Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

”Nicolae Testemiţanu”

Departamentul de Pediatrie

Șef Departament, Dr. hab. Șt. Med.,

prof.univ., Ninel Revenco.
Conducătorul grupei: Dr. Șt. Med., Profesor Universitar,
Ala Donos.

FOAIE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ A COPILULUI

Schema pentru studenţi

Copilul(N.P): Mihailov Alexandra Pavel.

Diagnosticul clinic: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată.

Sindrom toxiinfecțios. Deshidratare negativă.

Diagnosticul principal: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie

nedeterminată. Deshidratare negativă.

Diagnostice secundare (complicaţii): Sindrom toxiinfecțios.

Boli concomitente: -

Începutul curaţiei ( 11.10.2022 )

Finisarea curaţiei (13.10.2022)

Curator: Rotaraș Arina, M1815, anul V.

 FOAIE DE OBSERVAŢIE PEDIATRIE
Numele, Prenumele copilului: Mihailov Alexandra Pavel.
Data naşteri: 08.09.2021
Vârsta: 13 luni.
Domiciliul legal: or.Chișinău , Botanica, bd.Traian 16, ap 108.
Data şi ora spitalizării: 09.10.2022, ora 04.30, AMU Botanica.
Data externării: 13.10.2022
Zile pat spitalizate: 5 zile.
Diagnostic la internare: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată.
Deshidratare negativă.
Diagnosticul clinic la externare: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată.
Sindrom toxiinfecțios, deshidratare negativă.
 Diagnosticul principal: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată,
deshidratare negativă.
 Complicaţii: Sindrom toxiinfecțios.
 Boli concomitente: -.

I. ANAMNEZA BOLII.
1. MOTIVELE INTERNĂRII
Acuze la internare- vome repetate timp de 3-5 ori la fiecare 10- 15 min, chinuitoare, fără ameliorare,
volum de consistență mică, iritabilitate, somnolenţă, inapetenţă.
Acuze la ziua curaţiei: vomă unică dimineața, iritabilitate, somnolenţă, inapetenţă, diaree acută,
forma uşoară (frecvența scaunelor de 5 ori/zi), cu conținut de mucus, de culoare galben deschis.

ISTORICUL BOLII ACTUALE

Debutul bolii cu 3 zile în urmă, 08.09.2022, după contactul cu sora mai mare cu boală diareică
acuta . A început cu vome repetate, dupa fiecare inghititură, de 10-12 ori, cu interval de 10- 15
min, care nu ameliorează starea, inițial cu conținut alimentar, apoi cu conținut de suc gastric în
cantități mici.

II. ANAMNEZA VIEŢII.

1. Date despre perioada perinatală:
Copil născut de la sarcina a II, naşterea a II, prima sarcină cu gestoză ușoară, evoluție
fiziologică, naștere naturală, fără particularități.
Evoluţia sarcinii:
 gestoză ușoară în I trimestru de sarcină (greaţa, voma);
 Patologii în timpul sarcinii mama nu a prezentat, nu a urmat nici un tratament, a primit
supliment de acid folic;
 Alimentaţia mamei pe parcursul sarcinii a fost obișnuită, rațional echilibrată: fructe, legume
proaspete, carne de vită, lactate;
 Noxe profesionale- nu a fost expusă;
Evoluţia naşterii: la termen, de 39 săptămâni, naștere naturală.
 Masa= 2900 g ( Pr. 25-75)
  Lungimea coprului= 50 cm ( Pr. 25-75)
 Perimetrul cranian= 34 cm ( Pr. 25- 75)
 Perimetrul toracic= 33 cm ( Pr. 25- 75)
Concluzie:. Dezvoltarea fizică, conform datelor antropometrice a nou-născutului se încadrează în
intervalul percentilic (25-75), denotă o dezvoltare fizică armonioasă, corespunzătoare vârstei de nou-
născut, sexul feminin. Copil eutrof.

 A ţipat deodată, Scor Abgar 7/8, plasat la sân în jur de 30 min.

Ziua externării din maternitate- peste 3 zile.
Vaccinoprofilaxia- În maternitate s-au administrat HepB-1 la 24 ore de la naștere și BCG-1
la a 2 zi de la naștere. Nou- născutul nu a prezentat reacții adverse la vaccin ;
Cordonul ombilical a căzut la a 3 zi, cicatrizarea ombilicală la a 5 zi;

2. Dezvoltarea fizică şi neuro-psihică a copilului:

Dezvoltarea fizică:
 A adăugat în greutate : în prima lună - a adăugat 700gr, în luna 2 - 800 gr., 3 lună- 700 gr.
Către vârsta de 5 luni- 600 gr., în luna 13 – 9300 gr. ( Pr. 25- 75)
 A crescut în înălțime: La naștere: talia 50 cm, lungimea crește cu aproximativ 50%
comparativ cu cea de la naștere, astfel, în 1-a lună- 55cm; în a 2-a lună-58cm; în a 3-a lună-63
cm; 5 lună-68,2cm, la 13 luni- 72 cm. O creștere de 25 cm în primul an de viață . ( Pr. 25- 75)
Concluzie: Conform tabelelor cu percentile, atît indicii de greutate, cât și talie se includ în intervalul
percentilic 25- 75, ceea ce denotă că dezvoltarea fizică corespunde vârstei de 13 luni, sexul feminin,
dezvoltare fizică armonioasă, copil eutrof.

 Erupția dentiției temporale:

La 6- 7 luni- 2 incisivi inferiori mediali.
La 8 luni- 2 incisivi superiori mediali.
La 10 luni- 2 incisivi laterali superiori.
La 12 luni- 2 inisivi laterali inferiori.
Concluzie: La vârsta de 13 luni este prezentă dentiția temporală, la moment copilul are 8 dinți de
lapte. Erupție dentară corespunzător vârstei.

