuit
sanatatii
studiu
e. Registrul bolilor cronice (registrul cancerului)
Principala sursa de date despre morbiditatea auto-raportata A. Patologia diagnosticata de personalul medical
este b. Documente medicale inregistrate in mod obisnuit
sanatatii
studiu
e. Registrul bolilor cronice (registrul cancerului)
Selectati deficientele morbiditatii diagnosticate A. Influentata de multi factori subiectivi
b. Scump
c. Calitatea inregistrarii morbiditatii
d. Greu de condus la nivel national
e. Dependenta de disponibilitatea asistentei medicale de
specialitate
Selectati deficientele morbiditatii masurate A. Influentata de multi factori subiectivi
b. Scump
d. Dificil de condus la nivel national
specialitate
Selectati deficiente ale morbiditatii auto-raportate A. Influentata de multi factori subiectivi
b. Scump
d. Greu de condus la nivel national
specialitate
Selectati principalii indicatori statistici pentru a masura aparitia A. Median
unei boli intr-o populatie
b. Rata
c. Raport
d. Prima cuartila
e. Proportie
Selectati principalii indicatori de morbiditate A. Mortalitate
b. Incidenta
c. Nuptialitatea
d. Prevalenta
e. Corelatie
Ce inseamna Prevalenta punctului A. Proportia persoanelor cu cazuri noi si preexistente de a
boala
b. Proportia persoanelor cu cazuri preexistente de boala
c. Proportia persoanelor cu cazuri noi de boala

d. Momentul in care o boala a fost inregistrata pentru prima data
e. Proportia persoanelor cu o anumita boala care mor dupa

debutul bolii
Selectati afirmatii TRUE despre Prevalenta punctului A. Include doar cazuri noi de boala
b. Include doar cazurile preexistente ale unei boli
c. Include atit cazuri noi, cit si cazuri preexistente ale unei boli
d. Se refera la perioada de timp
e. Se refera la un punct in timp
Selectati tipurile de Incidenta A. Raportul de incidenta
b. Incidenta cumulativa
c. Rata de incidenta
d. Aparitia incidentei
e. Cote de incidente
Selectati componentele riscului anual de incidenta A. Numarul de cazuri noi de boala intr-un an
b. Numarul de cazuri preexistente ale unei boli intr-un an
c. Numarul populatiei de la jumatatea anului intr-un an
d. Numarul de persoane fara boala la inceputul unui an
e. Numarul de persoane fara boli pina la sfirsitul unui an

Selectati componentele cotelor anuale de incidente A. Numarul de cazuri noi de boala intr-un an
c. Numarul populatiei de la jumatatea anului intr-un an

Selectati sinonimele pentru Risc de Incidenta A. Rata atacurilor
b. Densitatea incidentei
c. Proportia de incidenta
d. Incidenta cumulativa
e. Rata de incidenta
Ce reprezinta Point Prevalence A. Raport
b. Proportie
c. Rata
d. Rau
e. Median
Ce reprezinta riscul de incidenta A. Raport
b. Proportie
c. Rata
d. Rau
e. Median
Ce tip de incidenta poate fi calculata pentru o populatie A. Raportul de incidenta
deschisa (dinamica).
b. Risc de incidenta
c. Densitatea incidentei
Ce tipuri de incidenta pot fi calculate pentru o A. Raportul de incidenta
populatie inchisa
c. Densitatea incidentei
Ce inseamna „persoana-timp in pericol”. A. Timp fiecare individual cheltuie in cel studiu dupa ce a devenit
A caz
care trebuie calculat
b. Timpul pe care fiecare individ il petrece in studiu inainte de a
deveni a
caz care trebuie calculat
c. Timpul pe care fiecare individ il petrece in studiu inainte si
dupa
devenind un caz care trebuie calculat

Selectati exemplele de „persoana-timp” A. Rata de persoane
b. Persoana-luna
c. Persoana-an
d. Raportul persoane
e. Persoana-boala
Selectati componentele densitatii incidentei A. Numarul de cazuri noi de boala intr-un an
c. Total persoana-timp expus riscului
e. Total persoana-boala expusa riscului

Selectati principalele caracteristici ale NCD A. Factori de risc multipli
b. Perioada scurta de latenta
c. Adesea rezulta dintr-o boala infectioasa
d. Cauza morbiditate prematura
e. Incurabilitate
Selectati tipurile majore de NCD A. hepatita
b. Boala cardiovasculara
c. Diabet
d. Epilepsie
e. Cancer
Selectati tipurile majore de factori de risc care provoaca BNT A. Factori generali de risc
b. Factori de risc modificabili
c. Factori de risc specifici
d. Factori de risc nemodificabili
e. Factori de risc speciali
Selectati factorii de risc majori modificabili pentru BNT A. Consumul de tutun
b. Gen
c. Inactivitate fizica
d. Istorie de familie
e. Dieta nesanatoasa
Selectati factorii de risc majori nemodificabili pentru BNT A. Consumul de tutun
b. Gen
c. Consum nociv de alcool
d. Virsta
e. Dieta nesanatoasa
Selectati principalele sisteme de monitorizare care acopera BNT A. Baza de date Health for All
b. Cadrul global de monitorizare
c. Baza de date OMS privind mortalitatea
d. Indicatori de baza europeni de sanatate
e. Indicatori de baza de sanatate OMS
Selectati afirmatii ADEVARATE despre definitia „sanatatii” OMS A. Are o abordare negativa
b. Are o abordare pozitiva
c. Presupune o stare de bine deplina, dar nu doar
absenta unei boli
d. Presupune absenta unei boli
e. Se poate masura in termeni de boli
Selectati definitia unei „boli” A. Pierderea structurii psihologice, fiziologice sau anatomice sau
functie
b. Perturbatii ale corpului uman care produc clinica l
simptome
c. Restrictia sau lipsa capacitatii de a efectua o activitate
d. Rezultat atunci cind o persoana cu o deficienta nu poate
conduce a
viata normala
e. O persoana cu deficiente care se confrunta cu dizabilitati
Selectati definitia unui „Dizabilitate” A. Pierderea structurii psihologice, fiziologice sau anatomice sau
functie
b. Perturbatii ale corpului uman care produc clinice
simptome
conduce a
viata normala
Selectati definitia unei „deficiente” A. Pierderea structurii psihologice, fiziologice sau anatomice sau
functie
simptome
conduce a
viata normala
Selectati definitia unui „Handicap” A. Pierderea structurii psihologice, fiziologice sau anatomice sau
functie
simptome
conduce a
viata normala
Un baietel de 4 ani are o forma de paralizie cerebrala (PC). CP A. Incapacitatea de a merge
baiatului face ca picioarele lui sa fie strinse si greu de miscat.
Nu poate sta sau merge. Deteriorarea este
b. Incapacitatea de a misca cu usurinta picioarele la nivelul
articulatiilor
c. Incapacitatea de a alerga
d. Incapacitatea de a duce o viata normala acasa
e. Incapacitatea de a duce o viata normala la scoala
Nu poate sta sau merge. Dizabilitatea este
articulatiilor
e. Incapacitatea de a duce o viata normala la scoala
Nu poate sta sau merge. Handicap este
articulatiilor
e. Incapacitatea de a duce o viata normala in comunitate
Selectati principalele tipuri de sisteme de supraveghere A. Activ
b. Diagnosticat
c. Pasiv
d. Auto-raportat
e. Masurat
Selectati principalii indicatori de stare de sanatate A. Indicatori de mortalitate
b. Indicatori de handicap
c. Indicatori de morbiditate
d. Indicatori de boala
e. Indicatori de handicap
Indicatorii starii de sanatate pot fi influentati de A. Determinanti ai sanatatii
b. Rezultate de sanatate
c. Interventii in sanatate
d. Nevoile de sanatate
e. Rezultate de sanatate
Selectati principalii determinanti ai sanatatii (factori) A. Comportamentul individual
b. Servicii pentru sanatate
c. Programe de sanatate
d. Genetica
e. Politicile de sanatate
Selectati principalele interventii care au influenta asupra A. Comportamentul individual
indicatorilor si determinantilor sanatatii
b. Servicii pentru sanatate
c. Programe de sanatate
d. Mediu fizic
e. Politicile de sanatate
Selectati populatiile tinta pentru o prevenire primordiala A. Populatia totala
b. Grupuri selectate
c. Pacientii
d. Un esantion aleatoriu de indivizi sanatosi
e. Un esantion aleatoriu de pacienti
Selectati populatiile tinta pentru o preventie primara A. Populatia totala
c. Pacientii
Selectati populatia tinta pentru o prevenire secundara A. Populatia totala
c. Pacientii
Selectati populatia tinta pentru o prevenire tertiara A. Populatia totala
c. Pacientii
Care este scopul prevenirii primordiale A. Pentru a elimina factorii de risc specifici
b. Pentru a reduce consecintele mai grave ale bolii
c. Pentru a preveni aparitia factorilor de risc
d. Pentru a reduce progresul sau complicatiile bolii dezvoltate
e. Pentru a imbunatati venitul individual

Care este scopul prevenirii primare A. Pentru a elimina factorii de risc specifici

Care este scopul prevenirii secundare A. Pentru a elimina factorii de risc specifici

Care este scopul prevenirii tertiare A. Pentru a elimina factorii de risc specifici

Selectati abordarile majore pentru prevenirea primara a BNT A. Strategie individuala cu risc scazut
b. Strategia populatiei
c. Strategia populatiei cu venituri mici
d. Strategie individuala cu risc ridicat
e. Screeningul populatiei
Abordarea strategiei populatiei pentru prevenirea primara este A. Persoanele care sunt expuse celui mai mare risc
indreptata spre
b. Intreaga populatie, indiferent de nivelurile individuale de risc
c. Reducerea nivelului mediu al unui factor de risc in ansamblu

populatia
d. Identificarea activa a persoanelor cu risc ridicat
e. Cresterea rezistentei specifice la factorul cauzal
Este indreptata abordarea strategiei individuale cu risc ridicat A. Persoanele care sunt expuse celui mai mare risc
pentru prevenirea primara
b. Intreaga populatie, indiferent de nivelurile individuale de risc
c. Reducerea nivelului mediu al unui factor de risc in

intreaga populatie
d. Identificarea activa a persoanelor cu risc ridicat
e. Cresterea rezistentei specifice la factorul cauzal
Selectati exemplele de prevenire primordiala A. Dezvoltarea abordarii energiei verzi
b. Reducerea colesterolului seric mediu al unei populatii
c. Promovarea unui stil de viata sanatos in copilarie
d. Screening pentru deficitul de iod la nou-nascuti
e. Stabilirea de comunitati sanatoase
Selectati un exemplu de prevenire primara A. Stabilirea de comunitati sanatoase
d. Reducerea tensiunii arteriale medii la o populatie
e. Reabilitarea pacientilor cu AVC
Selectati un exemplu de prevenire secundara A. Stabilirea de comunitati sanatoase
c. Testarea deficientei de iod la nou-nascuti
d. Screening pentru cancerul de sin
e. Reabilitarea pacientilor cu AVC
Selectati un exemplu de prevenire tertiara A. Reabilitarea pacientilor cu afectiuni cronice
d. Screening pentru deficitul de iod la nou-nascuti
e. Reabilitarea pacientilor cu leziuni
Potrivit OMS, sistemul de supraveghere a sanatatii publice este A. Screeningul populatiei
responsabil pentru
b. Colectarea datelor de sanatate
c. Analiza datelor de sanatate
d. Nivelurile primare si secundare de prevenire
e. Diseminarea si interpretarea datelor de sanatate
Ce poate masura sistemul de supraveghere a sanatatii publice A. Preventie tertiara
b. Frecventa bolii
c. Severitatea bolii
d. Statistici vitale
e. Impactul bolii (de exemplu, costul )
Selectati principalele caracteristici ale sistemului de A. Personalul special recrutat identifica noi cazuri de boala
supraveghere pasiva
b. Raportarea bolii este efectuata de un medic
c. Subraportarea datelor este o problema comuna
d. Datele sunt relativ exacte si complete
e. Sistemul este relativ scump
Selectati principalele caracteristici ale sistemului de A. Personalul special recrutat identifica noi cazuri de boala
supraveghere activa
b. Raportarea bolii este efectuata de un medic
c. Subraportarea datelor este o problema comuna
d. Datele sunt relativ exacte si complete
e. Sistemul este relativ scump
Ce inseamna „screening”? A. Diagnosticul unei boli
b. Identificarea unui factor de risc intr-o populatie
c. Un test pozitiv inseamna prezenta bolii
d. Preventie tertiara
e. Preventie secundara
Selectati tipurile de screening A. Screening secundar
b. Screening oportunist
c. Screening diagnostic
d. Screening in masa
e. Screening tintit
Ce inseamna „supravegherea sanatatii publice”? A. Colectarea, analiza si analiza continua, sistematica
interpretarea datelor legate de sanatate
b. Analiza si diseminarea continua a datelor de morbiditate
c. Colectarea, analiza si diseminarea datelor despre mortalitate
d. Colectarea de rutina a datelor despre poluarea aerului

