MF Tot

ACTIVITATRA MEDICALA DE PREVENTIE IN
MEDICINA DE FAMILIE
SUPRAVEGHEREA GRUPEI DE VARSTA 0-18 ANI

SUPRAVEGHEREA GRUPEI DE VARSTA 0-18 ANI
• Nou-nascutul
• Sugarul si copilul 12-24 luni
• Grupa de Varsta 2-18 ani:copilul mic,prescolar,scolar ,adolescent
NORMELE CONTRACTULUI CADRU CU CNAS –ritmul de efectuare al EXAMENULUI DE BILANT:

• 0-18 luni-dupa externarea din Maternitate(in primele 24 ore)
-apoi ,la :1luna
2 luni-4 luni-6 luni-9 luni-12 luni
15 luni-18 luni
• 2-18 ani-o data /an (recomandare –de preferat in luna de nastere).
A.SUPRAVEGHEREA NOU-NASCUTULUI (0-28 zile)
1.Prima evaluare-la 24 ore de la externarea din Maternitate
-la DOMICILIUL copilului
2.A doua evaluare-la 4 saptamani
-la DOMICILIU sau la CABINET,daca permit conditiile meteorologice.
1. La 24 ore de la externarea din Maternitate-prima vizita

OBIECTIVE:
• Evaluare conditii socio-economice ale familiei
-status biologic al Nou-Nascutului(copil legitim sau nu,copil dorit sau nu,familie organizata sau nu,parinte unic
-nivelul de instruire al parintilor
-conditiile de habitat:numar de camere,persoane,mediul urban sau rural,sursa de apa (retea centralizata sau
fantana),sursa de incalzire (lemn,gaz),conditii igienico-sanitare.
OBIECTIVE-continuare
• ANAMNEZA-urmareste obtinerea de informatii despre :
-evolutia sarcinii –sarcina planificata sau nu,paritate,evolutie,monitorizare corespunzatoare sau nu in timpul
sarcinii
-expunerea mamei la noxe
-tratamentele medicamentoase ale mamei pe parcursul sarcinii
-fumat,consum de alcool,droguri.
-date despre nastere si nou-nascut-nastere naturala sau cezariana

-varsta gestationala
-scor Apgar la nastere
-date somatometrice (talie,greutate la nastere)
-evolutia nasterii si perioada imediat postnatala
OBIECTIVE-continuare
• EVALUARE A STARII GENERALE A NOU-NASCUTULUI
-examen clinic general amanuntit
-examen fizic
-evaluare neurologica :-postura,motilitate,tonus,reflexe
-evaluare comportament nou-nascut
• RECOMANDARI –reguli de educatie sanitara a mamei si familiei
-asigurare a conditiilor de locuit-camera copilului
-vestimentatia nou-nascutului
-imbaierea-tehnica imbaierii
-alimentatia exclusiv la san,la cerere
-tehnica alaptarii,ritmul meselor
-combaterea colicilor abdominale
RECOMANDARI-continuare
• masurarea temperaturii nou-nascutului

• profilaxia rahitismului –din a 10-a zi de viata-vit. D -2 pic/zi
• prevenirea accidentelor
• calendarul celorlalte examene medicale periodice
• calendarul vaccinarilor
• Informare asupra fenomenelor fiziologice ce pot apare in primele saptamani de viata (scadere fiziologica
in greutate,icter fiziologic,criza genitala,piodermita)
2.La 4 saptamani-se face deja un bilant al dezvoltarii somatice si neurologice a nou-nascutului

a.Indicatorii antropometrici-vor fi monitorizati la fiecare examen de bilant
• Greutatea
• Talie(lungime)
• Perimetrul cranian(PC),Perimetrul toracic(PT),Perimetrul abdominal(PA),Fontanela anterioara(FA)
EXAMINAREA LA 4 SAPTAMANI -continuare
• Greutatea-in prima luna ,in mod normal,dupa ce recupereaza scaderea fiziologica in greutate,nou-nascutul
ar trebui sa aiba o crestere ,in medie,cu 750 g/luna ,in raport cu greutatea avuta la nastere
• Talia (lungimea)-creste 5 cm in prima luna
• Perimetrul cranian(PC)-ar trebui sa aiba o crestere de 2 cm in prima luna
• Perimetrul toracic (PT)-creste cu 3 cm in prima luna
2.Examen amanuntit pe aparate si sisteme

3.Evaluare neurologica –se verifica daca copilul :-poate fixa cu privirea un obiect
-daca are reactie de tresarire la zgomote
-daca isi poate sustine capul singur cateva secunde
4.Recomandari-reguli de ingrijire a copilului
-alimentatie la san,exclusiv,igiena copilului,prevenirea si combaterea colicilor abdominale
B.SUPRAVEGHEREA SUGARULUI (1-12 LUNI)SI COPILULUI 12-24 LUNI
Ritmul de supraveghere este la 2,4,6,9,12 luni ,apoi la 15 luni,18 luni si 24 luni –EXAMEN DE BILANT
Examenul de bilant presupune:
• Anamneza
• Examen clinic general –inspectia tegumentelor ,tonusul muscular,pliul cutanat,cicatricea ombilicala
• Examen amanuntit pe aparate si sisteme –respirator,cardio-vascular,digestiv,uro-genital,SNC(reflexe arhaice
prezente,simetrice),fontanela anterioara(dimensiuni),normal-normotensiva la palpare.
• Parametrii antropometrici monitorizati
-Greutatea –in mod normal-creste cu:750 g/luna in primele 4 luni
500 g/luna in lunile 5-8
250 g/luna in lunile 9-12 luni.
Astfel,un sugar care la nastere are 3000 g,se spune ca la 4 luni isi dubleaza greutatea si la 1 an si-o tripleaza.
SUPRAVEGHEREA SUGARULUI-continuare
• INDICELE PONDERAL(IP)- raport intre greutatea reala si greutatea ideala

Normal IP=1-sugar eutrofic
IP=1-0,90-sugar subponderal
IP<0,90-sugar distrofic.
• Talia (lungimea) –normal ,la nastere =51-53 cm
-creste cu:5 cm in prima luna
4 cm in luna a 2-a
3 cm in luna a 3-a
2 cm in a 4-a si a 5-a luna
1 cm/luna intre luna 6-12 .
Astfel ca sugarul ,in mod normal ,ar trebui sa creasca cu 22-25 cm in primul an de viata ,ajungand la 73-75 cm
la varsta de 1 an.
• Perimetrul toracic –masoara 33-34 cm la nastere.

-creste cu: 3 cm in prima luna
2 cm in luna a 2-a
1 cm /luna pana la varsta de 1 an.
• Fontanela anterioara –masoara la nastere 3-5 cm,se va micsora treptat,ajungand la 12 luni la 1,5/1,5 cm
-se inchide complet in jurul varstei de 1,2-1,5 ani.
• Examenul minutios pe aparate si sisteme va fi efectuat la fiecare examen de bilant.
Se va urmari depistarea precoce a :

• Semnelor de displazie /luxatie congenitala de sold-manevra Ortaloni –la 4-6 saptamani
-daca este pozitiva –se recomanda ecografie de sold
• Depistare precoce a semnelor de rahitism:-craniotabes

-FA de dimensiuni mari
-torace evazat
-sant Harrison prezent
-plagiocefalia(sindromul de cap turtit al bebelusilor)
• Evaluarea dezvoltarii neurologice
-la 2 luni:zambeste
asculta zgomotele puternice
poate urmari cu privirea un obiect
gangureste
-la 4 luni:isi sustine bine capul in pozitia verticala
se poate rostogoli,poate apuca voluntar jucariile.
SUPRAVEGHEREA SUGARULUI -continuare
• La 6 luni:sta bine in sezut

spune primele silabe,”etapa de lalalizare”
studiaza jucariile.
• La 9 luni: poate sta in sezut fara sprijin
se poate tara,ridica in picioare
spune primele silabe
incepe sa reactioneze la stimuli verbali
• La 12 luni:poate merge cu sustinere sau chiar sigur ,incepe sa comunice prin silabe sau chiar cuvinte simple.
Recomandari-privind alimentatia exclusiv la san in primele 6 luni (recomandare OMS),apoi diversificare cu
consiliere a mamei.
EXAMENE DE SCREENING A NOU-NASCUTULUI
• fenilcetonuria si hipotiroidismul congenital –in maternitate

• screeningul senzorial:testarea auditiva –in maternitate sau intr-un serviciu ORL
evaluarea vederii
• depistare a malformatiilor cardiace:cianoza
prezenta unor sufluri cardiace patologice
• Screening pentru displazia congenitala de sold –manevra Ortaloni –la 6 sapt.
-ecografie de sold
• Screening pentru autism –la 9 luni –aplicarea unui chestionar (contine intrebari adresate parintelui si
observatii ale medicului de familie).
• Profilaxia rahitismului
-prin administrare de vitamina D -500-1000 UI/zi(1-2 pic/zi) din a 10 a zi de viata –pana la 18 luni
• Profilaxia anemiei feriprive la sugar :

-se face incepand cu varsta de 6 luni –necesar de Fier-2 mg/kg/zi
• Profilaxia bolilor infectioase

-vaccinare conform schemei nationale de vaccinare-
Eruptia dentara -incisivii mediani inferiori(2)-6-9 luni -canini-14-18 luni

-incisivii mediani superiori (2)-8-10 luni -primul molar-12-14 luni ,al 2lea molar-20-30 l.
CALENDARUL NATIONAL DE VACCINARE
• Vaccin hepatitic B (Hep B)-primele 24 ore

• Vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG)-2-7 zile
Aceste 2 vaccinuri se fac in Maternitate.
• Vaccin diftero-tetano-pertussis acellular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatritric B(DTPo-VPI-Hib-Hep.B)

-LA 2,4,11 luni-in cabinetul MF
• Vaccin pneumococic conjugat -2 luni,4 luni,11 luni-in cabinetul MF
• Vaccin ROR-rujeolic-rubeolic-oreion –la 12 luni,la 5 ani –in cabinetul MF
• Vaccin DTPo-VPI –diftero-tetano-pertussis acellular poliomielitic-la 6 ani-in cabinetul MF
• Vaccin tetano pertussis acellular –la medicul de familie
• Vaccinarea impotriva HPV-infectia cu Papiloma Virus –pentru preventia cancerului de col uterin
-fete 11-14 ani –i.m .in 2 doze
VACCINARI OPTIONALE RECOMANDATE DE MS
• Vaccinul rotavirus –oral,in 2 doze,incepand cu primele 6 saptamani de viata ,cu interval de cel putin 30 zile intre doze
(pana la varsta de 6 luni ,doza a 2-a)-pentru preventia bolii diareice
• Vaccinul varicelo-zosterian-se administreaza 2 doze la distanta de 6 saptamani ,la copii si adulti incepand cu varsta de 9
luni –pentru preventia varicelei
• Vaccinul meningococic –se face si la copii si la adulti ,in doza unica,cu revaccinare dupa 2-4 ani
-recomandat pentru prevenirea infectiei cu meningococ
• Vaccin hepatitic A-varsta minima pentru imunizare este 12 luni

-prima doza la 12-23 luni si un rapel la 6-18 luni de la prima doza
• Vaccin antigripal-dupa varsta de 6 luni –se recomanda administrarea in fiecare an.-gratuit.

SUPRAVEGHEREA –EXAMENUL DE BILANT AL COPILULUI 2-18 ANI
Se face anual,de preferat in luna de nastere.

Cuprinde:
• Anamneza
• Examenul clinic general
• Efectuarea unor investigatii de laborator minimale
• Recomandari pentru efectuarea unor teste de screening
• Consiliere.
Se urmareste:
• Dezvoltarea fizica (stature-ponderala)
Se masoara :Inaltimea-in cm
Normal ,un copil creste cu: 5-9 cm/an intre 2-6 ani 5,5-6,5 cm /an in primii ani de scoala.
SUPRAVEGHERE COPIL 2-18 ANI-continuare
• “salt prepubertar”-care poate dura 1-2 ani-cresterea va fi 8-10 cm in aceasta perioada.

Important! Lungimea de la nastere se dubleaza la varsta de 4-5 ani si se tripleaza la 13-14 ani.
• Greutatea –exprimata in Kg
In mod normal –dupa varsta de 2 ani –cresterea este de 2-2,5 kg/an.
Calculul greutatii normale la copilul peste 1 an
G=9 +2 V(V=varsta in ani).
• Masurarea TA
• Dezvoltarea neuropsihica –in functie de varsta
• Teste de screening pentru ;
-tulburarile de statica posturala ale coloanei vertebrale –la varsta de 6-14 ani –depistarea la timp a :
-scoliozei
-cifozei ,hiperlordozei
SUPRAVEGHEREA COPILULUI 2-18 ANI-continuare
• Tulburarile de acuitate vizuala la copii-la varsta de 3-16 ani.

• Obezitate –la varsta de 6-17 ani prin masurarea greutatii ,inaltimii si IMC (indicele de masa corporala).
• Consiliere privind:
-stilul de viata –regim igieno-dietetic,miscare,exercitiu fizic
-controlul posturii
-combaterea factorilor de risc
-vaccinarea
-pubertatea –etapa fiziologica care poate avea un impact fizic si psihic asupra copilului (evaluarea in ceea ce
priveste dezvoltarea sexuala in corelatie cu parametrii antropometrici).
-riscurile comportamentale la care pot fi expusi adolescentii(consum de alcool,droguri,fumat).
RAHITISMUL
DEFINITIE:osteodistrofie carentiala cauzata de lipsa mineralizarii la nivelul oaselor in crestere prin carente de
vitamina D
ETIOLOGIE:-aport scazut de vitamin D prin:-alimentatie deficitara
-expunerea ineficienta a pielii la actiunea razelor solare.
Necesarul zilnic la sugar -400-800 UI/zi.
Lipsa vitaminei D –determina scaderea absorbtiei calciului ------HIPOCALCEMIE
FACTORI FAVORIZANTI:
• Varsta mica-3 luni-2 ani
• Factori nutritionali-diete neadecvate –alimentatia artificiala (laptele de vaca sarac in vitamin D)
-consum produse de lapte neimbogatite in vitamin D
-alimentatie bogata in fainoase
RAHITISMUL
• Conditii de viata :-clima temperata –octombrie-aprilie ,raze UV scazute

-mediul poluant
-expunerea la soare
• Pigmentatia pielii –limiteaza sinteza cutanata
• Afectiuni care impiedica absorbtia intestinala –fibroza chistica,atrezia biliara,celiachia
• Medicamente:-corticosteroizi
-anticonvulsivante
-preparate de Fier
-heparina
• Factorul matern:-gravide(sezon,mod de viata)-slaba expunere la soare –carenta in vitamine
-nou nascutii acestora –mica rezerva de vitamina D (sau deloc)
-numerosi nou-nascuti au concentratii scazute de vitamina D in timpul iernii sau la inceputul
primaverii.
RAHITISMUL
TABLOU CLINIC
• DEBUT necaracteristic –semne nespecifice
-irascibilitate
-neliniste
-apetit capricios
-agitatie
-transpiratii profuze la ceafa
-somn redus
• PERIOADA DE STARE –apar modificari osoase
-trimestrul II –la nivelul capului
-trimestrul III-la nivelul toracelui
-trimestrul IV de viata-la nivelul membrelor
RAHITISM
• CRANIAN
-frunte inalta -olimpiana ,brahicefalie (occiput turtit)
-plagicefalie(turtit postero-lateral)
-suturile nu se inchid la timp
-FA ramane deschisa mai mult timp
-craniotabes-inmuierea parietalelor
-inmuierea occipitalului
-infundare
-senzatia “mingii de ping-pong”
-dentitie cu eruptie tardiva ,hipoplazia smaltului
-carii dentare
-in forme tardive-afectarea dentitiei definitive.
RAHITISM
• TORACIC
-deformari :”torace in palnie”,”in carena “
-”matanii condrocostale”-la nivelul liniilor axilare anterioare
-”Santul Harisson”-sant orizontal pe partea inferioara a toracelor,la insertia diafragmului ,baza toracica evazata
• Coloana vertebrala-diverse grade de scolioze,lordoze,cifoze(reductibile)
• Bazin –deformarea bazinului-stramtat-nasteri distocice pe viitor (la sexul feminin).
• Maini –”bratari rahitice”-prin tumefierea epifizelor cu ingrosari vizibile sau ingrosari palpabile ale extremitatii
distale ale radiusului prin dezvoltarea tesutului osos demineralizat
• Membrele inferioare-modificari aparute dupa aparitia mersului
-coxa vara
-coxa valga
-genu varum(O-paranteza)
-genu valgum(X-mai rar)
RAHITISMUL
• Musculatura-hipotona,ceea ce duce la meteorism abdominal

hernie ombilicala
hiperlaxitate ligamentara
intarzierea mentinerii capului
intarzierea mersului
• Sistemul nervos:iritabilitate,convulsii,spasm carpopedal,laringospasm
• Alte modificari in rahitism:-nanism rahitic-f.rar
-ligament laxe-miscari largi
-musculature hipotona –retard motor
-abdomen mare-”de batracian”
-hepato-spenomegalie
-anemie-paliditate
RAHITISM
MODIFICARI EXTRAOSOASE
SUGAR-ca manifestari ale tetaniei :-convulsii
-laringospasm
-transpira mult
-hipotonie
-la muschii respiratori –tulburari de ventilatie si infectii bronhopulmonare (pulmonul
rahitic)
-abdomen proeminent
-intarziere in dezvoltarea motorie
COPIL MARE SI ADOLESCENT
-artralgii
-astenie
-oboseala la mers
-anemie hipocroma (anemia rahiticului)-90 % din rahitici sunt si anemici.
RAHITISM
ANALIZE DE LABORATOR
• Hipocalcemie –in 50% cazuri ,fara corelatie cu intensitatea manifestarilor osoase
• Hipofosfatemia –poate cea mai necesara analiza
-semn precoce (inaintea semnelor clinice)
-fosfaturie usor crescuta
-reactia Sulkovich :-evidentierea Ca urinar
-dupa doze mari de vitamina D ,calciuria creste
-reactie +
-intreruperea tratamentului vitaminic
• Biochimic-3 faze evolutive
-Faza I: hipocalcemie
normofosfatemie
FA usor crescuta
RAHITISM
• Faza II-normocalcemie
-hipofosfatemie
-FA crescuta
• Faza III-hipocalcemie
-hipofosfatemie
-FA mult crescuta.
SEMNE RADIOLOGICE- Radiografie genunchi,mana –modificarile apar la 2-3 saptamani de la debut.

Radiografia mainii:
-largirea spatiului diafizo-epifizar
-largirea metafizei cu linia metafizo-epifizara stearsa,dantelata
-corticala prelungita spre epifiza prin 2 “pinteni rahitici”
-aspect de cupa al extremitatii diafizare
RAHITISM
• Intarzierea osificarii nucleilor de osificare –dimensiuni scazute fata de varsta lor,demineralizati,cu contur imprecis
• Structura mai demineralizata a diafizei
• Periostul “dedublat”prin diametru de calcifiere.
Diagnosticul pozitiv:
Anamneza-alimentatia,expunerea la soare,efectuarea profilaxiei cu vitamina D
Tablou clinic
Laborator :fosfatemia scazuta,

fosfatazele alcaline crescute
Confirmare:-Radiografia osoasa(leziuni caracteristice).
RAHITISM
PROFILAXIA –obligatorie in Romania pana la 6 ani

• La gravida in trim.III -1000 UI/zi(2 pic.Vit.D )
• Nou –nascut –din ziua a 7-10 a -1-2 pic/zi (in primele 7 zile vit.D nu se poate metaboliza.)
• Sugar si copilul sub 2 ani-2 pic./zi(1000UI)-
• Prematurii ,gemenii,subponderali,malnutritii,cei din zone intens poluate ,cu conditii precare de mediu sau cu tratament
anticonvulsivant-2 pic./zi ,iar sezonu; rece-3 pic./zi
• In situatii medicale si familiale deosebite –vit.D –INJECTII I.M -200.000 ui la 6-8 saptamani -1200 000 UI in primul an de
viata
• Copiii peste 2 ani-2 pic.vit.D in sezonu rece ,pana la varsta scolara.
• Adaosul de CALCIU-numai la premature sau copiii care primesc sub 400 ml/lapte /zi.
-Doza recomandata-50 mg/kg/zi Ca elemental (500 mg gluconat de calciu -1 f gluconat de Calciu 10%)
• alimentatie corecta-carne ,ou
RAHITISM
• TRATAMENT CURATIV
-recomandat la sugar cu semne clinice,radiologice si biologice de rahitism florid
3 scheme:
Schema I-cea mai utilizata
-administrare orala a vit.D -2000 -5000 UI,adica 4-10 pic./zi ,1-2 luni,apoi va fi inclus in schema profilactica.
Schema II-3 doze i.m.de 100 000 UI D2/D3 la 3 zile -300 000 UI intr-o saptamana ,iar dupa 30 zile –o noua administrare -
200 000 UI i.m.,apoi doze profilactice
Schema III- o singura doza de 600 000 UI D3,la interval de 30 zile ,se continua cu doza profilactica .
Calciterapia –precede cu 2-3 zile administrarea de vitamin D
-DOZA-40-50 mg/kg/zi Calciu gluconic ,lactic,efervescent sau solutie Ca gluconic 10 % dizolvat in
ceai ,supa,sucuri.
RAHITISM
• EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
PARAMETRII BIOLOGICI se normalizeaza :
• Calcemia-3-4 zile
• Fosfatemia si PTH ul plasmatic-2-3 saptamani
• Fosfatazele alkaline-6-8 saptamani (“vindecarea biologica”)
• Vindecarea radiologica- incepe dupa 2-4 sapt.de tratament
• Prognostic bun.
Monitorizare -3 ani de la vindecare.
Hipervitaminoza D-anorexie rebela,varsaturi,deshidratare,constipatie,retentie azotata,hipercalcemie,hipercalciurie>5

mg/kg/24 ore.
Tratament-intreruperea tratam. Cu vit.D ,alimentatiei bogate in vit. D,corticoterapie.
ANEMIA FERIPRIVA
• Cea mai frecventa deficienta a copilului

• Deficitul de Fier-in perioadele de crestere rapida ale copilariei –sugar
-pubertate
MECANISME ETIOPATOGENICE :
• CARENTA MARTIALA:-Insuficienta rezervelor de Fier la nastere
-Insuficienta de aport
-Necesar crescut de Fier
-Malabsorbtie intestinala a Fierului
• DEPERDITIA DE FIER-hemoragii mici si repetate
• DETURNARE MARTIALA-inflamatii cronice
-infectii
-hemosideroza
-malignitati
ANEMIA FERIPRIVA
EFECTELE DEFICITULUI DE FIER

• Asupra tesuturilor:-anorexie
-glosita atrofica
-hipoaciditatera gastrica
-enteropatie exudativa
-sindrom de malabsorbtie
-scaderea activitatii enzimelor intestinale
• Asupra SNC :-iritabilitate
-tulburari de comportament
-fatigabilitate
-intarzierea in dezvoltarea psihomotorie
-scaderea atentiei ,reducerea performantelor cognitive
-performante scolare scazute
-cefalee
ANEMIA FERIPRIVA
• Asupra sistemului C-V :

-tahicardie
-cardiomegalie
• Asupra sistemului musculo-scheletal:
-scaderea asctivitatii musculare
-scaderea performantei exercitiului scolar
MANIFESTARI CLINICE
-in jurul varstei 6-24 luni
Ex . clinic- paloarea muco-tegumentara
-tahicardie
-suflu sistolic
ANEMIA FERIPRIVA
Examene de laborator
• Hemograma completa-scaderea numarului de hematii
-leucocite normale
-trombocite normale sau crescute
• Examen morfologic al eritrocitelor –anemie de anemie hipocroma si microcitara
-reticulocite normale sau crescute
• Indici eritrocitari:VEM,HEM,CHEM scazuti
• Sideremia (fier seric) –scazuta
• Feritina (fierul de deposit) –scazuta
• Capacitatea totala de legare a fierului (CTLF) –crescuta
• Coeficientul de saturare a transferinei (CST) –scazut
ANEMIA FERIPRIVA
• Alimentatie adecvata
• Suplimentarea cu Fier profilactic:-
Doza-2 mg Fier /kg corp/zi-2-24 luni-prematuri,gemeni,copii cu greutate mica la nastere
-6-24 luni – copii cu greutate normal la nastere.
Tratament curative
• Fier-3-6 mg /kg/zi Fe elemental ,divizat in 2-3 prize ,inainte de masa sau intre mese ,cu sucuri de citrice sau vit. C care
favorizeaza absorbtia
• Se administreaza pana la normalizarea Hb ,apoi inca 2-3 luni pentru completarea rezervelor de Fier.
FORMULA DE CALCUL pentru mg de Fier total de administrat:

Doza totala de Fier(mg)=Greutatea (kg)x(Hb tinta –Hb actuala )(g/l)x0,24+depozitul de Fier
Pentru pacientii sub 35 kg –Hb tinta este 130 g/l si depozitul de Fier 15 mg/kg
Pentru pacientii >35 kg-Hb tinta -150 g/l,deposit de Fier-500 mg/kg
EVALUAREA COPILULUI CU EXCES PONDERAL
• GREUTATE,INALTIME,IMC,RAPORTAREA LA CURBELE DE CRESTERE

• MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE
• GLICEMIE –TTGO-Hb A1c
• Hemoleucograma
• Functia hepatica
• Finctia renala
• Functia tiroidiana
COMPLICATIILE OBEZITATII LA COPIL
• CARDIOVASCULARE-HTA,BCI,HVS,IC,CP,ATS,VARICE M. INFER.,CARDIOMOPATIE
• RESPIRATORII-INFECTII RESPIRATORII RECURENTE,SINDROM DE APNEE IN SOMN,HTPULMONARA,CPC,ASTM
• DIGESTIVE-FICAT GRAS NON-ALCOOLIC,BOALA DE REFLUX GE,COLELITIAZA,COLECISTITA,PANCREATITA
• HIPERINSULINISM,REZISTENTA LA INSULINA,DZ TIP2,HIPERANDROGENISM,TULBURARI DE
FERTILITATE,DISLIPIDEMIE,HIPERURICEMIE.
MEDICINA DE FAMILIE
CURS INTRODUCTIV
MEDICINA DE FAMILIE
• cea mai veche specialitate
• este specialitate clinica si medicala
• este o disciplina academica si stiintifica
• se afla in centrul asistentei medicale.
ISTORIC
MEDICINA DE FAMILIE –MEDICINA GENERALA
• cea mai veche specialitate,practicata din Antichitate si pana in prezent

• pondere mai mare in etapele timpurii de practica medicala
• ulterior,dominata de celelalte specialitati.
MEDICINA DE FAMILIE-ISTORIC
• MEDICINA DE FAMILIE-a fost prima specialitate medicala,ulterior din ea derivand
celelalte”ramuri”medicale
-este trunchiul care s-a format din radacinile istorice ale medicinei
( Hipocrate,Avicena,Galenus etc.),iar celelalte specialitati sunt ramurile pornite din acest trunchi.
Hipocrate-”parintele medicinei”(n.460 i.hr.,Kos,Grecia-d.370 i.hr.,Larisa,Grecia).
-a revolutionat medicina in Grecia antica ,definind-o ca disciplina distincta de alte

domenii cu care era in mod traditional asociata (religie,filozofie),inventand astfel profesia de
medic(yatros in limba greaca).
HIPOCRATE
• “bolile apar nu ca o pedeapsa aplicata de zei ,ci din cauze natural ,fiind rezultatul actiunii
organismului uman a factorilor de mediu,a dietei dezechilibrate si a stilului de viata neadecvat”
• “organismul este un tot unitar”,considerand ca o boala,chiar daca apare strict localizat,este,de
fapt,expresia suferintei intregului organism.
• primul medic holist ,care a afirmat inca de ascum 2300 de ani ,atat de moderna si actuala
asertiune;”nu exista boli,exista bolnavi”
• Un medic bun:-sa fie inainte de toate un observator atent si perspicace.
• Este primul care clasifica bolile in boli acute,cronice ,endemic si epidemic
• Este primul care foloseste termenii de exacerbare,recidiva,rezolutie,criza,convalescent.
Biblioteca din Alexandria –Colectia hipocratica (“Corpus Hipocraticum”

-67 de lucrari din care reies idei comune
DOCTRINA HIPOCRATICA
• Factorii de mediu(geoclimatici)-au rol major in geneza bolilor

“Despre aer,ape si locuri”-primul tratat de meteorology si antropologie medicala –analizate
influenta formelor de relief,climei,tipului de ape asupra starii de sanatate a oamenilor.
Medicul ,in conceptia hipocratica ,trebuia sa discearna in ce masura amplasamentul unui oras
sau al casei era favorabil sanatatii si in ce masura factorii de mediu enuntati anterior erau factori
principali sau secundari (favorizanti) ai imbolnavirilor.
ISTORIC-DOCTRINA HIPOCRATICA
• Organismul uman este un tot unitar,iar boala se datoreaza unui dezechilibru al celor patru
umori vitale ,si nicidecum interventiei unei divinitati
‘’Despre boala sacra(epilepsia)”=Hipocrate demitizeaza etiologia supranaturala a
acesteia,concluzionand “ea nu mi se pare cu nimic mai divina ori mai sfanta decat alte boli,ci are,ca
si acelea ,o cauza naturala”.
In explicarea perturbarilor ce se produc indiferent de boala-fie ea localizata la un organ sau
generala,-Hipocrate avea o explicatie integralista ,considerandu-le ca fiin dezechilibrul celor patru
umori vitale.
• Observarea atenta a bolnavului ,a familiei (inclusiv stabilirea istoricului familial),a mediului si
descrierea cat mai exacta a semnelor bolii sunt esentiale.
• Hipocrate-profesionalism si practica medicala riguroasa
-descria cu minutiozitate simptomele bolii aspectul,temperatura,evolutia spre
vindecare sau exitus.
• “facies hipocratic”—tegumente teroase,ochi infundati in orbite,cearcane,nas ascutit-in boli digestive,boli

terminale asociate cu deshidratarea,malnutritia
• “degetele hipocratice”-degete cu falanga distala hipertrofiata,cu aspect de sticla de ceas,-in bolile pulmonare
cronice ,boli cardiace cianogene.
• TRATAMENTUL HIPOCRATIC-destul de sarac

-plante medicinale
-terciul din orz-panacea
urmarea:-reechilibrarea umorilor-sangerari terapeutice
-provocarea de varsaturi
-clisme
-stimularea fortei interioare de aparare a organismului prin dieta,miscare,masaj,hidroterapie –
lucrarea”Aforisme”.
ISTORIC –DOCTRINA HIPOCRATICA
Exemple de aforisme:
• “Medicul ingrijeste,natura vindeca.Cel mai bun medic este natura”
• “Sanatatea depinde de echilibrul intre alimentatie si activitatea fizica.”
• “Alimentele voastre sa fie medicamente si medicamentele voastre sa fie alimente.”
• “Tot ce este prea mult este dusmanul naturii.Cei grasdi,prin natura lor,sunt mai predispusi sa
moara subit decat cei slabi. “
• “Excesul de oboseala prevesteste boala.”
Lucrarile”Tratamente “si “Tratamentul bolilor acute “
• apare pentru prima data ideea de preventie-prin detalierea influentei factorilor de mediu ,a
dietei,miscarii si stilului de viata asupra starii de sanatate.
• Etica trebuie sa ghideze practica medicala,pentru a nu se ajunge la dezumanizarea medicinei

-lucrarile:-”Despre lege”,
-”Despre comportarea cuvenita “
-”mai intai sa nu faci rau pacientului”-preluata si de latini-
”Primum non nocere”,
Sunt dezvoltate numeroase percepte morale care trebuiec sa stea la baza practicii medicale .-juramantul lui
Hipocrate
Principii valabile si azi:-pastrarea secretului professional
-colaborarea interdisciplinara
-corectitudinea fata de pacient
-interzicerea relatiilor intime cu pacientii
Hipocrate-personificarea medicului ideal:intelept,meticulous,onest,plin de compasiune pentru bolnav.
• HIPOCRATE-creatorul Scolii de medicina din Cos

-a ramas in istorie,dar nu a avut monopolul medicinii in Grecia
Antica.
-pacientul trebuie ingrijit ca un sistem unitar.
• SCOALA MEDICALA DIN KNIDOS –reductionista

-tratarea bolilor si a organelor (“primii asa zisi “specialisti”-limitari).
• MEDICINA HIPOCRATICA-bazata pe acordarea ingrijirilor medicale omului privit ca un

intreg.
• Medicina generala –la inceput
• Aparitia si dezvoltarea specialitatilor.
MEDICINA GENERALA
• drum anevoios ca specialitate
• Europa-Scotia-Olanda-1966
• Scadere severa a numarului de medici generalisti
• SUA-numarul de medici MG -15% -SEMNAL DE ALARMA-reluarea eforturilor pentru
definirea statutului de Medic Generalist.
MEDICINA DE FAMILIE -ISTORIC
• 1962-10 medici generalisti –grup pentru a pune bazele unei“miscari”-crearea

unei noi specialitati – MEDICINA FAMILIEI
• 1969-MEDICINA FAMILIEI-era recunoscuta in invatamantul universitar si
postuniversitar.
• 1969-1979-peste 400 programe de pregatire a medicilor de familie.
• 1974-European Academy of Theachers in General Practice (EURACT) –a definit
pentru prima data atributiile medicului de familie.
• Infiintarea de catedre noi in majoritatea tarilor europene
Comunitatea Europeana –obliga statele membre sa promoveze invatamantul

universitar si postuniversitar pentru medicina de familie.
OMS-1991-prima definitie a MF/MG
-1998-a elaborat un document prin care definea rolul MF in sistemele de
sanatate moderna
1995-Gay-al 2 lea val al miscarii de emancipare a MF/MG

2000-Olsen-primul presedinte al Societatii Europene de Medicina Familiei
(WONCA EUROPE)-a elaborat noi versiuni privind locul si rolul MF in medicina
moderna.
OMS-DEFINITIE MEDICINA FAMILIEI
MEDICINA FAMILIEI –este specialitatea care :

-asigura primul contact al individului cu sistemul de sanatate
-confera primul element al procesului de promovare si pastrare a sanatatii
aduce serviciul de sanatate mai aproape de locul de trai/munca.
MEDICINA DE FAMILIE IN CONTEXT EUROPEAN
Medicii de familie-temelia unui sistem de ingrijire de sanatate complet.-unanim

acceptat
-pregatire complexa
WONCA –DEFINITIE MF
• Medicii pregatiti sa ingrijeasca pacientii de toate varstele
• MF-au capacitatea de a asigura asistenta medicala integrata pacientilor: -de
toate varstele
-la costuri scazute
-cuprinzand aspecte profilactice si curative.
MEDICII DE FAMILIE sunt solutia optima pentru rezolvarea nevoii de asistenta

medicala primara integrata atat in tarile dezvoltate ,cat si in tarile in curs de
dezvoltare.
• Calitatea pregatirii difera insa pe plan european
• Durata de pregatire difera-3-5 ani
1994-Conferinta de Consens de Pregatire Specifica in Medicina Generala-

UEMO(Uniunea Europeana a Medicilor Generalisti)
-recomandare -3 ani de pregatire –Titlu IV al Directivei 93/16/EEC –validata de
Parlamentul European in 2006.
• 2016-aceeasi Directiva –Ord. MS -4 ani

Medicul de familie-nevoit sa faca fata unei mari cereri ,atat din partea pacientilor
cat si a colegilor ,acumuland largi competente necesare unor ingrijiri adecvate si
de inalta calitate.
“Medicul generalist ingrijeste aceeasi pacienti ,dar cu diferite boli,in timp ce alti
specialisti ingrijesc aceleasi boli,dar pacienti diferiti”.
MEDICINA DE FAMILIE= CELELALTE SPECIALITATI

In tari unde MF sunt specialisti ,majoritatea populatiei este luata in evidenta de catre un
medic de familie,care:
• Lucreaza in grupuri de practica
• Echipa:asistenti
fizioterapeuti
terapie ocupationala
• Dotare-echipamente medicale.
MEDIC SPECIALIST DE MEDICINA DE FAMILIE/GENERALIST -
COMPETENT
MOTIVE
1.In unele tari –structura ingrijirilor de sanatate a fost schimbata-paturi de spital
reduse –pacientii trebuie ingrijiti in Sistemul de Asistenta Primara
2.Noile metode de tratament –scurtarea duratei de spitalizare-posibilitatea ca
pacientii sa fie tratati in ambulator
3. Pacientii in faza terminala –in urma cu 20 ani ,isi petreceau in spital ultimile zile
-astazi,doresc sa fie tratati in propria locuinta
!!! Medicul de familie ingrijeste pacienti de la nastere la sfarsitul vietii.
MEDIC SPECIALIST DE MEDICINA DE FAMILIE /GENERALIST -
COMPETENT
4.Ingrijirile paliative –responsabilitate importanta pentru M F.
5.Cresterea sperantei de viata –crestere a numarului de varstnici care necesita
ingrijiri –provocare pentru MF
6.Drepturile pacientilor –mai clar recunoscute si evidente decat inainte si sunt
sustinute de medici.
“Un pacient bine informat isi doreste un medic competent.”
VIITORUL –MEDICUL DE FAMILIE-MEDIC DE ALTE SPECIALITATE –lucru in
echipa,in cooperare
LEADERUL ECHIPEI-EXPERT-MF
Medicul de Familie-gatekeeper al sistemelor de ingrijire
MEDICUL DE FAMILIE in cadrul SISTEMELOR NATIONALE DE
SANATATE(NHS-National Health System )din EUROPA
SISTEM NATIONAL DE ASIGURARI DE SANATATE –bazate pe taxe si impozite
• au acoperire generala
• Persoanele contribuie in functie de venit si nu in functie de riscul individual.
• Ingrijirile –furnizate in mare parte gratuit
• Medicii sunt in general,salariati.
SISTEM NATIONAL DE ASIGURARI DE SANATATE-EUROPA
MAREA BRITANIE
• Asistenta primara-ca zona de prim contact al pacientului cu serviciile de
sanatate-Serviciile MEDICALE Generale (GMS)
-Serviciile Comunitare de Sanatate
-Departamentul de Urgenta si Accidente
ale Spitalelor.
-Servicii Stomatologice si Oftalmologice
• Administrate de TRUSTURI.
MODEL SISTEM NATIONAL ASIGURARI SANATATE
MAREA BRITANIE
Medicii generalisti
• acorda asistenta pacientilor inscrisi pe listele lor (in anumite conditii si altor
pacienti)
• sunt platiti pentru serviciile oferite printr-un sistem complex de taxe si alocatii
• consultatii in cabinet,la telefon,prin deplasari la domiciliu
• numar mediu de pacienti-1800
• Ingrijirile preventive –loc important
-in timpul programului si in afara lui
!!! Pacientii cu risc-ATENTIE SPORITA.
MODEL SISTEM NATIONAL DE ASIGURARI DE SANATATE
MAREA BRITANIE
• Fiecare persoana poate alege medicul de familie

• MF-are dreptul sa accepte sau nu o persoana pe liste lor
• Uneori-pacientii sunt arondati unui MF de catre TRUST.
• Servicii-urgenta
-contraceptie
-supravegherea sanatatii copilului rezidentilor temporari.
• Acces usor la asistenta primara.
• Favorizat de existenta unui Comitet de Practica –distribuirea eficienta a medicilor
generalisti pe teritoriul intregii tari.
• Zone”de ales”,”deschise”(slab populate),”intermediare”-echilibrate zone
“restrictionate”-suprapopulate de medici.
MODEL SISTEM NATIONAL DE ASIGURARI DE SANATATE MAREA BRITANIE
• Serviciile-contractori individuali
-grupuri de practica
• Echipa –personal platit de TRUST :-moase
-asistente
-health visitors(persoana pentru a oferi sfaturi legate de
sanatate populatiei ,vizite la domiciliu).
• Plata –per capita –structura pe varste si caracteristicile socio-economice ale populatiei pe liste
-per serviciu
-bonusuri,locatii-plati cu destinatie speciala pentru realizarea unor obiective :-ex. Imunizari
–copii,citologii vaginale-femei.
• Cumparatori de servicii –servicii ambulatorii,analize in scop diagnostic,rezerve de
medicament,anumite tratamente (spitalizare de zi).
MODEL SISTEM NATIONAL DE SANATATE (SSN) ITALIA
Ministerul National al Sanatatii-controleaza cele 20 de Autoritati regionale

de sanatate
Centre de Sanatate locale-fac parte din SSN
Asistenta Primara-acordata gratuit pentru toti cetatenii ,care isi aleg medicul in
districtul care locuiesc.
Responsabilitatea financiara-Autoritatile districtuale locale-Trusturi
Medicul generalist-decide aproape toate prescriptiile si trimiterile
-detine intreaga responsabilitate clinica pentru pacienti
ITALIA
Medicul generalist
• Independent
• Nesupervizat medical
• Plata-per capita -80%
-per serviciu\
-alocatii /20%.
• Tipurile de servicii –contractate de MG cu Autoritatile regionale ,la fiecare 3 ani.
• National Deputising Service –acorda ingrijiri in caz de urgente in timpul
noptii,zile libere.
ITALIA
• Asociere intre medicii generalisti.

• Tipuri de servicii:-consultatii la domiciliu si cabinet
-diagnostic si tratament
-preventie
-screening
-educatie sanitara.
• Pregatirea de specialitate-bine reglementata.
• Ordinul Medicilor –control obligatoriu asupra aspectelor legate de deontologie si etica medicala
• 1500 pacienti inscrisi(1800 in cazuri speciale)
• Medicii generalisti nu au voie sa furnizeze servicii in regim privat pacientilor inscrisi pe lista.
MODELE ALTERNATIVE DE SISTEME DE SANATATE IN EUROPA
3 modele de sisteme medicale publice

PREMIZE:
• Modul de finantare a sistemului
• Modul de organizare a ofertei de servicii publice de sanatate.
1. Modelul BEVERIDGE
• Finantat prin bugetul central al statului
• Organizat si gestionat de stat din resurse colectate prin sistemul de impozite si taxe.
• Specialistii din sistem sunt angajati ai statului
• Medicii sunt cei care primesc o parte din aceste resurse ,in functie de numarul de pacienti
tratati.
• Cererea de servicii poate deveni excesiva in raport cu resursele disponibile.
MODELE ALTERNATIVE DE SISTEME DE SANATATE
• Serviciile de tip secundar sunt accesate prin intermediul MF , iar serviciile de tip
tertiar devin accesibile pe baza listelor de asteptare.
• Pacientii au dreptul de a-si alege medicul de familie ,dar pot opta si pentru plata
unor asigurari private de sanatate complementare.
CRITICI
• Limitele pachetului de servicii de baza,dar si ale resurselor alocate anumitor
afectiuni .
• Sunt criticate listele de asteptare (perioade extrem de lungi)
Exemple-Finlanda,Suedia,Norvegia,Marea Britanie
2.Modelul BISMARCK
-Finantare pe principiul asigurarilor sociale ,prin virarea unei parti a veniturilor

de catre angajati si salariati deopotriva .
-Institutiile care colecteaza sunt nonprofit,activitatea acestora fiind monitorizata
(si foarte criticata)de public
-Pentru finantarea unor programe sunt utilizate fonduri din bugetul public ,dar si
alte categorii de subventii.
Exemple:Franta,Belgia,Olanda ,Germania,Austria.
3. Modelul SEMASHKO
-apropiat de modelul Beveridge
-Finantarea ,organizarea si gestiunea sistemului apartin statului
-Modul de colectare a resurselor-cote-parti,aplicate unei mase largi de indivizi.
Diferente-fata de celelate 2 modele
-obliga pacientii sa utilizeze doar serviciile arondate in zona lor de rezidenta
-asigurarile medicale private de sanatate practic nu exista.
Exemple-mai ales in tarile foste socialiste
Tarile europene-nu model pur,cele mai multe prefera combinatii .

SUA -17,5% din PIB –numar mare de cetateni care nu beneficiaza de un pachet de
servicii de baza ,deoarece nu isi pot permite costul unei asigurari de sanatate.
Ex. ITALIA-mix Bismarck si Beveridge.

!Toate au probleme:
-management defectuos
-politici medicale inadecvate
-oportunitate discutabila a unor politici sanitare pe termen scurt ,dar si lung.
MODELUL ROMANESC
Romania-1989-Modelul SEMASHKO
-1997-LEGEA 145/1997-Modelul BISMARCK predominant-prin cotele
obligatorii de asigurari achitate de contributori,in functie de veniturile lor.
-1999-Legea Asigurarilor de Sanatate
-exista insa multe persoane neasigurate,care nu pot accesa serviciile
medicale din diferite motive.
Statistica-cel mai slab sistem medical din Europa (sub Albania si Muntenegru)-
Indexul European al Consumatorului de Sanatate(drepturile si informarea
pacientilor,timpii de asteptare pentru tratament,rezultate tratament,preventie si
farmaceuticele)-2017-locul 34
ROMANIA-ultimul loc la cheltuielile cu sanatatea pe cap de locuitor
Concluzia expertilor-Medicina de Familie trebuie dezvoltata in
Romania.
CALITATEA IN ASISTENTA MEDICALA PRIMARA LA NIVEL EUROPEAN
Medicina de familie:
• este orientata catre individ,familia sa si comunitate
• asigura continuitatea ingrijirilor
• administreaza probleme acute si cronice de sanatate care adesea sunt
influentate de mediul: cultural,social,psihosocial,existential si fizic.
MEDICUL SPECIALIST DE MEDICINA DE FAMILIE TREBUIE SA FIE COMPETENT.
COMPETENTELE MEDICULUI DE FAMILIE
• Ingrijiri centrate pe pacient

• Relationare
• Rezolvare de probleme
• Abordare comprehensiva
• Utilizarea serviciilor de ingrijiri
• Profesionalism academic.
MEDICUL DE FAMILIE
• Specialistul care se afla in centrul Asistentei Medicale Primare

• Are ca obiectiv :-PACIENTUL-OMUL BOLNAV-abordat holistic ,integrat
-FAMILIA
-OMUL SANATOS.
Calitatile Medicului de Familie
• Sa fie foarte bine pregatit profesional
• Sa aiba cunostinte teoretice si practice temeinice
• Sa aiba aptitudinile necesare de a stabili diagnosticul si tratamentul adecvat
fiecarui pacient
MEDICUL DE FAMILIE
• Sa stie sa faca sinteza de diagnostic si tratament la pacientul cu comorbiditati

• Sa fie un bun psiholog
• Sa fie un bun comunicator ,atat cu pacientul,cat si cu familia acestuia
• Sa consilieze pacientul si familia pentru diverse situatii medicale.
Medicul de familie-activitate medicala curativa

-PREVENTIE -
ESTE MEDICUL DE FAMILIE –CHEIA PREVENIRII,
DIAGNOSTICARII SI TRATARII PRINCIPALELOR BOLI?
FARA INDOIALA .
‘Este cel mai aproape de cetatean,este cel langa care te nasti ,cresti,te
dezvolti,devii adult ,preiei”mostenirile”de sanatate si riscurile de boala ale
familiei ,incaruntesti si aduni diverse patologii ,unele cronice si pleci in cele din
urma. Medicul de familie ,chiar daca pare un cliseu ,stie fiecare familie de pe
lista lui,isi vede pacientii in acest context,constituind tpotodata un lider al
comunitatii sale si ma refer la comunitatea pacientilor lui.Este medicul care
aduna cea mai mare incredere a cetatenilor,iar asta o spun sondajele de opinie
si acum ca si acum zece ani. Este parte a unei retele complexe ,bine
reprezentata din cel mai important cartier al capitalei ,pana in cel mai uitat
satuc din Apuseni.
MEDICUL DE FAMILIE
“Este cel la care poti sa mergi atunci cand te doare ceva sau cand vrei sa nu te
imbolnavesti .Este cel care stie ce riscuri ai in familie,pentru ca iti cunoaste
radacinile,familia ,obiceiurile.”
Va multumesc pentru atentie!

MEDICINA DE FAMILIE
OBIECTUL MEDICINEI DE FAMILIE
FUNCTIILE MEDICINEI DE FAMILIE
PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MEDICINA DE FAMILIE IN ROMANIA
MEDICINA DE FAMILIE
MEDICINA DE FAMILIE –specialitate care :
• ofera asistenta medicala primara: -continua
-integrala
• contribuie la promovarea starii de sanatate a:
-individului
-familiei
-colectivitatii,
prin actiuni:-preventive
-educationale
-terapeutice
-recuperative.
I.SPECIFIC
1.omul bolnav-pacientul
2.omul sanatos-prin preventie
3.familia-influenta pe care o are asupra fiecarui membru
4.comunitatea-patologia sociala-somaj,handicap,familii dezorganizate,saracie,etc.

II.NESPECIFIC-activitati care pot fi rezolvate si de medici de alte specialitati.
• diagnostic precoce al bolilor-preventie secundara
• preventie tertiara
• Asistenta medicala continua
• Ingrijiri medicale paliative din starile terminale
• Probleme medicale ale comunitatii.

1.ASIGURAREA ACCESULUI LA ASISTENTA MEDICALA A POPULATIEI
• cabinete medicale cat mai aproape de domiciliul pacientului
• numar mai mare de medici de familie comparativ cu celelalte specialitati
2.SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A POPULATIEI

• Omul sanatos(obiectiv specific)
• starea de sanatate a familiei si
comunitatii.
• LISTA-numar pacienti sanatosi>numar bolnavi
• Supravegherea sanatatii> = ingrijirea pacientilor.
3.ASIGURA PREVENTIA
• PRIMARA
• SECUNDARA
• TERTIARA
4.ASIGURA PREVENTIA SPECIFICA pentru anumite grupe de boli acute si cronice.