Dezvoltarea neuro- psihică:

1lună - în decubit dorsal, poziţie laterală a capului , reflexul de apucare prezent , ţipă de foame și se
calmează când este luat în braţe , emite mici sunete laringiene .
2 luni - ţinut vertical, își ridică pentru câteva momente capul , în decubit ventral, își ridică umerii și
capul câteva momente , reflexul de agăţare se menţine , fixează cu privirea persoanele străine ,
gângurește .
3 luni - se sprijină pe antebraţ când este culcat pe abdomen, își ţine sus capul când este culcat pe
abdomen, își ţine mâna deschisă în somn, se agaţă de haine, obiecte , zâmbește, întoarce capul la
zgomote, râde sau emite sunete voioase, reacţionează la oameni sau obiecte cunoscute.
4 luni - șade sprijinit scurt timp, ţine jucăria cu patru degete și palma, o scutură ,schiţează mișcarea de
apucare, zâmbește persoanelor familiar, privește activ în jur, tendinţă de o modulare a vocii.
5 luni - șade sprijinit mai mult timp, în decubit ventral, își ridică toracele, ţine mâinile pe cană,
deosebește persoanele străine de cele familiar, emite grupe de sunete cu ritm rapid.
6 luni - își ridică, din decubit dorsal, capul, se întoarce de pe spate pe abdomen, mută jucăria dintr-o
mână în alta, strânge în pumn obiecte mici, întinde mâinile pentru a fi ridicat, își manifestă simpatie și
antipatie, gângurește.
9 luni - poate sta în șezut fără sprijin, se ţine de mobilă, apucă obiecte cu două degete, se poate hrăni
cu degetele (pentru unele alimente) , își ţine singur cana , se joacă „bau” sau „papa”, înţelege „nu” și
„papa”, caută să imite sunete repetate.
12 luni - merge singur sau ţinut de o mână, se răsucește când este așezat, aruncă jucăriile, dă jucăria
(obiecte) când i se cere, ajută când este îmbrăcat, vine când este strigat, înţelege și altceva decât
„mama”, „da”, „da” - mișcă din cap „nu” .
Concluzie: Dezvoltare neuro-psihică armonioasă, corespunde vârstei de 13 luni.

3. Alimentaţia copilului.
Alimentaţie naturală, de la naștere pînă în prezent, 13 luni.
Diversificarea alimentaţiei de la 6 luni, inițial pireu de legume, pe parcurs adăugându-se terci de
ceriale cu unt, brînză de vaci în cantități mici de 20, 30 g., la 7 luni mama a adăugat în regimul
copilului carnea, gălbenuș de ou, la 8- 9 luni i-a dat pește, biscuiți, sucurile mama a dat de la 7
luni:suc de fructe. Astfel, la 13 luni, meniul copilului conține produsele necesare, copilul
consumă de toate, are poftă de mâncare ( la moment absentă, din cauza maladiei de bază), nu
refuză, nu are alergii la nimic, mănâncă corect;
În prezent alimentat cu: Alimentație naturală, diversificată. Se alimentează echilibrat, rațional, de 5
ori pe zi cu 3 mese principale și 2 gustări, cu interval între mese de 4h.
Copil, 13 luni, masa 9300g.:
Nr. De mese/zi=5 mese/zi cu interval de 4h.
Volumul alimentar/zi= 1/9: 9300g.= 1033g/zi.
Volumul alimentar la 1 masă= 1033g. : 5 mese=206g. la o masă.
Meniu alimentar pe zi pentru copil la 13 luni:
06.00- lapte matern 206g.
10.00-terci de hrișcă 151g + unt 5g + brânză de vacă 50 g + peste 15 min. suc de roșii 50g.
14.00- pireu de legume 31 g + ulei vegetal 5g + carne 165 g + pesmeți 5 g + peste 15 min.
zeamă din legume 50 g.
18.00- pireu de fructe 193 g + gălbenuș de ou ½ + biscuiți 5 g + peste 15 min. suc de fructe
50 g.
22.00- lapte matern 206 g.

4. Vaccinoprofilaxia. Copil vaccinat conform Calendarul vaccinarilor obligatorii în

Republica Moldova. Copilul a primit până la vârsta de 13 luni:
a) 24 ore - HepB-0, în maternitate.
 b) 2-5 zile- BCG-1, în maternitate.
c) 2 luni- HepB-1 + VPO-1 + RV1 + Hib-1 + PC-1 + DTP-1, HepB, DTP, Hib în
component pentavalentă și PC separate, administrat injectabil, iar VPO și RV în
picături în gură.
d) 4 luni- HepB-2 + VPO-2 + RV2 + Hib-2 + PC-1 + DTP-2
e) 6 luni- HepB-3 + VPO-3 + Hib-3 + DTP-3
f) 12 luni- PC-3 + ROR-1
Ultimul vaccin la 12 luni: ROR-1, PC-3.

Calendarul vaccinarilor obligatorii în Republica Moldova ( 2016- 2030):

a) 24 ore - HepB-0, în maternitate.
b) 2-5 zile- BCG-1, în maternitate.
c) 2 luni- HepB-1 + VPO-1 + RV1 + Hib-1 + PC-1 + DTP-1, HepB, DTP, Hib în
component pentavalentă și PC separate, administrat injectabil, iar VPO și RV în
picături în gură.
d) 4 luni- HepB-2 + VPO-2 + RV2 + Hib-2 + PC-1 + DTP-2
e) 6 luni- HepB-3 + VPO-3 + Hib-3 + DTP-3
f) 12 luni- PC-3 + ROR-1
g) 22-24 luni-VPO-4 + DTP-4
h) 6-7 ani- VPO-5 + DT + ROR-2, VPO-5 și DT- primavera, ROR- 2 și BCG2-
toamna, în clasa I.
i) 15-16 ani- Td + ROR-3, ROR-3 toamna, VPO și Td primavera până șâla absolvirea
clasei a 9-a .
j) Adultii: La 20, 30, 40, 50 si 60 ani- Td
Concluzie: Copilul a primit până la vârsta de 13 luni toate vaccinele obligatorii, imunoprofilactic
dezvoltat.

5. Vitamina D: începutul profilaxiei la 1 săptămână de viață, Colecalciferol- câte 1

picătură/zi, 500 UI/zi. Durata profilaxiei de la 1 săptămână pînă în prezent, la 13 luni,
mama continuă profilaxia pînă la 2 ani.
6. Patologii suportate:
Internată în spital pentru prima dată, a suportat viroze sezoniere, 1-2 ori pe an, de gravitate ușoară,
durată mai puțin de 1 săptămână, tratat acasă, fără tratament medicamentos.
7. Antecedentele heredo-colaterale. Anamneza alergologică.
Nu prezintă alergii la nici un medicament/ vaccine sau alimente, altele.
8. Condiţiile de trai: satisfăcătoare, apartament cu 2 camere, 4 locuitori,
animale/păsări de companie absente.
 Tata, Mihailov Pavel: 36 ani, lucru peste hotare, muncă fizică, sănătos, alcool,
fumat, droguri neagă.
 Mama, Mihailov Nalatia, 34 ani, nu lucrează, fără sănătoasă. Deprinderi nocive
neagă.
 Date despre starea sănătăţii rudelor de gradul I-II: nu prezintă patologii infecțioase,
cronice, genetice.
9. Anamneza epidemiologică. Au fost înregistrate cazuri antecedente în famile de
Boală diareică acută la sora mai mare de 19 ani, tratată acasă, cu 3 zile în urmă de la
apariția semnelor clinice la copil de 13 luni. De asemenea, diaree ușoară la mamă,
tată, în aceeași perioadă. Contact cu o familie recent venită din Germania, cu semne
clinice de diaree .

III. EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI.

Starea generală a copilului gravitate medie- copilul continua să prezinte iritabilitate, inapetenţă, vomă
în număr mai mic, apare diaree. Reacționează la cele spuse, încearcă să se joace, dar nu pentru mult
timp. Poziţia pacientului este pasivă, conştiinţa clară, dispoziţia suprimată;
Somnul cu întreruperi , treziri frecvente în timpul nopții;
Pofta de mâncare scăzută, copilul refuză să mănânce.
Date antropometrice:
 Greutatea - 9300g ( Pr. 25-75),
 Talia - 76 cm( Pr. 25-75),
 Perimetrul cranian - 45 cm ( Pr. 25-75),
 Perimetrul toracic - 47 cm ( Pr. 25-75).
 Constituţia normostenic.
IP= 9300/ 10200= 0,91 ( EUTROFIC)
IN= 9300/8900= 1,0 ( EUTROFIC)
IS= 72/75= 0,96 ( NORMAL)
IMC= 9,3/(0,72)*2= 17,9 kg/m2. ( NORMAL)
Concluzie: Conform tabelelor cu percentile, greutatea, talia, perimetrul cranian și toracic ai copilului la
13 luni se includ în limita medie percentilică 25 – 75, precum și conform Indicele Masei Corporale,
Indicile Ponderal, Indecele Nutrițional, Indicele Statural, care corespund valorilor de referință, denotă
dezvoltare fizică corespunzător vârstei de 13 luni, sexul feminin, dezvoltare fizică armonioasă, copil
eutrof.

Tegumentele: culoarea roz pale, curate , elasticitatea păstrată, umede. Părul aspect normal, des,
nefriabil. Aspectul unghiilor este normal.
Mucoasele:umede, roz- pale.
Ţesutul adipos subcutanat: distribuit uniform pe coapse, brat, trunchi, față, grosimea plicei
subcutanate aproximativ 1 cm, revine la normal imediat.
Sistemul muscular: dezvoltarea musculară suficientă, satisfăcătoare (corespunde vârstei),
simetric, relieful muscular evident, peretele abdominal în tonus, forța musulară prezentă, tonus
muscular prezent.
Sistemul osteo-articular:
Perimetrul cranian 45 cm, forma craniului obișnuită, dimensiunile fontanelei anterioare aproximatic
diametru 1 cm , forma romboidă şi marginile la nivelul oaselor craniene;
Perimetrul toracic 47 cm, forma cutiei toracice cilindrică, coloana vertebrală fără deformații, în toate
articulațiile sunt păstrate volumul deplin de mișcări.
Sistemul ganglionar limfatic: periauriculari, postauriculari, occipital, submentali, sumbmandibulari,
cervicali, supraclavculari, subclaviculari, axilari, inghinali, palpator nu se determină.
Aparatul respirator:
Inspecţia: Frecvenţa respiraţiei pe minut = 32 r/min; Respiraţia este ritmică, cu participarea
ambelor hemitorace simetric. Respiraţia nazală este liberă, vocea obișnuită;
Tusea la momentul examinării absentă;
Palpaţia: Cutia toracică are forma cilindrică, localizarea coastelor orizontal, puncte dureroase
pslpstor nu se determină. Unghiul epigastric este obtuz, uniform. Fosele supra- şi infra-
claviculare uniforme pe ambele hemitorace, neproeminente. Freamătul vocal prezent; Vibraţia
vocală se propagă simetric. Elasticitatea şi mobilitatea cutiei toracice sunt păstrate.
Percuţia topografică:

înălţimea apexelor plămînilor dreapta stânga

din partea
Anterior 3 cm superior de claviculă 3 cm superior de
claviculă
Posterior Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
Lăţimea benzilor Kröning 4 cm 4 cm
Limita inferioară a plămînilor
lin. Parasternală Spaţiul intercostal 5 xxx
lin. Medioclaviculară Marginea superioară a coastei xxx
6
lin. axilară anterioară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a
7 costei 7
lin. axilară medie Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a
8 costei 8
lin. axilară posterioară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a
9 costei 9
lin. Scapulară Marginea superioară a coastei Marginea inferioară a
10 costei 10
lin. Paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th
11

Excursia pulmonară
Pe linia axilară medie 4 cm 4 cm

Percuţia comparativă: caracterul sunetului percutor în zonele simetrice ale cutiei toracice- clar
( înalt, sonor, lung).
Auscultaţia: respiraţia puerile, raluri ascultativ nu se determină.
Concluzie: Examenul obiectiv al aparatului respirator oferă date obiective fiziologice,
corespunzător vârstei de 13 luni, fără particularități specifice.