e. Inregistrarea pacientilor cu tuberculoza
Selectati situatiile care se refera la datele legate de sanatate A. Vaccinarea impotriva virusului papiloma uman
b. Numarul de gospodarii dintr-o localitate
b. Leziuni rutiere
d. Utilizarea serviciilor de depistare a cancerului de colon
e. Emigrare
Selectati scopurile supravegherii sanatatii publice A. Pentru a evalua severitatea unei boli la un pacient
b. Definirea prioritatilor de sanatate publica
c. Pentru a creste aderenta unui pacient la antihipertensiv
tratament
d. Pentru evaluarea programelor de sanatate
e. Pentru a evalua riscul cardiovascular la un pacient
Selectati principalele caracteristici ale NCD A. Origine contagioasa
b. Perioada lunga de latenta
c. Rareori provoaca dizabilitate
d. Adesea initial insidios
e. Etiologie complexa
Cele patru BNT majore sunt responsabile pentru aproximativ A. Raspindirea bolii
80% din decesele cauzate de toate bolile netransmisibile.
Aceasta afirmatie este o expresie a:
b. Frecventa
c. Structura
d. Caz de fatalitate
e pr proportionala
.
Selectati factori de risc modificabili pentru BNT A. Dieta nesanatoasa
b. Virsta
c. Cresterea tensiunii arteriale
d. Etnie
e. Supraponderati t
Selectati factori de risc modificabili comuni pentru cele patru A. Poluarea aerului
BNT majore
b. Consumul de tutun
c. Subnutritia
d. Inactivitate fizica
e. Nivel scazut de educatie
Selectati indicatorii Cadrului Global de Monitorizare al OMS A. Aportul de sare
care se refera la raspunsul sistemelor nationale
b. Screeningul cancerului de col uterin
c. Excesul de greutate si obezitatea
d. Cresterea glicemiei
e. Accesul la ingrijiri paliative
Selectati obiectivele Cadrului global de monitorizare A. Sa monitorizeze finantarea interventiilor de preventie primara
b. Pentru a urmari progresul global in prevenirea si controlul

BNT
c. Pentru a monitoriza tendintele factorilor de risc
modificabili folosind abordarea pe parcursul vietii
d. Pentru a studia tendintele majorelor BNT de-a lungul anilor
e. Pentru a monitoriza promovarea sanatatii mintale
Terapia cu medicamente si consilierea” este un exemplu de A. Raspunsul sistemului national de sanatate
indicator al Cadrului Global de Monitorizare al OMS care are
legatura cu: b. Factori de risc
c. Indicatori de mortalitate
d. Indicatori de morbiditate
e. Raspunsul comunitatii
Selectati domeniile indicatorilor de sanatate de baza ale OMS A. Finantare
b. Acoperire serviciu
c. Stare de sanatate
d. Mortalitatea pe sex
e. Sisteme de sanatate
Selectati tintele globale voluntare pentru prevenirea si A. Opriti cresterea diabetului si a obezitatii
controlul BNT care urmeaza sa fie atinse pina in 2025
b. O reducere relativa de 40% a mortalitatii generale
c. O reducere relativa cu 25% a prevalentei singelui crescut
presiune
d. Cel putin 50% dintre persoanele eligibile primesc terapie
medicamentoasa si
consiliere pentru prevenirea atacurilor de cord si a accidentelor
vasculare cerebrale
e. O reducere relativa de 20% a aportului mediu de zahar al
populatiei
Selectati deficientele morbiditatii diagnosticate A. dependenta de disponibilitatea asistentei medicale de
specialitate
b. calitatea inregistrarii morbiditatii
c. scump
d. dificil de condus la nivel national
e. influentata de multi factori subiectivi
Selectati deficientele morbiditatii auto-raportate A. dependenta de disponibilitatea asistentei medicale de
specialitate
c. scump
e. influentata de multi factori subiectivi
Selectati deficientele morbiditatii masurate A. dependenta de disponibilitatea asistentei medicale de
specialitate
c. scump
e. Influentata de multi factori subiectivi
„Calitatea inregistrarii morbiditatii” este un dezavantaj al A. Masurat
tipului de morbiditate
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalenta
e. Incidenta
„Dificul de condus la nivel national” este un dezavantaj al A. Masurat
carui tip de morbiditate
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalenta
e. Incidenta
„Atentia individuala pentru sanatatea cuiva” este un dezavantaj A. Masurat
al tipului de morbiditate
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalenta
e. Incidenta
„Influentat de multi factori subiectivi” este un dezavantaj al A. Masurat
carui tip de morbiditate
b. Auto-raportat
c. Diagnosticat
d. Prevalenta
e. Incidenta
Ce indicator de morbiditate se refera atit la cazurile noi, cit si A. Prevalenta
la cele preexistente ale unei boli
c. Cote de incidente
d. Rata de incidenta
e. Raport
Ce morbiditate se refera doar la cazuri noi de boala A. Prevalenta
e. Raport
„Numarul tuturor cazurilor cu boala la un moment dat in timp A. Prevalenta perioadei
pina la numarul total de persoane in acelasi moment in timp”
se numeste
b. Prevalenta punctuala
c. Risc de incidenta
d. Rata atacurilor
e. Densitatea incidentei
Care este sinonimul „rata de incidenta” A. Risc de incidenta
b. Proportia de incidenta
c. Incidenta cumulativa
d. Rata atacurilor
e. Densitatea incidentei
„Incidenta cumulativa” este sinonimul urmatorului indicator de A. Prevalenta
morbiditate
e. Raport
„Densitatea incidentei” este sinonimul urmatorului indicator A. Prevalenta
de morbiditate
e. Raport
Selectati principalele surse de date utilizate in sistemul de A. Statistici vitale
supraveghere
b. Date de morbiditate
c. Sondaj post-recensamint
d. Documentatie individuala
e. Sondajele grupurilor tinta
Care sunt principalele scopuri ale sistemului de supraveghere A. Pentru a evalua severitatea unei boli la un pacient
a sanatatii publice
b. Pentru a evalua starea de sanatate a populatiei
c. Pentru a creste aderenta unui pacient la antihipertensiv
tratament
d. Pentru a stimula cercetarea
e. Definirea prioritatilor de sanatate publica
Care sunt principalele dezavantaje ale sistemului de A. Personalul proiectului este special recrutat
supraveghere activa
b. Scump
c. Datele nu sunt exacte
d. Influentata de multi factori subiectivi
e. Subraportarea datelor
Care sunt principalele dezavantaje ale sistemului de A. Personalul proiectului este special recrutat
supraveghere pasiva
b. Scump
c. Datele nu sunt exacte
d. Influentata de multi factori subiectivi
e. Subraportarea datelor
In cadrul global de monitorizare, 25 de indicatori sunt impartiti A. indicatori de mortalitate si morbiditate
in urmatoarele domenii
b. factori de risc
c. acoperirea serviciului
d. sisteme de sanatate
e. raspunsul sistemului national de sanatate
In Indicatorii de sanatate de baza ale OMS, urmatoarele A. indicatori de mortalitate si morbiditate
domenii sunt utilizate pentru fiecare indicator
b. stare de sanatate
c. factori de risc
d. sisteme de sanatate
e. raspunsul sistemului national de sanatate
Selectati principalii factori de risc metabolici A. tensiune arteriala crescuta
b. inactivitate
c. a crescut colesterolul total l
d. anemie
e. glicemia crescuta
In GMF, urmatorii indicatori sunt legati de raspunsul sistemului A. Incidenta cancerului in functie de tipul de cancer
national
b. Utilizarea nociva a alcoolului
c. Consumul de tutun
d. Screeningul cancerului de col uterin
e. Vaccinul impotriva hepatitei B
In GMF, urmatorul indicator este legat de mortalitate si A. Incidenta cancerului in functie de tipul de cancer
morbiditate
b. Utilizarea nociva a alcoolului
c. Probabilitate neconditionata de a muri
In GMF, urmatorul indicator este legat de factorii de risc A. Incidenta cancerului in functie de tipul de cancer
b. Consumul nociv de alcool l

In GMF, urmatorul indicator este legat de factorii de risc A. Incidenta cancerului in functie de tipul de cancer
b. Consumul nociv de alcool l

Indicatorii de baza europeni de sanatate includ urmatoarele A. situatia demografica si social-economica
capitole
c. sanatate in toate politicile
d. imbatrinirea si populatia
e. boli si sanatate mintala
Indicatorii de baza europeni de sanatate includ urmatoarele A. situatia demografica si social-economica
domenii de politica
c. sanatate in toate politicile
d. imbatrinirea si populatia
e. boli si sanatate mintala
Care este scopul principal al Planului de actiune global pentru A. pentru a reduce nivelul de obezitate cu 25%
prevenirea si controlul BNT
b. reducerea cu 25% a numarului de decese premature cauzate
de BNT
c. pentru a reduce nivelul de inactivitate fizica cu 20%
d. pentru a reduce nivelul de anemie la copiii sub 5 ani prin
25%
e. pentru a reduce mortalitatea prematura din cauza bolilor
cardiovasculare
cu 15%
Selectati tinte globale voluntare care abordeaza factorii de risc A. o reducere relativa de 50% a aportului de sare din
in conformitate cu Planul de actiune global pentru prevenirea si populatie
controlul BNT
b. o reducere relativa de 30% a consumului de sare din populatie
c. o reducere cu 15% a deceselor premature din cauza
cardiovasculare
boli
d. o reducere relativa de 30% a prevalentei tutunului actual
e. o reducere relativa de 25% a prevalentei singelui crescut