Exemple- Masuri de preventie specifica efectuate de Medicul de Familie
-vaccinarea sugarului
-administrare de Fe la gravide
-administrare de vit.D si Calciu –sugar,copil mic,gravida
-masuri specifice pentru bolile care predomina intr-o colectivitate.
Medicul specialist de Medicina Familiei-gandire profilactica si

curativa.
5.ACORDAREA INGRIJIRILOR MEDICALE CURENTE
-activitate zilnica –consultatii la cabinet
-vizite la domiciliu
Numar de consultatii variabil in functie de :
-marimea listei de pacienti
-varsta pacientilor
-pacienti noi
-perioade din an(concedii,epidemii)
-deprivarea sociala
-varsta si sexul medicului de familie.
6.FACILITAREA INTRARII SI MEDIEREA PACIENTULUI IN SISTEMUL MEDICAL
• relatia pacient-MF-medic de alta specialitate-ambulatoriu sau spital
• urmareste traseul pacientului prin sistemul medical
-ingrijiri acordate in asistenta secundara
-tratament prescris
-rezultate
• isi poate verifica si corectitudinea diagnosticului de trimitere.
7.SINTEZA DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
• Sinteza diagnostic
• Sinteza tratament
• Sinteza a factorilor biologici
psihologici
sociali,
ai pacientului.
Medicul specialist MF-CONCEPTIE UNITARA SI DE SINTEZA
-inventar al tuturor bolilor pacientului
-sa sesizeze legaturile dintre aceste boli
-sa ierarhizeze bolile si medicamentele necesare.
8. COORDONAREA SERVICIILOR MEDICALE
• in functie de nevoile pacientului
• MF stabileste de fiecare data de ce consulturi interdisciplinare si servicii medicale are
nevoie pacientul.
9. SUPRAVEGHEREA MEDICALA CONTINUA

• MF-asigura continuitatea ingrijirilor medicale -boli cronice sau recurente
-urmareste :-tratamentul prescris
-complianta pacientului la tratament
-evolutia bolilor cronice –apar schimbari,complicatii,agravari
-trimite,numai cand este cazul ,la alt specialist sau internare.
10.ASISTENTA MEDICALA A FAMILIEI
FAMILIA-influenteaza starea de sanatate a membrilor ei

• in sens pozitiv
• in sens negativ.
-influente multiple reciproce :fizic
psihic
-potriviri genetice.
!!! Mediul familial in care traieste pacientul este esential.

11.ASISTENTA MEDICALA A COMUNITATII
• Factorii sociali influenteaza starea de sanatate a individului
• MF-sa evite influentele negative
-sa cultive influentele pozitive
ale mediului social.
12.ASIGURAREA REABILITARII SI RECUPERARII PACIENTULUI

MF urmareste
• Modul de integrare a pacientului in munca,familie,societate, dupa o perioada
de spitalizare sau boli care necesita recuperare la domiciliu.
13.ACORDAREA INGRIJIRILOR MEDICALE TERMINALE SI PALIATIVE
MF-supraveghere pacient si familie
-tratament simptomatic pentru principalele simptome
durerea,greata,varsaturi,
dispneea
agitatia
tulburari de somn,anxietate,depresie
escare.
-sa asigure minima calitate a vietii bolnavului
14.CERCETARE STIINTIFICA
-activitate de cercetare legata de obiectul si metodele sale de studiu.
PRINCIPIILE MEDICINEI DE FAMILIE-Prof.Restian
1.-asistenta medicala de prim contact
2.-asistenta medicala continua
3.-abordare holistica ,integrala a pacientului
4.-asistenta medicala a familiei
5.-asistenta medicala comunitara
6.-abordarea ecologica a problemelor medicale.
1.Asigurarea accesului la asistenta medicala a populatiei

2.Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3.Asigura preventia primara,secundara ,tertiara
4.Asigura preventia specifica
5.Acordarea ingrijirilor medicale curente
6.Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7.Sinteza diagnostica si terapeutica
8.Coordonarea serviciilor medicale
9.Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitarii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica
15.Aplicarea masurilor de promovare a sanatatii

16.Abordarea integrala a bolnavului
17.Adoptarea deciziei initiale.
ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MEDICINA DE
FAMILIE IN ROMANIA
• Legea 95/2006,actualizata in 2008 si 2014,2018,2019-privind reforma in
domeniul sanatatii.
• CAP.II-MEDICUL DE FAMILIE
Art.61 -70
(1)-Medicul de familie este furnizorul de ingrijire de sanatate care coordoneaza si
integreaza serviciile medicale furnizate de catre el insusi sau de catre alti furnizori
de servicii de sanatate.
(2)-Medicul de familie asigura accesul in sistemul sanitar pentru pacientii sai,la

nivelurile de competenta cele mai adecvate nevoilor acestora.
LEGEA 95 –REFORMA IN DOMENIUL
SANATATII
• Art.62
Medicul de familie acorda ingrijire persoanelor in contextul familiei
si,respectiv,familiilor in cadrul comunitatii,fara discriminare.
• Art.64
(1)-Medicul de familie este competent din punct de vedere profesional si
furnizeaza ingrijire corespunzatoare de care are nevoie o persoana.
(2)-Incepand cu promotia 2005 –competentele profesionale in specialitatea
medicinii de familie se obtine numai prin rezidentiat.
LEGEA 95 –REFORMA IN DOMENIUL
SANATATII
Art.66 -67-68-70
CABINETUL DE MEDICINA DE FAMILIE
Art.66
Asistenta medicala primara se desfasoara in cabinete de medicina de familie,infiintate in
conditiile legii.
Art.68
Activitatea cabinetelor de medicina de familie se desfasoara prin medici
titulari,personalul angajat si colaboratori externi.
ART.70
(1)Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet.
(2)Cabinetele de medicina de familie acreditate pot deschide punct de lucru.
MANAGEMENTUL CABINETULUI DE
MEDICINA DE FAMILIE
INFIINTAREA CABINETULUI MEDICAL INDIVIDUAL (MEDICINA DE
FAMILIE)
• Indiferent de specialitate ,infiintarea si functionarea unui cabinet medical se

supune prevederilor OUG 124/1998,cu completarile ulterioare.
• Profesia de medic este o profesie liberala si se poate desfasura in cabinetul

medical organizat sub urmatoarele forme,conform legislatiei in vigoare.
A. FARA PERSONALITATE JURIDICA
a.CMI-CABINET MEDICAL INDIVIDUAL
b.cabinete medicale grupate
c.cabinete medicale asociete
d.societate civila medicala
B.CU PERSONALITATE JURIDICA

a.Societate medicala cu personalitate medicala juridica –societate cu
raspundere limitata(SRL).
INFIINTAREA CMI-ordonanta MS 580/2003,cu modificarile ulterioare
Presupune :
• aviz de libera practica eliberat de Colegiul Medicilor
(certificat de membru)
• certificat de inregistrare in Registrul Unic al Cabinetelor Medicale
eliberat de Directiile de Sanatate Judetene,inclusiv DSP Bucuresti.
PASII INFIINTARII UNUI CMI
• EXAMEN DE MEDIC SPECIALIST(MEDICINA DE FAMILIE)
|
• ADEVERINTA MS-(prin DSP)-CERTIFICAT MEDIC SPECIALIST
|
COLEGIUL MEDICILOR JUDETEAN-elibereaza
AVIZ DE LIBERA PRACTICA (CERTIFICAT DE MEMBRU)
-valabil 5 ani
-se vizeaza anual
-credite EMC(Educatie Medicala Continua)-200credite/5ani
-40 credite/an
(participare congrese,cursuri,simpozioane,conferinte )
|
CERTIFICAT DE INREGISTRARE A CABINETULUI –de la DSP
Pe baza:
-autorizatia de libera practica(certificatul de membru Colegiul Medicilor)
-avizul Colegiului Medicilor
-dovada detinerii unui spatiu –care sa indeplineasca conditiile legale in vigoare- proprietate,concesiune,chirie
|
CODUL FISCAL –de la Administratia Fiscala (ANAF)
Pe baza:
-autorizatiei de libera practica
-certificatul de inregistrare de la DSP
-dovada detinerii spatiului.
|
AUTORIZATIA SANITARA DE FUNCTIONARE
Pe baza:-diploma
-adeverinta de confirmare in specialitate
-certificat de inregistrare a cabinetului
-dovada de obtinere a spatiului
-memoriu tehnic
-codul fiscal.
CABINETUL MEDICAL DE MEDICINA DE FAMILIE
• INREGISTRAREA CONTULUI DE TREZORERIE

Pe baza-cod fiscal
-certificat de inregistrare –DSP
-autorizatia de libera practica-Colegiul Medicilor
-ordine de plata
-carnete de CEC
• DESCHIDERE CONT BANCAR
-aceleasi acte
!!! CABINETUL MEDICAL INDIVIDUAL FUNCTIONEAZA LEGAL!!!

• Numarul mediu al pacientilor inscrisi pe lista-1500-2000
optim-1800
Decontarea serviciilor medicale se face prin:
• plata per capita –pe persoana asigurata!!!-reprezinta 50% din veniturile decontate de CAS (in
functie de structura pe grupe de varsta)
• plata per serviciu –pentru serviciile decontate prin contractul cadru
-consultatii-media 20 consultatii /zi ,nu mai mult de 400/luna(la cabinet)(5,5

pc/consultatie)
-2 consultatii /zi la domiciliu(nu mai mult de 42 /luna)(15 pc)

FUNCTIONARE
• RELATII CONTRACTUALE
• Medicul specialist de MF acorda servicii medicale aflandu-se in relatii
contractuale cu CASA DE ASIGURARI DE SANATATE, pe baza unui CONTRACT-
CADRU DE FURNIZARE DE SERVICII MEDICALE –obligatoriu
• LISTA DE CAPITATIE-obligatoriu
-minimum 800 asigurati in mediul urban
-minimum 500 asigurati in mediul rural.
-fara limita in zone defavorizate.
CABINET DE MEDICINA DE FAMILIE
ALTE SURSE DE VENIT
• Contract cu DSP pentru imunizari

• Contract cu terti pentru servicii aferente unor competente suplimentare
• Plata directa pentru nedecontate.
!!! VENITURILE SUNT ALE CABINETULUI ,NU ALE MEDICULUI .

CHELTUIELI
• Cheltuieli de personal pentru angajatii cabinetului
medic-asistent-personal auxiliar
• Cheltuieli pentru administrarea si functionare a cabinetului
intretinere-utilitati-reparatii-chirii-investitii
• Cheltuieli cu medicamente si materiale sanitare,consumabile
• Participare la manifestari stiintifice.
• Tipizate
• Telefon-internet-soft
• Evaluare la 2 ani-CJAS-1000 lei
• ANCMS -!?!?!?
MEDICINA DE FAMILIE
• INTREBARE
MEDICUL DE FAMILIE este furnizor de servicii medicale sau practician al
specialitatii sale?
MEDICUL DE FAMILIE-medic
-manager
-administrator al sistemului de asigurari
DEZAVANTAJ-Monopolul CNAS
-birocratizarea excesiva.
CONCLUZII
MEDICINA DE FAMILIE- profesie liberala,

-activitate complexa
-are in centru pacientul
-relatia medic de familie-pacient-familie
dr.Bernard Lown-Laureat al Premiului NOBEL pentru Pace

‘”ARTA PIERDUTA A VINDECARII”
MEDICINA DE FAMILIE
CURS 3-4
ECHIPA DE LUCRU
Cuprinde obligatoriu:
• Medic titular specialist sau primar ,specialitatea medicina de familie –in relatii
contractuale cu CAS
• Asistenta medicala medicina generala –angajata –cu ½ de norma pentru
cabinete cu <1000 de pacienti
-cu norma intreaga –pentru un numar cuprins intre 1000-2000 de pacienti -1
asistenta
-2 asistente pentru un cabinet cu >2000 pac.
Facultativ:
• Medic de medicina de familie angajat
• Contabil
• Informatician
• Infirmiera
• Asistenta moasa
• Asistenta sociala
• Sofer .
Program de lucru:-medicii-7 ore zilnic-5- cabinet si 2 –teren
-asistentii-8 ore /zi
DOTARE
A. MOBILIER
1. CABINET DE CONSULTATII-canapea de consultatii
-birou
-scaune
-cuier
-masuta instrumente
-masa ginecologica
-masa consultatii pediatrie
2.SALA DE ASTEPTARE -scaune
CABINET MEDICINA DE FAMILIE
DOTARE
3. CABINET TRATAMENTE-canapea
-masuta instrumente
-dulap biblioteca pentru fisele
pacientilor
-dulap aparat de urgenta
-frigider pentru pastrarea vaccinurilor cu termometru
si caiet de evidenta zilnica a temperaturii
-scaune.
CABINET DE MEDICINA DE FAMILIE
DOTARE
B. TEHNICA MEDICALA –cantare-adulti-copii
-taliometru
-pediometru
-negatoscop pentru RONTGEN
C. INSTRUMENTAR MEDICAL
-termometre
-seringi unica folosinta ,ace
-seringa Guyon
-perfuzoare
-truse de mica chirurgie -de unica folosinta
-abeslanguri de unica folosinta
-tavite renale
-ciocan reflexe
-valve ginecologice,pense col,canule rectale,vaginale etc.
DOTARE
D.MATERIALE SANITARE -cearsafuri
-manusi sterile
-tifon,fese,comprese sterile
-vata,plasturi,leucoplast
-atele Kramer
-cutii pentru deseuri
E.MEDICAMENTE-aparat de urgenta
F.SISTEM DE COMUNICATII –obligatoriu

-telefon,calculator,imprimanta,Internet.
DOTARE
DOCUMENTE
A. EVIDENTA PRIMARA
a. lista de capitatie –actualizata

b.fisa de consultatii –adulti,copii
c.registrul de consultatii
d. registrul de tratamente
e. registrul de evidenta a gravidelor
f.registrul de vaccinari
g.registrul de bolnavi cronici
h.registrul de consultatii la domiciliu
i. registrul de aparat de urgenta
j.registrul de educatie sanitara.
DOTARE
DOCUMENTE
B. FORMULARE TIPIZATE
a.retete in regim special pentru psihotrope
b.certificate de concediu medical
c.certificate prenuptiale
d.certificate de deces
e.adeverinte medicale
f.bilete de trimitere-ambulator de specialitate/spital-investigatii paraclinice
g.carnet de control al gravidelor
h.formular de raportare(CSA,DSP).
MEDICINA DE FAMILIE –SERVICII FURNIZATE
• Stabilite prin Legea 95/2006,reactualizata.
• Art.71
Cabinetul de medicina de familie furnizeaza servicii medicale catre pacienti:
a.-asigurati,inscrisi pe lista proprie
b.-neasigurati
MEDICINA DE FAMILIE –SERVICII FURNIZATE
• Art.72
Cabinetul de medicina de familie poate desfasura urmatoarele activitati(servicii):
1.interventii de prima necesitate in urgentele medico- chirurgicale
2.activitati de medicina preventiva
3.activitati medicale curative
4.activitati de ingrijiri la domiciliu
5.activitati de ingrijiri paleative
6. activitati de consiliere
7.alte activitati merdicale,in conformitate cu atestatele de studii complementae
8.activitati de invatamant in specialitatea de medicina de familie ,medici instructori
9.activitati de cercetare stiintifica
10.activitati de suport
MEDICINA DE FAMILIE SERVICII DE PREVENTIE
MEDICINA DE FAMILIE-singura specialitate care face preventie, care se ocupa de omul
sanatos
OBIECTIVELE PREVENTIEI :
• Promovarea starii de sanatate
• Preventia aparitiei imbolnavirilor
• Depistarea precoce a bolilor
• Scaderea morbiditatii si mortalitatii populatiei
FORME DE PREVENTIE
• PRIMARA-are scopul de a preveni aparitia bolii
• SECUNDARA-vizeaza depistarea precoce a bolii
• TERTIARA-are ca obiectiv prevenirea aparitiei complicatiilor bolii
MEDICINA OMULUI SANATOS este apanajul exclusiv al
Medicinei de Familie si presupune PREVENTIE PRIMARA.
• PREVENTIA PRIMARA –se adreseaza persoanelor sanatoase si se face prin
EXAMENE DE BILANT.
CONTROLUL MEDICAL PERIODIC AL ADULTULUI
Ritmul de monitorizare (Normele COCA)
-o data la 3 ani -18-39 ani
-anual-dupa varsta de 40 ani.
EVALUAREA STARII DE SANATATE A PERSOANEI
Cuprinde:-examen clinic general complet
-identificarea factorilor de risc
-screening-uri populationale
EVALUAREA STARII DE SANATATE –PREVENTIE PRIMARA
CUM SE REALIZEAZA? Prin:

Anamneza amanuntita
• Istoricul de viata a persoanei
• Istoricul de boala-antecedente heredo-colaterale
-antecedente personale fiziologice
-antecedente patologice-boli infecto-contagioase,interventii chirurgicale,boli
cronice,tratamente
• Conditii de viata si de munca-stil de viata
Examenul clinic general
• Examen amanuntit pe aparate si sisteme –Greutate,Inaltime-IMC
-TA,FC ,temperatura etc.
Examene paraclinice de screening
EVALUAREA STARII DE SANATATE-PREVENTIE PRIMARA
SCOPUL EVALUARII:
• Identificarea factorilor de risc
• Combaterea factorilor de risc
• Preventia aparitiei bolii
IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC

A. BIOLOGICI,INDIVIDUALI,NEMODIFICABILI
• varsta
• sexul
• zestrea genetica
• rasa
EVALUAREA STARII DE SANATATE-PREVENTIE PRIMARA
B.COMPORTAMENTALI –MODIFICABILI
• regimul alimentar
• igiena corporala
• igiena locuintei
• regimul de activitate si odihna
• consumul de tutun ,alcool,medicamente,droguri.
C.Alti factori:
• Utilizarea serviciilor medicale
• Imunizarile
• Nivelul de educatie sanitara
• Temperamentul.
FACTORI DE RISC URMARITI DE MEDICUL SPECIALIST DE
MEDICINA DE FAMILIE
• FACTORII DE RISC CARDIOVASCULARI
Necesita monitorizare obligatorie la adultul peste 40 ani.
Factori de risc majori(risc foarte inalt de asociere cu”riscul de boala cardiovasculara)
• fumatul
• dislipidemia
• diabetul zaharat
• varsta peste 60 ani
• sexul(femei postmenopauza sau barbati)
• istoricul familial de boli cardiovasculare la femei sub 55 ani si la barbati sub 55 ani
• consumul de anticonceptionale
• HTA
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR
FACTORI MODIFICABILI
• HTA –in crestere –Romania -40-44% (prevalenta in lume-20%,in tarile
dezvoltate-30%)
-considerata ca fiind ea insasi factor de risc cardiovascular care actioneaza
independent asupra riscului cardiovascular in raport cu ceilalti factori ,prin
afectarea de organe –tinta si complicatii pe care le poate determina ,ducand la
patologii severe.
-Asocierea HTA cu alti factori de risc cardiovascular
(obezitate,dislipidemie,fumat,diabet zaharat) face ca riscul cardiovascular
global sa fie mult crescut.
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULARI
• FUMATUL –rol in aterogeneza

Mecanism:
• inducerea spasmului coronarian/vasoconstrictie arteriala
• Deteriorarea mecanismelor de coagulare si agregare plachetara
• Modificarea functiei endoteliale ce conduce la disfunctie endoteliala
• Alterarea metabolismului lipidic (scaderea HDL colesterol,intensificarea oxidarii
LDL,cresterea colesterolului total)
• Agravarea ischemiei miocardice,prin actiunea directa a monoxidului de carbon.
FACTORI DE RISC CARDIOVASCULAR
- CONSUMUL DE ALCOOL –consumul crescut creste riscul cardiovascular

• Definirea consumului de alcool_”Dietary Guidelines for Americans”
-o portie de alcool (o bautura) =18 ml alcool pur
=360 ml bere 5%(o doza mica
=150 ml vin 12%(un pahar de
vin umplut ¾)
=40 ml tarie 40%(un pahar
mic)
US Preventive Service Task -1U alcool (12 alcool pur )=40 ml tarie sau 125 ml vin
sau 330 ml bere.
FACTORII DE RISC CARDIOVASCULARI
Cuantificarea consumului de alcool

• Consum moderat de alcool-1 bautura /zi –femei si maxim 2 bauturi/zi-barbati
• Consum crescut de alcool->3 bauturi /zi sau 7 /saptamana –femei,>4 bauturi/zi sau 14 /saptamana
–barbati
• Consum peste limita->4 bauturi –femei sau 5 –barbati in timp de 2 ore.
Consumul crescut de alcool –HTA

-Boala cardiovasculara
-diabet zaharat
-deteriorarea functiei cognitive
-ciroza hepatica
-ALIMENTATIA
• Consum excesiv sare,cafea,grasimi
• Aport insuficient de alimente bogate in K,Na,Mg
Consumul de sare- optim-3-4 g/zi

Romania-media este de 6 g/zi.
Ghidurile- scaderea aportului de sare(sub 4-6 g/zi) ,ca masura de prima intentie
in preventia HTA si reducerea riscului cardiovascular.
• Deficitul de K (<60 meq/zi)-creste prevalenta HTA si a riscului de AVC
• Aportul redus de Calciu si Magneziu –relatia Calciu redus-crestere TA
FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
-FACTORII PSIHOSOMATICI
• Stresul
• Tipul de personalitate
• Depresia si anxietatea.
Studii:Stresul cronic-riscul cardiovascular
Stresul cronic-creste valorile markerilor de inflamatie
-creste starea de procoagulare
Raspunsul la stres:-FC crescuta
-variabilitate crescuta a FC
-TA diastolica crescuta ca raspuns la stres
-SEDENTARISMUL-in crestere alarmanta

Ghidurile-30 minute activitate fizica zilnica ,minimum 5 zile /sapt.
Studiul INTERHEART –defineste efortul fizic ca fiind “moderat”prin ciclism,plimbare,gradinarit
“important”-alergari,fotbal,inot ,minim 4 ore /sapt.
Unitatea de masura a activitatii fizice este MET (echivalent metabolic )
Exemplu: cititul sezand-1 MET (nivel activitate fizica)
cititul in picioare-1,8 MET
plimbarea-3 MET
gatitul-2 MET
activitati fizice moderate-3-6 MET
activitati fizice intense-6 MET
sedentarism-1,5 MET
RECOMANDARI->1,5 MET/ZI
-FACTORI METABOLICI
• Obezitate
• Dislipidemiile
• Sindromul metabolic
• Diabetul zaharat
1.Obezitatea –IMC -18-24,5kg/m2-normoponderal
-25-29,9kg/m2-supraponderal
->30 kg/m2-obezitate
-CA -<94 cm-barbati
<80 cm-femei.(NCEP/ATP III)(National Colesterol Education Program Adult Tratment)
IDF(International Diabetes Federation)-raportul intre Circumferinta taliei si Circumferinta soldului
exprima tipul de obezitate:>0,91(B),>0,81(F).
• Relatia obezitate –risc cardiovascular crescut –data nu numai de volum in

exces(IMC) ,ci si datorita modului de dispozitie a tesutului adipos (CA).
• Obezitatea –factor predictiv de sine statator pentru HVS ,atat la pacientii cu HTA,
cat si la cei cu TA normala.
• “Obezitatea cu greutate normala”-IMC NORMAL,DAR PREZENTA DE TESUT ADIPOS
IN EXCES LA NIVELUL ABDOMENULUI.
• Se asociaza cu:-afectare cardio-metabolica(sindrom metabolic)
-cresterea stresului oxidativ
-prezenta inflamatiei cronice
-cresterea mortalitatii de cauza cardiovasculara-la femei,mai ales.
-DISLIPIDEMIILE
• Colesterol total crescut
• LDL –col-crescut
• HDL-col-scazut
• Trigliceride crescute
• NON –HDL –factor nou de risc cardiovascular
calcul CT-HDL-C
-se poate calcula independent de val. TG (valori mari ale TG(>400mg/dl) perturba
calcularea LDL-C).
Ghidul NICE-tinta a 2 a pentru terapia cu statine.
-SINDROMUL METABOLIC
Studii- SM-ar putea dubla riscul cardiovascular
-creste de 2-5 ori riscul de DZ la persoanele non-diabetice.
IDF-”International Diabetes Federation”-2005-Definitie SM
•Obezitate abdominala
•TA >130/85mmHg
•Glicemia a jeun >100 mg/dl
•TG crescute>150mg/dl
•HDL-Col scazut<40 mg/dl-barbati,<50 mg/dl –femei
OMS-microalbuminuria >20 mg/min

-TA>140/90mmHg
-HDL <35mg/dl(barbati) si <39mg/dl(femei)
-
SINDROMUL METABOLIC
• Criterii aditionale(IDF)
-microalbuminuria
-status proinflamator –cresterea hs-PCR
-cresterea citokinelor inflamatorii(TNF alfa,IL-6)
-scaderea nivelului de adiponectina,
-status protrombotic –factori fibrinolitici
-factori de coagulare –procoagulanti
(cresterea fibrinogenului).
DIABETUL ZAHARAT
Alti factori noi:
• Inflamatia cronica-hs-PCR-<1 mg/l-risc cv scazut
1-3mg/l-risc cv mediu
>3 mg/l-risc cv ridicat
• Homocisteina –risc de ATS la varste tinere.
-este un precursor al cisteinei din procesul de demetilare pe care il sufera
metionina
-se sintetizeaza in ficat si in exces are rol toxic asupra endoteliului vascular (nu
este pe deplin demonstrat)
• Vitamina D
• RISCOGRAMA
• GRILA SCORE
• GRILA RAYNOLDS –hs-PCR
• CONSILIERE SI RECOMANDARI PENTRU TRATAREA FACTORILOR DE RISC

CARDIOVASCULAR.
CURS 5
MEDICINA OMULUI SANATOS
PREVENTIA
RISCUL CARDIOVASCULAR IN ROMANIA

STUDIUL SEPHAR I-II-III
-STUDIU DE PREVALENTA A HTA SI EVALUARE A RISCULUI CARDIOVASCULAR IN ROMANIA
-SOCIETATEA ROMANA DE CARDIOLOGIE impreuna cu MINISTERUL SANATATII
-asemanator cu NATPOL PLUS –POLONIA
-2005,2012,2015-2016
-AU URMARIT”prevalenta factorilor de risc cardiovascular in populatia adulta si tendintele
evolutive a acestora”.
SEPHAR I -2005
• Prevalenta crescuta a HTA in Romania (44,92%)
• Raport B>F(50,17%>41,4%)
• Raport R>U(49,47%>41,58%)
• Tratamentul si complianta pacientului-39% din pacientii cu HTA primeau tratament
-7,8% aveau valorile TA sub control
• RISCUL CARDIOVASCULAR -1 din 5 subiecti evaluate –risc>=5%