Aparatul cardiovascular:
Examenul fizic (inspecţia) şi palpaţia: pulsaţia patologică a arterelor carotide, turgescenţa
venelor absente, reţeaua venoasă nevizibilă, ghebul cardiac, şocul cardiac, pulsaţia epigastrică
 absent, şocul apexian palpabil în spațiul intercostal V stâng, pe linia medioclavculară stângă,
pulsul pe artera radială si caracterul lui- 110/minut, simetric, amplu, ritmic;
Percuţia:
Limitele matității Relativă Absolută
Dreaptă linia parasternală dreaptă Nu depășește marginea dreaptă a
sternului. spaţiile
Stângă 1,5-2 cm exterior de linia linia ce unește șocul apexian
medioclaviculară stângă normal cu zonele submate, nu
trebuie să depășească marginile
laterale ale manubriului.
Superioară coasta II. ; Coasta II.
Limitele matităţii relative cardiace la copii sunt relativ mai mari decât la maturi (,,cord dilatat”)
Auscultaţia: Zgomotele cardiac la copil sunt mai frecvente, mai intense (sugarul are un torace mai
subţire), cu tendinţă spre egalizare (la sugar).
- I zgomot cardiac, care înseamnă începutul sistolei ventriculare, se auscultă maximal la apex;
- zgomotul II, care încheie sistola ventriculară, mai intens se auscultă la baza cordului;
- zgomotul II, pe artera pulmonară se auscultă accentuat sau dedublat din cauza situaţiei
topografice a arterei pulmonare mai aproape de peretele toracic și din cauza activităţii
preponderente a ventriculului drept.
- Prezenţa zgomotului III este fiziologică, datorită tonusului bun al miocardului, care face ca
acesta să vibreze în faza de umplere rapidă diastolică, zona optima de auscultație –zona
apexiană.
Punctele de auscultație:
a) Valva mitrală- la apex, spațiu intercostal V, linia medio-claviculară stângă.
b) Valva aortică- spațiul intercostal II, pe dreapta.
c) Valva pulmonară- spațiul intercostal II pe stânga.
d) Valva ticuspidă- la xifoid
e) Punctul Botkin- Erb, auscultația valvei aortice și mitrale.
Suflurile sistolice:
– se percep auscultativ la baza cordului în patologii cardiace congenitale;
– se percep auscultativ la apex în patologii dobândite;
– se percep auscultativ la baza cordului în stenoză.
Suflurile diastolice:
– au la origine valvulopatii dobândite;
– percepute la apex, sugerează o stenoză dobândită;
– percepute la bază, pot caracteriza o insuficienţă valvulară dobândită.
Tensiunea arterială- 80-112/ 50-80 mm/Hg.
Concluzie: Examenul obiectiv al sistemului cardio- vascular oferă date obiective fiziologice,
corespunzător vârstei de 13 luni, fără particularități specifice.
Aparatul digestiv:
Acuze: scăderea poftei de mâncare, vomă unică dimineața.
Inspecţia cavităţii bucale: mucoasa umedă, curată, culoarea roz, istmul faringian- absenţa
depunerilor, starea amigdalelor normal, culoarea roz, limba- culoarea roză, umedă, curată,
 motilitatea limbii prezentă , dinţii- dentiţia de lapte, prezența 2 incisivi mediali inferiori, 2 incisivi
mediali superiori, 2 incisivivblaterali superiori.
Astfel, către vârsta de 13 luni, copilul are 8 dinţi de lapte.
Formula dentară = M:2 Pm:0 C:1 I:2 I:2 C:1 Pm:0 M:2= 20 dinți.( dentiție temporară)
M:2 Pm:0 C:1 I:2 I:2 C:1 Pm:0 M:2
( 8 incisivi, 4 canini, 0 premolari, 8 molari)
Inspecţia abdomenului: forma obişnuită, simetric.
Percuţia abdomenului: sunet timpanic, discomfort abdominal, durere abdominală difuză.
Dimensiunea ficatului după Kurlov: între punctele 1 și 2 = 6 cm, 3 și 3= 7 cm, 3 și 4= 6 cm;
Palparea superficială a abdomenului: abdomen moale, dolor, contractură abdominală prezentă;
Palparea profundă a abdomenului după metoda Obrazţov-Strajesko: colonul sigmoidian cilindric,
moale, mobil, suprafața netedă, cecul cilindric, moale, suprafața netedă, partea terminală a
ileonului cilindri, moale, suprafața netedă, colonul ascendent şi descendent, colonul transvers
cilindric, moale, supprafața netedă, palparea ficatului- se palpează la nivelul rebordului costal drept
, depășindu-l cu 1 cm, marginea inferioară netedă, moale, limita inferioară- rotunjită, moale,
nedureroasă, suprafaţa ficatului netedă, semnul Lepen, Ortner, Murphi, Mussi, Boas, punctul
dureros Kehr - negativ, palparea stomacului nedureroasă, splina nu se palpează, a ganglionii
limfatici mezenteriali, a pancreasului nepalpabili.
Auscultaţia: garguimentul intestinal;
Masele fecale: aspectul scaunelor afecaloide, cu mucus, apoase, culoarea galbenă deschis,
in număr de 5 ori / 24 h.
Concluzie: Examenul obiectiv al aparatului digestiv prezintă dezvoltare fără particularități.
Modificări, semne și simptome: prezența scaunului- diaree acută, după frecvenţa scaunelor− forma
uşoară (5 ori/zi), durere abdominală difuză și discomfort abdominal determinat la palparea și percuția
abdomenului, ceea ce ne indică afectare intestinală, proces inflamator acut, manifestat prin diaree acută,
cu mucus.
Aparatul reno-urinar:
Inspecţia: paliditate, edeme absente, regiunea lombară obișnuită;
Palparea: renală, vezica urinară, a ureterelor indolor;
Semnul Gordano – Pasternaţki negativ;
Frecvenţa şi caracteristica micţiilor 10-15 ori/24h, micțiuni indolore, fără dificultăți.
Urina: transparentă, miros obișnuit.
Concluzie: Examenul obiectiv al aparatului reno – urinar oferă date obiective fiziologice,
corespunzător vârstei de 13 luni, fără particularități specifice.

Sistemul nervos:
13 luni - merge singur sau ţinut de o mânăse răsucește când este așezat , aruncă jucăriile, dă jucăria
(obiecte) când i se cere , ajută când este îmbrăcat , vine când este strigat , înţelege și altceva decât
„mama”, „da”, „da” - mișcă din cap „nu”, pronunţă cuvinţele simple, formate din două silabe („ma-
ma”, „ta-ta”, „ba-ba”, „pa-pa”, „a-pă”)

Organele sensitive:
 Văz- poate fi capabil să selecteze 2-3 obiecte de aceeași culoare;
 Auz- copilul diferenţiază bine vocea mamei sau a celor din anturaj de voci străine.
  Olfactiv- copilul diferențiază mirosuri neplăcute, percepe mirosuri puternice și mirosuri mai
fine, poate diferenţia mirosuri complicate.
 Gustativ- gustul dulce, amar și acru.
Concluzie: Examenul sistemului nervos oferă date obiective fiziologice, corespunzător vârstei de 13
luni, fără particularități specifice.

Sistemul endocrin: modificări ale taliei nu sunt, starea glandei tiroide- nu se palpează.

Stabilirea diagnosticului prezumtiv în baza:

Acuze la internare:
vome repetate timp de 3-5 ori la fiecare 10- 15 min, chinuitoare, nu ameliorează starea, volum
de consistență mică, iritabilitate, somnolenţă, inapetenţă.
Acuze la ziua curaţiei: vomă unică dimineața, iritabilitate, somnolenţă, inapetenţă, diaree acută, forma
uşoară (frecvența scaunelor de 5 ori/zi), cu conținut de mucus, de culoare galben deschis.
Istoricul bolii actuale:
Debutul bolii cu 3 zile în urmă, 08.09.2022, după contactul cu sora mai mare cu boală diareică
acuta . A început cu vome repetate, dupa fiecare inghititură, de 10-12 ori, cu interval de 10- 15
min, care nu ameliorează starea, inițial cu conținut alimentar, apoi cu conținut de suc gastric în
cantități mici.
Anamneza epidemiologică:
Au fost înregistrate cazuri antecedente în famile de Boală diareică acută la sora mai mare de 19
ani, tratată acasă, cu 3 zile în urmă de la apariția semnelor clinice la copil de 13 luni. De asemenea,
diaree ușoară la mamă, tată, în aceeași perioadă. Contact cu o familie recent venită din Germania, cu
semne clinice de diaree
IV. Diagnosticul prezumtiv : Gastroenterocolită acută evoluție gravă( prezența semnelor
generale de pericol: vomită după fiecare înghițitură, somnolință, este pasiv) de etiologie necunoscută,
sindrom toxiinfecțios (prezintă iritabilitate, somnolenţă, inapetenţă, vărsături ). deshidratare negativă
(nu prezintă sete, diureza păstrată, tegumente, mucoase umede, pliul cutanat revine imediat).