presiune
Selectati definitia „servicii de sanatate” A. activitati cu efect indirect asupra sanatatii oamenilor
b. activitati cu efect direct si indirect asupra oamenilor
sanatate
c. gama completa de activitati care sunt intreprinse in primul rind
pentru sanatate
motive
d. prevenirea bolilor
e. ingrijire curativa
Selectati componentele triadei de ingrijire a sanatatii a lui A. Intrari
Donabedian
b. Procesele
c. Rezultate
d. management
e. Client
Ce includ „rezultatele” conform triadei de ingrijire a A. Resurse materiale
sanatatii a lui Donabedian
b. Procese legate de pacient
c. Mortalitate
d. Morbiditate
e. Resurse umane
Serviciile de sanatate pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii A. locul in evolutia unei boli
b. nivelul de satisfactie al pacientului
c. tehnologia implicata
d. care ofera ingrijiri medicale
e. Pret
OMS distinge urmatoarele tipuri de servicii de sanatate A. Persona l
b. Bazat pe populatie
c. Primar
d. Secundar
e. Tertiar
Selectati nivelurile serviciilor de sanatate A. Personal
b. Bazat pe populatie
c. Primar
d. Secundar
e. Tertiar
Care este ponderea ingrijirilor medicale oferite de laici A. 10%
b. 20%
c. 50%
d. 60%
e. 80%
Selectati caracteristicile sistemelor de sanatate A. Complexitate
b. Corectitudinea contributiei financiare
c. Pluralism
d. Reactivitate la asteptarile populatiei
e. Sistemul de sanatate este influentat de mediu
Care sunt principalele obiective ale sistemului de sanatate A. Complexitate
conform OMS
b. Corectitudinea contributiei financiare
c. Pluralism
d. Reactivitate la asteptarile populatiei
e. Sanatate buna
Selectati principalele functii ale sistemului de sanatate A. Finantare
b. Complexitate
c. Administrare
d. Pluralism
e. Generarea de resurse umane si fizice
Care sunt principalele functii ale sistemului de sanatate A. Finantare
b. Organizarea si managementul furnizarii serviciilor de sanatate
c. Administrare
d. Pluralism
e. Reactivitate la asteptarile populatiei
Selectati modalitatile de baza de plata pentru serviciile de A. Plati din buzunar
sanatate b. Plati catre terti
c. Colectarea veniturilor
d. Punerea in comun a fondurilor
e. Achizitie
Ce inseamna „Plati de la terti”. A. Tranzactie intre pacient si furnizor
b. Furnizorii sunt platiti de o companie de asigurari sau de un
guvern
c. Generarea de resurse umane si fizice
d. Organizarea si managementul furnizarii serviciilor de sanatate
e. Finantare
Ce inseamna „Plati din buzunar”. A. Tranzactie intre pacient si furnizor
b. Furnizorii sunt platiti de o companie de asigurari sau de un
guvern
c. Generarea de resurse umane si fizice
d. Organizarea si managementul furnizarii serviciilor de sanatate
e. Finantare
In „Plati terta parte”, se numeste „tertul”. A. Furnizor
b. Cumparator
c. Guvern
d. Populatia
e. Finantare
Finantarea sistemelor de sanatate include urmatoarele activitati A. Colectarea veniturilor
b. Administrare
c. Punerea in comun a fondurilor
d. Achizitie
e. Organizarea si managementul furnizarii serviciilor de sanatate
Identificati actorii cheie ai unui sistem de sanatate A. Utilizatori si furnizori

b. Regulatoare
c. Finantare
d. Platitori sau cumparatori
e. Colectarea veniturilor
Selectati mecanismele de finantare (tipurile de plata) in A. Impozitarea generala
procesul de colectare a veniturilor
b. Contributii de asigurare obligatorie
c. Contributii voluntare la asigurari private
d. Cumparatori
Selectati mecanismele de finantare (tipurile de plata) utilizate A. Finantare din buzunar
cel mai mult in tarile cu venituri mari
b. Contributiile donatorilor
c. Impozitarea generala
d. Contributii de asigurare obligatorie
Selectati mecanismele de finantare (tipurile de plata) utilizate A. Finantare din buzunar
cel mai mult in tarile cu venituri mici
b. Contributiile donatorilor
c. Impozitarea generala
d. Contributii de asigurare obligatorie
Selectati principalele mecanisme de finantare ale A. Plati din buzunar
sistemelor de sanatate finantate public
b. Asigurari sociale
c. Impozitarea
d. Asigurare privata de sanatate
e. Finantare
Selectati principalele mecanisme de finantare ale sistemelor de A. Plati din buzunar
sanatate finantate privat
b. Asigurari sociale
c. Impozitarea
d. Asigurare privata de sanatate
e. Finantare
Selectati principalele modele de sisteme de sanatate pe baza A. Sistem bazat pe impozite
surselor de finantare
b. Asigurari sociale de sanatate
c. Plata din buzunar
d. Model de asigurare privata
e. Plata terta parte
Se mai numeste si modelul asigurarilor sociale de sanatate A. Plata din buzunar
b. Model Beveridge
c. Modul Bismarck l
d. Impozitarea
e. Contributiile donatorilor
Se mai numeste si modelul de sistem bazat pe taxe A. Plata din buzunar
b. Modul Beveridge l
c. Modelul Bismarck
d. Impozitarea
e. Contributiile donatorilor
Selectati caracteristicile „modelului bazat pe impozite” A. Finantarea se bazeaza pe impozitare
b. Finantarea se bazeaza pe asigurari de sanatate
c. Este progresiv
d. Complexitatea administrativa
e. Acoperirea populatiei nu are limitari
Selectati caracteristicile „modelului de asigurari sociale de A. Finantarea se bazeaza pe impozitare
sanatate”
b. Finantarea se bazeaza pe asigurari de sanatate
c. Este progresiv
d. Complexitatea administrativa
e. Acoperirea populatiei nu are limitari
Selectati tarile cu „modelul bazat pe impozite” al A. Regatul Unit
sistemului de sanatate
b. Germania
c. Israel
d. Tarile nordice (Norvegia, Finlanda, Danemarca, Suedia ,
Islanda )
e. Franta
Selectati tarile cu „modelul de asigurari sociale” al sistemului de A. Regatul Unit
sanatate
b. Germania
c. Israel l
d. STATELE UNITE ALE AMERICII
e. Franta
In ce tara „modelul bazat pe impozite” al sistemului de A. Regatul Unit
sanatate a fost stabilit pentru prima data in 1942
b. Germania
c. Israel
e. Franta
In ce tara „modelul de asigurari sociale” al sistemului de A. Regatul Unit
sanatate a fost stabilit pentru prima data in 1883
b. Germania
c. Israel
e. Franta
1. MQ Selectati disciplinele academice care acopera domeniul sanatatii

publice
• Epidemiologia
• Demografia
• Biostatistica
• Stiintele biomedicale
• Stiintele de sanatate a mediului
• Stiintele sociale si comportamentale
• Politica de sanatate si managementul sanatatii (administrarea sanatatii publice)
• Dreptul.
2. SQ Selectati scopul principal al sanatatii publice

Bunastarea biologica, fizica si mentala a tuturor membrilor societatii indiferent de
etnie, religie, gen, orientare sexuala, tara sau viziuni politice.
3. MQ Selectati operatiunile principale de sanatate publica

1) supravegherea sanatatii si bunastarii populatiei;
2) monitorizarea si raspunsul la pericole si urgente de sanatate publica;
3) protectia sanatatii, inclusiv in relatie cu mediul, siguranta la locul de munca,
siguranta produselor alimentare si altele;
4) promovarea sanatatii, inclusiv actiuni de abordare a determinantelor sociale si a
inegalitatilor in sanatate;
5) prevenirea bolilor, inclusiv depistarea precoce a acestora;
6) asigurarea guvernarii pentru sanatate;
7) asigurarea unei forte de munca competente in domeniul sanatatii publice;
8) asigurarea structurilor organizatorice si a finantarii;
9) informarea, comunicarea si mobilizarea sociala pentru sanatate;
10) promovarea cercetarii in domeniul sanatatii publice pentru a informa politica si
practica.
4. MQ Selectati etapele procesului de sanatate publica
Etapa 1. Identificarea si definirea problemei de sanatate / analiza situatiei: -
sanatatea populatiei si contextele ei; - sistemele de interventii.
Etapa 2. Stabilirea tintelor / obiectivelor si identificarea grupurilor expuse la risc;
Etapa 3. Selectarea interventiei pentru a controla sau preveni cauza ori problema;
Etapa 4. Implementarea interventiei pentru a imbunatati starea de sanatate a
populatiei
Etapa 5. Monitorizarea si evaluarea interventiei pentru a evalua eficienta.
5. MQ Selectati afirmatiile ADEVARATE despre definitia „sanatatii” a OMS
 stare de bine complet din punct de vedere fizic, mental si social si nu doar
absenta bolii sau a infirmitatii
 abilitatea persoanei de a duce o viata productiva din punct de vedere social
si economic
6. SQ Selectati definitia „bolii”
 reprezinta perturbari functionale si structurale ale organismului uman care
produc semne si simptome considerate ca devieri de la normalitate
7. SQ Selectati definitia "deficientei",
 -limitari de activitate si restrictii de participare
8. SQ Selectati definitia „dizabilitatii”
 -este un termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si
restrictii de participare, care denota aspectele negative ale interactiunii dintre o
persoana (care are o problema de sanatate) si factorii contextuali in care se
regaseste (factorii de mediu si cei personali)
9. SQ Selectati definitia "handicapului" (nu am gasit nicaieri )
este un termen generic pentru afectari/deficiente -deficienta senzoriala, motorie,
mintala sau orice alta infirmitate a unei persoane.
10. MQ Selectati examplele de preventie primordiala-
 prevenirea obezitatii in diferite perioade ale vietii.
 stabilirea comunitatilor sanatoase;
 implementarea politicilor de nutritie si activitate fizica,
 implementarea politicilor de reducere a consumului nociv de alcool,
 promovarea unui stil de viata sanatos in copilarie;
 dezvoltarea unor abordari privind energia ecologica.
11. MQ Selectati abordarile principale cu privire la preventia primara
 Strategia populationala:  este directionata catre toata populatia,
indiferent de nivelele individuale de risc;
 Strategia riscului individual crescut:  se concentreaza asupra persoanelor
care reprezinta cel mai mare risc pentru o anumita boala sau tulburare;  implica
identificarea activa a persoanelor expuse la risc crescut, eliminarea factorilor de risc
sau cresterea rezistentei specifice la factorul cauzal.
12. SQ Precizati scopul preventiei primordiale-
 reducerea incidentei bolii prin eliminarea factorilor de risc specifici care au
aparut deja intr-o tara sau intr-un grup specific de populatie;
13. SQ Precizati scopul preventiei primare
 Prevenirea aparitiei unor boli specific prin controlul factorilor de risc.
De asemenea, de a reduce incidenta bolilor prin eliminarea factorilor de risc
specifici, care au aparut deja intr-o tara sau intr-un grup de populatie/ de a creste
rezistenta la efectele expunerii la factorii cauzali.
14. SQ Precizati scopul preventiei secundare
Reducerea consecintelor mai grave ale bolii prin diagnosticarea precoce si
tratamentul timpuriu pentru a reduce sau stopa progresarea bolii.
15. SQ Precizati scopul preventiei tertiare
 Reducerea numarului si / sau a impactului complicatiilor (reduce impactul
unei boli deja instalate prin restaurarea functiei si reducerea complicatiilor care au
legatura cu boala)
 Reduce consecintele mai grave ale bolii prin diagnosticarea precoce si tratamentul timpuriu
pentru a reduce sau a stopa progresarea bolii.
 este indreptata spre perioada dintre debutul bolii si diagnosticarea ei.
 Preventia secundara poate fi aplicata numai bolilor, a caror istorie naturala include o
perioada timpurie cind boala poate fi usor identificata si tratata, astfel incit progresarea la stadiile mai
grave sa poata fi stopata.
16. SQ Ce inseamna „screening”
 Este procesul utilizarii testelor la scara larga pentru a identifica prezenta
unei boli sau expuneri la un factor de risc pentru boala in populatia aparent
sanatoasa.
17. MQ Selectati exemplele de preventie primara
 studiile au aratat ca chiar si o reducere mica a valorii medii a tensiunii
arteriale sau a colesterolului seric intr-o populatie ar produce o reducere
semnificativa a incidentei bolilor cardiovasculare
 imunizarea (vaccinarea)
 educatia in ceea ce priveste HIV
 incurajarea pacientilor sa renunte la fumat
 incurajarea pacientilor sa reduca consumul de sare
18. MQ Selectati exemplele de preventie secundara
 screeningul pentru depistarea unei boli (cancer, diabet, boli
cardiovasculare, )
 tulburari (testarea deficientei de iod la nou-nascuti)
 screeningul pentru depistarea cancerului (cervical, mamar sau de colon),
fenilcetonuriei, acuitatii vizuale si a scoliozei printre copiii de virsta scolara
 screeningul hipertensiunii arteriale si a nivelului crescut de glucoza
sanguina la virsta medie.
19. MQ Selectati exemplele de preventie tertiara
 Reabilitarea pacientilor cu accident vascular cerebral, leziuni, orbire si alte
afectiuni cronice este esentiala pentru capacitatea lor de a participa la viata sociala
zilnica.
 Preventia tertiara poate imbunatati bunastarea si veniturile individuale si
ale familiei
 recuperarea pentru copii cu deficiente scheletale si musculare
20. MQ Selectati populatiile tinta pentru preventia primordial
 Toata populatia
 anumite grupuri
21. MQ Selectati populatiile tinta pentru preventia primara
 Toata populatia
 anumite grupuri
 persoane cu risc crescut;
22. SQ Selectati populatia tinta pentru preventia secundara
 Anumite grupuri(Persoane cu boala stabilita)
23. SQ Selectati populatia tinta pentru preventia tertiara
 Pacientii;
24. MQ Selectati tipurile de screening
 screeningul in masa are scopul de a examina intreaga populatie (sau
anumite grupuri de populatie);
 screeningul multiplu sau multifazic foloseste mai multe teste de screening
in acelasi timp;
 screeningul tintit al grupurilor cu expuneri specifice, de exemplu, lucratorii
de la fabricile producatoare de substante chimice;
 screeningul oportunist (de gasire a cazului) vizeaza pacientii care consulta
medicul pentru alte scopuri
25. SQ Ce inseamna „supravegherea sanatatii publice”
 colectarea continua, sistematica, analiza si interpretarea datelor cu privire
la sanatate necesare pentru planificarea, implementarea si evaluarea practicii de
sanatate publica.
26. MQ Conform OMS „sistemul de supraveghere a sanatatii publice” este
responsabil de
 PROMOVAREA SANATATII
 PROTECTIA SANATATI
 PREVENIREA BOLILOR
 a monitoriza implementarea interventiilor de sanatate (de exemplu,
acoperirea vaccinala a unei populatii, prevalenta consumului de tutun, consumul
de sodiu/sare) si
 a evalua eficienta programelor de sanatate.
27. MQ Precizati scopurile supravegherii sanatatii publice
 evaluarea starii de sanatate a populatiei;
 identificarea unei urgente de sanatate publica;
 evaluarea factorilor de risc;
 definirea prioritatilor de sanatate publica (pentru directionarea activitatilor
de preventie);
 evaluarea programelor de sanatate;
 stimularea cercetarii.
28 MQ Ce poate masura sistemul de supraveghere a sanatatii publice