-4% -sex masculin –risc inalt >=5% si risc f. inalt >=15 %
SEPHAR II -2011
• a incercat o evaluare mai precisa a “prevalentei factorilor de risc cardiovascular la populatia
adulta din Romania si a tendintelor “
• REZULTATE:-usoara scadere a prevalentei generale a HTA (40,4%)
-F>B(54,9% sex feminin>45,1%-sex masculin)

-U>R(59,5%>40,5%)
-tratamentul ->50%(59,1%) din pacientii hipertensivi au fost tratati cu 2 sau mai multe
medicamente
-doar ¼ au reusit sa mentina valori ale TA sub control terapeutice
SEPHAR II
PROFIL AL PACIENTULUI HIPERTENSIV IN ROMANIA
• Sex feminin
• Varsta mijlocie
• Din zona de sud a tarii ,mai frecvent din mediul urban
• Cu nivel mediu de educatie
• Sedentara
• Nefumatoare
• Nediabetica
• Cu venit mediu<200 euro
• Care asociaza comorbiditati:obezitate viscerala,sindrom metabolic,dislipidemie
• Care constientizeaza faptul ca este hipertensiva ,dar fara a avea un control terapeutic optim
SEPHAR II-
NOU!!!-”posibilitatea descifrarii amprentei genetice a BCV,ca urmare a prelevarii de material biologic
util izolarii ADN si efectuarea unor teste genetice ,cu impact favorabil in atingerea tintelor
terapeutice.”
SEPHAR III-2015-2016
REZULTATE
• 45,1 % DIN POPULATIA ADULTA ESTE AFECTATA DE HTA -2016-7,4 milioane de persoane sufereau
de HTA
• Retrospectiv-exista o imbunatatire certa a gradului de constientizare a HTA in randul populatiei(de
la 44,3%-in 2005,la 80,9% in 2016,cu perspectiva de crestere la 96,2 % in urmatorii ani.
• Controlul terapeutic –crestere evidenta –de la 19,9% in 2005 la 30,8% in 2016-36,6%-2020
SEPHAR III
CONCLUZII –”FACTORII DE RISC RAMAN O PROBLEMA CRITICA”.
• DZ (12,2 % prevalenta)
• Dislipidemiile (73,2 % la nivel global,77,8% la persoane cu HTA )
DZ si DISLIPIDEMIILE –au o prevalenta de 2 ori mai mare decat in 2006
-risc crescut de complicatii
• Obezitatea si statusul supraponderal –factori de risc in crestere -34,7% -obezitate ,
- 31,6% -supraponderabilitate
• Dieta nesanatoasa-50% -inactivitatea fizica
• Consumul crescut de sare-30% -fumatul
• Aportul scazut de K(20%) sunt factori care trebuiesc monitorizati corect.!!!
• Consumul ridicat de alcool
SEPHAR III-NOU!
• Aprecierea prevalentei sindromului de apnee in somn
• Evaluarea gradului de :depresie
complianta la tratament
• Influenteaza riscul cardiovascular.
CONCLUZII
HTA –cel mi important factor de risc cardiovascular
-cauza celor mai multe boli cardiovasculare
-cauza celui mai mare numar de decese.
LEGATURA CERTA INTRE HTA SI RISCUL CARDIOVASCULAR!
“Nivelul de educatie si constientizare in randul populatiei a riscului pe care il are HTA asupra starii
de sanatate ,depistarea la timp si tratamentul corect pot duce la o scadere a prevalentei bolii si a
complicatiilor”.
ETAPE IN PREVENIREA BOLILOR
CARDIOVASCULARE
• 1.EVALUAREA FACTORILOR DE RISC PRIN RISCOGRAMA
• 2.CALCULAREA RISCULUI DE BCV LA 10 ANI(DIAGRAMA SCORE)
SISTEMUL SCORE
-estimeaza riscul de aparitie a unui prim eveniment aterosclerotic fatal la 10 ani(IM,AVC,anevrism de
aorta etc.)
FACTORII DE RISC IMPLICATI sunt:-sex
-varsta
-colesterol total
-valorile TA sistolice
-statusul de fumator
-HDL cholesterol.
www.escardio.org?guidelines-surveys/escguidelines /Pages/cvd-prevention.aspx
IMPACTUL ASOCIERII FACTORILOR DE RISC IN GRILA SCORE DE APRECIERE A
RISCULUI LA 10 ANI DE BOALA CARDIOVASCULARA FATALA
ESTIMAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR TOTAL
• 1.RISC FOARTE INALT
• 2.RISC INALT
• 3.RISC MODERAT
• 4.RISC SCAZUT
RISC FOARTE INALT-oricare dintre urmatoarele elemente:
-BCV documentata prin teste invasive sau noninvasive (angiografie coronariana,RMN,ecocar-
diografie de stress,evidentierea placii de aterom carotidiene la ecografie)<antecedente de IM, sin-
drom coronarian acut,revascularizare coronariana ,AVC ischemic,boala arteriala periferica.
-Diabet zaharat (tip 1 sau 2) cu unul sau mai multi factori de risc cardiovasculari si /sau cu
leziuni ale organelor tinta(ca de exemplu microalbuminuria :30-300 mg/24 ore)
-Boala cronica de rinichi severa (RFG <30 mL/min/1,73mp)
-Un risc SCORE calculat >=10%
ESTIMAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR TOTAL
• RISC INALT-oricare dintre urmatoarele elemente:
-Un singur factor de risc cu valori extreme de ridicate ,ca de exemplu dislipidemie
familiala sau HTA severa
-Diabet zaharat (tip 1 sau 2) ,dar fara factor de risc cardiovascular sau leziuni ale organelor
tinta
-Boala cronica de rinichi moderata (RFG 30-59 mL/min/1,73 mp)
-Un risc SCORE calculate >=5% si <10 % de deces prin BCV la 10 ani.
• RISC MODERAT-Un risc SCORE este >= 1 si <5 % la 10 ani
• RISC SCAZUT –Un risc SCORE <1 %

PREVENTIA
• CONSILIERE
1.Modificarea stilului de viata :-fumat

-HTA
-dislipidemie
-sedentarism
-obezitate
-diabet zaharat
PREVENTIA -CONSILIERE
1.FUMAT
-trebuie STOPAT complet(studii-singura solutie)
STRATEGII DE CONSILIERE IN RENUNTAREA LA FUMAT –CEI 5 A

• ASK-interogarea sistematica asupra statutului de fumator
• ASSESS-determinarea gradului de dependenta si a dorintei de renuntare la fumat
• ADVISE-consiliere permanenta
• ASSIST- acord asupra planului de renuntare la fumat
• ARRANGE-organizarea procesului de monitorizare
PREVENTIA -CONSILIERE
Pacientul trebuie informat asupra BENEFICIILOR ASUPRA SANATATII!!!
• Mai putine zile de imbolnavire
• Mai putine simptome
• Cresterea tolerantei la efort fizic
• Scaderea riscului de IMA din prima zi de renuntare la fumat
• Mortalitatea coronariana se reduce la jumatate dupa primul an de renuntare la fumat
• Morbiditatea coronariana devine egala cu a nrfumatorilor la 5 ani
• La cei cu boala coronariana manifesta ,renuntarea la fumat reduce la ½ riscul de mortalitate si
AVC
• Reducerea valorilor TA,colesterol.,LDL colesterol,TG.
PREVENTIA-CONSILIEREA
TERAPIA DEPENDENTEI DE NICOTINA
• I linie-terapia de substitutie cu nicotina
• a II a linie- buproprion,nortryptilina
MF –consiliere si monitorizare permanenta !!!
2.HTA- TA <140/90 mmHg

• dieta hiposodata
• Administrare zilnica de medicamente antihipertensive
• Alimentatie sanatoasa
RECOMANDARILE PENTRU O ALIMENTATIE SANATOASA
PREVENTIE -CONSILIERE
3.DISLIPIDEMIA
-regim hipolipemiant
-medicatie hipolipemianta ,daca este cazul:-statine,fibratI,inhibitori selectivi ai absorbtiei
colesterolului(ezetimib)
4.ACTIVITATEA FIZICA
5.OBEZITATEA
6.DIABETUL ZAHARAT
II.CHIMIOPROFILAXIA IN PREVENTIA ACCIDENTELOR CARDIOVASCULARE
• PREVENTIA PRIMARA –ASPIRINA –a scazut riscul de BCV

-nu este influentat riscul de mortalitate vasculara.
PREVENTIA
• La cei cu BCV sau Boala cerebrovasculara manifesta –terapia antiagreganta plachetara scade
riscul atat de morbiditate ,cat si mortalitate.
• Terapia antitrombotica –la cei cu FA
• ALTE MASURI DE PREVENTIE
• Vaccinarea antigripala
• Vaccinarea antipneumococica
la cei cu risc cardiovascular.
PREVENTIA –ABORDAREA RISCULUI DE CANCER
• CANCERUL-a 2 a cauza de deces in tarile dezvoltate,dupa bolile cv
• Profilaxia si screening esentiale !!!
CELE 7 CELE MAI FRECVENTE TIPURI DE CANCER IN INCIDENTA SI MORTALITATE:

• Cancerul pulmonar -
• Cancerul de san
• Cancerul colorectal
• Cancerul gastric
• Cancerul de col uterin
• Cancerul de vezica
• Cancerul de prostata
• 2008-2030-crestere cu 65 % a persoanelor diagnosticate cu un tip de cancer
PREVENTIA-ABORDAREA RISCULUI DE CANCER
Statistica GLOBOCAN-2018-
• Aprox. 18,1 milioane de cazuri noi de cancer la nivel mondial

• 9,6 milioane de decese prin cancer
• 2,1 milioane cazuri noi cancer pulmonar.(1,8 milioane decese-10,2%)
• Cancer san-11,6%-627000 decese(6,6%)
• Cancer gastric-1 million cazuri noi(5,7%)
• Cancer hepatic-8,2%-782 000 decese
• Cancer prostata-1,3 milioane de cazuri (7,1%),
• Cancer colorectal-1,8 milioane cazuri noi (10,2%),881 000 decese (9,2%)
PREVENTIA-ABORDAREA RISCULUI DE CANCER
LOCALIZARILE CELE MAI FRECVENTE IN FUNCTIE DE SEX(2012)
CANCERE SI METODE DE SCREENING
CANCERE SI METODE DE SCREENING-CONTINUARE
RISCUL PENTRU CANCERUL MAMAR
FACTORII GENETICI CORELATI CU RISCUL DE CANCER MAMAR
-2 mutatii cu transmitere AD:-mutatia BRCA1-intereseaza o gena de pe cromozomul 17
-mutatia BRCA 2-intereseaza o gena de pe cromozomul 13
Mutatia BRCA 1 se transmite AD la nivelul cromozomului 17
-are prevalenta 5%
-87% dintre pacientele care prezinta aceasta mutatie dezvolta cancer mamar pana la
varsta de 70 ani.
Factori de protectie:-prima sarcina la varsta tanara

-activitatea fizica
-menopauza precoce naturala
PACIENTE CU RISC CRESCUT DE BRCA
FACTORI DE RISC PENTRU NEOPLASMUL MAMAR
FACTORI DE RISC PENTRU APARITIA CANCERULUI DE
COL UTERIN
RISCUL PENTRU CANCER COLO-RECTAL
• FACTORI ALIMENTARI
-carnea rosie,grasimi,proteine animale,aport scazut de legume si fructe ,supraalimentatia
-consumul de alcool
• OCUPATIA
-muncitorii din industria textile(acrilati)
• SEDENTARISMUL
• ANTECEDENTE FAMILIALE DE CANCER COLORECTAL
• BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA
RISCUL PENTRU CANCERUL COLO-RECTAL
• FACTORI GENETICI
-20 % dintre cancerele de colon au determinism genetic
-asocieri familiale (rudele de gradul I au risc de 2-3 ori mai mare)
-cancere ereditare cu transmitere AD –ex.polipoza rectala
-purtatorii de BRCA 1(Cr.17)
• BOALA INFLAMATORIE INTESTINALA :-rectocolita ulcero-hemoragica
-boala Crohn
Riscul de cancer la pacientii cu BII creste de 20 ori dupa 10 ani de evolutie.
• POLIPII INTESTINALI –riscul creste proportional cu numarul polipilor,volumul,tipul lor(polipii vilosi cu
atipii).
• CANCERUL COLONIC IN ANTECEDENTELE PERSONALE-risc de 3 ori mai mare pentru aparitia unui al
2lea cancer ,daca survine pe un polip-risc de 6 ori mai mare
• La pacientii diagnosticati-riscul de a dezvolta al 2 lea cancer este de 10% in urmatorii 3-5 ani.
Riscul pentru cancerul colo-rectal
• Cancerele ginecologice sau mamare –cresc riscul de cancer de colon.
RISCUL PENTRU CANCERUL DE PROSTATA

• Varsta >65 ani-80% dintre cazuri
• Rasa Africana
• Antecedentele familiale de cancer de prostata
• Consumul crescut de grasimi
• Factorul hormonal
FACTORI DE RISC PRIVIND BOALA RESPIRATORIE CRONICA
ANAMNEZA-identificarea unor factori de risc:

• Fumat
• Expunere la poluanti
• Alegeni
• Dieta inadecvata
OMS-cele mai frecvente cauze ale bolii respiratorii cronice sunt:
• Factori socio-economici ,de mediu,culturali
• Globalizarea
• Urbanizarea,industrializarea
• Procesul de imbatranire a polulatiei
• Occidentalizarea
FACTORI DE RISC PENTRU BOALA PULMONARA CRONICA
• FUMATUL-cel mai important factor de risc pentru boala pulmonara cronica ,in toate
tarile,indiferent de gradul de dezvoltare.
• OMS-Fumatul-este principal cauza de deces in lume prin:
-boli cardiovasculare-1,7 milioane decese/an
-BPOC si cancer pulmonar-1 million decese/an
Copiii expusi la fumat pasiv au risc de :
-moarte subita-nou-nascut
-boala alergica respiratorie
-exacerbare a astmului
• La adult-fumatul este asociat cu o crestere alarmanta a riscului pentru boli
respiratorii cronice(BPOC,astm bronsic,cancer bronhopulmonar).
FACTORI DE RISC PRIVIND BOALA PULMONARA CRONICA
• Anamneza
• Examen clinic amanuntit
• Radiografie pulmonara
• Spirometrie-probe ventilatorii respiratorii-pentru aprecierea functiei pulmonare (normal/disfunctie
restrictive/disfunctie obstructive/disfunctie mixta)
• Pulsoximetria-apreciaza saturatia in oxigen
Recomandari si cosiliere
• Evitare fumat,oprire completa
• Evitare frig,umezeala
• Evitare expunere la poluare,alergeni
• Un stil de viata sanatos
• Prevenire si tratare corecta a infectiilor respiratorii
• Vaccinare antigripala,antipneumococica.
ALTE SITUATII DE RISC ONCOLOGIC
• CANCERUL TEGUMENTELOR –precursori melanocitici
-numar mare de nevi pigmentari
-imunosupresie
-antecedente de cancer de piele
-expunere solara cumulata,mare
-expunere intermitenta intensa/arsuri severe in copilarie
-par si piele de culoare deschisa.
• CANCERUL OVARIAN –nuliparitatea dupa 40 ani
-varsta inaintata la prima sarcina
-APP de cancer al sanului sau endometrial
ALTE SITUATII DE RISC ONCOLOGIC
• CANCERUL DE PANCREAS-barbati cu varsta >65 ani
-fumatul
-diabet zaharat
-rasa Africana
• CANCERUL PULMONAR –fumatul-risc de 3 ori mai mare
-expunere la azbest si hidrocarburi
• CANCERUL TIROIDIAN-persoane iradiate in copilarie la nivelul capului
-sexul feminin
-antecedente neoplazice
• CANCERUL TESTICULAR –barbati >70 ani
-rasa alba
-fumatul
-expunerea la coloranti sintetici si substante folosite in industria cauciucului
FACTORI DE RISC SI PREVENIREA INFECTIEI CRONICE CU VIRUSUL
HEPATIC B si C
• Transfuzii de sange si tratamente efectuate inainte de 1992

• Hemodializa
• Consumatori de droguri injectabile
• Tatuaje,piercing –cu instrument insuficient sterilizat sau nesterilizat corect
• Personalul medico-sanitar sau alte profesii(manichiura,cosmetic)
• Contact sexual neprotejat
PREVENTIA
• Educatia sanitara
• Vaccinarea antihepatita B
FACTORI DE RISC SI PREVENIREA CANCERULUI DE PROSTATA
FACTORI DE RISC
• Varsta-peste 65 ani
• Factorul genetic –risc de 2 ori mai mare daca exista o ruda de gradul 1 cu cancer de prostata si de 5 ori
in cazul a 2 rude de gradul 1.
• Alimentatia-exces de carne,grasimi animale,produse lactate si calciu cresc riscul
• Supraponderabilitatea si obezitatea
• Expunere la substante toxice –Exemplu-cadmiu,pesticide,erbicide –cresc riscul.
SCREENING
• Determinarea PSA (Ag specific de prostate),in special la barbati intre 50-70 ani;Poate fi crescut si in
prostatita sau HBP mult mai frecvent
• Determinarea PSA liber
• Tuseu rectal
• Ecografie de prostata
ALTE SCREENINGURI
• Screening pentru depresie
• Testul AUDIT-C –pentru evaluarea consumului problematic de alcool
• Evaluarea sanatatii reproducerii
In urma acestor evaluari se realizeaza o RISCOGRAMA a adultului care permite ,apoi,PREVENTIA

TINTITA.
CONCLUZII
STIL DE VIATA SANATOS PRIN EDUCATIE SI CONSILIERE
• NU FUMA SAU RENUNTA LA FUMAT. NU FUMATI IN PREAJMA NEFUMATORILOR
• EVITA OBEZITATEA
• FA SPORT SUSTINUT,ZILNIC
• ACCENT PE CONSUMUL DE LEGUME SI FRUCTE .EVITA CONSUMUL DE GRASIMI ANIMALE .5-6
MESE /ZI
• CONSUM DE ALCOOL LIMITAT
• EVITAREA EXPUNERII EXCESIVE LA SOARE
• APLICA STRICT REGULILE PRIVIND EXPUNEREA LA SUBSTANTE CANCERIGENE CUNOSCUTE
• PARTICIPAREA ACTIVA LA PROGRAMELE DE SCREENING
CURS 6
ACTIVITATEA MEDICALA DE PREVENTIE IN
MEDICINA DE FAMILIE
VACCINAREA-PREVENTIE SPECIFICA
INTRODUCERE
VACCINAREA-VACCINURILE-in top 10 al celor mai mari descoperiri ale umanitatii in
domeniul medical
• Reducerea mortalitatii prin boli infectioase
• Prevenirea bolilor infectioase(rujeola,rubeola,poliomielita,tetanos,tuse
convulsiva,parotidita epidemica,etc.)
Eduard Jenner(1749-1823)-in 1796 –a folosit pentru prima data o metoda de prevenire a
variolei
Louis Pasteur-a propus ca numele de vaccinare sa fie dat intregii proceduri de imunizare.
Urmatorii 200 de ani-29 de afectiuni prevenibile prin vaccinare
-lista ramane deschisa
-noi provocari:virusul Zika,malaria,infectia HIV.
VACCINAREA- INTRODUCERE
• Cercetari axate pentru producerea de vaccinuri noi sunt axate pe boli cu potential letal.
• Procesul de productie al unui vaccin
-poate dura si 10 ani
-sunt studiate toate aspectele legate de vaccin:-protectia impotriva bolii
-efectele secundare
-posibile reactii adverse
-sunt urmarite toate componentele vaccinului:-antigenul
-adjuvantii
-stabilizatorii
-rezistenta la mediul ambient
-conditii optime de pastrare si transport
VACCINAREA-INTRODUCERE
• Postproductie-vaccinurile sunt atent monitorizate de catre:
- producator
- organismele acreditate –FDA
-ANMDM
• vaccinurile raman monitorizate pe toata perioada punerii pe piata
• vaccinurile raman ,in acest moment ,cele mai bine monitorizate produse din
lumea medicala.
• Cele mai multe se administreaza in primii ani de viata
• Respectarea drepturilor copilului la viata,sanatate si protectie(Conventia cu
privire la drepturile copilului”-Adunarea Generala a ONU -20 NOIEMBRIE 1989
VACCINAREA-SCURT ISTORIC
• 1500 i.e.n.-procedeu empiric de imunizare impotriva variolei (variolizarea)-
Dhanwantari,parintele medicinei vedice:
”Se ia pe varful unei lantete lichidul pustulei si se fac intepaturi in brat ,intre umar si
cot,pana cand apare sangele;pe urma se amesteca lichidul cu sange ,dupa care febra va
aparea”.
• sec.III.e.n.-in China si India –metoda de variolizare folosindu-se un liofilizat primitiv:se
luau cruste de la bolnavi,se macinau,iar pulberea obtinuta se administra celor sanatosi
prin insuflatie nazala .
• 1718-lady Mary Wortley Montague,sotia ambasadorului britanic in Imperiul Otoman-
procedeu similar de variolizare a copiilor ,utilizat in Turcia.
• Metoda de variolizare prin scarificare –sec.XVIII in Europa si SUA. Rezultatul-
o infectie mai putin grava ,cu o rata a mortalitatii de 10 ori mai mica decat cea asociata
infectiei naturale.
• Totusi –numar decese ridicat prin aplicarea acestei metode
• TARILE ROMANE-diferite metode preventive impotriva variolei.
TRANSILVANIA SI VALAHIA-procedeu numit –ultuire-(altuire,oltuire)
BANAT-descrisa o metoda
• Sfarsitul sec.XVIII-Edward Jenner (1749-1823)-procedeu empiric asemanator cu
variolizarea
• 1796-”vaccin”pentru variola vacilor-acceptata de lumea medicala –Europa.
• Prima ½ a sec.XIX –vaccinarea ramane o metoda empirica ,cu aplicabilitate limitata la o
singura boala:variola.
• 1857-Louis Pasteur –”bolile infectioase sunt produse de microorganisme care pot fi
crescute si studiate.”
• 1880-Pasteur –dovedeste ca “se poate asigura protectie impotriva bolilor infectioase prin
injectarea unor microorganism atenuate in corp”.
• 1881-Pasteur si Emile Roux-dupa cateva probe reusite pentru prevenirea
holerei,antraxului si erizipelului porcin-reusesc primul vaccine impotriva antraxului
• 1885-primul vaccin impotriva rabiei
• SE DESCHIDE CALEA IMUNIZARII ACTIVE FUNDAMENTATE STIINTIFIC.
Sfarsitul secolului XX-apar primele programe nationale de vaccinare.
-se descopera prima metoda de imunizare pasiva-seroterapia
1890-Emil von Behring si Shibasaburo Kitasato-seruri immune contra difteriei si tetanosului.
Studii de imunizare pasiva-urmate de programe de imunizare active prin vaccinare.
• Sec.XX-progrese
• 1908-Albert Calmette si veterinarul Camille Guerin –lucreaza la obtinerea unui vaccin impotriva
tuberculozei –pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen ,izolat dintr-o leziune de
mastita tuberculoasa a unei vaci.
• 1921-vaccinul antituberculos pentru uz uman ,cu bacil tuberculos bovin atenuat –introdus in
practica-BCG (bacil Calmette-Guerin).
• 1923-Alexander Glenny si Barbara Hopkins –”formolul poate fi utilizat pentru eliminarea virulentei
toxinei difterice”
• 1923-Gaston Ramon-descopera ca produsul obtinut prin tratarea chimica a toxinei difterice cu
formaldehida este lipsit de toxicitate ,dar isi pastreaza puterea imunogena specifica”.
• Vaccinurile obtinute prin acest procedeu chimic de eliminare a virulentei toxinelor sunt cunoscute
sub numele de anatoxine .
• Primele vaccinuri cu anatoxina au fost introduce de Gaston Ramon:vaccinul difteric (1923) si
vaccinul tetanic (1927).
ISTORIC-CONTINUARE
• 1927-dezvoltarea vaccinurilor impotriva febrei galbene ,incepe cu izolarea tipurilor Asibi si francize.
• Initial,s-au dezvoltat vaccinuri inactivate –fara rezultatele asteptate.
• Ulterior,s-au dezvoltat vaccinuri cu virus viu atenuat ,care s-au dovedit eficiente.
• 1935-s-a dezvoltat un vaccin impotriva encefalitei japoneze ,pe creier de soareci nou-nascuti.
-s-a pornit de la un virus din tipul Nakayama izolat de la un pacient
-vaccinarea a avut ca rezultat scaderea numarului de imbolnavire.
• 1940-sunt disponibile primele vaccinuri impotriva tusei convulsive
-sunt vaccinuri celulare,la a caror elaborare se lucre din anii 1930.
• La sfarsitul secolului XX-sunt descoperite vaccinurile pertussis acelulare ,cu mai putine riscuri si
efecte secundare.
• 1950-Koprpwski testeaza pe om primul prototip de vaccin polio viu ,dezvoltat pornind de la un tip viral
de la soarece
Albert Sabin-introduce vaccinul poliomielitic oral (VPO),constituit din tipuri virale atenuate,
larg folosit de OMS in camania de eradicare a poliomielitei.
• 1954-Enders si Peebles-descopera virusul rujeolei.