V. Planul de investigaţii ale bolnavului :

 Examenul sumar de urină, pentru a aprecia densitatea urinară și prezența corpilor
cetonici, glucoza; proteina; leucocite, eritrocite; amilaza – care pot fi normale sau
crescute;
 Analiza generală de sânge- hemoglobina; eritrocite leucocite; neutrofile; eozinofile;
monocite; limfocite; VSH- pentru evidențierea prezenței sau absenței anemiei, unui
proces inflamator/ infecțios.
 Examenul biochimic- glucoza, ALT, AST, urea, creatinina, proteina C reactivă.
proteina C reactivă- in scopul aprecierii inflamației
Ureea , creatinine – pentru a determina afectarea renală
Alfa- amilaza pancreatică – pentru a aprecia afectarea pancreatică.
ALAT, ASAT pentru a aprecia afectarea hepatică.
Glucoza – în scopul aprecierii alterării metabolismului glucozei.
 Coprocultura- steatoree, creatoree, amiloree; mucus, sînge ocult; leucocite, eritrocite;
protozoare, ouă de helminți.
IV. Rezultatele investigaţiilor paraclinice :
1.Examenul sumar de urină( 09.10.2022):
Cantitatea- 4,0 ml

Interval de referinta · UM ·
ANALIZE REZULTATE
Tipul probei
Reactia acida   (Urina)
Culoarea galbena   (Urina)
Transparenta transparenta   (Urina)
Corpi cetonici 7,8 mmol/l negativ(Urina)
Epiteliu plat 1-2   (Urina)
Epiteliu de tranzitie 0-1   (Urina)
Leucocite negativ negativ (<24)  (Urina)
Proteine negativ negativ (Urina)
Glucoză negativ negativ (Urina)
Bilirubină negativ negativ (Urina)
 Concluzie: Analiza generală a urinei se atestă modificări:
Prezența corpilor cetonici, care sugerează prezența pierderilor lichidiene prin vărsături și diaree.

2. Analiza generală de sânge: 09.11.2022

ANALIZE REZULTATE Interval de referinta · UM ·
Tipul probei
Dozarea hemoglobinei 128.00 110 - 140 · g/l  (Sange)
Numaratoarea 4,59 3.7 - 4.9 · 1012/L  (Sange)
eritrocitelor
Numaratoarea leucocitelor 26,59 5,70-8.9 · 109/L  (Sange)
Hematocritul 38.20 32- 45 · %  (Sange)
Numaratoarea 234,00 200- 400 · 109/L  (Sange)
trombocitelor
Volum mediu eritrocite 81.30 73 - 89 · fl  (Sange)
Continutul mediu de 28 24,0 – 30,0 · pg  (Sange)
hemoglobina intr-un
eritrocit
Continutul mediu de 333 320 - 360 · g/dL  (Sange)
hemoglobina
Volumul mediu al 12,00 9 - 13 · fl  (Sange)
trombocitelor total
Devierea standarda a 45.20 35.3 - 48.9 · fl  (Sange)
eritrocitelor
Coeficientul de variatie a 14.20 11 - 16 · %  (Sange)
eritrocitelor
Devierea trombocitelor 12.50 9.4 - 18.1 · fl  (Sange)
Procentul 32.60 13 - 43 · %  (Sange)
macrotrombocitelor
Nesegmentate 5,40 1 - 6 · %  (Sange)
Neutrofile 84.60 30-70· %  (Sange)
Segmentate 61.00 47 - 72 · %  (Sange)
Eozinofile 0,6 0.5 - 5 · %  (Sange)
Bazofile 0.6 0 - 1 · %  (Sange)
Limfocite 7,8 35.0-55.0· %  (Sange)
Monocite 4.9 3 - 11 · %  (Sange)
Viteza de sedimentare a 17.00 2 - 15 · mm/ora  (Sange)
hematiilor

 Modificări: Leucocitoză, Neutrofilie, Limfocitopenie, VSH crescut.

Concluzie: modificările paraclinice cu leucocitoză, neutrofilie, limfocitopenie și VSH crescut denotă
prezența unui proces infecțios acut în organism.

4.Examenul biochimic ( 09.10.2022):

Proteine totale – 71,1 g/l ( 50- 80)
Ureea – 5,3 mmol/l ( 1,8- 7,5 )
Glucoza – 4,7 mmol/l ( 3,3 – 5,5 )
Alanin-aminotransferaza – 21,28 UI/I ( 0- 40 )
Aspartal-aminotransferaza – 47,50 UI/I ( 0-40)
Bilirubina conjugata 2.00 1 - 5 • µmol/l
Bilirubina indirecta 13.00 • µmol/l
Bilirubina totala 15.00 5 - 20.5 • µmol/l
Proteina C reactivă – 4,43 ng/l ( 0,10- 5,00)
Creatinina- 27,6 mmol/l ( 18,0-62,0)

 Modificări:
Valorile AsAT crescute
Concluzie: parametrii pancreasului și a ficatului nu prezintă modificări, se exlud afectarea acestora.
Valorile AsAT nespecific pentru ficat, pot crește în prezența unui proces inflmator acut în
organism.