 frecventa bolilor, tulburarilor si a factorilor de risc pentru sanatate (de
exemplu, numarul de cazuri, incidenta, prevalenta);
 severitatea bolii (de exemplu, fatalitatea, rata spitalizarii);
 impactul starii de sanatate (de exemplu, costul);
 poate servi ca un sistem de avertizare timpurie.
29. MQ Selectati sursele principale de date utilizate in sistemul de

supraveghere
 statistica vitala;
 datele privind morbiditatea;
 registrele;
 studiile asupra grupurilor tinta, gospodariilor etc
30. MQ Selectati caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere

activa
 Supravegherea activa este un sistem in care personalul proiectului este
recrutat special pentru a realiza programul de supraveghere.
 Acesta face vizite periodice la institutiile medicale (centre de zi, spitale etc.)
pentru a identifica cazurile noi de boala sau decesele provocate de boala ori in
gospodarii, pentru a colecta date cu privire la boli si factorii de risc.
 Desi sistemul de supraveghere activa este mai scump, el ofera informatii mai
precise, deoarece este realizat de personal special angajat in acest scop.
 In baza acestui sistem, in Republica Moldova au fost realizate mai multe
studii cu privire la starea de sanatate a populatiei si la factorii de risc (de exemplu,
Studiul de Indicatori Multipli in Cuiburi, MICS, 2000 si 2012;
31. MQ Selectati caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere

pasiva
 Supravegherea pasiva reprezinta un sistem in care sunt utilizate datele
disponibile despre bolile notificabile. In acest caz, raportarea bolii este, de obicei,
efectuata de prestatorul de servicii medicale.
 Completitudinea si calitatea datelor raportate depind in mare masura de
lucratorii medicali.
 Prin urmare, subraportarea datelor este o problema comuna.
 Cu toate acestea, sistemul de supraveghere pasiva este relativ ieftin.
 In Republica Moldova, acest tip de supraveghere este utilizat pentru
supravegherea bolilor infectioase, bolilor netransmisibile, bolilor ocupationale si a
leziunilor.
32. MQ Precizati dezavantajele sistemului de supraveghere activa
 sistemul de supraveghere activa este mai scump decit cel pasiv;
 nu este utilizat pentru supravegherea bolilor infectioase, bolilor netransmisibile, bolilor
ocupationale si a leziunilor.
33. MQ Precizati dezavantajele sistemului de supraveghere pasiva
 Ofera informatii mai putin precise spre deosebire de cel activ, deoarece este realizat de
prestatorul de servicii medicale (de lucratorii medicali), dar nu de personal special angajat
in acest scop.
 Nu se realizeaza studii cu privire la starea de sanatate a populatiei si la factorii de risc
34. MQ Indicatorii starii de sanatate pot fi influentati de
Dupa cum s-a mentionat mai sus, starea de sanatate este influentata de
determinantele sanatatii. Modificarea starii de sanatate si a determinantelor sanatatii
pot fi facute prin politici si programe de sanatate
• factorii biologici (ereditatea, virsta, genul etc.);
• mediul: social (factorii socio-economici, nivelul de educatie, venitul, ocupatia
etc.), fizic (calitatea aerului si apei, siguranta produselor alimentare, expunerea la
plumb etc.) si psihic;
• comportamentul individual (de exemplu, consumul de tutun, consumul nociv de
alcool, regimul alimentar, activitatea fizica, comportamentul sexual etc.);
• serviciile de sanatate (preventive, curative si recuperatorii: accesul, costul,
calitatea asistentei medicale).
35. MQ Select categoriile determinantelor sanatatii

• factorii biologici (ereditatea, virsta, genul etc.);
• mediul: social (factorii socio-economici, nivelul de educatie, venitul, ocupatia
etc.), fizic (calitatea aerului si apei, siguranta produselor alimentare, expunerea la
plumb etc.) si psihic;
• comportamentul individual (de exemplu, consumul de tutun, consumul nociv de
alcool, regimul alimentar, activitatea fizica, comportamentul sexual etc.);
• serviciile de sanatate (preventive, curative si recuperatorii: accesul, costul,
calitatea asistentei medicale).
36. MQ Selectati indicatorii determinantelor sanatatii

 regimul alimentar,
 consumul de tutun
37. MQ Selectati indicatorii starii de sanatate :
Indicatorii de sanatate masoara sanatatea populatiei. Se disting urmatoarele
grupuri de indicatori de sanatate:
1) Demografici (mortalitatea, natalitatea, fertilitatea) si socio-economici (ocupatie,
nivel de educatie, venit etc.):
• de frecventa;
• probabilitati si riscuri.
2) Starii de sanatate:
• morbiditatii (incidenta, prevalenta);
• mortalitatii (speranta de viata, mortalitatea pe cauze de deces etc.);
• dizabilitatii (bazati pe incapacitatea functionala).
3) Determinantelor sanatatii (de exemplu, regimul alimentar, consumul de tutun
etc.).
4) Interventiilor de sanatate (servicii de sanatate, promovarea sanatatii).
Indicatorii de sanatate sunt folositi pentru diferite scopuri, cum ar fi:
• masurarea sanatatii populatiei;
• compararea starii de sanatate a populatiei din diferite comunitati;
• evaluarea serviciilor de sanatate;
• planificarea si alocarea resurselor de sanatate;
• masurarea eficientei programelor (interventiilor) de sanatate
38. MQ Selectati sursele de date privind sanatatea
 statistica vitala (inregistrarea nasterilor si a deceselor);
 raportarea bolilor (notificarea bolilor infectioase, registrele bolilor cronice,
statistica medicala, statistica bolilor ocupationale si a accidentelor la locul de
munca etc.);
 recensamintul populatiei;
 studiile (surveys) de sanatate;
 datele administrative.
39. MQ Selectati interventiile principale care influenteaza indicatorii de sanatate
si determinantele starii de sanatate
 servicii de sanatate,
 promovarea sanatatii
servicii de sanatate, promovarea sanatatii

-interventiile destinate sa reduca factorii de risc pentru sanatate
(de exemplu, legislatia privind controlul tutunului, reglementarile privind
compozitia produselor alimentare si mesajele nutritionale, reglementarile privind
consumul de alcool la volan).
- schimbarea comportamentului individual, cum ar fi regimul alimentar, abuzul de
substante si activitatea fizica. Schimbarile pozitive ale comportamentului individual
pot reduce riscul de boli netransmisibile
40. MQ Selectati scopurile utilizarii indicatorilor de sanatate
Indicatorii de sanatate sunt folositi pentru diferite scopuri, cum ar fi:
• masurarea sanatatii populatiei;
• compararea starii de sanatate a populatiei din diferite comunitati;
• evaluarea serviciilor de sanatate;
• planificarea si alocarea resurselor de sanatate;
• masurarea eficientei programelor (interventiilor) de sanatate.
41. MQ Strategia riscului individual inalt de preventie primara se concentreaza
asupra
Strategia riscului individual inalt se concentreaza asupra persoanelor care prezinta
cel mai mare risc pentru o anumita boala sau tulburare. Aceasta strategie implica
identificarea activa a persoanelor expuse la risc crescut, eliminarea factorilor de
risc (de exemplu, incurajarea pacientilor sa renunte la fumat ori sa reduca
consumul de sare) sau cresterea rezistentei specifice la factorul cauzal (de
exemplu, vaccinarea)
42. MQ Strategia populationala de preventie primara se concentreaza asupra
Strategia populationala este directionata catre intreaga populatie, indiferent de
nivelele individuale de risc. Scopul principal este de a reduce nivelul mediu al unui
anumit factor de risc in intreaga populatie. De exemplu, studiile au aratat ca chiar
si o reducere mica a valorii medii a tensiunii arteriale sau a colesterolului seric intr-
o populatie ar produce o reducere semnificativa a incidentei bolilor
cardiovasculare.
43. SQ Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, care are
dimensiunea adaugata a timpului
Rata - Rata este compusa dintr-un numarator (numarul evenimentelor), un numitor (populatia
medie expusa riscului de aparitie a evenimentului), o perioada definita de timp in care se produce
evenimentul
44. SQ Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, cele doua numere
sunt legate intre ele. Numaratorul este intotdeauna inclus in numitor
Proportia - numaratorul este o submultime a numitorului.
45. SQ Definiti indicatorul statistic: un numar impartit la altul, dar cele doua
numere nu sunt legate intre ele
Raportul-este o expresie a relatiei dintre numarator si numitor fara a lua in considerare populatia
din care deriva numaratorul si numitorul. Raportul este un numar impartit la altul.
46. MQ Selectati caracteristicile indicatorului statistic numit proportie

Proportii – numaratorul este o submultime a numitorului. Numaratorul si
numitorul trebuie sa reflecte o populatie similara. Daca numaratorul se refera la o
anumita virsta, gen, etnie, atunci si numitorul trebuie sa fie supus acelorasi
restrictii.
Proportia poate fi exprimata ca fractiune zecimala (intre 0 si 1) sau mai frecvent ca
procent (inmultit cu 100). Procentul este usor de citit si interpretat.(carte)
un numar impartit la altul, cele doua numere sunt legate intre ele. Numaratorul
este intotdeauna inclus in numitor(ca in test)
47. MQ Selectati caracteristicile indicatorului statistic numit rata

Rata este un indicator al frecventei unui eveniment intr-o populatie definita. O rata
este compusa dintr-un numarator (numarul evenimentelor), un numitor (populatia
medie expusa riscului de aparitie a evenimentului), o perioada definita de timp in
care se produce evenimentul si un coeficient (10n: n≥1) care transforma o fractie
sau un numar zecimal intr-un numar intreg.
Rata masoara frecventa unui eveniment (de exemplu, a unei boli sau a deceselor)
intr-o populatie definita pe o anumita perioada de timp, cum ar fi un an.
Rata are dimensiunea timpului, pe cind proportia nu.
un numar impartit la altul, care are dimensiunea adaugata a timpului
48. MQ Selectati componentele probabilitatii anuale de deces