• -demareaza cercetarea vizand producerea unui vaccin impotriva bolii.
• La sfarsitul anilor 1950-reusesc sa produca un vaccin cu virus rujeolic viu atenuat ,dupa pasaje
succesive ale tulpinii virale Edmonston B pe diferite culturi de celule.
• 1960-apare un nou tip de vaccin ,hiperatenuat,premergator vaccinurilor antirujeolice din zilele
noastre.
• In prezent vaccinarea antirujeolica se face cu vaccinuri vii atenuate.
• 1982-apar primele vaccinuri eficiente impotriva hepatitei B ,dezvoltate folosind Antigen HBs
colectat din plasma pacientilor cu infectii cronice.
• Ulterior,s-au dezvoltat tehnologii recombinate pentru producerea antigenului HBs pe scara larga.
• Astazi-vaccinuri recombinate ,produse prin inginerie genetica.
• OMS-recomanda vaccinarea profilactica de masa impotriva hepatitei B-in 1991.-nou-
nascuti,copii,adolescent.
1990-vaccinuri impotriva rotavirusurilor responsabile de gastroenterite infectioase ,frecvente la
sugari si copiii mici.
• Programele de vaccinare in masa-impact considerabil in medicina preventiva-reducerea

cazurilor de difterie,tetanos,tuse convulsiva,rujeola,rubeola,oreion, hepatita B.
• Eficienta vaccinarii-dovezi statistice –scaderea importanta a numarului de cazuri de
imbolnavire prin agenti infectiosi acoperita de vaccinuri.
• Rezultat semnificativ-eradicarea variolei –recunoscuta de OMS-la 9 decembrie 1977.
• Ultimul caz de variola naturala din lume a fost inregistrat in Somalia ;la data de 26
octombrie 1977.
• In prezent-29 de boli infectioase care pot fi prevenite prin vaccinare.
• Poliomielita –in curs de eradicare .
• Program OMS.
Romania-calendar obligatoriu de vaccinari ,bine stabilit.
CALENDAR NATIONAL DE VACCINARE

TIPUL DE VACCIN PERIOADA EFECTUARII
2020-VACCINARE GRATUITA IMPOTRIVA HPV (infectia cu Papiloma Virus)-pentru preventia cancerului
de col uterin.
-se administreaza fetelor cu varsta intre 11-14 ani care au solicitat vaccinul(parintii)
-2 doze intramuscular.
CONSULTATIA PENTRU VACCINARE
Administrarea vaccinului se face numai in urma unei consultatii amanuntite a

persoanei(sugar,copil,adulti).
Presupune:
• Anamneza detaliata
• Examen fizic complet
Anamneza-are ca scop identificarea:
-eventualelor contraindicatii temporare sau definitive ale vaccinarii
-unor precautii ce trebuiesc avute in vedere la administrarea vaccinului
• Masurarea temperaturii- este obligatorie
• Examenul obiectiv complet-examen clinic general,examinarea faringelui,palparea
ganglionilor limfatici,ascultatia pulmonara,ascultatia cord,palpare abdominala,tranzit
intestinal.
ATENTIE!la :-boli acute
-alergii
-boli infecto-contagioase
IMPORTANT ! Pacientul va fi supravegheat 30 minute postvaccinare

Reactii locale posibile dupa administrarea s.c. sau i.m. a vaccinului:
• durere
• induratie
• eritem la locul administrarii
Reactii generale:
• febra
• reactii alergice
• reactii sistemice:sindrom soc toxic,colaps,plans persistent
• reactii sistemice la nivel SNC-paralizia acuta,sindrom Guillaim –
Barre,encefalopatia,encefalita,meningita,convulsii febrile sau afebrile.
IMPORTANT!
Consilierea parintelui asupra posibilelor efecte postvaccinale.
Reactii posibile
• Febra –poate sa apara
Recomandare :
-masurare si monitorizare corecta a temperaturii
-hidratare corecta
-administrare de antitermice (Paracetamol-sp sau suspensie-10-15 mg /kg/doza)-doza maxima 60
mg/kg/zi.
-Ibuprofen-varsta >3 luni-20 mg/kgc/24 ore in 3-4 prize
-Metamizol sodic-30 mg/kgc/24 ore ,max.50 mg/kgc/24 ore
-solutie 50 mg/ml-1-2 pic/kgc/24 ore(in 2 prize)
-supozitoare 300 mg/sup. (in extremis-risc de aplazie medulara )
-nu se administreaza preparate care contin acid acetilsalicilic (Aspirina) la copil.
• Eritem,induratie(nodul),durere-aplicare de comprese reci,local.

-nu se aplica gheata direct pe piele
Reactii adverse
• Agitatie extrema sau indispozitie ,inapetenta,plans persiastent >3 ore postvaccinal

-pot surveni in primele 48 ore post –vaccinal ,fenomene tranzitorii
Masuri:-supraveghere
-nu necesita terapie medicamentoasa
-hidratare corecta
-consilierea familiei in vederea reducerii anxietatii parentale
• Convulsii tonico-clonice in context febril
-pot surveni in primele 48 ore post-vaccinal,in caz de persistenta a febrei sau in conditii de afebrilitate
Masuri:-reducerea febrei(a se vedea algoritmul prezentat)
-Anticonvulsivant :-Diazepam-Desitine sol.intrarectala -5 mg/ampula sau 10
mg/ampula(doza=0,5 mg/kgc/24 ore intrarectal)
-Diazepam fiole-10 mg/2 ml-doza=0,5-1 mg /kgc
Reactii adverse
• Reactie sistemica grava(febra,artralgii,edem local masiv)

-pot aparea intre 30 min.-24 ore
Masuri-internarea intr-un serviciu de boli infectioase.
• Adenopatii /adenita axilare postvaccinare BCG
-3 saptamani-3 la 12 luni postvaccinal
Masuri-se supravegheaza la nivelul cabinetului de Medicina de Familie
-se refera medicului pneumolog pentru initierea tratamentului specific
• Paralizie acuta
• Sindrom Guillain –Barre
• Encefalopatie
• Encefalita
• Meningita
Reactii adverse
• Pot aparea in 48-72 ore pana la 30 zile postvaccinal

• Masuri-se recomanda internare in serviciul de boli infectioase
-consiliere clara parentala in vederea urmaririi copilului in primele 30 zile postvaccinal
• Reactii alergice cu risc vital imediat.
-Reactie anafilactoida (hipersensibilitate acuta)-in primele 2 ore postvaccinal
Clinic:-wheezing sau respiratie superficiala (bronhospasm)
-laringospasm/edem laringian
-posibil –urticarie,edem facial sau edem generalizat.
Masuri-consiliere apartinator pentru prezentare in urgenta
• Soc anafilactic-in primele minute postvaccinal
-semne respiratorii
-semne cutanate -semne circulatorii.
Trusa de urgenta a medicului de familie
• Adrenalina sol.apoasa 1:1000 sau Adrenalina tip fastjet doza i.m.0,3 ml

• Antihistaminice
• Salbutamol 100 microgr/doza
• Antitermice
• Antiinflamatoare sistemice si locale-HHC
• Ace,seringi,glucoza 5%,ser fiziologic 0,9%
• Stetoscop
• Tensiometru
• Masca de ventilatie
• Pulsoximetru
• Tampoane alcool,pansamente,leucoplast
MINIGHID DE INTERVENTIE IN CAZ DE SOC ANAFILACTIC IN 10 PASI
1.Recunoastere .Diagnostic.Alerta 112
2.ABC evaluare clinica:

A.Cai aeriene permeabile
B.Respiratie
C.Circulatie
3.Pozitie de siguranta (pozitie decubit lateral drept+Membrele inferioare ridicate pe cat permite
starea pacientului pentru a favoriza reperfuzia).
4. Adrenalina 1:1000 i.m sau s.c.

Atentionari Adrenalina !!!

• Nu injectati in acelasi membru in care s-a efectuat vaccinarea
• Calea i.m. la nivelul fetei antero-lateralea coapsei este calea ideala de administrare
• Daca s-au administrat doua vaccinuri in ambele coapse:
-copil >12 luni-se administreaza Adrenalina in deltoid i.m.
-copil <12 luni-zona externa si superioara a tripcesului
De retinut! Nu exista contraindicatii ale administrarii Adrenalinei in soc anafilactic.
Forme de prezentare:
• Adrenalina injectabila i.m.-0,3 ml/ampula (Epipen,Fastjekt,Twinjekt)-utilizabile la copilul
peste 6 ani
• Adrenalina injectabila in fiole 1ml=1mg,doza 0,3-0,5 mg i.m.
5.Administreaza O2 –in flux liber sau pe masca

• In conditii ideale incalzit si umidificat -4-5l/min
6.Antihistaminice
• I.M.daca pacientul este inconstient -50 mg/ml sau 1 ml
• Oral-pacient constient doza-1-2 mg/kg
Produs:Diphenhydramine hydrochloride (Benadryl)
Varsta Doza
<2 ani 0,25 ml
2-4 ani 0,50 ml
5-11 ani 0,5-1 ml
>12 ani 1 ml
7.Dispnee,wheezing
a.Salbutamol(Ventolin)
Prezentare spray-100 mcg/dz
Doza /kgc/24 h=125 micrgr/kgc,aproximativ 1 puff /12 kg
Poate fi repetat la 15 min,maximum de 4 ori pe babyhaller (sugar) sau Volumatic (copil mare).
b.Metilprednisolon(Solu Medrol)
Prezentare fiole 40 mg/ml,250 mg/4 ml
Doza -5 mg /kg/doza.
8.Monitorizati semnele vitale:stare de constienta,respiratie,puls,TA,coloratie,respiratie,tonus
9.Transport asistat in unitate spitaliceasca.Evaluati protocolul intern de interventie.Consemnati in
documentele de cabinet,fisa pacientului
10.Raportati incidental catre DSP,ANMDM,Producator/Distribuitor national.
REGULI IMPORTANTE PENTRU VACCINARE
• Comunicarea cu parintii-esentiala pentru a efectua vaccinarea in bune conditii

• VACCINE ADVOCACY .Consilierea parentala –pentru a intelege:
-importanta vaccinarii
-riscurile nevaccinarii
• ETICA VACCINARII –vaccinarea asigura sanatatea individuala,dar si imunitatea de grup
• “PATIENT EMPOWERMENT”-se bazeaza pe 5 E
-Egalitate
-Expertiza
-Egalitate
-Experienta
-Engagement(Implicare).
MESAJE PROVACCINARE
• Vaccinarea salveaza vieti

• Fiecare copil are dreptul la vaccinare
• Protejati-va copiii!
Cursul 7
MONITORIZAREA GRAVIDEI SI LEHUZEI IN CABINETUL DE

MEDICINA DE FAMILIE
SUPRAVEGHEREA FEMEII GRAVIDE SI
LEHUZEI=PREVENTIE
• DEPISTAREA CAT MAI PRECOCE A SARCINII

• LUAREA IN EVIDENTA IN PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA
• CONSULTARE REGULATA CONFORM CALENDARULUI(lunar pana in luna a 7-a,la 2
saptamani in lunile 7-9)
• APLICAREA CORECTA SI LA TIMP A MASURILOR PROFILACTICE
• INFORMAREA SI EDUCAREA GRAVIDEI privind perioada de sarcina,nasterea si
lehuzia.
CONSULTATIA PRENATALA
OBIECTIVE:
• Evaluarea functiei organelor ce sunt solicitate pe perioada sarcinii
• Monitorizarea gravidei si identificarea eventualilor factori de risc pot favoriza aparitia
complicatiilor
• Asigurarea suportului fizic si psihic al femeii gravide in perspectiva nasterii
PRIMA CONSULTATIE A GRAVIDEI
-recomandata in primul trimestru de sarcina
• Evaluarea amanuntita a starii de sanatate a gravidei
• Identificarea si depistarea cat mai precoce a eventualilor factori de risc care ar putea influenta
evolutia normal a sarcinii
• Stabilirea unui plan de monitorizare individual ,personalizat pentru fiecare
gravida ,in functie de contextul fizic ,psihic si social al fiecarei persoane.
I.EVALUAREA STARII DE SANATATE A GRAVIDEI
1.ANAMNEZA-f.amanuntita
• Antecedente heredo-colaterale:boli ereditare,genetice
• Antecedente personale fiziologice :
-varsta aparitiei primei menstre
-durata,flux,ritmicitate
-numar sarcini
-numar avorturi:spontane sau provocate
-numar nasteri:cale naturala sau cezariana,motivul interventiei
chirurgicale,varsta gestationala,greutatea fatului la nastere,scorul APGAR,etc.
-data ultimei menstre
• ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

-boli genetice
-boli cardiovasculare ,psihice,metabolice,neoplazii,boli autoimune ,alte boli
cronice
-interventii chirurgicale.
• CONDITII DE VIATA SI MUNCA
• ALIMENTATIE
• CONSUM DE MEDICAMENTE ,ALCOOL,DROGURI
• FUMAT
2.EXAMEN CLINIC GENERAL –amanuntit
• Tipul constitutional
• Starea nutritionala
• Cresterea ponderala-G,I,IMC
• Evaluarea tuturor aparatelor si sistemelor
3.EXAMEN OBSTETRICAL
• Circumferinta abdominala(CA)
• Inaltimea Fundului Uterin(IFU)
II.IDENTIFICAREA GRAVIDELOR CU RISC CRESCUT
1.Circumstante psiho-sociale
2.Factori generali –varsta ,multipare ,I<1,55m,G<45kg
3.Antecedente obstetricale sau ginecologice
4.Complicatii ale sarcinilor anterioare
5.Patologie preexistenta sarcinii
6.Stil de viata sanatos
PROFIL PERSONALIZAT pentru fiecare gravida

MONITORIZARE PERSONALIZATA
II.EXAMENE LABORATOR
Obligatoriu ,la luarea in evidenta:-Hemoleucograma completa
-glicemie
-teste hepatice
-probe renale
-ex.sumar urina-urocultura
-VDRL
-Grup sanguin,Rh
-Ex.secretie vaginala
-Testare HIV,Ag Hbs,Ac HVC
-Ecografie genitala
EXAMENE DE LABORATOR
Facultativ:
• Teste serologice pentru boli infectioase (dg.pentru infectii
congenitale, ex.rubeola,cytomegalovirus,toxoplasma,herpes
simplex(profil TORCH)
• Screening –ul pentru sindromul Down(trisomia 21) in saptamana 14-
19
• Screening pentru defectul de tub neural (dozare alfa-fetoproteina )in
sapt.16-20(spina bifida)
• Screening pentru trombofilie

TESTELE SCREENING DE TRIMESTRU 2 –TRIPLUTEST
-CVADRUPLU
•TEST
AFP-alfa-fetoproteina-o proteina sintetizata de copil
• Estriol-un hormon sintetizat de placenta si ficatul copilului
• Beta HCG –gonadotrofina corionica umana ,un hormon sintetizat de placenta
• Inhibin-A,un alt hormon sintetizat de placenta
Primele 3-TRIPLUTEST
Toate 4-CVADRUPLU TEST –evalueaza risc pentru:
-sindrom Down(trisomia 21)
-sindrom Edwards(trisomia 18)
-spina bifida
-anencefalia
IV.PARAMETRII MONITORIZATI LA CONSULTATIILE
ULTERIOARE
• Evaluarea starii generale
• Greutatea,inaltimea,IMC
• TA,FC
• CA-circumferinta abdominala
• IFU-inaltimea fundului uterin
• Tonusul uterin
• Miscarile fetale
• Bataile cordului fetal
• Prezentatia
• Prezentia sau absenta edemelor m. inferioare -ex.sumar urina-lunar
La 28 saptamani
• se reevalueaza gravida si din punct de vedere biologic
-repetarea examenelor de laborator-HLG completa,glicemie,TGP,TGO,protein totale,
uree,creatinine,calciu seric,calciu ionic,magneziu seric,sideremie,examen sumar urina,VDRL.
• se initiaza de catre medicul de familie profilaxia anemiei feriprive si rahitismului –preparate de
Fier si Calciu +vit.D,timp de 10 zile ,cu adaptarea ulterioara a dozelor si perioadei,in functie de
valorile parametrilor.
Atentie!TA in sarcina >sau + cu 140/90 mmHg+HTA gestationala.
Glicemia in sarcina:
• Normal <92 mg/dl
• La o ora ( normal <180 mg/dl)
• La 2 ore dupa ingestia de 75 g glucoza (normal <153 mg/dl)(TTGO)
• ADA(Asociatia Americana de Diabet)-daca cel putin una dintre aceste valori este mai mare sau
egala decat valorile stabilite =DIABET GESTATIONAL
Vaccinarea gravidei
• Vaccinul DT/ATPA
-obligatoriu (daca au trecut 10 ani de la ultima administrare)
-indicat pentru profilaxia tetanosului matern si neonatal
-2 doze-in perioada 27-36 saptamani
• Vaccinul antigripal –in orice moment al sarcinii

IMPORTANT
Deficitul de Fier al gravidei poate duce la:
• Prematuritatea fatului
• Greutate mica la nastere
• Moartea fatului
• Anemia feripriva
• HTA la maturitate a viitorului copil
Deficitul de acid folic al gravidei poate fi responsabil de:
• Aparitia de malformatii congenitale :
-defect de tub neural
-malformatie cardiaca
-malformatii ale membrelor
• Avorturi spontane
• Prematuritatea
• Greutatea mica la nastere a fatului
• Aparitia preeclampsiei
• RECOMANDARE-administrarea de acid folic pre-conceptional (ideal cu 3
luni inainte de momentul conceptiei si intrapartum-1 cp/zi).
ALIMENTATIA GRAVIDEI
• Nevoile energetice si plastice vor trebui sa fie crescute in timpul sarcinii
pentru a satisfice nevoile de crestere a fatului si ale mamei.
• Crestere ponderala de 12,5-15,5 kg –este optim
• Crestere peste 19-20 kg –determina si o crestere a riscurilor de 3 ori a
complicatiilor.
• In sarcina –nevoile calorice ale gravidei trebuie sa fie intre 2400-3000
kcal/kg/zi ,in functie de activitatea fizica desfasurata.
• Aportul caloric-50-60%-glucide
-20-25%-lipide
-15-20%-proteine(va creste in trim. I la 80-100 g/zi,2/3 de
origine animale.
Vitamine si minerale-esentiale in sarcina
Minerale-esentiale –Na,Ca,Fe
Nevoia de sodiu-6 g/zi
calciu-se vor dubla de la 0,8 g /zi la 1,6 g/zi
fier-30 mg/zi
Rolul mineralelor in sarcina
Calciu –aport necesar 1000 mg/zi
-mineralizare tesut osos
-excitabilitate neuromusculara
-coagulare
-mentinere structura celulara
-homeostazia termica
Deficitul de calciu
-matern-demineralizare osoasa,toxemie gravidica,scaderea concentratiei de Ca in lapte matern
-fetale-deficit de dezvoltare si osificare(rahitism fetal).
Magneziu
-metabolism /activitate vit.D
-sinteza /secretia de PTH
-excitabilitate/transmitere neuromusculara
-sinteza proteica
-metabolism energetic
-sinteza nucleotide
-legatura ARN-ribozomi
Suplimentarea dietei cu magneziu are ca efecte:
-reducerea semnificativa a hemoragiei antepartum
-reducerea riscului de SGA cu 30%
-administrarea anterioara sapt.25 reduce semnificativ rata prematuritatii
IOD
-sinteza hormoni tiroidieni cu efect calorigen
-diferentiere si proliferare tesuturi
-sinteza ARN si proteine
-maturare fizica si mentala a fatului
• Doza-200mcg
• Aportul de Iod in sarcina-esential pentru dezvoltarea neurologica normala
• Deficitul de Iod-risc de avort
-hipotiroidism la mama si copil
-cretinism gusogen(annual ,100.000 de copii se nasc cu cretinism gusogen)
Studii –numai 35% dintre produsele prenatale contin Iod ,dintre acestea doar 15 % contin mai
mult de 150 micrograme Iod in doza zilnica.
SELENIU
-componenta esentiala a glutation peroxidazei
-protectia structurilor celulare de stresul oxidativ
-dezvoltarea musculaturii scheletice ,sistemului imun si glandei tiroide la fat
Deficitul de Seleniu –creste incidenta spinei bifide si creste rata avorturilor
Suplimentarea cu Seleniu-previne si scade incidenta HTA si cresterea ratei avorturilor
-contribuie la protectia impotriva stresului oxidative pe ADN si membranele celulare.
ZINC
-sinteza si stabilizarea materialului genetic
-gametogeneza si functia gonadica
-procese de replicare si diferentiere celulara
-sinteza si degradarea proteinelor ,lipidelor ,glucidelor
-stimulare imunitate.
FIER-necesarul creste cu 50 % in timpul sarcinii,necesar pentru :
-cresterea volumului eritrocitar matern
-in eritropoeza fetala
Necesarul in trim.III se datoreaza transferului masiv catre fat.
Profilactic-30 mg Fe /zi in trim.II si III
Terapeutic :Hb <11 g/100 ML,Ht<33% in trim .I si III
Hb<10,5 g/100 ml,Ht<32% in trim.II
ROLUL VITAMINELOR IN SARCINA
• VITAMINA A
-crestere si diferentiere celulara
-troficitate tegumente si mucoase
-reproducere,acuitate vizuala
-functie imuna,rol antioxidant
Suplimentarea cu vit.A si betacaroteni reduce mortalitatea maternal cu 40% ,respectiv 50%.
Deficienta de vitamina A si betacaroteni (25-50%gravide) determina:
-avort,preeclampsia
-intarzierea maturarii pulmonare
-alterare renala cu deficit de nefroni
-prematuritate
-functie imuna deprimata la nou-nascuti.
VITAMINA E
-proprietati antioxidante
-imunomodulare
-inhibarea aderarii plachetare
-inhiba activitatea protein kinazei C -favorizeaza functia gonadica
VITAMINA C
-antioxidant
-sinteza de colagen
-rol in anticorpogeneza,reactia leucocitara,fagocitoza
-dezvoltarea placentara normala
-previne abruption placentae.
VITAMINA D
-reglarea metabolismului fosfo-calcic
-reducerea proliferarii
-inducerea diferentierii celulare
VITAMINA B1
-coenzima in metabolismul glucidelor si cetoacizilor
-stimularea celulelor neuronale si a altor tesuturi excitabile
VITAMINA B2
-reactii de oxido-reducere
-absorbtia Fe,integritate tesut epitelial si nervos
-producere suprarenaliana de adrenalina
-sinteza steroizilor ,eritrocitelor,glicogenului
VITAMINA B6
-coenzima in metabolismul proteic si in sinteza neurotransmitatorilor
-stimulare productie de PG,anticorpi,eritropoeza,absorbtia B12
-reglarea proceselor mentale si dispozitiei
VITAMINA B12
-sinteza nucleotidelor,a mielinei si a lanturilor de acizi grasi
-hematopoieza
-ritm biologic
ACIDUL PANTOTENIC
-component a coenzimei A,intervine in procesul de formare si refacere a tesutului
epitelial
BIOTINA
-sinteza acizi grasi
-gluconeogeneza
-catabolism aminoacizi
-reglarea exprimarii genelor
-protectie palatoschizis,membre scurte congenitale
ACIDUL FOLIC
-sinteza acizilor nucleici
-scaderea homocisteinei
-4 mg/zi
Suplimentarea corecta previne pana la 75 % aparitia si pana la 72 % recurenta malformatiilor de tub neural.
• FACTORI DE RISC NUTRITIONALI

-deviere semnificativa de la greutatea ideala antepartum
-castig ponderal excesiv/inadecvat
-sarcina in adolescent ,in special in primii 2 ani de la menarha
-antecedente obstetricale patologice
-boli cronice:diabet ,afectiuni tiroidiene ,fenilcetonuria.
DISGRAVIDIA-grup larg de afectiuni proprii starii de gestatie ,ce
apar cu ocazia sarcinii si dispar odata cu acestea.
• -precoce-disgravidia emetizanta
• tardiva-dupa a 24 a saptamana de gestatie.
DISGRAVIDIA PRECOCE sau Hiperemis gravidarum

-varsaturi precoce care apar la o gravida si care influenteaza echilibrul hidroelectrolitic si starea de
nutritie
-in primele 8-20 saptamani
-se considera ca se asociaza cu un nivel crescut de estrogeni
Complicatii
-intarzierea cresterii intrauterine
-anomalii fetale
-retinita hemoragica
-afectare hepatica -deteriorare SNC ,uneori pana la coma.
DISGRAVIDIA TARDIVA SAU PREECLAMPSIA-in ultima jumatate a perioadei de gestatie
TRIADA SIMPTOMATICA:EDEME,HTA,ALBUMINURIE.
-crestere in greutate excesiva,apar dupa a 20 a saptamana de gestatie.
• Cauza necunoscuta –mai frecvent la primigeste sau peste 35 ani.