V. Diagnosticul diferenţial :
 Gastroenterocolite de etiologie diferită:
a) Gastroenterocolita bacteriană:
Salmonella:. Copiii intră în contact cu bacteria atunci când consumă alimente contaminate.
Simptomele încep să se manifeste în 5-7 zile de la data contaminării.
Shigella: copilul ia bacteria prin contact cu o persoană infectată. Se intalneste foarte des in
colectivele de copii (gradinite, scoli). Boala se manifesta dupa 7 zile de la contaminare.
Escherichia coli (E.coli): are un debut foarte agresiv. In general bacteria se ia de la alimentele
(carne, lactate nepasteurizate) care nu au fost procesate termic suficient, dar si de la persoanele care
au fost infectate sau prin atingerea unor surse de apa contaminate. Simptomele incep sa se
manifeste in 3-5 zile de la contaminare.
 Campylobacter: este tot o bacterie care provoaca enterocolita, iar simptomele se manifesta
aproximativ o saptamana.
Clostridium difficile: poate aparea in urma administrarii de antibiotice (in principal pentru ca
antibioticele contin bacterii patogene).
b) Gastroenterocolita virală:
În acest caz este provocata de virusuri precum:
rotavirusuri;
virus Norwalk;
astrovirusuri;
adenovirusuri enterice.
Simptomele gastroenterocolitei enterocolitei virale se manifesta intre 2 - 7 zile.
În infecțiile virale, diareea apoasă este cel mai frecvent simptom; scaunele rareori conțin mucus sau
sânge. Prin afectarea enterocitelor în aproximativ 5-10% din cazuri, se instalează o intoleranță
temporară la lactoza (intoleranță la lactoză secundară) pe o perioada limitată de 1- 2 săptămâni. După
două săptămâni de la patologie copiii prezintă următoarele simptome tipice: slăbiciune, determinată de
scaune apoase diareice; balonare și durere abdominală, borborism, flatulență excesivă, erupții cutanate.
c) Gastroenterocolita cauzata de agenti fungici:
Cea mai frecventa ciuperca ce poate duce la enterocolita este Candida. Cel mai adesea infectiile
fungice se datoreaza consumului de medicamente.
d) Gastroenterocolita parazitară:
Exista un parazit foarte rezistent, Giardia lamblia, care se poate transmite atat prin apa contaminata,
cat si prin contactul cu o persoana infectata. Acest tip este adesea intalnita in colectivitatile de copii.
Manifestarile bolii pot persista cateva saptamani. Mai sunt Cryptosporidium, Blastocystis hominis,
Entamoeba histolytica, care pot declansa gastroenterocolita, in special in cazul copiilor cu sistemul
imunitar slabit.
e) Alte tipuri de gastroenterocolite:
Gastroenterocolita toxică: nu se intalneste frecvent la copii, este cauzata de droguri,
medicamente, elemente toxice, produse alimentare;
Gastroenterocolita mecanică: rezulta in urma unor traumatisme ale mucoasei intestinale sau
leziuni.
Gastroenterocolita asociată cu antibiotice: bacteriile care se afla pe peretele intestinal ajuta la
digerarea alimentelor. Dupa un tratament cu antibiotice, multe dintre aceste bacterii sunt distruse,
ceea ce favorizeaza aparitia altor bacterii care elibereaza toxine in organism. Acestea vor inflama
intestinele, provocand manifestarile afectiunii.
Gastroenterocolita necrozantă: inflamatia se manifesta prin moartea tesuturilor din mucoasa
intestinului. Aceasta afectiune apare la sugarii si copiii nascuti prematur. Simptomele necrozante
sunt: burtica umflata si rosie, copilul nu se hraneste foarte bine, constipatie, diaree, voma de culoare
verde (de la bila), ritm cardiac lent, hipotensiune. In cazurile mai severe se poate ajunge la lichid in
cavitatea abdominala sau chiar la peritonita. Inca se mai fac cercetari cu privire la cauzele
enterocolitei necrozante, dar se pune in discutie daca nu cumva motivul principal il reprezinta
faptul ca bebelusii au un sistem imunitar nedezvoltat, ceea ce ii face mai vulnerabili la infectiile
bacteriene. Sunt si alti factori de risc precum: tulburari autoimune; calatorii; contaminare de la alte
persoane; expunerea la apa contaminata; reactii alergice la anumite produse alimentare;
administrarea de suplimente.
 Reflux gatroesofagian- comun sunt vomele, scădere ponderală, în cazul dat ele sunt unice sau
multiple, co conținut alimentar, precedate de greață, uneori prezența pirozisul, regurgităților,
disfagie.
 Colita ulceroasă afectează doar colonul (intestinul gros, Cele mai frecvente simptome ale colitei
ulceroase la copii sunt rectoragia, diaree cu mucus și/sau singe, scaun frecvent nocturn, tenesme,
dureri abdominale. Insa pe langa acestea pacientii mai pot prezenta si anemie, stare de oboseala,
inapetență; leziuni ale tegumentelor, dureri articulare etc. Diagnosticul se bazează pe
simptomatologie, date de laborator ce indică un proces inflamator (cresterea VSH, fibrinogenului,
proteina C reactiva), dozarea calprotectinei fecale, teste imunologice (anticorp perinuclear anti-
citoplasmă neutrofilică (p-ANCA) – asociat CU în 60- 80% (specificitate 94%) și este confirmat de
endoscopia digestive (edem, proces inflamator cronic, ulcerații a mucoasei intestinale).
 Infectii virale:
debut de la 12 ore până la 5 zile;
febră (>38,0° C) diaree apoasă, vărsături, inapetență, cefalee.
 Infecții bacteriene:
febra persistentă (>40 ° C), diareea cu mucus și/sau striuri de singe;
 Ocluzie intestinala, alte maladii gastrointestinale,
 pneumonie, otita medie, sepsis, meningita, maladii neurologice, metabolice, nefrologice, intoxicatii,
maladii cardiovasculare.

Diagnosticul clinic definitiv:

Diagnosticul principal: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată.
Deshidratare negativă.
Complicaţii ale patologiei de bază: sindrom toxiinfecțios.
Boli concomitente: -

VI. Etiologia şi patogenia bolii:

Gastroenterocolita este o afecțiune inflamatorie a tractului gastro-intestinal (mucoasa gastrică,
intestinul subțire, intestinul gros) provocată de:
Factori infecțioși:
 bacterii (Salmonella, Shigella, E.coli, Campylobacter și Clostridium difficile);
 virusuri (rotavirusuri, adenovirusuri, virusul Norwalk și astrovirusuri);
 paraziti (Giardia, Balantidium coli, Cryptosporidium, Blastocystis hominis și Entamoeba).
Factori neinfecțioși
 erori dietetice.
 antibioterapie per os.
 Malnutritie.
 Alergie.
 toxice- insecticide, etc.

