Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Departamentul Pediatrie
Ocupaţia: prescolar
Complicaţii: Nu prezinta
I.
ANAMNEZA BOLII.
1. MOTIVELE INTERNĂRII
Caracteristica durerii:
Localizare:durere difuza.
II. ANAMNEZA
VIEŢII. Antecedente personale, fiziologice şi patologice.
Evolutia nasterii:
La nastere: se relevă mişcări fără scop, fără efect precis, subordonate reflexelor
tonice primitive, de postură; postura simetrică cu predominanţa tonusului pe
flexori; în decubit ventral păstrează poziţia de flexie; poate întoarce capul într-o
parte.
2 luni – ţine mâinile predominant în pumn; ridicat de pe pat îşi menţine singur
capul; prinde cu mâinile pe scurt timp; din decubit ventral ridică capul pe câteva
secunde; extenzie mai bună a membrelor inferioare; urmăreşte cu ochii şi capul în
unghi de 90o ; zâmbeşte ca răspuns; începe să vocalizeze.
3 luni – ţine mâinile ocazional în pumn; prinde un obiect plasat în mână pentru
scurt timp; întoarce capul spre obiecte; le fixează şi le urmăreşte direcţia; în
poziţie ventrală se sprijină pe antebraţe pentru a-şi susţine capul ridicat (“poziţia
păpuşii”); îşi analizează mâinile; zâmbeşte şi vocalizează când i se vorbeşte;
priveşte faţa, râde, gângureşte.
4 luni – ţine bine capul ridicat când este în poziţie şezândă; din decubit ventral se
spijină pe palme, ridicându-şi capul şi trunchiul; întoarce capul în ambele sensuri
şi în direcţia sunetului (dispariţia reflexelor tonice cervicale); întinde mâna după
obiect, îl prinde şi-l aduce la gură, râde spontan.
5 luni – ridică capul din poziţie decubit dorsal, se răsuceşte de pe o parte pe alta;
începe poziţia şezândă cu sprijin; se dezvoltă mişcările simetrice controlate.
6 luni – se rostogoleşte pe burtă şi spate; se târăşte în toate sensurile; păstrează
poziţia şezândă cu mişcarea capului în toate direcţiile; face prehensiune palmo-
cubitală; transferă obiectele dintr-o mână în alta, îşi recunoaşte mama; distinge
chipurile familiale de cele străine, gângureşte.
8 luni – stă pentru scurt timp în ortostatism cu suport, apoi îşi flectează membrele
inferioare (astazia, abazia); face prehensiunea palmo-radială; apare reflexul
paraşutei; duce la gură toate obiectele; loveşte obiectele de masă; începe
lalalizarea (da-da, ma-ma).
11 luni – stă singur câteva secunde; se plimbă cu sprijin; foloseşte două cuvinte cu
sens.
1,6 ani – urcă scările cu spijin; se urcă pe scaun; aleargă cu genunchii ţepeni şi
uneori pe vârfuri; poate merge cu păpuşa în braţe; construieşte un turn din 2-3
cuburi, încearcă să se alimenteze singur; arată părţile corpului; foloseşte mai
multe cuvinte inţeligibile; începe vorbirea propoziţională, dispare ambidextria,
copilul începe să se folosească mai mult de o mâină.
2 ani – aleargă bine; urcă şi coboară scările singur, cu ambele picioare pe o scară;
loveşte mingea cu piciorul; urcă pe mobilă; deschide uşa; vorbeşte în propoziţii de
2-3 cuvinte; foloseşte pronumele personal; ajută la dezbrăcat; întoarce o singură
pagină dintr-o carte; construieşte un turn de 4-6 cuburi; gest grafic circular;
copiază o linie orizontală cu creionul; ascultă poveşti din cărţi cu poze.
3 ani – urcă scările folosind picioarele alternativ; merge pe bicicletă; stă pentru
momente pe un picior; îşi cunoaşte vârsta şi sexul; îşi spală mâinile; construieşte
un turn din 9 cuburi; imită cercul şi crucea; spontan desenează ghemul;
recunoaşte culoarea roşie.