• Substratul fiziopatologic-vasospasm care duce la HTA.
• Vasospasmul
• Lezarea endoteliului vascular ,in asociere cu hipoxia locala duc la :
-hemoragie
-necroza
-afectarea finala a diferitelor organe.
Clinic:-cresterea TA >140/90 mmHg ,la 2 determinari succesive ,la interval de 6 ore
-proteinuria>300 mg in urina colectata in 24 ore
-edeme (edeme la maini si fata impreuna cu crestere rapida in greutate (2,73
kg/luna)-semn de avertizare
-durere epigastrica,cefalee,hipereflexie la nivelul genunchilor ,tulb.vizuale
PREECLAMPSIA
• -spasm arteriolar la nivelul retinei
• edem papilar
• Exudat retinian de aspect vascos
• Oligurie,anuria.
Tratament
-internare
-repaus
-antihIpertensive-metildopa
-sedative
-anticonvulsivante
-aspirina
-calciu-efect protectiv.
In 2-8 sapt. Dupa nastere –TA se normalizeaza.
AVORTUL SPONTAN-expulzia totala sau partial a produsului de conceptie
din uter ininte de sapt .20 de gestatie.
• PREMATURITATEA
• Intreruperea cursului normal al sarcinii intre sapt.26-37 de gestatie,
• Greutate mica a fatului-1000-2500 g.
SEMNE-SIMPTOME –
SINDROAME IN MEDICINA DE
FAMILIE
CURS 8-9
FEBRA
-T>37,4 C (37-37,4=subfebrilitate)
-simptom de insotire a unei boli
-important de a stabili etiologia prin:-anamneza completa,corecta
-examen fizic detaliat
-se insoteste de manifestari generale :-astenie
-anorexie
-frisoane
-transpiratii
-stare de somnolenta –delir-convulsii (copii,varstnici).
FEBRA -ETIOLOGIE
• Cauze infectioase :virale,bacteriene,fungice,parazitare
• Cauze maligne:cancer renal,hepatic,leucemii,limfoame
• Cauze autoimune:LES,PR,sarcoidoza,GN rapid progresiva
• Cauze metabolice:hipertiroidia severa-tireotoxicoza
criza addisoniana
• Cauze ischemice :coronariene –IMA,
cerebrale-AVC
periferice-ocluzie arteriala acuta.
Febrele eruptive-in boli infectioase care asociaza febra si eruptii cutanate soecifice ,apar in
copilarie sau la adulti imunodeprimati(mai rar)
ex.scarlatina,varicela,rubeola,rujeola.
FEBRA-SIMPTOME DE INSOTIRE
1.RINOFARINGIANA –stranut,rinoree,coriza,dureri retro-faringiene
2.LARINGIANA-tuse seaca,iritativa ,”latratoare”

-raguseala
-stridor laringian(suier inspiratory,nu expirator)
-hipersalivatie
-dureri faringiene intense,accentuate de deglutitie
-uneori,fenomene de insuficienta respiratorie obstructiva
-dispnee de repaus
-cianoza.
3.Traheo-bronsica:-tuse-seaca,iritativa,apoi productiva,cu expectoratie muco-

purulenta
-dureri retrosternale,accentuate de tuse si inspire profund
-raluri bronsice ,ronflante si/sau sibilante
-fenomene de insuficienta respiratorie –dispnee,polipoza,
-cianoza periferica si
central(ca in astmul
bronsic).
FEBRA –SIMPTOME DE INSOTIRE
4.Pulmonara
• Junghi thoracic localizat
• Dureri toracice difuze(bronhopneumonie)
• Tuse neproductiva (pneumonii interstitiale virale )
• Tuse productiva(pneumonii bacteriene)
• Raluri crepitante localizate sa diseminate
• Radiologic- opacitati pulmonare localizate ,frecvent cu aspect triunghiular ,cu
varful spre hil si baza spre periferia pulmonului
-opacitati difuze ,cu tendinta la confluare sau chiar abcedare –in
bronhopneumonie.
5.Pleurala
• Junghi toracic
• Tuse seaca,iritativa
• Dureri toracice,accentuate dupa inspir profund
• Adaptarea unei pozitii antalgice ,initial de decubit lateral pe partea sanatoasa,
ulterior decubit lateral pe partea bolnava (permite excursia respiratorie a
hemitoracelui sanatos).
• Clinic –matitate bazala,mobile cu miscarea bolnavului
-”tacere ascultatorie”
• Radiologic-opacitate de intensitate crescuta,supradiafragmatica,in cavitatea
pleurala.
6.Auriculara
• Otalgii spontane sau provocate prin tragerea usoara a pavilionului urechii
• Secretii auriculare serosae sau purulente
• Diminuarea auzului
• Opacifierea/bombarea timpanului.
7.Digestive
• Dureri abdominale difuze sau localizate,greturi,varsaturi bilioase sau cu character
mixt
• Anorexie,meteorism abdominal intens,scaune diareice ,deshidratare,uneori.
7.Urinare
• dureri pelvine,uni-sau bilaterale,sau inghinale ,uneori cu character colicativ,cu
iradiere anterioara ,spre organelle genital
• Disurie,polakiurie
• Usturimi la mictiune
• Urini tulburi,urat mirositoare
• Sensibilitatea lojelor renale
• Puncte ureterale dureroase
• Giordano pozitiv.
8.Genitale
• Dureri pelvine,uni-sau bilateral
• Dureri inghinale
• Lombalgii,uneori
• Scurgeri vaginale,albicioase,muco-purulente sau sanguinolente
• Tulburari ale menstruatiei
• Hemoragii genitale(meno_,metroragii).
Febra-boli de insotire
1 .Boli cardio-vasculare
• Dureri toracice,retrosternale,intense,nemodificate de tuse sau inspire
• Senzatie de constrictive toracica
• Dispnee,cianoza
• Variatii ale TA
• Palpitatii,transpiratii
• Astenie marcata sau anxietate
• Senzatie de moarte iminenta (IMA)
• Aparitia de sufluri noicardiace sau agravarea celor preexistente –endocardita infectioasa
• Aritmii,tahicardie –miocardita acuta,posibil virala.
FEBRA-BOLI DE INSOTIRE
2.Neurologice
• Cefalee
• Varsaturi in”jet”,fara greata premonitory
• Stare generala alterata
• Redoare de ceafa
• Paralizie sau hemiplegie
• Tulburari de vedere,vorbire
• Tulburari de memorie
• Dezorientare temporo-spatiala.
FEBRA FARA ETIOLOGIE ELUCIDATA
MEDICUL SPECIALIST DE MEDICINA DE FAMILIE –INVESTIGATII PARACLINICE

• VSH,fibrinogen,proteina C reactiva
• Hemoleucograma
• Culturi din produse patologice (urocultura,cultura sputa,hemoculturi)
• Ecografie abdominala
• Electrocardiografie
• Radiografii(pulmonara,renala simpla,abdominala pe gol,sinusuri
sau
-ex. boli infectioase sau alte specialitati in functie de suspiciunea de diagnostic.
-tratament la domiciliu sau spitalizare in functie de situatie(RMN,CT)
TRATAMENT
ADULT
• Antipiretice-Paracetamol-preferate_-nu mascheaza etiologia febrei
-nu altereaza functia trombocitara
-nu determina sindrom Reye la copil(Aspirina)
• Antiinflamatorii nesteroidiene :Ibuprofen,Indometacin,Ketoprofen
-colici renale,dureri reumatismale/articulare
-in febra asociata neoplaziilor
• Aspirina (acidul acetilsalicilic)-efecte antipiretice si antiinflamatorii
-la doze >2-3 g/zi-risc de hemoragie digestive
-sindrom Reye la copil
• Metamizol-Algocalmin –utilizat.
• Tratament etiologic-antibioterapie tintita(conform antibiogramei),imunosupresoare in bolile
immune,chimioterapie in neoplazii,tromboliza in ischemii acute.
FEBRA LA COPIL
La sugar si copilul mic-T>38 C=FEBRA-masurata intrarectal
Tablou clinic
• Plans necontrolat
• Agitatie sau astenie
• Extremitati reci/frisoane
• Apetit capricios sau refuz alimentar inclusiv la san
• Deshidratare prin transpiratii /varsaturi/lipsa de aport
Cauze-infectioase
-inflamatorie -tumorala
-intoxicatii -posttraumatica
-deshidratare -centrala
FEBRA LA COPIL
TRATAMENT
Febra-38-38,5-hidratare
-baie hipotermizanta
-monitorizare
Febra >39 –hidratare
-baie hipotermizanta
-medicatie
-monitorizare
Medicatie
1.Paracetamol-60 mg/kg corp/zi in 3-4 prize a cate 15 mg/kgc/doza
2.Ibuprofen -20 mg /kg corp/zi in 3 prize a cate 10 mg/kg/doza
3.Metamizol sodic-300 mg/sp sau 50 mg/kg corp/zi –in febra >39,de rezerva(risc aplazie
medulara)
ATENTIE!
• Febra >39 C rectal la copil –persistenta,nu cedeaza la antitermice-urgenta –
spital
• Febra –sugar sub 3 luni-urgenta
• Urgenta-febra >39 care nu cedeaza la antitermice
-plans excesiv
-copil somnolent,confuz
-redoare de ceafa,fotofobie
-varsaturi abundente,incoercibile
-pete /placi rosu inchis sau violacee aparute pe piele
-respiratie dificila,fara ameliorare dupa aspiratia secretiilor nazale
-convulsii,alterarea starii de constienta.
ALERGIA
• Frecventa in crestere
• Cauze:-factori genetici(urticarial familiala la frig,urticarial familiala localizata la cald,angioedemul ereditar)
-factori de mediu-agenti fizici(presiune,frig,caldura)
-poluarea
-contactul microbian din copilaria mica
• Peste 20 000 de substante ce pot declansa alergii si care actioneaza pe cale:-aeriana
-inhalatorie
-orala
-ingestie
-cutanata
• PSEUDOLERGIA-simptome similare alergiei,ce apar de la primul contact al organismului cu substanta ,farsa
producer prealabila de anticorpi.
• ALERGII INCRUCISATE-organismal reactioneaza la substante cu structura asemanatoare celor impotriva carora a
creat deja anticorpi(exemplu-reactii la consum de mere si alune la persoanele care au alergie cunoscuta la polenul
de mesteacan).
ALERGIA -ETIOLOGIE
• Medicamente –antibiotic,AINS,analgezice,sedative,tranchilizante,diuretice,laxative
• Alimente si aditivi alimentari-ou,lapte,ciocolata,peste si fructe mare,capsuni,arahide,miere,citrice,ciuperci,condiment,vin
rosu,coloranti azoici(tartrazina),derivati de acid benzoic,antioxidanti,salicilati,mucegaiuri
• Alergeni inhalatori:polenuri,praf de casa
• Infectii:bacteriene,virale(VHB,Epstein Barr,Coxsackie),fungice(dermatofiti,Candida),parazitare(Trichinella,Toxocara,Ascaris,
Strongilloides)
• Intepaturi de insecte
• Alergeni de contact:alimente,textile,latex,par de animal,plante,medicamente,cosmetic,animale marine,aeropoluanti
• Agenti fizici:presiune,frig,caldura
• Factori genetici-urticarial familiala l;a frig,urticarial familiala localizata la cald,angioedemul ereditar,angioedemul vibrator)
• Boli interne:mastocitoza,colagenoze,carcinoame,leucoze,endocrinopatii(hipotiroidism)
• Factori psihici
ALERGII-SIMPTOMATOLOGIE
• Eruptie cutanata eritemato-papuloasa,pruriginoasa,localizata sau generalizata
-dispozitie in orice parte a corpului
-marime variabila ,de la cativa mm la 10-20 cm ,in general de 2-8 cm
-leziunile sunt palpabile ,eritematoase,pruriginoase,pot conflua sub forme de placarde,nu lasa cicatrice
-leziunile sunt fugace;o leziune individuala care persista >24 ore –impune alt diagnostic.
• Inflamarea mucoasei nazale,faringiene,laringiene
• Prurit cu leziuni de grataj,piele aspra
• Reactie conjunctivala (inrosirea ochilor datorita dilatarii vaselor de sange)
• Iritatii/inflamatii ale mucoaselor(inclusiv nazala),stranut
• Dispnee ,bronchospasm,iminenta de stop respirator
• Soc anafilactic.
DIAGNOSTIC
• Anamneza amanuntita ,corecta

• Examen clinic general ,cu realizarea unui scenariu real-semne premonitorii-istoric de atopie(rinita alergica,astm)
-debutul crizelor,durata,distributia leziunilor
-perioada de stare,simptome asociate (febra,
manifestari gastrointestinale,artralgii)
-calatorie recenta ,tratament medicamentos,istoric familial
de angioedem
-evolutia
• Teste cutanate
• Teste sanguine –crestere exagerata a Ig E in sange
-screening atopie(Phadiatop si Phadiatop Infant)
-teste pentru alergeni individuali(gluten,lapte de vaca)
-teste pentru amestecuri variabile de alergeni (praf,fungi,polen ,graminee).
-infectii virale (Ag HBs,Ac HVC,v,Epstein Barr,etc.),infectii parazitare(Ag Giardia,Ac Toxocara Canii,etc.)
ALERGIA –DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• Leziuni cutanate de VASCULITA

-localizate preponderant la nivelul extremitatilor
-se caracterizeaza prin pigmentatie reziduala ,purpura palpabila si petesii
-asociaza mialgii si artralgii
• Leziuni din eritemul multiform realizeaza aspect de semn de tras la tinta

-sunt mai putin elevate
-nu sunt pruriginoase
-sunt dispuse preponderant la nivelul membrelor.
ALERGIA -TRATAMENT
• Regim igieno-dietetic –se evita factorii declansatori

alimentele alergizante
• Medicatia-ANTIHISTAMINICELE
1.Antihistaminicele H1 orale-reprezinta medicatia de prima intentie
a.Antihistaminice H1 din generatia I- reduc numarul si dimensiunea leziunilor si au effect benefic asupra pruritului
-efectul sedativ limiteaza utilizarea acestora
Preparate
• Prometazina(Romergan):-0,5 -1 mg/kg/zi,in 1-3 prize ,p.o.la copil cu varsta de peste 1 an
• Ciproheptadina (Peritol):0,4 mg/kg/zi,max.16 mg ,in 3 prize ,dupa varsta de 2 ani,p.o.
• Hidroxizin:50-100mg/zi,divizat,p.o.
ALERGIA -TRATAMENT
2.Anthistaminice H1 din generatia a doua

-sunt lipsite de efectele adverse ale celor de mai sus
Preparate:
-Loratadina (Claritine,Flonidan):5 mg/zi pentru varsta 2-12 ani
10 mg /zi >12 ani ,p.o.,dimineata
-Cetirizine (Zyrtec):2,5 mg-5 mg /zi pentru varsta 2-5 ani ,in 1-2 prize
5-10 mg/zi>6 ani,1 prize ,p.o.
-Desloratadina(Aerius):1,25 mg/zi pentru varsta de 2-5 ani
2,5 mg/zi pentru 6-11 ani
5 mg/zi>12 ani,1 prize ,p.o.
Adulti-Borenar-20 mg /zi
3.Glucocorticoizi-indicat in formele severe si refractare
-Prednison-1 mg/kg/zi-5 zile ,cu scadere treptata in 2 saptamani.
POSIBILITATI SI LIMITE IN PROFILAXIA ALERGIEI
• Profilaxia primara prenatala a alergiei

-departajarea gravidelor alergice care necesita tratament in echipa(obstetrician-alergolog-medic familie-nutritionist)de
cele cu istoric pozitiv pentru alergie si /sau expuse riscurilor epigenetice ,asimptomatice,care vor beneficia de ingrijiri si
educatie terapeutica individualizata.
• Profilaxia pentru copilul cu risc crescut pentru alergie ,asimptomatic,cuprinde:
-alimentatie naturala sau lapte hidrolizat extensiv in hipo sau agalactie
-alimentatie complementara nerestrictiva introdusa la 4-6 luni(individualizat)
-evitarea expunerii la alti factori de risc epigenetic
-profilaxia si corectia disbiozei
-sustinerea”barierelor “imature(cutanate,respiratorii,digestive)
La copilul asimptomatic din mama alergica ,simptomatica ,introducerea alimentelor cu alergeni majori impune prudenta si
evaluarea sensibilizarilor.
POSIBILITATI SI LIMITE IN PROFILAXIA ALERGIEI
• Rezultatele profilaxiei primare a sensibilizarii la aeroalergeni prin reducerea expunerilor sunt controversate.
• Profilaxia secundara si tertiara la sugari simptomatici (dermatita atopica,alergia alimentara,wheezing recurent)cuprinde:
-mentinerea alimentatiei natural (restrictionand alergenii implicate din dieta mamei care alapteaza)
-alimentatie complementara restrictiva (recomandare de substituenti ,in functie de nevoile
nutritionale)
-intarziere moderata a introducerii alimentelor cu alergeni majori
-suplimentari cu vitamine si minerale
-reducerea expunerii la aeroalergeni
• Masuri special profilactice pentru stoparea sensibilizarii catre alergie ,evitarea dobandirii de noi alergii sau reducerea
severitatii simptomelor in alergia dovedita
• Profilaxia si tratamentul cu microorganism probiotice este sustinuta de identificarea particularitatilor microbiomului la
alergici si a implicatiilor patogenice ale disbiozei in diverse tipuri de alergie.
FACTORI DE RISC SI MASURI PREVENTIVE IN BOLILE ALERGICE
LA COPILUL CU RISC DE ALERGIE
A.Inainte de conceptie –Gravida
Factori de risc:-fumat
-poluanti din mediu
-perturbarea microbiomului
-expunere redusa la soare
Preventie :-dieta “sanatoasa”
-n-3 PUFA(ulei de peste)
-evitarea poluantilor
-menajarea microbiomului
-pro,prebiotice
-vitamina D
-evitarea unor medicamente
B.Perinatal-primul an de viata
Factori de risc:-cezariana
-diversificarea precoce
-alimentatia artificiala
-dieta saraca in :n-3PUFA,oxidanti,fibre solubile
-intarzierea introducerii alimentelor solide
-deficitul in vitamin D
Preventie:-alimentatie naturala/hidrolizat extensiv
-introducerea alimentelor solide la 4-6 luni
-pre,probiotice
-n-3PUFA
-vitamin D
C.Dupa varsta de 1 an
Factori de risc:-alimentatie “stil vestic”
-expunere la poluanti
-perturbarea microbiomului
-deficit de vitamin D
Preventie :-alaptarea pana la 2 ani
-dieta sanatoasa corespunzatoare varstei
-mediul de ferma
-n-3 PUFA
-vitamin D,expunere la soare.
VIITORUL?
• Studii clinice prospective incepand cu primele minute?zile de viata –au propus investigatii suggestive pentru riscul de
alergii ulterioare
• Explorari in sangele cordonului ombilical:

-valori crescute ale acizilor grasi polinesaturati cu lant lung in fosfolipidele serului pot fi predictive pentru aparitia precoce
a alergiilor(Barman si colab. 2013 )
-metilarea AND al LTCD4+(la un anumit nivel)poate fi predictive pentru aparitia alergiei alimentare la varsta de 12 ani
• Pierderea crescuta transepidermala de apa evidentiata la varsta de 2 zile si la 2 luni a precedat aparitia dermatitei
atopice la varsta de 1 an independent de variantele genice insotite de pierederea functiei filaggrinei,
• Valorile reduse sle functiei pulmonare in primele luni de viata s-au corelat semnificativ cu aparitia astmului bronsic la
varsta de 10 ani.
SOCUL ANAFILACTIC
• Apare in cursul reactiilor alergice imediate ,dupa administrare de medicamente,intepaturi de

insecte,substante de contrast
TABLOU CLINIC
• Vasoplegie brusc instalata
• Tahicardie
• Scaderea debitului cardiac
• Colaps
• Edem alergic –urticarie,edem Quincke
• Edem glotic-laringospasm
• Anafilaxia este un diagnostic clinic.

• Retrospectiv-diagnosticul este sustinut daca triptaza serica este crescuta la cateva ore de la reactie
CRITERII CLINICE PENTRU DIAGNOSTICUL DE ANAFILAXIE
ORICARE DINTRE URMATOARELE CRITERII:

• Debut acut (-minute-ore)-cu o implicare a pielii,mucoaselor sau ambele –urticarie
generalizata,prurit,inrosire a fetei,buze,limba edematiata
si cel putin una dintre urmatoarele modificari:
A. Afectare respiratorie-dispnee,wheezing –bronchospasm,stridor,hipoxie
B. Tensiune arteriala scazuta sau simptome de afectare a organelor associate (hipotonie,colaps,sincopa)
Reducerea TA dupa expunerea la allergen cunoscut pentru pacient (minute-ore)

• Sugari si copii –scaderea TA sistolice (specifica varstei)sau >30% scadere a TA sistolice
• Adulti-TAsistolica <90 mmHg sau >30 %scadere fata e valoarea initiala
TUSEA CRONICA
-unul dintre cele mai frecvente simptome intalnite in cabinetul de Medicina de Familie-30-40%
Cele mai frecvente cauze:-rinoreea posterioara (“sindromul picaturii postnazale”)
(90% din cazuri)) -astmul bronsic
-refluxul gastroesofagian.
SIMPTOME DE INSOTIRE:
• Rinoree sau nas infundat
• Respiratie zgomotoasa si dispnee
• Arsuri esofagiene sau regurgitatii acide,neplacute
• Expectoratie sanguinolenta (rar)
Conditii declansatorii-stimularea receptorilor din mucoasa respiratorie de catre o substanta iritanta
• Tuse fiziologica,reflexa
• Tuse persitenta pe perioade lungi de timp-necesita investigatii suplimentare
TUSEA CRONICA -CAUZE
ALTE CAUZE:
• Bronsita cronica
• Medicatia antihipertensiva-IECA
FACTORI DE RISC:
• Fumatul –chiar si cel pasiv-cel mai important factor de risc pentru tuse cronica
• Sexul feminin-predispozitie crescuta
DIAGNOSTIC
• Anamneza-amanuntita
• Examen clinic
• Explorari functionale:-Radiografie pulmonara
-Radiografie de sinusuri anterioare frontale(SAF)
-Tomografia computerizata –cand Rx grafia pulmonara nu ofera criteria de
diagnostic suficiente(suspiciune de TEP sau cancer bronhopulmonar).
TUSEA CRONICA-EXPLORARI FUNCTIONALE
• TESTE FUNCTIONALE RESPIRATORII(Spirometria)

• EXPLORARE ENDOSCOPICA –nazala
-nazo-faringiana
-bronhoscopie
COMPLICATII
• Insomnie
• Tulburari de atentie si concentrare
• Cefalee
• Ameteli
• Transpiratii
• Incontinenta urinara
• Fracturi costale-rareori,la femei cu osteoporoza severa.
TUSEA CRONICA-TRATAMENT
Masuri igieno-dietetice
• Incetarea fumatului
• Tratamentul Bolii de reflux gastro-esofagian
Medicatie
• Antihistaminice H1-in tusea survenita pe fond alergic sau la cei cu inflamatii ale sinusurilor.
• Corticosteroizii inhalatori (Fluticasone,Budesonide,Mometasone)
• Inhibitori ai secretiei gastrice acide
-inhibitori de pompa de protoni
-blocanti ai receptorilor H2
-prokinetice.
• Alte terapii-cand nu este cunoscuta cauza.
SINDROAME FRECVENT INTALNITE IN PRACTICA MF
A.DISPNEEA
-dificultatea in respiratie care,in functie de timpul respirator in care apare ,poate fi:
inspiratorie,expiratorie,mixta.
Clinic-modificarea frecventei,ritmului sau amplitudinii respiratiei.
• Polipneea(tahipneea)-cresterea frecventei respiratorii(.16-18 resp./min),dar cu amplitudine mica-apare in:
-stari febrile
-pneumotorax
-embolie pulmonara
-pneumonie/bronhopneumonie
-pleurezie
-boli cardiovasculare
-anemie.
DISPNEEA
• Bradipneea(miscari respiratorii cu frecventa redusa <10 resp/min.)
• -inspiratorie-Corpi straini,tumori mediastinale,gusa plonjanta,edem glotic,paralizii laringiene)
-expiratorie-criza de astm bronsic,bronsita cronica in criza de bronhospasm.
• Dispneea mixta-in :Acidoza metabolica (DZ dezechilibrat)
Insuficienta renala terminal (uremie),
Intoxicatii diverse(Paracetamol,alcool etilic)
Procese tumorale intracraniene
Stari terminale,agonice.
• Hiperpneea-cresterea amplitudinii miscarilor respiratorii
Mecanismul fiziopatologic de aparitie a dispneei-datorat aparitiei :
bolilor pulmonare
bolilor cardiovasculare
afectiuni ale cutiei toracice
DISPNEEA DE CAUZA CARDIACA
• dispnee de efort
• Ortopnee
• Dispnee paroxistica
a.DISPNEEA DE EFORT-apare precoce in evolutia unei boli cardiac ,frecvent valvulare (prin HT
pulmonara)
-in insuficienta ventriculara stanga.
Clasificarea functionala NYHA (New York Heart Association) –stadializeaza insuficienta cardiac in
functie de aparitia dispneei.
5 grade de dispnee-(0-4)
Grad 0-dispnee la eforturi fizice foarte intense
Grad 1-dispnee la effort moderat-intens :urcarea unui deal/urcarea rapida a unor trepte
Grad 2-dispnee la eforturi medii (mers mai incet decat altii de aceeasi varsta)
Grad 3-dispnee la eforturi mici(mers sub 100 m/cateva minute pe teren plan)
Grad 4-dispnee la eforturi minime(imbracat,spalat dinti).
DISPNEEA
• ORTOPNEEA –dificultatea de a respire in pozitie culcata