Probabilitatea reprezinta raportul dintre numarul de decese si numarul populatiei la inceputul
anului. Pentru calcularea probabilitatii, la numitor, se foloseste numarul populatiei la inceputul
anului (1 ianuarie).
49. SQ Selectati cele trei procese demografice principale
1. Nasterea: reprezinta procesul prin care un copil vine pe lume .
2. Decesul: reprezinta procesul prin care o persoana isi pierde viata .
3. Migratia: reprezinta procesul prin care oamenii se muta dintr-un loc in altul
50. SQ Selectati definitia evenimentului demoografic
EVENIMENTUL DEMOGRAFIC:  reprezinta tranzitia de la o stare demografica la
alta. Exemple: decesul, nasterea, migratia, casatoria, divortul, etc.;  presupune
existenta unui anumit moment in timp in care se produce evenimentul (de ex., se
cunoaste exact ziua, luna si anul nasterii sau decesului).
51. SQ Selectati definitia procesului demografic
Procesul demografic reprezinta secventa acelorasi evenimente demografice.
Procesul demografic este un termen utilizat in demografie pentru a descrie
schimbarile care au loc intr-o populatie in timp.
52. SQ Selectati starea demografica
Starea demografica reprezinta o anumita caracteristica care descrie persoanele intr-o populatie. De
exemplu, a fi in viata/viu, a fi casatorit sau divortat, a locui singur sau cu un partener, a fi angajat in
cimpul muncii sau somer
53. MQ Selectati evenimentele demografice
 Nasterea
 Decesul
 Imigrarea
 Emigrarea
 Casatoria
 Divortul.
54. MQ Selectati procesele demografice
 Natalitatea
 Mortalitatea
 Migratia
 Nuptialitatea
 Divortul
55. MQ Selectati componentele ecuatiei bilantiere
 migratia (imigratia si emigratia) sau miscarea mecanica care poate fi generata de factori
socio-economici, politici sau de alt gen;
 miscarea naturala sau cresterea naturala (natalitatea si mortalitatea).
Numarul populatiei intr-un anumit moment (𝑷𝒕 ): 𝑷𝒕 = 𝑷𝟎 + 𝑵 − 𝑫 + 𝑰 − 𝑬 ,
unde: 𝑃0 = numarul initial al populatiei N = numarul de nasteri D = numarul de
decese I = numarul de imigrari E = numarul de emigrari
56. SQ Selectati cantitatea cunoscuta ca spor natural
Cresterea naturala (sporul natural) = numarul de nascuti vii – numarul de decedati.
• Daca numarul de decese > numarul de nasteri spor natural negativ
57. SQ Selectati cantitatea cunoscuta ca migratiune neta
Migratia neta (sporul migrator) = numarul de imigranti – numarul de emigranti.
58. SQ Selectati cantitatea cunoscuta ca cresterea populatiei
Cresterea populatiei (sporul anual)
Cele doua componente ale sporului anual sunt: – cresterea naturala; – migratia
neta. Cresterea populatiei = sporul natural + migratia neta ori cresterea populatiei
= (nasteri - decese) + (imigranti – emigranti).
59. MQ Selectati componentele ratei demografice anuale
Fiecare componenta a miscarii populatiei (natalitatea, mortalitatea si migratia)
poate fi exprimata: – cu numar absolut; – ca rata anuala.
O rata are: – un numarator, – un numitor si – un multiplicator.
Rata = 𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑑𝑒𝑚𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑒 i𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑙𝑎
𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 x 10𝑛 10𝑛 = 1000 sau 100.000 Populatia la mijlocul anului:
numarul total al populatiei estimat la mijlocul anului. Evenimente: decese, nasteri,
etc.
60. SQ Selectati ecuatia ratei brute a cresterii naturale
Rata bruta a cresterii naturale (RBCN) reprezinta diferenta dintre rata bruta a
natalitatii (RBN) si rata bruta a mortalitatii (RBM). RBCN = RBN – RBM sau RBCN =
𝐶𝑟𝑒s𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙a 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛 𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 x 10𝑛
unde 10𝑛 = 1000.
61.SQ Selectati ecuatia ratei brute a migratiei nete
RBMN = (𝑀𝑖𝑔𝑟𝑎t𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑡a 𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛/ 𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑒𝑖
𝑒𝑠𝑡𝑖𝑚𝑎𝑡 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖) * 1000
Sau
RBMN = rata bruta a imigrarii – rata bruta a emigrarii
62. CS Selectati ecuatia ratei cresterii populatiei

RCP = (𝐶𝑟𝑒s𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑛/𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑖𝑚𝑎𝑡 𝑙𝑎
𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑎𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖) *1000
sau
RCP = rata bruta a cresterii naturale + rata bruta a migratiei nete
63.CM Selectati componentele schimbarii populatiei

A.Natalitatea
B.Mortalitatea
C.Migratia
64. CM Piramida populatiei prezinta

Piramida populatiei prezinta structura populatiei pe grupe de virsta si sexe.
A Piramida populatiei reprezinta o diagrama cu bare, in care este prezentat
numarul sau proportia persoanelor pentru fiecare grupa de virsta si sex pentru o
anumita populatie.
B. Reprezentarea grafica tipica pentru structura populatiei pe grupe de virsta si
sexe
C. Piramida populatiei poate avea aspecte diferite ca urmare, in principal, a
raportului natalitate: mortalitate.
D. Piramida populatiei arata structura demografica a societatii.
65. CM Selectati tipurile de piramida a populatiei

 Modelul ”in triunghi”, expansiv – cu baza larga, caracterizeaza o tara cu o
populatie crescuta de tineri si una scazuta de virstnici.
 Modelul „in clopot”, stationar – cu baza relativ larga si un numar relativ
egal de populatie in majoritatea grupelor de virsta.
 Modelul ”in urna”, constrictiv - cu baza ingusta, este caracteristic tarilor
dezvoltate cu natalitate scazuta si longevitate mare.
 d) Modelul ”in trefla” se deosebeste de modelul ”in urna” prin baza care
este mai larga, ca urmare a unor noi schimbari aparute in unele tari
dezvoltate, in special a tendintei usoare de crestere a natalitatii“
66. Cm Forma piramidei populatiei ofera informatii despre
 rata bruta a natalitatii si rata bruta a mortalitatii;
 speranta de viata la nastere (numarul de ani pe care se asteapta sa ii
traiasca un nou-nascut);
 rata de dependenta;
 evenimentele specifice care au avut loc in populatia unei tari.
67. Cs Axa verticala a piramidei populatie ilustreaza

A. Grupele de virsta
68. Cs Selectati afirmatiile adevarate despre virful piramidei populatiei

Ne poate informa despre speranta de viata la nastere a populatiei, adica
despre numarul de ani pe care se asteapta sa ii traiasca un nou-nascut.
Un virf ingust al piramidei populatiei arata un numar mic de persoane care
supravietuiesc pina la virsta inaintata, iar speranta de viata este mica.
Un virf mai larg reflecta un numar mai mare de persoane virstnice in
populatie si o speranta de viata mai mare, si, respectiv, responsabilitati mai mari
de asistenta sociala si medicala.
69. Cs Selectati afirmatiile ADEVARATE despre baza piramidei populatiei

A.informeaza despre rata bruta a natalitatii populatiei.
O baza larga indica un numar mai mare de copii in populatie si, deci, o rata
bruta a natalitatii mai mare.
O baza ingusta indica un numar mai mic de copii si o rata bruta a natalitatii
mai mica.
70. Cm Selectati afirmatiile ADEVARATE despre laturile piramidei populatiei

A. Forma partilor laterale ale piramidei populatiei ne poate informa despre rata
bruta a mortalitatii populatiei.
B. Laturile concave indica o rata bruta a mortalitatii inalta, iar cele convexe - una
joasa
C. Iregularitatile laturilor piramidei populatiei ne pot informa despre evenimentele
specifice care s-au intimplat in populatia unei tari.
71. Cs largimea bazei piramidei populatie indica

A. Baza larga indica un numar mai mare de copii in populatie si, deci, o rata bruta a
natalitatii mai mare.
72. Cs largimea virfului piramidei populatiei indica

A. virf mai larg reflecta un numar mai mare de persoane virstnice in populatie si o
speranta de viata mai mare, si, respectiv, responsabilitati mai mari de asistenta
sociala si medicala.
73. SQ Forma partilor laterale ale piramidei populatiei ilustreaza
- rata bruta a mortalitatii populatiei
74. SQ Iregularitatile laturilor piramidei populatiei indica
- evenimentele specifice care s-au intimplat in populatia unei tari
75. MQ Segmentele bine reprezentate ale laturilor piramidei populatiei
indica
Indentatiile (segmentele bine reprezentate) ale piramidei populatiei indica
fie -o perioada de imigrare,
-fie o explozie demografica (cresterea neasteptata a numarului de nasteri) care au
aparut mai devreme.
76. MQ Identatiile laturilor piramidei populatiei indica
Segmentele reduse numeric (identatiile) ale piramidei populatiei arata
-fie o rata a deceselor mai inalta (din cauza razboiului, foametei),
-fie o perioada de emigrare.
77. MQ Selectati caracteristicile modelului constrictiv al piramidei populatiei

 baza ingusta
 caracteristic tarilor dezvoltate
 natalitate scazuta
 longevitate mare
 exprima o populatie imbatrinita
 pondere scazuta a tinerilor
 pondere crescuta a adultilor si virstnicilor
 Este consecinta unei natalitati scazute, cu o maturizare si o imbatrinire
evidenta a populatiei. Acest model de piramida este caracteristic pentru
tarile dezvoltate, cum ar fi Germania si Italia.
78. MQ Selectati caracteristicile modelului expansiv al piramidei populatiei

 cu baza larga
 caracterizeaza o tara cu o populatie crescuta de tineri si una scazuta de
virstnici.
 Ratele brute ale natalitatii si mortalitatii sunt crescute, speranta de viata
este mica.
 Populatia creste rapid.
 Acest tip de piramida este caracteristic pentru tarile in curs de dezvoltare,
cum ar fi Kenya, Nigeria si India.
79 MQ Selectati caracteristicile modelului stationar al piramidei populatiei

 Cu baza relativ larga
 un numar relativ egal de populatie in majoritatea grupelor de virsta
 Ca urmare a cresterii nivelului de trai, creste si durata medie a vietii,
acumulindu-se mai multi virstnici.
 Este un model de tranzitie, caracteristic tarilor rapid industrializate, cum ar
fi Franta si SUA.
80. SQ Selectati tipul piramidei populatiei caracteristic pentru tarile in curs de

dezvoltare
 Modelul „in triunghi”, expansiv
81. MQ Selectati tipurile piramidelor populatiei caracteristice pentru tarile
dezvoltate
 Modelul „in clopot”, stationar
 Modelul „in urna”, constrictiv
82. MQ Selectati caracteristicile ADEVARATE privind piramida populatiei pentru
tarile dezvoltate
 Baza- Ingusta (= o rata bruta a natalitatii joasa)
 Virful- Larg (= o proportie mare a persoanelor virstnice; = o speranta de
viata mare)
 Forma laturilor- Convexa (= o rata bruta a mortalitatii joasa)
83. MQ Selectati caracteristicile ADEVARATE privind piramida populatiei pentru
tarile in curs de dezvoltare
 Baza- Larga (= o rata bruta a natalitatii inalta)
 Virful- Ingust (= o proportie mica a persoanelor virstnice; = o speranta de
viata mica)
Forma laturilor- Concava (= o rata bruta a mortalitatii inalta)
84. SQ Selectati tipul piramidei populatiei cu o crestere negativa a populatiei
 Modelul „in urna”, constrictiv
85. SQ Selectati tipul piramidei populatiei cu o crestere rapida a populatiei
Modelul „in triunghi”, expansiv
86. SQ Selectati tipul piramidei populatiei cu o crestere lenta
 Modelul „in clopot”, stationar
87. SQ Ce inseamna „rotungirea virstei”
??????
88. MQ Selectati sursele principale de date in demografie
 recensamintul populatiei;
 sistemul de inregistrare vitala;
 studiile demografice.
Alte surse:
– registrul populatiei;
– sistemul de supraveghere demografica.
89. SQ Ce inseamna raportul de dependenta
Reprezinta numarul persoanelor tinere (<15 ani) si virstnice (65+ ani) dependente
de numarul persoanelor in virsta apta de munca.
90. MQ Selectati afirmatiile ADEVARATE despre raportul de dependenta
 Cu cit este mai mare valoarea raportului de dependenta demografica, cu
atit mai mare este povara (platile pentru securitatea sociala si asistenta
medicala) pentru persoanele in virsta apta de munca.
 Valorile ridicate pot fi asociate cu rate mari ale natalitatii
 Valorile ridicate pot fi asociate cu o speranta de viata ridicata la nastere
91. MQ Selectati afirmatiile ADEVARATE despre recensamintul populatiei