4. Alimentatia copilului
Din spusele bunicii copilul a fost alimentat la sin o luna, dupa care s-a introdus
amestecul Nestogen 1 Prebio,iar diversificarea a fost facuta la 4 luni,cu pireu de
legume,fructe bine omogenizate, terci etc. Copilul a adaugat conform virstei.
Regimul de alimentare-inainte de internare,copilul avea pofta buna de
mincare,respecta cele 3 mese principale cu 2 – 3 gustari intre mese, alimentatia
bogata in vitamine si minerale, cantitativ suficienta, componenta alimentelor-
fructe, legume, carne fiarta, lactate etc.,cu aport adecvat de lichide. Nu necesita
efectuarea corectiei acestuia.
Ratia alimentara pe o zi :
Aliment Cantitate U.M Substante nutritive Valoare
calorigene ,g energetica
(Preparat ) P L G Kcal
Mic dejun
Paste cu branza 100 g 11.4 10.1 21.2 227.5
Fresh portocala 120 ml 0.84 0.24 13.08 59.3
Banana 70 g 0.77 0.21 15.96 70.5
Dejun
Supa crema 130 g 1.3 0,91 9.1 51.1
legume
Paine graham 40 g 4.04 0.4 1.8 27.6
Placinta cu 50 g 1.75 3 15 96.5
mere
Cina
Piept pui la 60 g 14.04 2.64 0 82.1
gratar
Cartofi natur 40 g 2 2.4 18 104.3
Compot cirese 100 ml 0 0 19.5 84.05
Clatite cu 125 g 1.87 31.25 45 482.7
dulceata
Total ratie 38.01 51.15 158.64 1285.65
5.Vaccinoprofilaxia
Vârsta Hepa Tub Poliomieli Infe Infecţ Difterie Difteri Rujeo Papil
efectuă tit ei er tei cţi iei Infe i, e lei, o ma-
rii virale - ei cu Hib cţi tetanos i, oreion viru
vaccin B culo VPO/ rotav ei ulu tetanos u lui, sul
ării ze VPI i rus cu i, ulu rube uma
i Hib pne tusei i ole n i
Hep RV um convul
B o- si RO HP
coc ve R V
BC DTP DT/
i
G Td
PC
24 HepB
ore -0
2-5 BC
zile G
1
2 luni HepB VPO-1 RV Hib- PC- DTP-
-1 -1 1 1 1
4 luni HepB VPO-2 RV Hib- PC- DTP-
-2 -2 2 2 2
7.Patologii suportate:
Pacientul suporta episoade anuale ,2-3 episoade pe an de IRVA care sint tratate la
domiciliu, nu se afla la evidenta medicului de familie.
8. Antecedente heredo-colaterale:
Mama sufera de astm bronsic din copilarie, tratat cu Salbutamol și Severent și de 2 ori
pe an de infectie a tractului urinar(infectie a tractului urinar recidivanta).
10.Conditiile de trai:
Tata: virsta -29 ani, starea sanatatii -nu acuză patologii, profesia- Ministerul
Afacerilor Interne, deprinderi nocive -se neaga;
III.EXAMENUL OBIECTIV AL
BOLNAVULUI (Status praesens objectivus)
Conştiinţa: clară;
Dispoziţia: bună;
Pofta de mâncare: pofta de mincare scazuta din contul vomei si scaunelor lichide.
0
Date antropometrice:
Greutatea: 16,7 kg P90
Talia: 93 cm P97
Perimetru Cranian: 51 cm P75
Perimetru Toracic 54 cm P75
IMC= 19,88- greutate normala, normoponderal
Indicele ponderal=16,7 kg /14 kg =1.19 copil eutrofic
Indicele statural=93 cm/95,5 cm=0.97 copil eutrofic
Indicele de nutritie= 16,7/14,6=1,14-copil eutrofic
Percutia topografica
Dreapta Stinga
Dreapta Stinga
Aparatul digestiv
Acuze: scaun lichid cu frecventa de 2-3 ori pe zi, vome repetate de 1-2 ori pe zi, ,
dureri abdominale difuze persistente la momentul internarii din cauza scaunelor
frecvente , pofta de mincare scazuta.