1. Cea mai frecventă cauză a gastroenteritelor sunt virusurile (75-90%).

Virusul afectează mucoasa, localizandu-se la nivelul vilozităților intestinale, enterocite, pe care le
infectează și le distruge. Astfel, apa și electroliții nu se mai absob și rămân în lumenul intestinal, iar
 malabsorbția carbohidraților agravează simptomele, cauzând diaree osmotică. În infecțiile virale,
diareea apoasă este cel mai frecvent simptom; scaunele rareori conțin mucus sau sânge. Prin
afectarea enterocitelor în aproximativ 5-10% din cazuri, se instalează o intoleranță temporară la
lactoza (intoleranță la lactoză secundară) pe o perioada limitată de 1- 2 săptămâni. După două
săptămâni de la patologie copiii prezintă următoarele simptome tipice: slăbiciune, determinată de
scaune apoase diareice; balonare și durere abdominală, borborism, flatulență excesivă, erupții
cutanate.
2. Gastroenterocolitele bacteriene sunt mai puțin frecvente comparativ cu cele virale.
Bacteriile pot induce patologia prin mai multe mecanisme:
▪ Enterotoxine, care aderă la nivelul mucoasei intestinale, stimulează adenilat ciclaza, scad
absorbția apei și determină diaree aposă cu pierdere de electroliți (Vibrio cholerae, E. coli
tulpină enterotoxigenică, C. difficile);
▪ Exotoxine ingerate din alimente contaminate (Staphylococcus aureus, Bacillus cereus,
Clostridium perfringens), se manifestă prin greață acută, vărsături și diaree în decurs de 12 ore
de la ingestia alimentelor contaminate. Simptomele se ameliorează în decurs de 36 de ore;
▪ Invazia mucoasei (Shigella, Salmonella, Campylobacter, C. difficile, unele subtipuri de
Escherichia coli) manifestată prin: ulcerații microscopice, sângerări, exudarea fluidului bogat în
proteine , secreție de electroliți și apă;
Frecvent implicate în gastroenterite bacteriene sunt: Salmonella, Campylobacter, Shigella Escherichia
coli (în special serotipul O157:H7), Clostridium difficile.

VII. Tratamentul pacientului.

Tratamentul nemedicamentos:
Regimul igieno-dietetic: odihnă la pat , alimentarea copilul echilibrată, cu porţii mai mici şi mai
frecvente, nutriție fracționată de cinci până la șase ori pe zi cu pauze în timpul mesei (3-4 pauze) pentru
a-i permite să eructeze aerul din stomac;
 Alimente bogate în proteine: bulionuri de carne, pui, carne tocată, curcan, pește fiert din specii cu
conținut scăzut de grăsimi;
 Lichide în baza produselor alimentare: fiertură de orez, fierturi din legume, apă fiartă
 dieta hipoalergică;
 Aplicarea cît mai des la sîn a sugarilor, 10 ori și chiar mai mult, și pentru o perioadă tot mai lungă
cu fiecare masă ;
 Administrarea lichidelor suplimentare între mese (suc, apă fiartă , fiertură de orez sau SRO, se dă
să bea cu înghițituri mici, dar frecvente , cu lingurița una după alta, fără întreruperi, 1 lunguriță la
fiecare 1-2 minute, cu pauze de 10-15 min.);
 Evitarea alimentelor care stimuleaza secreţia gastrică- cărnuri afumate, alimente prăjite, conserve,
carne vînjoasă, legume grosiere, lapte proaspăt, pâine neagră;
 Limitarea terciurilor din hriş, a fulgilor de ovăz și a terciului de orez pe apă, precum și a pesmeţilor
din făină albă.
Atunci când pacientul poate tolera fluide fără vărsături și apetitul a început să se întoarcă, alimentele
pot fi reluate treptat.

Tratament medicamentos:
 Prevenirea deshidratării:
Planul A de tratament (OMS).
Soluții de rehidratare orală (SRO)-Rehisol.
 100 ml, după fiecare scaun diareic sau episod de vomă , până la 500 mL/zi ;
 dacă copilul vomită, să aștepte 10 minute, apoi se continuă să se ofere lichide copilului
cu înghițituri mici.

Soluții de rehidratare orală (SRO)- Compoziție: 18,9 g pulbere/plic:

glucoza anhidra 10 g
clorura de sodiu 3,5 g
citrat de potasiu 2,9 g
clorura de potasiu 2,5 g
Volumul de apă pentru dizolvare 1000 ml
Conținutul 1 plic se dizolvă în apă fiartă, prealabil răcită la t0C camerei, soluția fiind valabilă timp
de 24 ore, administrată conform schemei în dependență de gradul deshidratării.

- Soluția de rehidratare orală substituie pierderile de apă si săruri care însoţesc stările de vomă şi
diareea, induc restabilirea nivelului acestora;
- Controlează și compensează nivelul de deshidratare al organismului, sau preîntîmpină fenomenul
deshidratării;
- Ajută la menţinerea echilibrul florei intestinale sau refac flora intestinală afectată de diaree.

 Prebiotice, probiotice- Linex (Lactocillicus acidophilus + Bifidobacterium infantis + Enteroccocus

faecium)
 Linex – 1 caps. de 2 ori/zi, dimineața și seara, per os, timp de 10 zile.

Rp.:Capsule Linex N.20

D.S.Intern.Câte 1 capsulă de 2 ori/zi t imp de 10 zile.

Prebiotice- favorizeaza dezvoltarea bacteriilor bune si au efecte benefice asupra florei intestinale.
Probiotice- cresterea activitatii bacteriilor benefice prezente la nivelul intestinelor.
Linex- normalizează microflora intestinală.
O capsulă de Linex® conține cel puțin 1,2 10 7 bacterii lactice liofilizate vii: Lactobacillus acidophilus,
Bifidobacterium infantis, Enterococcus faecium.
Bacteriile lactice vii sunt o parte normală a microflorei intestinale naturale și sunt deja prezente în
tractul digestiv al unui nou-născut.
Aceste bacterii sunt de mare importanță biochimică pentru corpul uman:
- fermentația lactozei schimbă pH-ul în partea acidă. Un mediu acid inhibă creșterea bacteriilor
patogene și oportuniste și asigură acțiunea optimă a enzimelor digestive;
- participă la sinteza vitaminelor B, K, acidului ascorbic, crescând astfel rezistența organismului la
factorii de mediu adversi;
- participă la metabolismul pigmenților și acizilor biliari;
- sintetizează substanţe cu activitate antibacteriană;
- crește reactivitatea imună a organismului..
 Antidiareice( Diosmectită, Racecadotri).
 Diosmectită , antidiareic adsorbant ,4 plicuri/ zi, 3 zile apoi 2 plicuri / zi. Până la apariţia a
două scaune normale.
Medicamentul este un aluminosilicat de origine naturală, are un efect de adsorbție. Stabilizează
bariera mucoasă a tractului gastrointestinal (GIT), formează legături polivalente cu glicoproteinele
mucoase, crește cantitatea acesteia, îmbunătățește proprietățile citoprotectoare (în raport cu efectul
negativ al ionilor de hidrogen ai acidului clorhidric, sărurile biliare, microorganismele și toxinele
acestora). Adsorb bacteriile si virusurile situate in lumenul tractului gastrointestinal.
În doze terapeutice, nu afectează motilitatea intestinală. Diosmectita este radiotransparentă și nu
colorează scaunul. Aluminiul din compoziția smectitei nu este absorbit din tractul gastrointestinal .
 Sol. Ringer i/v, perfuzabil, câte 280 ml pe zi cu scop de detoxicare.
 Suplimentele cu zinc au determinat reducerea severității și duratei diareei.
Supliment de Zn- 20 mg pe zi timp de 10 zile.