Recensamintul este procesul de colectare totala, compilare, evaluare, analiza si
publicare sau diseminare in alt mod a datelor demografice, economice si sociale,
referitoare la toata populatia unei tari sau a unei parti bine definite a unei tari intr-
un moment dat.
Ofera informatii despre dimensiunea si structura populatiei
Datele sunt colectate de la intreaga populatie
In majoritatea tarilor recensamintul se efectueaza o data la 10 ani. Fiecare rezident

al tarii este enumerat la un anumit moment in timp, adresindu-i-se intrebari
referitor la sex, virsta, starea civila, ocupatie etc.
92. MQ Selectati afirmatiile ADEVARATE despre sistemul de inregistrare vitala
Sistemul de inregistrare vitala asigura informatie despre evenimentele
demografice: decese, nasteri, casatorii, divorturi, migratiune (uneori).
 Certificatul de nastere / deces are la baza un formular standard, complementat
cu diferite caracteristici ale noubnascutului si parintilor lui / decedatului, variind de
la tara la tara.
 Agentia Servicii Publice gestioneaza sistemul de inregistrare vitala in Republica
Moldova.
93. MQ Selectati tipurile de studii demografice
Prospective
Retrospective
94. SQ Ce cod are CIM-10
Fiecarei boli fiindu-i atribuit un cod unic alfa numeric . Clasificarea alfa-numerica utilizeaza toate
cele 26 de litere ale alfabetului.
Clasificarea statistica internationala a bolilor si problemelor de sanatate inrudite
[A00-A99]; C00-D48 ; D50-D89; D50-D89; E00-E90 ;F00-F99 ;G00-G99 ; H00-H59 ;
H60-H95; I00-I99 J00-J99 ;K00-K93 ; L00-L99 ; M00-M99 ; N00-N99 ; O00-O99 ;
P00-P96 ; Q00-Q99 ; R00-R99 ; S00-T98 ; V01-Y89 ; Z00-Z99 ; U00-; U82-U85
95. SQ Cite capitoel are CIM-X
22 capitole
96. SQ Selectati un exemplu detaliat de cod din CIM-10
K738; C251…
97. SQ Cite rinduri include prima parte a certificatului international de deces
4 rinduri
98. SQ Cite parti include certificatul international de deces
Din 2 parti
95. SQ Partea 2 a certificatului international de deces include
Alte afectiuni semnificative care au contribuit la deces dar fara legatura cu boala
sau afectiunea care a cauzat moartea
100. SQ Rindul „a” al certificatului international de deces include
Boala sau leziunea care a initiat sirul evenimentelor morbide ce duc la deces direct
- Cauza directa a mortii
101. SQ Rindul „d” al certificatului international de deces include
102. SQ Rindurile „b” si „c” ale certificatului international de deces includ
103. MQ Selectati tipurile de indicatori utilizati pentru masurarea mortalitatii
 Mortalitatea
 Incidenta
 Prevalenta
104. MQ Selectati tipurile ratelor de mortalitate

 Speciale
 Standardizata pe virsta
 Bruta
105. MQ Selectati ratele speciale de mortalitate
Rata mortalitatii infantile
Rata mortalitatii perinatale
106. MQ Selectati afirmatiile ADEVARATE despre standardizarea ratelor de
mortalitate
 Ratele standardizate ale mortalitatii sunt utilizate in scopuri de
comparatie
 Ratele brute de mortalitate sunt influentate de structura pe virste a
populatiei
 Standardizarea elimina diferenta de structura pe virste a doua
populatii comparate
107. SQ Ce inseamna letalitatea
 Letalitatea reprezinta ponderea deceselor de un anumit tip din totalul
deceselor.
108. SQ Ce inseamna fatalitatea
Este raportul dintre numarul deceselor dintr-o anumita cauza (boala) si numarul
imbolnavirilor din aceeasi cauza, exprimat in procente
109. MQ Ce include mortalitatea fetala (intrauterina)
Numarul nascuti morti inainte de nastere(Nascuti morti
Avorturi (avorturi spontane)
 Este raportul dintre numarul deceselor dintr-o anumita cauza (boala) si numarul
imbolnavirilor din aceeasi cauza, exprimat in procente.
110. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii neonatale precoce
Primele 7 zile de viata (Intre 29 de zile si un an de la nastere
 )
111. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii infantile
 0-1 an de viata
112. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii neonatale tardive
 7-28 zile de viata
113. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii neonatale
 De la nastere-28 zile
114. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii perinatale
 Dupa 28 saptamani complete de gestatie- 7 zile complete de la nastere
115. SQ La ce perioada se refera rata mortalitatii post neonatale
 28 -364 zile Intre 29 de zile si un an de la nastere
116. MQ Ce include mortalitatea perinatala
 Numarul de nascuti morti
 si decesele nascutilor vii decedati in primele 7 zile dupa nastere
117. MQ Selectati indicatorii de mortalitate care se refera la proportii
 Fatalitatea
 Mortalitatea proportionala
118. MQ Selectati indicatorii de mortalitate care se refera la indicatorii sintetici
(sumativi)
 Speranta de viata la nastere
 APVP
 DALY
119. SQ Ce inseamna „deces prematur”
 Moartea nou-nascutilor inainte de 37 saptamani sau prin avort spontan
 Bolile netransmisibile afecteaza toate grupele de virsta si toate regiunile de
pe glob. Desi bolile netransmisibile deseori se asociaza cu grupele de
populatie mai in virsta, dovezile arata ca circa jumatate din toate decesele
atribuibile bolilor netransmisibile au loc pina la virsta de 70 de ani
120. SQ Selectati un indicator sintetic al mortalitatii premature
 APVP
121. SQ 35% din decesle prin boli cardiovasculare in localitatea A in a. 2019 este
un exemplu de
Mortalitate proportionala
122. SQ Sase cazuri de deces prin boli cardiovasculae la 1000 de locuitori este un
exemplu de
Rata de moarte specifica
123. SQ Ce inseamna speranta de viata la nastere
Speranta de viata este numarul mediu de ani pe care o
persoana spera sa-l traiasca in conditiile caracteristicilor modelului de mortalitate
pe grupe de 44
virsta a populatiei din care provine persoana, pentru un anumit an. Speranta de
viata este un
indicator sintetic al mortalitatii si in acelasi timp al starii de sanatate.
124. SQ Spreanta de viata la nastere se calculeaza cu ajutorul

Speranta de viata se calculeaza folosind tabelul de mortalitate
Speranta de viata este numarul mediu de ani pe care o persoana spera sa-l traiasca in conditiile
caracteristicilor modelului de mortalitate pe grupe de virsta a populatiei din care provine persoana,
pentru un anumit an
125. SQ O persoana a trait cu dizabilitate timp de 5 ani si a decedat la 55 de ani.
Virsta predeterminata a decesului este de 70 de ani. Numarul de ani de viata
potentiala pierduti este egal cu:
70-55=15
125. SQ O persoana a trait cu dizabilitate timp de 5 ani si a decedat la 60 de ani.
Virsta predeterminata a decesului este de 70 de ani. Numarul de ani de viata
ajustati la dizabilitate este egal cu:
70-60+5=15
130. MQ Selectati tipurile de morbiditate
Morbiditatea este definita ca orice deviere, subiectiva sau obiectiva, de la starea de
bine din
punct de vedere fiziologic sau mental.
In functie de sursa de date, se disting trei tipuri de morbiditate:
• diagnosticata;
• masurata;
• autoraportata.
131. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „Dificil de efectuat la nivel

national”
este un dezavantaj
Morbiditatea masurata
132. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „expresia personalitatii

individuale in exprimarea starii de sanatate” este un dezavantaj
Morbiditatea auto-raportata
133. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii diagnosticate
 Neajunsuri: dependenta de asistenta medicala specializata, atitudinea
individuala fata de propria sanatate, calitatea inregistrarii morbiditatii.
134. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii masurate
 Neajunsuri: este costisitoare si dificil de efectuat la nivel national
135. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii autoraportate
 Neajunsuri: este influentata de multi factori subiectivi
136. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „este influentata de multi
factori subiectivi” este un dezavantaj
 Morbiditatea auto-raportata (subiectiva)
137. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „calitatea inregistrarii
morbiditatii” este un dezavantaj
 Morbiditatea diagnosticata
138. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea masurata
 Incidenta si prevalenta
139. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea diagnosticata
140. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea autoraportata
141. MQ Selectati indicatorii principali de morbiditate
 Prevalenta (Prevalenta de moment . Prevalenta de perioada )
 Incidenta (Incidenta cumulata . Incidence odds . Densitatea incidentei
142. SQ Ce inseamna prevalenta de moment

 Prevalenta de moment reprezinta proportia populatiei care are o problema
de sanatate ce este studiata la un moment dat de timp.
143. SQ Ce reprezinta prevalenta de moment
 La numarator sunt incluse toate persoanele care au o anumita problema de

sanatate (boala, leziune etc.) la un moment dat, fara a lua in considerare
perioada de timp pe parcursul careia persoanele au avut problema
respectiva.
 La numitor este inclusa toata populatia, adica toate persoanele
diagnosticate cu problema respectiva si toate persoanele neafectate.
144 SQ Care indicator de morbiditate se refera atit la cazurile noi, cit si la cele
preexistente ale unei boli
 Prevalenta de moment
123. MQ Selectati tipurile de morbiditate