3)Percuţia abdomenului:
Dimensiunile ficatului apreciate percutor dupa Kurlov se efectuează la copii mai mari de 5
ani( pacientul dat are 3 ani)
Semnul de balotare,Mendel ,Ortner-Grekov , Bergman și Kalka –negative
Inspecţia: tegumente roze, lipsa edemelor, starea regiunii lombare -fără deformări sau
modificări specifice de culoare a tegumentelor.
Organele senzitive:
Analizatorul vizual Perceperea spațială a obiectelor,perceperea culorilor,acuitatea
vizuală,reflexul pupilar –satisfăcător.
Analizatorul auditiv Copilul percepe bine sunetele de intensitate mare și
mică,muzica,reacționează rapid la sunete.
Analizatorul gustativ Sunt percepute toate gusturile
Sistemul endocrin:
5.Coprocultura
Data 10.03.2022
S-au izolat : Salmonella enteritidis 10 5
Concluzie: Agentul etiologic care a cauzat gastroenterocolita este Salmonella enteritidis.
Determinarea sensibilitatii culturilor evidentiate fata de preparatele chimioterapice
Data 10.03.2022
Este sensibil la Cefotaxima.
Sindromul cataral - - - -
Vomă 1-2 ori/zi Frecventă, 3-5 Regurgitări, 1-2 zile 1-2 zil
1-2 zile zile vome 7-10 zile
Dureri abdominale Dureri spastice, Moderate, în zona Moderate Dureri spastice în Dureri î
tenesme epigastrică sau/şi zona iliacă stângă epigastr
paraombilicală paraom
Meteorism - Frecvent la copii Caracteristic, -
pînă la 1 an uneori foarte
pronunţat
Hepatosplenomegali - Frecvent la copii în - -
e vîrstă pînă la 1 an
Exantem - - - -
Caracterul scaunelor Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, Frecvent, lichid, cu Frecven
sărac, cu mucus şi voluminos, de apos, de culoare mucus şi striuri de afecaloi
striuri de sînge, culoare verzuie, cu galbenă aprinsă, sînge incluziu
scuipat rectal miros fetid, cu fără incluziuni patolog
mucus, la 50% patologice
copii cu striuri de
sînge
Analiza generală a Leucocitoză, Leucocitoză, Leucocitoză Leucocitoză Leucoc
sîngelui neutrofilie, VSH neutrofilie, VSH moderată, neînsemnată, neînsem
accelerată accelerată, la copii limfocitoză, VSH neutrofilie, VSH posibil
pînă la 1 an – accelerată accelerată moderat
aneozinofilie, moderat
anemie,
monocitoză
Coprocitograma Multe leucocite Leucocite Particule Multe leucocite Particul
polinucleare şi polinucleare, alimentare polinucleare şi aliment
hematii uneori şi hematii nedigerate hematii nediger
2.Dieta 4
Caracteristica generala: reducerea valorii energetice pe contul glucidelor si
grasimilor;cantitatea proteinelor corespunde normei fiziologice;se limiteaza sarea de
bucatarie;se exclud excitantii mecanici,chimici,termici,alimentele ce provoaca
fermentatie in intestine,hrana greu digerabila;
Proteine 100 g
Lipide 70 g
Glucide 250 g
Regimul alimentar: hrana calda se serveste in cantitati mici de 5-6 ori in zi in conditiile
regimului de repaus la pat;
-Piine de griu pentru pesmeti 200 g calitate superioara.Se exclud alte produse fainoase.
3.SRO conform planului A (cite 200 ml de SRO dupa fiecare voma si diaree)
7.Tratamentul urmat:
1.Repaus la pat în toate zilele febrile, plus 2 zile afebrile.
2.Dieta 4
Proteine 100 g
Lipide 70 g
Glucide 250 g
Regimul alimentar: hrana calda se serveste in cantitati mici de 5-6 ori in zi in conditiile
regimului de repaus la pat;
-Piine de griu pentru pesmeti 200 g calitate superioara.Se exclud alte produse fainoase.
3.SRO conform planului A (cite 200 ml de SRO dupa fiecare voma si diaree)
D.t.d N.15
D.t.d N.20
D.t.d N.15
D.t.d N. 15
Recomadări:
2. Urmărirea scaunelor
Nu poate bea ;
Apare febră;
Vome repetate;