-apare in fazele avansate ale insuficientei cardiac ,chiar in repaus,iar bolnavul nu tolereaza
decubitul dorsal.
• DISPNEEA PAROXISTICA-este semn de afectare cardiac severa.
-se poate manifesta in 3 moduri diferite:
a.dispneea din astmul cardiac
b.dispneea din edemul pulmonar acut
c.dispneea periodica Cheyne-Stokes-hiperpnee alternative cu periode scurte de apnee.
• Tipuri specific de dispnee
-bradipnee inspiratorie
-bradipnee expiratorie
-dispneea de tip Kussmaul
-dispneea de tiup Biot
CAUZE DE DISPNEE
• Afectiuni ale CRS-disfunctia corzilor vocale,stenoze subglotice,neoplasm

• Boli cardiovasculare-insuficienta cardiac,afectiuni valvulare,tulburari de ritm(FA),IM,angina
pectoral,miocardita,pericardita etc.
• Boli respiratorii-BPOC,astm bronsic,bronsiectazii,emfizem pulmonary,pneumonii,fibroza
pulmonara,pneumothorax,edem pulmonar,atelectazii,embolism pulmonary,revarsat
pleural,sarcoidoza,pneumoconioza,neplazii
• Afectiuni toracice-cifoscolioze,fracture costale,traumatisme
• Afectiuni neuromusculare-paralizie diaphragm,boala neurodegenerative (scleroza amiotrofica
laterala,distrofie musculara)
• Alte cauze-psihogena(anxietate,depresie),anemie,reflux gastro-esofagian,intoxicatie cu CO,acidoza
metabolica(soc,diabet,uremie),obezitate,alergie,sindrom de deconditionare,septiocemie,meningita
• Medicamente-barbiturice,opiacee,progesteron,salicilati,alcool
DISPNEEA
ANAMNEZA
• Debut
• Caracter
• Durata
• Severitatea
• Periodicitatea
• Asocierea altor simptome
DISPNEEA
SIMPTOME CE INSOTESC DISPNEEA

1.Senzatia de sufocare sau sete de aer-------INSUFICIENTA CARDIACA
2.Senzatia de constrictive toracica-------------ASTM BRONSIC
3.Senzatie de efort respirator crescut -------BOLI NEUROMUSCULARE,BPOC,ONEUMOPATII INTERSTITIALE
4.Dispnee ,tuse cu expectoratie,status de fumator------OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII,BPOC
5.Wheezing--------------------------------------------ASTM BRONSIC,INSUFICIENTA CARDIACA
6.Dispnee intermitenta----------------------------REFLUX GE,ASPIRATIE,TEP RECURENT
7.Febra--------------------------------------------------PROCESE INFECTIOASE,INFLAMATORII,NEOPLAZICE
8.Durere toracica pleurala ------------------------TUMORA MALIGNA,INFECTIE PULMONARA,INFARCT
PULMONAR
9.Dispnee care se amelioreaza in timp ,fara tratament--DECONDITIONARE
DISPNEEA
• EX. OBIECTIV
-greutate,inaltime,IMC
-TA,puls,FR
-PULS PARADOXAL,tahicardie
-jugulare turgescente
-folosirea muschilor respiratorii accesorii
-prezenta ralurilor pulmonare
-caracterul zgomotelor cardiace
-prezenta zgomotelor cardiace patologice
-prezenta suflurilor cardiace
Semne ce insotesc dispneea
• Sonoritatea pulmonara diminuata,frecatura pleurala ---------------Revarsat pleural

• Raluri bronsice ----------------------------------------------------------------Revarsat pleural,ICC,bronsiectazie
• Wheezing-------------------------------------------------------------------------Astm bronsic,BPOC,ICC
• Zgomot 3,distensie jugulara,edeme---------------------------------------ICC
• Puls paradoxal--------------------------------------------------------------------BPOC,astm bronsic,pericardita
• Tahicardie--------------------------------------------------------------------------ICC,anemie
• Asurzirea zgomotelor cardiace------------------------------------------------Hiperinflatie pulmonara,obezitate
tamponade cardiac
• Hepatomegalie ,ascita,reflux hepatojugular------------------------------IC dreapta,HT pulmonara
• Hipocratism digital---------------------------------------------------------------Cancer pulmonara,bronsiectazii,fibroza
pulmonara idiopatica
DISPNEEA
INVESTIGAREA PACIENTULUI CU DISPNEE
• HLG
• Glicemie
• Creatinina
• Ionograma
• EKG
• Radiografie toracica
• Explorare functionala respiratorie-Spirometrie
• Pulsoximetrie
• N-terminal pro-BNP-neurohormon cardiac secretat de miocard ca raspuns la tensiunea peretelui
ventricular –crescut ,datorita dilatarii VStg,hipertrofiei,disfuncttiei sistolice sau diastolice.
• BNP si NT-proBNP-pentru dg.difer. Intre dispneea cardiac si pulmonara
DISPNEEA
• D-dimerii(produsi de degradare ai fibrinei)-legat direct de severitatea embolismului pulmonar

-infectii
• Uneori:
-gaze sanguine
-ecocardiografie
Diagnostic diferential
• Dispneea de cauza cardiac si pulmonara
-fractia de ejectie VB stg
-probe functionale respiratorii
• Pacient anxios-respiratie oftata,neregulata –origine psihogena
• Dispneea-simptom dominant la pacientii in stadii terminale
CEFALEEA
-una dintre cele mai frecvente cauze de consultative in cabinetul de MF
-este al 2 lea simptom dureros ,ca prezenta ,intalnit in practica MF
CLASIFICARE-conform HIS
I.Cefaleea primara –benigna,recurenta -~90% cazuri
II.Cefaleea secundara –determinate de diferite patologii sau conditii circumstantiale sau
simptomatice,mai mult sau mai putin severe.
I.Cefaleea primara:-Migrena-cu aura (clasica)sau fara aura(comuna)

-determinate de vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
-Cefaleea de tensiune
-Cefaleea de tip “cluster”-sau “ciorchine”
CEFALEEA
• Cefaleea secundara
-afectiuni cranio-cerebrale :-de natura vasculara-hemoragii cerebro-meningeale
-hematoame intracerebrale
-angioame
-ATS
-periartrita nodoasa
-tromboflebite cerebrale
-cauze de HT intracraniana :-tumori
-abcese
-edeme cerebrale
-meningite
-traumatisme.
CEFALEEA SECUNDARA-continuare
• Afectiuni loco-regionale :-oculare

-nazale
-otice
-sinusale
-buco-dentare
-arterita temporala Horton
-afectiuni care intereseaza coloana cervicala
• Afectiuni la distanta-afectiuni biliare,gastro-intestinale ,apendicita
-afectiuni cardiovasculare(HTA sau hta)
-afectiuni renale
-afectiuni endocrine
-afectiuni sanguine ,ginecologice ,obstetricale.
Cefaleea secundara-continuare
• Afectiuni de ordin general –infectii acute

-alergii
-afectare psihica
-disfunctie endocrina
-toxice endo- si exogene
-tulburari metabolice
• Afectarea nervilor cranieni-nevralgia de trigemen
occipital
glosofaringian
ANAMNEZA-trebuie sa gaseasca raspuns la urmatoarele intrebari
deschise:
• Durata cefaleei
• Localizarea,iradierea
• Caracterul pulsatile sau nu
• Severitatea
• Frecventa episoadelor dureroase,momentul de aparitie
• Factorii declansatori
• Exista sau nu simptome care preced cefaleea (aura)
• Limiteaza sau nu activitatea zilnica
• Factori agravanti ,factori care amelioreaza durerea
• Tratamentul urmat
• Exista istoric familial de cefalee
• Exista boli asociate.
A.MIGRENA
• TRIADA CARACTERISTICA
-aura vizuala:scotoame,fotopsie,senzoriala sau motorie,cefalee pulsatile unilaterala greata,varsaturi.
• ALTE SIMPTOME
-vertij,sensibilitate crescuta la zgomot si lumina,paloare a fetei de aceeasi parte,tahicardie,transpiratii profuze
-revenire la normal dupa somn,de obicei.
• CRITERII DE DIAGNOSTIC
-cel putin 5 atacuri care include :-cefalee care dureaza 4-72 ore
-cel putin 2 dintre urmatoarele:-localizare unilaterala
-caracter pulsatil
-intensitate moderata pana la severa
-incetineste sau opreste activitatea zilnica
-agravata de urcatul scarilor sau activitati
similare.
Criterii de diagnostic -continuare
• Cel putin 2 dintre urmatoarele:
-greata,varsaturi sau ambele
-fotofobie si/sau fonofobie.
B.CEFALEEA DE TENSIUNE-TTH
-durere localizata la nivelyul regiunii occipital sau vertex
-este bilaterala
-de regula este nepulsatila
-se poate asocial uneori cu greata
-dureaza de la ore la zile
-accentuate de suprasolicitare psihica.
Cefaleea de tip “cluster” –”in ciorchine”
• Durere severa,unilaterala
• Localizata in regiunea oculara
• Se asociaza cu congestive nazala unilaterala
• Rinoree,lacrimare,congestive conjunctivala ,mioza,ptoza palpebrala
• Dureaza 30-120 minute
• Apare mai mult noaptea
• Se remite in saptamani sau luni.
Cefaleea secundara-este o cefale ingrijoratoare,a carei cauza trebuie cautata atent,-afectiune

grava,cu evolutie imprevizibila.
Aspecte specific ale cefaleei secundare
• Infectie ,tumora intracraniana-cefalee cu debut recent,constanta,care influenteaza somnul sau
care se agraveaza treptat in saptamani
• Hemoragia intracraniana-cefaleea aparuta brusc,foare severa,cu character exploziv
• Anevrism fisurat,HIC,disectie arteriala-cefaleea declansata de effort,care se poate asocial si cu o
forma de cefalee primara
• Traumatism,AVC-cefalee insotita de somnolenta si confuzie
• Arterita temporala,glaucoma,AVC-cefalee nou instalata la o persoana varstnica
SEMNE DE ALERTA :
• Febra-meningita,sinuzita purulenta,otita,abces dentar,infectii
• Rigiditatea cefei-meningita
• Deficite neurologice focale sau HTA (TA sistolica >200 mmHg,TA diastolica>120 mmHg)
• Artera temporala sensibila si palpabila –HIC,arterita temporala.
Diagnostic paraclinic
• Probe de laborator-HLG,probe in flamatorii

• Radiografie regiunea cervicala
• Examen Fund de ochi
• EEG
• CT/RMN ,in colaborare cu medicul neurolog.
Diagnostic diferential –al cauzelor secundare.

Tratamentul:
• Tratamentul nefarmacologic-evitarea factorilor declansatori si precipitanti
• Tratamentul medicamentos
-Analgezice :Paracetamol-20 mg/kcorp doza initi,;a 4-6 ore.ala,apoi 15 mg/kcorp /diza (max 1g,doza)
-Alte AINS-Ibuprofe,-400 mg la 8ore,Acid acetilsalicilic- 600-1000 mg la adolescentcu
migrena,concomitant cu Paracetamol.
MIGRENA
-Antagonisti ai serotoninei-sumatriptan in migrenei si cefalee “cluster”,administrat sub un adin

forme:
-s.c.6 mg
-5-20 mg intranasal
-25 mg/doza oral(peste 12 ani)
-doza poate fi repetata la 30 minute.
Preventia acceselor de migrena

-ciproheptadina-0,25-1,5 mg/kgc/zi
-betablocanti-propranolol-2-4 mg/kg corp kgc/zi
-anticonvulsivante –gabapentina 10-40 mg/kg/zi
-antidepresive –amitriptilina 10-25 mg/doza.
TULBURĂRILE COGNITIVE – POSIBILĂ
URGENŢĂ ÎN CABINETUL MEDICULUI DE
FAMILIE
SEF LUCRARI DR. LAURA MARIA CONDUR
MEDIC PRIMAR MEDICINĂ FAMILIE
MEDIC SPECIALIST GERIATRIE GERONTOLOGIE
TULBURĂRILE COGNITIVE – POSIBILĂ URGENŢĂ ÎN CABINETUL MEDICULUI DE FAMILIE
• Creşterea speranţei de viaţă este indiscutabil legată de fenomenul de îmbătrânire, care reprezintă numărul de
persoane peste 65 de ani, comparativ cu scăderea semnificativă a celor cu vârstă sub 14 ani.
• ÎMBĂTRÂNIREA – se defineşte ca fiind un cumul de modificări progresive în structura: biologică; psihologică;

socială, a individului, fiind un proces îndelungat, care începe înainte de naştere şi continuă toată viaţa.
• Speranţa de viaţă a crescut impresionant în ultimii ani şi este de aşteptat să continue să crească în întreaga lume
şi în România.
• Se preconizează că în anul 2020 să fie peste 1000 milioane de persoane peste 60 de ani, faţă de 580 milioane în
1997.
• Desigur că starea de sănătate este esenţială pentru menţinerea calităţii vieţii, obiectivul principal fiind de a avea o
„viaţă independentă”, „o îmbătrânire frumoasă şi sănătoasa”.
Prelungirea duratei de viaţă a impus o clasificare a diferitelor etape care circumscriu conceptul de
persoană în vârstă, conform căreia se disting următoarele categorii:
» trecerea spre bătrâneţe sau perioada de vârstnic – între 65 - 75 de ani;
» bătrâneţea medie sau perioada de bătrâneţe între 75-85 (90) de ani;
» bătrâneţea avansată sau stadiul de longeviv, peste vârsta de 85 (90) de ani.
MODIFICĂRILE SPECIFICE PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE încep încă din perioada de adult,

perioada între 45-59 ani fiind desemnată ca vârstă de mijloc, „midalle age”, iar cea între 50-60 ani,
presenescenţă.
DE CE ACEASTĂ INTRODUCERE?
• BOALA CRONICA este de regulă apanajul pacientului vârstnic, care prezintă multe comorbidităţi, iar
ACUTIZARILE bolilor cronice pot prezenta:
1. aspecte variate;
2. cu implicaţii prognostice importante;
3. care au legătură cu particularităţile fiziologice, patologice şi farmacologice a acestui grup populaţional.
• În general, patologia vârstnicului este caracterizată de aceleaşi simptome şi semne care apar la celelalte
categorii de populaţie, dar în unele situaţii apar elemente semiologice modificate fie:
» datorită FACTORULUI VÂRSTĂ;
» datorită ALTORI FACTORI a căror implicare este mai evidentă la persoanele vârstnice.
Cei mai importanţi FACTORI care MODIFICĂ TABLOUL CLINIC al diverselor afecţiuni ale pacienţilor
vârstnici sunt:
• incidenţa crescută a unor afecţiuni la persoanele de vârsta a treia şi a patra: ATS cu diverse localizări; neoplasme;
osteoporoza; reumatismul cronic degenerativ;
• debutul şi evoluţia lentă a unor boli (atipic de multe ori);
• modificarea pragului de durere şi reactivitate scăzută → modificări atipice.
• Exemplu:
• » infarctul miocardic sau ulcerul gastro-duodenal – sunt deseori nedureroase şi debutează printr-o complicaţie mai mult sau
mai puţin severă;
• » febră, leucocitoza, creşterea VSH-ului – pot lipsi în bolile infecţioase severe:
• bronhopneumonie;
• peritonită, care se manifestă dimpotrivă cu hipotermie;
• agitaţia hiperkinetică specifică hipertiroidismului apare doar la 25% din pacienţii în vârstă.
- vulnerabilitatea sporită a unor organe şi sisteme funcţionale, altele decât cele afectate de o anumită boală:
• sensibilitate mare a sistemului nervos (la stress, dezechilibrelor metabolice, dezechilibre hidroelectrolitice, medicamente),
multe afecţiunii care de regulă nu afectează sistemul nervos şi se pot manifesta cu agitaţii, halucinaţii, delir.
- dificultate de comunicare dintre medic şi pacient – legate de scăderea memoriei, auzului şi
a celorlalte funcţii senzoriale → ceea ce determină:
• deteriorarea proceselor de integrare şi înţelegere ducând la ignorarea unor manifestări
clinice importante pentru precizarea diagnosticului sau pentru: urmărirea evoluţiei, stabilirea
prognosticului, depistarea precoce a unor complicaţii.
- modificarea stilului de viaţă maschează unele simptome.
- coexistenţa mai multor afecţiuni la acelaşi pacient duc la:
• mascarea simptomelor de debut a unei afecţiuni;
• intricarea manifestărilor clinice;
• modificarea tabloului clinic datorită folosirii unor medicamente (antihipertensive,
antianginoase, diuretice, hipoglicemiante, antireumatice, antalgice, sedative, antidepresive).
- modificarea farmacocineticii şi biodisponibilităţii medicamentelor datorită:
• scăderii absorbţii intestinale; reducerii masei musculare şi al conţinutului hidric al
organismului; modificări ale funcţiei hepatice şi a epurării renale duc la:
» apariţia unor reacţii adverse;
» fenomene de supradozaj;
» mascarea sau accentuarea tabloului clinic.
De aceea, PACIENTUL VÂRSTNIC CU BOALĂ CRONICĂ ŞI MULTIPLE COMORBIDITĂŢI poate
oferi de multe ori medicului de familie „surprize” şi constitui diverse situaţii medicale care să devină
URGENŢE DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT.
Creşterea numărului de vârstnici asociată cu creşterea frecvenţei tulburărilor cognitive, inclusiv a

dementei , implică o abordare nouă, complexă a urgenţelor, în special a urgenţelor bolilor cronice.
DEFICITUL (TULBURĂRILE) COGNITIVE
• DEFINIŢIE: Starea clinică caracterizată prin declin al funcţiei cognitive mai mare decât declinul aşteptat pentru o
anumită vârstă şi pentru un anumit nivel educaţional, care nu interferă cu activităţile zilnice ale individului.
• DETERIORAREA COGNITIVĂ include afectarea mai multor funcţii psihice şi anume

- memoria;gândirea;
- atenţia;concentrarea;
- rezolvarea problemelor;capacitatea de abstractizare şi de secvenţializare a acţiunilor, controlul emoţional şi
motivaţia.
• Dintre indivizii cu deficit cognitiv uşor aproximativ 50-80% dezvoltă în evoluţie demenţă.
• În decursul unui an un procent de 6-25% dintre pacienţii cu deficit cognitiv uşor evoluează spre demenţă
comparativ cu vârstnicii fără deficit cognitiv uşor a căror rată de progresie este de 1-2 ani.
• Exista de asemenea date că rata de progresie a deficitului cognitiv uşor este de 10-17% anual, ajungând la o
progresie de 50% în 5 ani şi de 100% în 10 ani.
Toate acestea demonstrează:
- necesitatea diagnosticului precoce al deficitului cognitiv în general şi a celui uşor în special;
- instituirea cât mai rapidă a unui tratament adecvat în scopul îmbunătăţirii funcţiei cognitive
globale a pacientului pentru a încetini progresia spre demenţă.
Prin urmare, aş aborda TULBURĂRILE COGNITIVE ca posibile URGENŢE în practica

MEDICULUI DE FAMILIE din 2 perspective
:
I. DEFICITUL COGNITIV UŞOR – urgenţă de diagnostic şi tratament în contextul depistării
precoce, tratamentului şi prevenirii progresiei declinului cognitiv spre DEMENŢĂ →
PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ.
II. DEFICITUL COGNITIV UŞOR → urgenţă de diagnostic a altor afecţiuni:

- prim simptom în diferite afecţiuni somatice;
- semn de debut a unor decompensări în evoluţia unor boli cronice.
În aceste situaţii deficitul este parţial sau total reversibil cu condiţia îndepărtării cauzei care a
generat-o 10-20% cazuri.
I. DEFICITUL COGNITIV UŞOR – RISC DE A DEZVOLTA DEMENŢA:
• Conform GHIDULUI DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN DEMENŢE 2009.
• DEMENŢELE – sunt în marea majoritate afecţiuni neurodegenerative caracterizate prin alterarea persistentă şi
progresivă a funcţiilor cognitive, cu evoluţie către invaliditate şi moarte prematură.
• Din punct de vedere SEMIOLOGIC → DEMENŢA se defineşte printr-o deteriorare cognitivă globală, care implică un
declin faţă de nivelul anterior de funcţionare şi care asociază o gamă largă de simptome: psihice;
psihologice;comportamentale.
• FUNCŢIILE COGNITIVE AFECTATE în mod obişnuit sunt:
- memoria;capacitatea de învăţare;
- atenţia;orientare;
- calculul; limbajul;
- gândirea;judecata.
• Aceste tulburări ale funcţiilor cognitive sunt uneori precedate şi aproape întotdeauna însoţite de:
- tulburări ale controlului emoţional;
- modificări ale personalităţii sau simptome psihiatrice: apatie,depresie tulburări psihotice
- tulburări comportamentale.
Pacienţii prezintă în cadrul DEFICITULUI COGNITIV UŞOR:
- tulburări de – memorie, atenţie, limbaj, care sunt cuantificabile prin TESTE PSIHOLOGICE la care performanţa
pacientului este scăzută comparativ cu un individ cu funcţii cognitive intacte.
Aceste modificări sunt sesizabile de către anturaj.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL este foarte important şi PREVENŢIA evoluţiei spre DEMENŢĂ → O URGENŢĂ.
II. TULBURĂRILE COGNITIVE → URGENŢĂ DE DIAGNOSTIC AL ALTOR AFECŢIUNI:
• Deşi se considera că factorul vârstă alterează funcţiile intelectuale (pierderea memoriei recente) într-un
număr mare de cazuri, perturbarea activităţii nervoase superioare la vârstnici, se manifestă prin:
- amnezii severe;
- confuzie;
- letargie;
- delir;
- depresie;
- insomnie;
- tulburări de comportament;
- au la bază o afecţiune somatică sau neuropsihica sau o exacerbare a unei afecţiuni cronice;
- este parţial ori total reversibilă cu condiţia îndepărtării cauzei care a generat-o.
Care ar fi aceste situaţii? În care DIAGNOSTICUL ŞI INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ devin o URGENŢĂ.
A. BOLILE INFECŢIOASE;
B. DEZECHILIBRE METABOLICE ŞI HIDRO-ELECTROLITICE;
C. BOLILE CARDIO-VASCULARE;
D. BOLILE ENDOCRINE;
E. INTOXICAŢIILE;
F. CARENŢELE;
G. TRAUMATISME;
H. TUMORI.
• Pentru DIAGNOSTICUL DE URGENŢĂ este esenţial:

- debutul brusc cu: - dezorientare;
- agitaţie;
- lipsa atenţiei;
- tulburarea memoriei, care survin pe un fond de anxietate.
- pot fi prezente şi – halucinaţii;
- tulburări de vorbire
A. BOLILE INFECŢIOASE:
• CARACTERISTIC:
• La persoanele vârstnice, toate infecţiile se caracterizează prin:

- discreţia semnelor clinice specifice (care generează mari erori de diagnostic);
- febra de foarte multe ori lipseşte (printr-o deficienţă a sistemelor termoregulatoare).
• În schimb, se poate observa:

• somnolenţă prelungită sau insomnie rebelă;
• o astenie marcată, cu adinamie şi abulie;
• depresie uneori însoţită de anxietate;
• tulburări ale comportamentului mergând până la o schimbare de personalitate (care îngrijorează familia);
• obnubilarea până la stări confuzionale;
• stării halucinatorii sau delirante însoţite de confuzie sau/şi agitaţie psihomotorie;
• fenomene psihoorganice (tulburări de memorie – dezorientări temporo-spaţiale).
Aceste manifestări se instalează rapid (în câteva zile) sau brusc (câteva ore) şi dau impresia
unei afecţiuni mentale acute.
De aceea, prof. C. Bălăceanu Stolnici, spunea că „orice geriatru”, iar eu aş spune că „orice
medic de familie”, „TREBUIE SĂ AIBĂ ÎN MINTE MODELUL”: „Un bătrân, în special peste 75 de
ani, care prezintă o modificare şi, mai ales, o deteriorare bruscă mentală trebuie considerat în
primul rând ca un bolnav suferind de o: - INFECŢIE ACUTĂ BRONHO-PULMONARĂ sau –
INFECŢIE ACUTA URINARĂ”.
OBLIGATORIU:
- să se identifice urgent boala;
- să se aplice cât mai rapid tratamentul antiinfecţios specific.
URGENŢA INTERVENŢIEI TERAPEUTICE este explicată de faptul că:
- persoanele vârstnice au o rezistenţă scăzută şi se deteriorează rapid şi uneori ireversibil.
În plus:
- au o încărcătură polipatologică, cu multiple boli cronice şi comorbidităţi şi starea infecţioasă
poate acutiza şi agrava evoluţia celorlalte afecţiuni;
- vârstnicul se deshidratează foarte repede → ceea ce poate antrena o degradare biologică
semnificativă (mai ales renală) → uneori letală.
B. DEZECHILIBRELE METABOLICE ŞI HIDRO-ELECTROLITICE:
• deshidratarea;
• hipoglicemia;
• acidoza diabetică;
• insuficienţa renală cronică;’
• Dementa de dializă;
• insuficienţa hepatică.
• HIPOGLICEMIA:
• sunt frecvente situaţiile în care la vârstnic se manifestă prin SEMNE DE HIPOFUNCŢIE într-un anumit
teritoriu cerebral ca:
» apatie;
» tulburări ale memoriei
» confuzie;
» căderi;
» conversaţie dificilă
• Sau:
C. BOLILE CARDIO-VASCULARE ŞI FACTORII DE RISC CARDIO-VASCULARI:
• Studii multiple au arătat că:patologia cardio-vasculară şi factorii de risc cardio-vasculari determină modificări la
nivelul statusului cognitiv.
• HTA induce deteriorarea cognitivă, existând o corelaţie semnificativă, statistic, între valorile mari tensionale şi
deficitul cognitiv.
• Cel mai frecvent influenţate de creşterea valorilor tensionale sunt:
- atenţia şi memoria de fixare.
• Obezitatea, dislipidemia → determină modificări negative asupra funcţiilor cognitive.
• STUDII – au arătat că valori mari ale colesterolului – prezintă corelaţii cu semnificaţie statistică cu accent deosebit
pe:
- atenţie;orientare;
- memorie recentă;memorie pe termen lung.
• FUMATUL → contribuie la deteriorarea cognitivă.
• există legături semnificative între numărul de ţigări fumate zilnic şi tulburările cognitive existente, deficitul
cognitiv fiind cu atât mai mare cu cât numărul de ţigări fumate zilnic este mai mare.
• Alte cauze:
- tulburările de ritm → FA risc de AIT;
- insuficienţă cardiacă.
ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL → AIT
• La vârstnici → decompensarea cognitivă care se manifestă prin tulburări psihoorganice de intensităţi

variabile, care apar sau se agravează evident în momentul constituirii leziunii de focar.
• Aceste tulburări pot crea probleme de DIAGNOSTIC şi TREBUIE considerate o URGENŢĂ.
• O formă particulară de AVC hemoragic este HEMATOMUL INTRACRANIAN.