Diagnosticata, masurata, auto-raportata
124. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „Dificil de efectuat la nivel national” este un
dezavantaj
masurata
125. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „expresia personalitatii individuale in exprimarea
starii de sanatate” este un dezavantaj
Auto-raportata
126. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii diagnosticate
– dependenta de disponibilitatea asistentei medicale specializate;
– atentia oamenilor pentru propria lor sanatate;
– calitatea inregistrarii morbiditatii
127. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii masurate
-costisitor;
-dificil de condus la nivel national.
128. MQ Selectati neajunsurile morbiditatii autoraportate
- este influentata de mai multi factori subiectivi
129. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „este influentata de multi factori subiectivi” este
un dezavantaj
Auto-raportata
130. SQ Selectati tipul de morbiditate pentru care „calitatea inregistrarii morbiditatii” este un
dezavantaj
diagnosticata
131. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea masurata
-bolile depistate de catre medici in timpul examenelor medicale de rutina a intregii populatii sau a unor
grupuri specifice de populatie, inclusiv a masuratorilor biomedicale (de exemplu, examinarea medicala
a copiilor in scoala, a angajatilor de la intreprinderi).
-examene medicale obligatorii a copiilor de virsta prescolara si scolara, a unor angajati de la
intreprinderi, este partial raportata si analizata la nivel regional si national
132. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea diagnosticata
-bolile diagnosticate (si tratate) de catre personalul medical, inregistrate in mod curent sau confirmate
prin documente medicale.
-declararea obligatorie sau notificarea bolilor infectioase,
-registrele bolilor cronice (de exemplu, registrul cancerului),
-statistica medicala, statistica bolilor ocupationale si accidentelor la locul de munca.
-In Republica Moldova, morbiditatea diagnosticata este inregistrata si raportata, lunar si anual, iar
principalele nozologii sunt analizate anual in sistemul de statistica medicala. Bolile infectioase prioritare,
bolile ocupationale si accidentele la locul de munca sunt notificate
133. MQ Selectati sursele principale de date pentru morbiditatea autoraportata
-informatia despre boala colectata direct de la persoane si furnizata in timpul studiilor de sanatate, fiind
descrisa uneori ca morbiditate resimtita sau subiectiva.
-expresia personalitatii individuale in exprimarea starii de sanatate si care depinde de: nivelul de
cultura, mediul social, posibilitatea de exprimare, experientele anterioare privind ingrijirile medicale
etc.
-chestionare standardizate.
-in general se masoara in studii demografice.
-In Republica Moldova, informatiile cu privire la acest tip de morbiditate au fost si sunt colectate in
cadrul unor studii populationale (de exemplu, Studiul Demografic si de Sanatate 2005, Prevalenta
factorilor de risc pentru bolile netransmisibile STEPS 2013, Cercetarea Bugetelor Gospodariilor Casnice).
134. MQ Selectati indicatorii principali de morbiditate
Incidenta, prevalenta
135. SQ Ce inseamna prevalenta de moment
Prevalenta de moment = Numarul 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 persoanelor cu o anumita boala la un moment dat de
timp/Numarul total al populatiei la acelati moment de timp x 10n. 10n: multiplicatorul (100, 1 000, 100
000)
– proportia persoanelor dintr-o populatie care au o anumita boala la un moment dat de timp;
– frecventa tuturor cazurilor de boala existente intr-o populatie la un moment dat de timp.
136. SQ Ce reprezinta prevalenta de moment
Prevalenta de moment = Numarul 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 persoanelor cu o anumita boala la un moment dat de
timp/Numarul total al populatiei la acelati moment de timp x 10n. 10n: multiplicatorul (100, 1 000, 100
000)
– proportia persoanelor dintr-o populatie care au o anumita boala la un moment dat de timp;
– frecventa tuturor cazurilor de boala existente intr-o populatie la un moment dat de timp.
137. SQ Ce indicator de morbiditate se refera atit la cazurile noi, cit si la cele preexistente ale unei boli
Prevalenta de perioada
138. SQ „Numarul tuturor persoanelor cu boala la un anumit moment de timp raportat la numarul
total de persoane in acelasi moment de timp” se numeste
Prevalenta de moment
139. MQ Precizati indicatorul de morbiditate care se refera doar la cazurile noi de boala
Incidenta
140. MQ Selectati tipurile de incidenta
-incidenta cumulata sau riscul (eng. cumulative incidence),
-incidence odds
-densitatea incidentei (incidence density)
141. SQ Ce reprezinta incidenta cumulate (riscul)
Incidenta cumulata = 𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙a i𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑a 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡a 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝/ 𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙
𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡a 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑙𝑎 i𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒 x
10n
Poate fi vazuta ca o probabilitate si reprezinta riscul persoanelor intr-o populatie data de a dezvolta
boala intr-o perioada definita de timp, cu conditia ca persoanele expuse la inceputul perioadei sa fie
sanatoase
142. SQ Selectati sinonimul pentru „rata incidentei”
Densitatea incidentei
143. SQ Ce inseamna „persoane-timp la risc”
suma duratelor de timp cu care fiecare persoana a contribuit la perioada de observare si in care nu a
dezvoltat boala.
144. SQ Ce tip de incidenta poate fi calculat pentru o populatie deschisa (dinamica)
Densitatea incidentei
145. MQ Ce tip de incidenta poate fi calculat pentru o populatie inchisa
Incidenta cumulata
Incidence odds
146. SQ „Incidenta cumulata” este sinonimul urmatorului indicator de morbiditate
Riscul incidentei
147. SQ „Densitatea incidentei” este sinonimul urmatorului indicator de morbiditate
Rata incidentei
148. MQ Selectati componentele Incidence odds anuale
𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑜𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑜𝑎𝑙a i𝑛𝑡𝑟−𝑜 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑a 𝑑𝑒𝑓𝑖𝑛𝑖𝑡a 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝
𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡a 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑙𝑎 𝑠𝑓i𝑟s𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒
𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟e
149. MQ Selectati componentele Incidence Risk anuale
𝑁𝑢𝑚a𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑖𝑛𝑡a 𝑏𝑜𝑎𝑙𝑎 𝑙𝑎 i𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑒𝑖 𝑑𝑒
𝑜𝑏𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟
150. MQ Selectati componentele „densitatii incidentei”
𝑆𝑢𝑚𝑎 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 i𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛a 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎t𝑖𝑎 𝑑𝑎𝑡a 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝑟𝑖𝑠𝑐 (𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒−𝑡𝑖𝑚𝑝)
151. MQ Selectati exemple de „persoana-timp”
Persoane- zile
Persoane- luni
Persoane- ani
152. MQ Selectati tipurile principale de BNT
– bolile cardiovasculare (boala coronariana a inimii, accidentele vasculare cerebrale);
– cancerul;
– bronhopneumopatiile obstructive cronice;
– diabetul.
153. MQ Selectati caracteristicile principale ale BNT
 dureaza decenii pina la stabilirea deplina a epidemiei
– isi au originea lor la virstele tinere;
 nu rezulta dintr-un proces infectios (acut), au o origine necontagioasa („netransmisibile”);
 au o etiologie complexa, cu factori de risc multipli;
 au o perioada de latenta indelungata;
 deseori sunt initial insidioase (apar pe neasteptate, fara manifestari vizibile);
 odata manifestata, boala are o perioada prelungita de afectare a sanatatii;
 implica o abordare de tratament sistematic pe termen lung;
 sunt incurabile;
 provoaca deces prematur, morbiditate si dizabilitate si reduc calitatea vietii;
 avind in vedere durata lor lunga, exista multiple oportunitati de prevenire.
154. MQ Selectati tipurile principale ale factorilor de risc care provoaca BNT
Modificabili
Nemodificabili
155. MQ Selectati factorii de risc modificabili comuni pentru cele patru tipuri majore de BNT
COMPORTAMENTALI:
a) regimul alimentar nesanatos;
b) consumul de tutun;
c) consumul de alcool;
d) inactivitatea fizica;
e) factorii de risc metabolici.
156. SQ Selectati factorii de risc nemodificabili principali pentru BNT
virsta, genul, rasa/etnia si ereditatea
157. MQ Selectati factorii principali de risc metabolici
tensiunea arteriala crescuta,
colesterolul total crescut,
glucoza sanguina (glucoza à jeune) crescuta
supragreutatea si obezitatea
158. MQ Selectati sistemele principale de monitorizare si supraveghere a BNT
- cadrul global de monitorizare;
- indicatorii principali de sanatate ai OMS;
- indicatorii de sanatate de baza ai Uniunii Europene;
- indicatorii de sanatate din Republica Moldova.
159. MQ Selectati obiectivele Cadrului global de monitorizare
urmarirea progresului global cu privire la prevenirea si controlul bolilor neatransmisibile principale, cum
ar fi bolile cardiovasculare, cancerul, bronhopneumopatiile obstructive cronice si diabetul si al factorilor
lor de risc principali
160. MQ Precizati domeniile in care sunt divizati cei 25 de indicatori ai Cadrului global de
monitorizare
 indicatorii de mortalitate si morbiditate;
 factorii de risc;
 raspunsul sistemului national de sanatate.
161. MQ Selectati indicatorii Cadrului global de monitorizare care se refera la raspunsul sistemului
national de sanatate
- screeningul pentru cancerul de col uterin;
- terapia medicamentoasa si consilierea;
- medicamentele si tehnologiile esentiale pentru bolile netransmisibile;
- vaccinarea impotriva hepatitei B;
- vaccinarea impotriva papillomavirusului uman;
- marketingul adresat copiilor;
- accesul la ingrijiri paliative;
- politicile de limitare a grasimilor saturate si de eliminare virtuala a grasimilor trans.
162. MQ Selectati tintele voluntare globale cu privire la prevenirea si controlul BNT care urmeaza a fi
atinse catre 2025
1) Reducerea relativa cu 25% a mortalitatii generale din cauza bolilor cardiovasculare, cancerui, diabetui
si a bronhopneumopatiilor obstructive cornice
2) Reducerea relativa cu cel putin 10% a consumului nociv de alcool, corespunzator, in conformitate cu
contextul national
3) Reducerea relativa cu 10% a prevalentei activitatii fizice insuficiente
4) Reducerea relativa cu 30% a consumului mediu de sare/ sodiu la nivel populational
5) Reducerea relativa cu 30% a prevalentei consumului de tutun printre persoanele cu virsta de 15+ ani
Factorii de risc biologici/metabolici
6) Reducerea relativa cu 25% a prevalentei tensiunii arteriale crescute, in conformitate cu contextul
national
7) Stoparea cresterii diabetului si obezitatii
8) Cel putin 50% dintre persoanele eligibile primesc terapie medicamentoasa si consiliere (inclusiv
controlul glicemic) pentru a preveni infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale
9) O disponibilitate de 80% de tehnologii de baza si medicamente esentiale permisibile, inclusiv
generice, necesare pentru tratamentul principalelor boli netransmisibile atit in institutiile publice, cit si
in cele private
163. MQ Selectati domeniile Indicatorilor principali de sanatate ai OMS
 starea de sanatate;  factorii de risc;  acoperirea cu servicii;  sistemele de sanatate
164. SQ „Terapie medicamentoasa si consiliere” este un exemplu al Cadrului global de monitorizare a
OMS care se refera la
Raspuns al sistemului national de sanatate
165. MQ Selectati tintele voluntare globale care abordeaza factorii de risc conform Planului global de
actiuni pentru prevenirea si controlul BNT
1) Reducerea relativa cu 25% a mortalitatii generale din cauza bolilor cardiovasculare, cancerui, diabetui
si a bronhopneumopatiilor obstructive cornice
2) Reducerea relativa cu cel putin 10% a consumului nociv de alcool, corespunzator, in conformitate cu
contextul national
3) Reducerea relativa cu 10% a prevalentei activitatii fizice insuficiente
4) Reducerea relativa cu 30% a consumului mediu de sare/ sodiu la nivel populational
5) Reducerea relativa cu 30% a prevalentei consumului de tutun printre persoanele cu virsta de 15+ ani
Factorii de risc biologici/metabolici
6) Reducerea relativa cu 25% a prevalentei tensiunii arteriale crescute, in conformitate cu contextul
national
7) Stoparea cresterii diabetului si obezitatii Raspunsul sistemului national de sanatate
8) Cel putin 50% dintre persoanele eligibile primesc terapie medicamentoasa si consiliere (inclusiv
controlul glicemic) pentru a preveni infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale
9) O disponibilitate de 80% de tehnologii de baza si medicamente esentiale permisibile, inclusiv
generice, necesare pentru tratamentul principalelor boli netransmisibile atit in institutiile publice, cit si
in cele private
166. MQ Indicatorii de sanatate de baza ai Uniunii Europene includ urmatoarele capitole
5 capitole principale:
- situatia demografica si social-economica;
- starea de sanatate;
- determinantele sanatatii;
- serviciile de sanatate;
- promovarea sanatatii;
167. MQ Indicatorii de sanatate de baza ai Uniunii Europene includ urmatoarele domenii de politici
5 domenii principale de politici:
- servicii de sanatate si ingrijiri de sanatate;
- imbatrinirea si populatia;
- determinantele sanatatii;
- bolile si sanatatea mentala;
- sanatatea in toate politicile.
168. MQ Selectati indicatorii Cadrului global de monitorizare care se refera la mortalitate si
morbiditate
 Probabilitatea neconditionata de deces la virsta 30-70 ani din cauza bolilor cardiovasculare,
cancerului, diabetului sau a bronhopneumopatiilor obstructive cronice
 Incidenta prin cancer conform formei
169. MQ Selectati indicatorii Cadrului global de monitorizare care se refera la factorii de risc
- consumul nociv de alcool (3); - consumul redus de fructe si legume; - inactivitatea fizica (2); - consumul
de sare; - consumul de grasimi saturate - consumul de tutun (2); - glucoza sanguina crescuta/ diabet; -
tensiunea arteriala crescuta; - supragreutatea si obezitatea
170. MQ Selectati indicatorii Cadrului global de monitorizare care se refera la raspunsul sistemului
national de sanatate
 Screeningul pentru cancerul cervical  Terapia medicamentoasa si consilierea  Medicamente
esentiale si tehnologii pentru BNT  Vaccinarea impotriva hepatitei B  Vaccinarea impotriva virusului
papiloma uman  Marketingul destinat copiilor  Accesul la ingrijiri paliative  Politici de restrictionare a
grasimilor saturate si eliminare virtuala a grasimilor trans
171. MQ Selectati caracteristicile sistemelor de sanatate
➢Complexitate: SS sunt foarte complexe. Ele au caracteristici comune, dar sunt si foarte diferite.
➢ Mediu: fiecare SS este influentat de mediul economic, politic, istoric, cultural local si national si este
deschis influentelor internationale si globale.
➢ Pluralism: exista o pluralitate de sisteme de sanatate in majoritatea tarilor.
➢ Sistemele de sanatate sunt dinamice si evolueaza in timp prin intermediul reformelor
172. MQ Precizati obiectivele principale ale sistemului de sanatate conform OMS
➢ O stare de sanatate buna.
➢ Sensibilitatea la asteptarile (legitime) non-medicale ale populatiei.
➢ Echitatea contributiei financiare.
173. MQ Selectati functiile principale ale sistemului de sanatate
➢Administrare (Guvernanta)
➢Generarea de resurse
➢Finantare
➢Prestarea serviciilor
174. MQ Finantarea sistemelor de sanatate cuprinde urmatoarele activitati
1. Impozitarea
2. Contributii obligatorii de asigurare (asigurare sociala de sanatate)
3. Primele de asigurare voluntara (asigurare privata de sanatate)
4. Platile din buzunar
175. MQ Selectati mecanismele de finantare (tipurile de plata) in procesul de colectare aveniturilor
Taxe directe si indirecte
Contributii obigatorii de asigurare medicala
Contributii voluntare de asigurare medicala
Platile din buzunar
Donatii
176. SQ In cadrul „platilor catre terti”, „tertul” se numeste
(Organism public/privat) companie de asigurari/guvern
177. SQ Ce inseamna „platile catre terti”
Prestatorii sunt platiti de catre companiile de asigurari sau guvern
178. SQ Ce inseamna „platile din buzunar”
cea mai simpla si mai timpurie forma de tranzactie intre pacient si prestator
179. MQ Selectati modelele principale ale sistemelor de sanatate in baza surselor de finantare
sisteme de sanatate finantate public si privat
180. MQ Selectati cele mai utilizate mecanisme de finantare (tipurile de plata) in tarile cu venituri
mari
impozitarea
asigurarile sociale de sanatate
181. MQ Selectati cele mai utilizate mecanisme de finantare (tipurile de plata) in tarile cu venituri
mici
platile din buzunar
contributiile donatorilor
182. MQ Selectati mecanismele principale de finantare a sistemelor de sanatate cu finantare private
Plati din buzunar
Asigurari private de sanatate
183. MQ Selectati mecanismele principale de finantare a sistemelor de sanatate cu finantare publica
Asigurari sociale
Sisteme bazate pe impozitare
184. SQ Sistemul de asigurari sociale se mai numeste
Modelul Bismarck
185. SQ Sistemul bazat pe impozitare se mai numeste
Modelul Beveridge
186. MQ Selectati modalitatile de baza de plata pentru serviciile de sanatate
Platile din buzunar
Platile catre terti
187. SQ In ce tara a fost stabilit pentru prima data in 1883 „modelul asigurarilor sociale” al sistemului
de sanatate
Germania
188. SQ In ce tara a fost stabilit pentru prima data in 1942 „modelul bazat pe impozitare” al
sistemului de sanatate
UK
189. MQ Selectati tarile cu „modelul asigurarilor sociale” al sistemului de sanatate
Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia, Austria, Elvetia, Luxemburg, Israel, Japonia, tari din Europa
Centrala si de Sud-Est, tari din fosta Uniune Sovietica, Republica Moldova
190. MQ Selectati tarile cu „modelul bazat pe impozitare” al sistemului de sanatate
Marea Britanie, Irlanda, tarile nordice (Norvegia, Finlanda, Danemarca, Suedia, Islanda), Spania,
Portugalia, Italia, Canada, Australia, Noua Zeelanda.
191. MQ Selectati caracteristicile „modelului de asigurari sociale de sanatate”
Finantarea se bazeaza pe contributii salariale obligatorii, de obicei impartite intre angajat si angajator.
Calitatea de membru este obligatorie.
Sistemul este complex si costisitor de administrat.
Avantaje:
 capacitatea de a crea o acumulare mare de riscuri prin plata anticipata a fondurilor
 fondurile pentru ingrijirile de sanatate sunt clar identificate si nu concureaza cu alte cereri
 mai acceptabil din punct de vedere social pentru public.
Dezavantaje:
 cresterea costurilor pentru forta de munca
 suma colectata variaza in functie de numarul de angajati, astfel ca sistemul de sanatate nu are
venituri garantate
 costuri pentru colectarea fondurilor de la angajati si angajatori (costuri suplimentare care nu apar in
sistemele bazate pe impozitare).
 povara finantarii este concentrata asupra lucratorilor din sectorul formal, care, in special in tarile in
curs de dezvoltare, pot reprezenta o parte destul de mica din populatia totala.
192. MQ Selectati caracteristicile „modelului bazat pe impozitare”
Avantaje:
 foarte progresiv, adica bogatii platesc o proportie mai mare din venit decit cei saraci
 capacitatea de a crea o acumulare mare a riscurilor prin plata anticipata a fondurilor
 mobilizarea fondurilor de la toata lumea, indiferent de starea lor de sanatate, venit sau ocupatie
 reuneste in mod eficient riscurile pentru sanatate intr-o populatie mare care contribuie
 in teorie, acoperirea populatiei nu are limitari
 este singura metoda sigura de acoperire a grupurilor greu accesibile.
 simplitate administrativa.
Dezavantaje:
 bugetul sanatatii trebuie sa concureze cu alte cerinte ale statului, cum ar fi apararea, educatia.
 presiuni politice pentru a servi grupurile privilegiate.
 probleme asociate cu responsabilitatea slaba si instabilitate.
193. MQ OMS distinge urmatoarele tipuri de servicii de sanatate
-serviciile de sanatate personale
- serviciile de sanatate bazate pe populatie
194. MQ Serviciile de sanatate pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii
Dupa locul in evolutia unei boli
Dupa tehnologia implicata
In functie de prestatorul ingrijirilor medicale
In functie de beneficiarul ingrijirilor
In functie de locul prestarii
195. MQ Selectati nivelele serviciilor de sanatate
Asistenta medicala primara ,Asistenta medicala secundara ,Asistenta medicala tertiara
196. MQ Identificati actorii principali ai sistemului de sanatate
Utilizatorii, furnizorii, finantarea
197. SQ Selectati definitia pentru „servicii de sanatate”
Serviciile de sanatate reprezinta gama completa de activitati care sunt intreprinse in primul rind din
motive de sanatate.
Serviciile de sanatate sunt intreprinse pentru a avea un efect direct asupra sanatatii oamenilor.
198. SQ Care este cota tuturor ingrijirilor de sanatate oferite de persoane laice
80%
199. MQ Selectati componentele triadei ingrijirilor de sanatate a lui Donabedian
„intrari” (sau structura), „proces” si „rezultate (outcomes)”
200. MQ Ce inseamna „rezultat de sanatate”
Indicator de stare de sanatate
201. MQ Ce includ „rezultatele” conform triadei ingrijirilor de sanatate a lui Donabedian
– schimbari in starea de sanatate ca urmare a proceselor
Finale • mortalitatea • morbiditatea • calitatea vietii
Intermediare • tensiunea arteriala • cunostinte imbunatatite • abilitatea functionala
202. SQ Selectati exemplele criteriilor de performanta a sistemului de sanatate
 Accesul  Acoperirea  Eficienta  Echitatea  Calitatea  Durabilitatea