Zilnicul de evidenţă a bolnavului:

11.10 . Starea generală gravitate medie, copilul labil, conștient, afebril, voma s-a repetat de 2 ori în
cantitate mica, scaunul e lichid, galben, tegumente palide, în plămâni respirație obișnuită, raluri
absente, zgomotele cardiace ritmice, abdomenul indolor, micțiuni libere. Copilul a mâncat puțin, pofta
de mâncare scăzută, somn cu treziri frecvente, a primit medicația, reacții la medicamente nu a avut.
12.10. Starea generală satisfăcătoare, copilul mai activ, vioi,conștient, afebril, voma nu s-a repetat,
scaunul e semilichid, galben, tegumente palide, în plămâni respirație obișnuită, raluri absente,
zgomotele cardiace ritmice, abdomenul indolor, micțiuni libere. Copilul a mâncat , pofta de mâncare
reapare, somn cu treziri frecvente, a primit medicația, reacții la medicamente nu a avut.Prezintă
dinamică pozitivă.
13.10. Starea generală satisfăcătoare, copilul activ, vioi, se joacă, reacționează la cei din jur, conștient,
afebril, voma nu s-a repetat, scaunul e semilichid- aproape oformat, galben, tegumente roz- pale, în
plămâni respirație obișnuită, raluri absente, zgomotele cardiace ritmice, abdomenul indolor, micțiuni
libere. Copilul a mâncat , pofta de mâncare reapare,mănîncă terci, somn mai liniștit, a primit medicația,
reacții la medicamente nu a avut. Dinamică este pozitivă.
Foaia de monitorizare a termometriei.
VIII. Prognosticul.
Evoluție clinică favorabilă. Tratamen eficient. Starea generală se ameliorează. Durata bolii este de 5-7
zile cu vindecare completă.

IX. Epicriza.
 NP, vârsta pacientului: Mihailov Alexandra Pavel, 13 luni.
 Data internării: 09.10.2022
 Diagnosticul la internare: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată.
Deshidratare negativă.
 Datele clinico-paraclinice:
1.Examenul sumar de urină ( 09.10.2022):
 Modificări: corpi cetonici - 7,8 mmol/l
Prezența corpilor cetonici, care sugerează prezența pierderilor lichidiene prin vărsături și diaree.
3.Analiza generală de sânge( 09.10.2022):
 Modificări: Leucocie – 26,59x10*9/l ( 5,50- 17,00)
Neutrofile – 84,6 % ( 30,0- 70,0),
Limfocite – 7,8 % ( 35,0- 55,0)
VSH- 17 mm/h ( 7-11 mm/h)
Leucocitoză ( indică proces inflamator acut în organism)
Neutrofilie ( prezența unei infecții)
Limfocitopenie ( process infecțios)
VSH crescut ( prezența procesului inflamator)
4.Examenul biochimic ( 09.10.2022):
 Modificări: AsAT – 47,50 UI/I ( 0-40)
Valorile AsAT crescute ( proces inflamator), nespecific pentru afectarea ficatului,
Diagnosticul clinic: Gastroenterocolită acută evoluție gravă de etiologie nedeterminată. Sindrom
toxiinfecțios. Deshidratare negativă.
Tratamentul urmat:
• Soluții de rehidratare orală (SRO)-Rehisol- 100 ml, după fiecare scaun diareic sau episod de
vomă , până la 500 mL/zi ;
• Prebiotice, probiotice: Linex - 2 caps. de 2 ori/zi, dimineața și seara , per os, 10 zile.
• Antidiareice- Diosmectită , antidiareic adsorbant ,4 plicuri/ zi, 3 zile apoi 2 plicuri / zi. Până la
apariţia a două scaune normale.
• Sol. Ringer i/v, perfuzabil, câte 280 ml pe zi cu scop de detoxicare
• Suplimentele cu zinc- 20 mg pe zi timp de 10 zile.
•Dinamica stării generale a copilului: Prezintă dinamică pozitivă, pe baza tratamentului
administrat. Starea generală devine satisfăcătoare, copilul activ, vioi, se joacă, reacționează la cei
din jur, conștient, afebril, voma nu s-a repetat, scaunul e semilichid- aproape oformat, galben,
tegumente roz- pale, în plămâni respirație obișnuită, raluri absente, zgomotele cardiace ritmice,
abdomenul indolor, micțiuni libere. Copilul a mâncat , pofta de mâncare reapare, mănîncă terci,
somn mai liniștit, a primit medicația, reacții la medicamente nu a avut.
Particularităţile evoluţiei bolii: nu a prezentat particularități.
Externat copilul la a 5 zi, starea generală la externare satisfăcătoare.
Recomadări:
 1. Evidența la medic de familie, medic pediatru.
2. Vaccinarea conform Calendarului obligator de vaccinare din Republica Modova.
3. Respectarea igienei :spălarea cât mai des pe mâini cu apă și săpun;
4. Respectarea regimului alimentar: alimentație conform vârstei, este important de a menține
greutatea corporală în limitele normei, prepara alimentelor corect și la temperatura
recomandată, respecte regimul alimentar din 5 mese în zi, cu un aport caloric de 110
calorii/kg/zi, dietă delactozată cu reducerea glucidelor .
5. Suplimente de zinc timp de 14 zile.
6. Hidratarea adecvată a copilului.
7. Alaptarea copilul în continuare, pentru creșterea imunității;

XV. Bibliografie

 https://www.crdm.md/images/ups/protocol/
Boala_diareica_acuta_la_copil.pdf - (Protocolul clinic standardizat pentru
medicii de familie. BOALA DIAREICĂ ACUTĂ LA COPIL.)
 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/02/PCN-372-Voma-la-
copil.pdf - (Voma la copil. Protocol clinic national. PCN-372, Chişinău, 2020)
 https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/02/PCN-373-Diareea-acut
%C4%83-la-copil.pdf - (Diareea acută la copil . Protocol clinic national.
PCN-373, Chişinău, 2020)
 https://library.usmf.md/sites/default/files/2021-04/Pediatrie.pdf -
PEDIATRIE ediția a II-a. Sub redacția prof. universitar Ninel Revenco,
Chișinău 2020.

Semnătura studentului curant. Autor Petru Martalog