Teste Medicina Sociala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Medicina Sociala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Intrebare Raspunsuri

Selectati definitia unui stat demografic A. Trecerea de la un proces demografic la altul

d. Rata bruta a mortalitatii minus rata bruta a natalitatii

b. Raportul dintre migratia neta si populatia de la jumatatea

d. Rata de imigrare a titeiului minus rata de imigrare a titeiului

e. Cresterea naturala plus migratia neta

Selectati componentele probabilitatii anuale de deces A. Numarul de decese intr-un an

c. Exista doar in citeva tari industrializate

b. Baza ingusta indica rate scazute ale mortalitatii

b. Partea de sus ingusta indica rate ridicate ale mortalitatii

b. Primele 7 zile dupa nastere

b. Primele 7 zile dupa nastere

b. Primele 7 zile dupa nastere

b. Primele 7 zile dupa nastere

b. Primele 7 zile dupa nastere

b. Este un indicator intensiv

c. Masurarea determinantilor de ingrijire a sanatatii

c. Proportia persoanelor cu cazuri noi de boala

e. Proportia persoanelor cu o anumita boala care mor dupa

e. Numarul de persoane fara boli pina la sfirsitul unui an

e. Numarul de persoane fara boli pina la sfirsitul unui an

e. Numarul de persoane fara boli pina la sfirsitul unui an

e. Total persoana-boala expusa riscului

e. Pentru a imbunatati venitul individual

e. Pentru a imbunatati venitul individual

e. Pentru a imbunatati venitul individual

e. Pentru a imbunatati venitul individual

c. Reducerea nivelului mediu al unui factor de risc in ansamblu

c. Reducerea nivelului mediu al unui factor de risc in

c. Colectarea, analiza si diseminarea datelor despre mortalitate

d. Colectarea de rutina a datelor despre poluarea aerului

b. Pentru a urmari progresul global in prevenirea si controlul

b. Consumul nociv de alcool l

b. Consumul nociv de alcool l

e. o reducere relativa de 25% a prevalentei singelui crescut

Identificati actorii cheie ai unui sistem de sanatate A. Utilizatori si furnizori

1. MQ Selectati disciplinele academice care acopera domeniul sanatatii

• Stiintele de sanatate a mediului

• Stiintele sociale si comportamentale

• Politica de sanatate si managementul sanatatii (administrarea sanatatii publice)

2. SQ Selectati scopul principal al sanatatii publice

3. MQ Selectati operatiunile principale de sanatate publica

28 MQ Ce poate masura sistemul de supraveghere a sanatatii publice

29. MQ Selectati sursele principale de date utilizate in sistemul de

30. MQ Selectati caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere

31. MQ Selectati caracteristicile principale ale sistemului de supraveghere

35. MQ Select categoriile determinantelor sanatatii

36. MQ Selectati indicatorii determinantelor sanatatii

servicii de sanatate, promovarea sanatatii

46. MQ Selectati caracteristicile indicatorului statistic numit proportie

47. MQ Selectati caracteristicile indicatorului statistic numit rata

48. MQ Selectati componentele probabilitatii anuale de deces

62. CS Selectati ecuatia ratei cresterii populatiei

63.CM Selectati componentele schimbarii populatiei

64. CM Piramida populatiei prezinta

65. CM Selectati tipurile de piramida a populatiei

67. Cs Axa verticala a piramidei populatie ilustreaza

68. Cs Selectati afirmatiile adevarate despre virful piramidei populatiei

69. Cs Selectati afirmatiile ADEVARATE despre baza piramidei populatiei

70. Cm Selectati afirmatiile ADEVARATE despre laturile piramidei populatiei

71. Cs largimea bazei piramidei populatie indica

72. Cs largimea virfului piramidei populatiei indica

77. MQ Selectati caracteristicile modelului constrictiv al piramidei populatiei