- Unele hematoame cronice cu localizare frontală (fie posttraumatice, fie intradurale) evoluează la vârstnici cu
un SINDROM DEMENŢIAL (respectiv deficit cognitiv).
• !!! IMPORTANT:
• De aceea – în faţa unui SINDROM CEREBRAL ORGANIC, a cărui etiologie nu a fost precizată, trebuie să nu
uităm posibilitatea unui HEMATOM.
DEFICITUL COGNITIV VASCULAR:
• este foarte frecvent în patologia cabinetului de MEDICINĂ DE FAMILIE;
• este o problemă extrem de importantă, care atinge vârste din ce în ce mai joase;
• poate deveni o URGENŢĂ în cabinet, la un pacient cronic, cu multipli factori de risc vascular;
• în general, examinarea sistematică a funcţiilor cognitive nu se fac la pacienţii cu BVC şi nici la persoanele de
risc vascular sau la cei cu risc de a dezvolta demenţă;
• nu este de neglijat faptul că modificările uşoare sau medii ale funcţiilor cognitive pot trece neobservate la o
examinare clinica de rutină, datorită capacităţilor de compensare, mai ales în cazul pacienţilor cu o instruire
şi educaţie mai înaltă sau activitate socio-profesională păstrată.
DEFICITUL VASCULAR, în contrast cu DEFICITUL COGNITIV DEGENERATIV:
- are o evoluţie cu agravări episodice;
- cu multiple atacuri cerebrale (uneori subclinice), care au efect cumulativ producând astfel o degradare în trepte
deşi o ameliorare oarecare este posibilă după evenimentele acute.
• CARACTERISTIC:
- debutul propriu-zis este greu de recunoscut, familia solicitând consult medical doar la apariţia sindromului
confuziv sau a tulburărilor de comportament.
• ANAMNEZA atentă depistează de multe ori:
- episoade de incontinenţă emoţională;
- tulburări de memorie care sunt explicate de bolnav sau familie prin diferite circumstanţe;
- tulburări de personalitate – prezente în diferite stadii ale bolii: bolnavul devine irascibil, agresiv, alteori depresiv
sau apatic;
- sindromul confuziei, considerat un sindrom important → episoade de dezorientare în timp şi spaţiu;
- sindromul depresiv poate provoca tulburări cognitive materializate şi prin testări neuropsihologice.
• Prin urmare, DEFICITUL COGNITIV DE CAUZĂ VASCULARĂ poate fi considerat o URGENŢĂ DE DIAGNOSTIC ŞI
TRATAMENT.
D. BOLILE ENDOCRINE:
- hipotiroidia;
- hipertiroidia;
- sindromul Cushing.
• HIPOTIROIDIA: prevalenţa este mai mare la populaţia vârstnică (peste 65 de ani) decât la cea tânăra, cu o
incidenţă mai mare la femei decât la bărbaţi.
• tulburările cognitive, retard psihomotor, depresie, constipaţie, intoleranţă la frig → pot fi primele manifestări
de boală, în contextul stadiului avansat.
E. INTOXICAŢII:
• intoxicaţia alcoolică;
• intoxicaţia cu CO, Pb, Hg;
• intoxicaţia cu pesticide;
• intoxicaţia medicamentoasă → barbiturice, antidepresive triciclice, digitală, litiu;
• droguri: cocaină.
F. CARENŢE VITAMINICE:
- deficitul de vitamine: B12, B1, B6, acid folic;
- hipoxie în anemie cu Hb < 7g%.
• DIAGNOSTICUL:
- ANAMNEZA → foarte importantă → FACTORI DE RISC;
- HETEROANAMNEZA → antecedente patologice familiare;
- EXAMENUL GENERAL → se va face cu mare atenţie privind eventualele: afecţiuni pulmonare, cardio-vasculare,
hepato-pancreatice, renale cu insuficienţă renală, boli sistemice, anemie, boli metabolice, şi în funcţie de situaţie
se va apela la medicul de altă specialitate în competenţa căruia cade afecţiunea respectivă şi care poate să
recurgă la examinări paraclinice specifice.
- EXAMENUL NEUROLOGIC COMPLET → foarte importante: semnele de focar neurologic, semnele legate de AVC,
sindroame extrapiramidale;
- EXAMENUL PSIHIATRIC;
- TESTAREA FUNCŢIEI COGNITIVE → MMSE → uşor de efectuat sub îndrumarea medicului de familie;
- DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL → foarte important;
- Se pot recomanda si alte examinări paraclinice care pot depista alte cauze de tulburări cognitive.
EXAMINĂRI PARACLINICE CARE POT DEPISTA AFECŢIUNI CAUZATOARE DE TULBURĂRI COGNITIVE
Examinări Cauze posibile ale demenţei
ECG, radiografei toracică, Boli cardiopulmonare, hipoxie cerebrală

echografie
Examinări hematologice, Anemie, carenţă de vitamină B12, carenţă de acid
B12, acid folic folic, mielom multiplu
Glicemie, teste de toleranţă Hipo-hiperglicemie

la glucoză
Ionogramă, electroliţi Tulburări electrolitice
VDRL, teste pentru HIV I Ues, SIDA
Funcţii hepatice, echografie Insuficienţă hepatică, encefalopatie hepato-portală

abdominală
EXAMINĂRI PARACLINICE CARE POT DEPISTA AFECŢIUNI CAUZATOARE DE TULBURĂRI COGNITIVE
Metabolismul cuprului Degenerescenţă hepatocerebrală
Funcţii pancreatice Encefalopatie pancreatică
Funcţii renale Insuficienţă renală
Teste pentru porfirie Porfirie
Droguri, nivelul seric al Dependenţă de droguri, medicamente, supradozaj

medicamentelor
Determinări enzimatice Enzimopatii
T3, T4, TSH, funcţia tiroidei Hipotireoză, hipertireoză
Nivelul de cortizol, testul supresiv cu Sindrom Cushing

dexametazonă
CONCLUZII
• Depistarea precoce a DISFUNCŢIEI COGNITIVE trebuie să devină O PRIORITATE, diagnosticul şi

tratamentul precoce al deficitului cognitiv uşor şi mediu reducând incidenţa dezvoltării diferitelor
tipuri de demenţă.
• DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL în faţa unui deficit cognitiv brusc apărut, este obligatoriu, putând fi
vorba fie de o acutizare pe fondul unei demenţe cronice, progresive, ireversibilă, dar şi de o urgenţă
medicală de altă cauză reversibilă, a cărui debut poate fi prin tulburări cognitive.
• DEFICITUL COGNITIV VASCULAR- este o problemă foarte importantă → se impune SCREENING
pentru depistarea precoce a modificărilor cognitive şi pentru crearea unei baze de date pentru
pacienţii cu RISC DE DEMENŢĂ (cei cu AVC, cu boli degenerative cerebrale, alcoolism, cazuri de
demenţă în familie etc.).
• TULBURĂRILE COGNITIVE reprezintă o patologie extrem de importantă care trebuie abordată
MULTIDISCIPLINAR, medicul de familie având rolul central în MANAGEMENTUL PACIENŢILOR CU
DEFICIT COGNITIV.
BIBLIOGRAFIE
• Luiza Spiru, Ioan Romoşan » “ Tratat de geriatrie” → Ed. Academiei Ana Aslam Internaţional Bucureşti, 2004
• C. BălăceanuStolnici » “Geriatrie practică” → Ed. Medicală Amaltea, Bucureşti, 1998
• Olimpia Ghidroi » “Geriatrie şi Gerontologie” → Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2003
• Dr. Joacăbine Cătălin » “Deteriorarea cognitivă – factori vasculari de predicţie” → Teză de doctorat, Iaşi, 2012
• Dr. Corneliu Grecu » “Depistarea şi tratamentul precoce în deficitul cognitiv uşor” → Teză de doctorat, Arad, 2012
• Ovidiu Băjenaru, Bogdan O. Popescu, Cătălina Tudose » “ Ghid de diagnostic şi tratament în demenţe” → UMF Carol Davila,
2009
• Dr. Szaboles Szatmari, Jozsef Szasz, Maria Szatmari » “ Deficitul cognitiv vascular” → Clinica Neurologie Tg. Mureş BMJ,
2004
“ Să fii veşnic tânăr nu înseamnă să ai 20 de ani, înseamnă să fii
optimist, sa te simţi bine, să ai un ideal în viaţă pe care să îl
cucereşti.”
PROF. DR. ANA ASLAN
MONITORIZAREA PACIENTILOR CU BOLI CRONICE IN
PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE
INGRIJIRI LA DOMICILIU
INGRIJIRI PALIATIVE
CURS
S.L.Dr.Laura Maria Condur
MONITORIZAREA PACIENTILOR CU BOLI CRONICE IN PRACTICA
MEDICULUI DE FAMILIE
-activitate esentiala in cabinetul de Medicina de Familie
Medicul specialist de Medicina de Familie este cel care trebuie sa stie sa faca “sinteza de
diagnostic si tratament”,in cazul pacientilor cu multiple comorbiditati,asa cum sunt de cele mai
multe ori pacientii cu boli cronice.
• Evaluarea periodica (clinica si paraclinica)
• Reevaluare periodica a schemei de tratament
• Colaborarea cu celelalte specialitati.
Bolile cronice cel mai frecvent monitorizate in cabinetul de Medicina de Familie :
• Boli cardiovasculare :HTA,boala coronariana,insuficienta cardiac,valvulopatii,tulburari de ritm
cardiac(FA,in special)
• Boli pulmonare cronice:BPOC,astm bronsic,cord pulmonar cronic
• Boli metabolice:DZ tip 2,dislipidemii,obezitate.
Boli cronice monitorizate in cabinetul de MF-continuare
• Boli renale:-Boala cronica de rinichi
• Boli autoimune:-Poliartrita reumatoida,spondilita anchilopoietica,dermatomiozita,boli de
collagen(LES)
• Boli endocrine:-hipotiroidie,hipertiroidie,hiperparatiroidism,boala Cushing,boala Addison
• Boli neurologice:-AVC,sechele AVC,boala Parkinson
• Boli psihice:-sindroame depresive,anxietate,tulburare afectiv-bipolara,schizofrenie,dementa.
• Boli neoplazice :tumori cu diferite localizari
• Boli digestive:boala ulceroasa,hepatite cronice,ciroza hepatica,boala inflamatorie intestinala.
Registru de evidenta a bolnavilor cronici

Monitorizarea bolilor cronice se face periodic la 1-3-6 luni ,in functie de patologie si evolutie.
I.Monitorizarea bolilor cardiovasculare
• Examen clinic general complet al pacientului

• Examen clinic minutios aparat cardiovascular
CORD-Inspectie
-Palpare
-Percutie
-Ascultatie
ARTERE PERIFERICE –palpare/ascultatie
SISTEM VENOS-inspectie/palpare
• Masurare corecta a TA-la ambele brate,atat in clinostatism,cat si in ortostatism.
• EKG
• Oscilometrie sau index glezna-brat
• Radiografie cord-pulmon
Monitorizarea bolilor cardiovasculare-continuare
• Recomandare echo-cord-in functie de patologie

• Examen Fund de Ochi
• Examene de laborator-se pune accent ,in special,pe evaluarea :
-metabolismului glucidic
-metabolismului lipidic
-functiei renale
• INR lunar-pentru pacientii care primesc tratament anticoagulant oral,clasic (Acenocumarol-

Sintrom,Trombostop).
II.Monitorizarea bolilor pulmonare cronice
• Examen clinic general complet
• Examen aparat respirator amanuntit:Inspectie,Palpare,Percutie,Ascultatie.
• Radiografie toraco-pulmonara
• Pulsoximetrie
• Probe ventilatorii respiratorii(spirometrie)
• Teste alergologice-recomandare,daca este cazul
• Ex.laborator-HLG completa,VSH,fibrinogen,proteina C reactiva,gazometrie sanguine,cultura
sputa(daca este cazul).
III.Monitorizarea bolilor cronice digestive
Boli hepatice-hepatite cronice,ciroza hepatica.

• Examen clinic general complet,cu accent pe abdomen
• Examen clinic aparat digestiv-inspectie,palpare,percutie,ascultatie
• Examene de laborator-Hemoleucograma complete,VSH,fibrinogen
-probe hepatice:TGP,TGO,GGT,Fosfataza alcalina
-bilirubina totala,directa si indirecta
-electroforeza proteinelor serice
-amilaza serica
-glicemie
-metabolism lipidic:colesterol,trigliceride,lipide
-teste coagulare,functia renala,ionograma
-marker virali si/sau tumorali:Ag Hbs,Ac anti HVC ,alfa-fetoproteina,Ag
carcinoembrionar,CEA 19,etc
Ecografie abdominala
Recomandare:esogastroduodenoscopie sau colonoscopie –dupa caz.
IV.Monitorizarea bolii cronice renale (Boala cronica de rinichi,litiaza renala etc.)

• Examen clinic aparat uro-genital-palpare loje renale
-palpare puncte ureterale
-manevra Giordano bilateral.
• Examene de laborator –Hemoleucograma complete
-probe functionale renale(uree,creatinine –RFG-Rata filtrarii
glomerulare,acid uric,examen sumar urina,urocultura(cu antibiograma,daca este
cazul),microalbuminurie,proba Addis,PSA(marker pentru afectarea prostate).
• Ecografie reno-vezicala
• Recomandare:radiografie renala simpla sau urografie i.v.
V.Monitorizarea Diabetului Zaharat
Ritmul de monitorizare este de 2 ori pe an de catre Medicul de Familie si de 2 ori pe an de catre medicul
diabetolog.
• Examene de laborator:glicemie,metabolism lipidic,evaluarea functiei renale,examen sumar urina.
-dozarea Hb A1 c-la 6 luni
-microalbuminurie (pe 24 ore)
• Evaluarea cardiovasculara periodica
-examinare cord si sistem arterio-venos periferic
-ascultatie artera carotida
-masurare TA,FC
-indice glezna –brat-evaluare arteriala precoce
• Examen oftalmologic-anual cu examen Fund de Ochi
V.Monitorizarea Diabetului Zaharat-continuare
• Examen neurologic periodic

-depistarea precoce a semnelor de neuropatie periferica
• Anual-internare,daca se impune(pentru o evaluare completa).
VI.Monitorizarea bolilor reumatologice autoimune-in colaborare cu medicul reumatolog.

Artrita reumatoida
Spondilita ankilopoietica
Colagenoze-LES,dermatomiozita,etc.
• Examen laborator:Hemoleucograma complete
Teste de inflamatie
VI.Monitorizarea bolilor reumatologice autoimune-continuare
• Examene laborator:Teste imunologice si serologice specifice

Teste functionale renale
Teste functionale respiratorii
• Examen periodic medic reumatolog
• Radiografie cord-pulmon
• Radiografie la nivelul articulatiilor interesante
• Supraveghere si monitorizare a tratamentului specific,evidentierea si tratamentul reactiilor
adverse ce pot sa apara-medicul de familie
VII.Monitorizarea bolii neoplazice
Se face in stransa colaborare cu medicul oncolog.
• Examen clinic general complet-pentru a putea fi depistate la timp si precoce eventualele recidive
sau metastaze.
• Identificarea rapida de reactii adverse ale tratamentului specific antineoplazic
(chemoterapie,radioterapie) si tratament precoce.
• Examen de laborator:Hemoleucograma completa,glicemie,teste privind functia renala,functia
hepatica,marker tumorali.
• Evaluare imagistica periodica (in colaborare cu medicul oncolog)-examen
radiologic,ecografie,CT,RMN.
VIII.Monitorizarea bolilor neurologice

• Examen oftalmologic –examen Fund de Ochi,Tensiune Oculara
• Examen neurologic-medic neurolog
• Examene de laborator-Hemoleucograma completa
-glicemie
-metabolismul lipidic
-teste de evaluare a functiei renale
-teste coagulare.
IX.Monitorizarea bolilor psihice
Obligatoriu se recomanda evaluarea psihiatrica periodica.

• Monitorizarea evolutiei,identificarea reactiilor adverse ale tratamentului
• Examene de laborator (cel putin o data pe an)
-Hemoleucograma completa
-probe hepatice
-probe renale
-EKG.
Pacientul cronic –prezinta mai multe comorbiditati
-trebuie abordat integral
-presupune sinteza de diagnostic si tratament
-necesita abordare centrata pe pacient.
INGRIJIREA PALIATIVA IN PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE-
PRINCIPALELE SEMNE SI SIMPTOME
INGRIJIREA PALIATIVA
• Definitia OMS(1990,revizuita in 2002)-”Ingrijirea paliativa este ingrijirea menita sa amelioreze
calitatea vietii pacientilor si familiilor acestora,pentru a face fata problemelor cauzate de boli
incurabile cu prognostic limitat;ingrijirea se concentreaza pe prevenirea si inlaturarea
suferintei,prin identificarea precoce,evaluarea si tratarea impecabila a durerii si a altor problem
fizice,psiho-sociale si spirituale.”
• Definitia EAPC (European Association for Palliative Care)-”Ingrijirea paliativa este ingrijirea active
totala a pacientilor a caror boala nu raspunde la tratamentul curative.Este essential controlul
durerii ,al altor simptome si problem sociale,psihologice si spirituale:”.
• Ingrijirea paliativa este interdisciplinara si cuprinde pacientul,familia si comunitatea.

MEDICUL SPECIALIST DE MEDICINA DE FAMILIE –IMPLICAT IN
ACORDAREA INGRIJIRILOR PALIATIVE,LA DOMICILIUL PACIENTULUI
Medicul specialist de Medicina de Familie :
• Are o viziune de ansamblu asupra pacientului si patologiei acestuia,contextulyi familial
• Cunoasterea in timp a pacientului si familiei acestuia ii permite o abordare medicala tintita care
tine cont de nivelul de educatie ,religie,convingerile personale ale acestuia.
• Pacientul si familia au incredere in medicul de familie ,ceea ce ajuta conduit terapeutica si

suportul psihic,atat de necesar in astfel de situatii.
PRINCIPALELE SEMNE SI SIMPTOME INTALNITE IN INGRIJIRILE PALIATIVE
1.DUREREA
• Cel mai frecvent simptom intalnit
• Prezent ,mai ales ,la pacientii cu patologie oncologica ,dar si in alte boli cronice grave.
Definitie-ASP(Asociatia Internationala pentru Studiul Durerii)

“O experienta senzoriala si emotionala neplacuta asociata cu leziuni tisulare actuale sau potentiale
sau descrisa in termenii unei astfel de leziuni ,durerea este intotdeauna subiectiva”.
Altfel spus ,”durerea este,prin urmare,ceea ce bolnavul spune ca doare ,este ceea ce pacientul
descrie si nu ceea ce cred ceilalti ca e.”
TIPOLOGIA DURERII
• Momentul debutului
• Durata
• Cauza
• Localizarea
Durerea cronica-afecteaza ,de cele mai multe ori,calitatea vietii.
-se insoteste de :depresie,tulburari de somn,tulburari de comportament.
Cauze:
• afectiuni neoplazice –prin leziuni cu character infiltrative/ulcerative,suprainfectii,compresii
• “debilitatea organismului”-infectii de cauze diferite
-imobilizarea prelungita(escare,constipatie)
-durere musculo-scheletica
-tromboze ,emboli.
DUREREA CRONICA-CAUZE
• Reactii secundare ale unor tipuri de tratament

-chimioterapie,radipoterapie,hormonoterapie,corticosteroizi.
• Comorbiditati-colica renala,biliara
-discopatia
-osteoporoza
-TEP(tromboembolism pulmonar),durerea psihogena.
DUREREA CRONICA-DIAGNOSTIC
• Anamneza amanuntita-ajuta la stabilirea etiologiei(cauzei)
Se urmareste:-modalitatea de debut -evolutia
-localizarea -modul de raspuns la terapia antialgica
-iradierea -factorii care amelioreaza sau agraveaza durerea
-intensitatea -simptomele ce se pot asocial.
“SCALE DE APRECIERE” ale intensitatii durerii.
SCALA ANALOG –VIZUALA (SAV)-cea mai utilizata –o scala numerica de la 0(fara durere) la 10
(durere severa).
-I-----I-----I-----I-----I-----I-----I-----I-----I-----I-----I------
Fara durere 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Durere
Apreciaza durerea ca intensitate in raport cu nivelul de perceptive a durerii pe care il are pacientul.
Desi este o apreciere subiectiva,este utilizata des in practica pentru a modula tratamentul
analgezic.
Tratamentul durerii –conform OMS

SCALA DE ANALGEZICE -3 TREPTE
• TREAPTA I-analgezice neopioide+/-co-analgezice-poate fi administrate de Medicul de Familie
• TREAPTA II-opioide de treapta II /-co-analgezice –in colaborare cu medicul specialist in terapia
durerii
• TREAPTA III-opioide de treapta III +/- co-analgezice.
TRATAMENTUL DURERII –conform OMS
TREAPTA I
I.ANALGEZICE NEOPIOIDE –pot fi utilizate de Medicul de Familie
1.AINS (antiinflamatorii nesteroidiene)
a.Inhibitori neselectivi de ciclooxigenaza2(COX2)
• Acetati:Diclofenac,Aceclofen
• Indoli:Indometacin
• Propionati:Ibuprofen,Ketoprofen,Naproxen
• Oxicami:Piroxicam,Meloxicam
b.Inhibitorii selectivi de COX 2 c.Inhibitorii preferential selectivi de COX 2
• Celecoxib(Celebrex)
• Rofecoxib(Vioxx) -Nimesulid(Aulin)
• Etoricoxib(Arcoxia)
TRATAMENTUL DURERII (conform OMS)
2.ANALGEZICE-antipireticele cu effect antiinflamator slab

• Acetominofen-Paracetamol
• Metamizol-Algocalmin
• Salicilati-Acid acetilsalicilic(Aspirina)
Recomandarea este pentru un nivel usor al durerii(SAV-1-3)
-se incepe cu doze mici si apoi se cresc dozele treptat
-atentie! Reactii Adverse:
a. previzibile-dependente de doza-tip A
• Gastro-intestinale:ititatie gastrica
• Renale-retentive hidrosalina(edeme,cresterea TA)
• Hepatice –cresterea transaminazelor
• “inhibare ireversibila”a agregarii plachetare(aspirina)-afectare reversibila a hemostazei
TRATAMENTUL DURERII(conform OMS)
b.imprevizibile,independente de doza-tip B
• reactiile alergice
• afectare neurologica
• afectare hematologica :trombopenie,agranulocitoza,aplasia medulara
Atentie!la interactiunile medicamentoase !!!
Exemple: Aspirina,Naproxen-potenteaza actiunea medicamentelor anticoagulante

Aspirina-potenteaza actiunea ADO
-scad efectul medicatiei antihypertensive
TRATAMENTUL DURERII (conform OMS)
II.CO-ANALGEZICE
-pot fi utilizate de Medicul Specialist de Medicina de Familie
a.Antidepresive triciclice- Amitriptilina
-Doxepina
b.Antidepresive –inhibitorii selectivi de recaptare a serotoninei(SSRIS)
-Sertralina
-Citalopram
c. Anticonvulsivante- Carbamazepina
-Fenitoin
-Valproat de sodiu -Gabapentina
-Clonazepam -Pregabalin (utilizate in durerea neuropata)
TRATAMENT DURERE(conform OMS)
d.Corticosteroizii –Dexametazona
-Metilprednisolon
-Prednison
Indicatii:-metastaze
-durere in sindrom de compresiune medulara
-durerea in PR
e.Anxiolitice-Diazepam,Lorazepam-efect sedative
f.Antispastice –Mabeverina,Papaverina –in durerea viscerala sub forma de colici.

2.GREATA-VARSATURI
CAUZE:
• unele medicamente(ex.opioide,antibioticele)
• sepsis
• infiltrate maligna vestibulara
• sindrom de HIC
• constipatie
• chimioterapie/radioterapie
• insuficienta hepatica sau renala
TRATAMENT-etiologic,specific cauzei:
• nemedicamentos
• medicamentos-antiemetic
MEDICATIA ANTIEMETICA
Clasificarea medicatiei antiemetice (dupa Textbook of Palliative Medicine ,2000)
I.Medicatia antidopaminergica
a.Prokinetice:Metoclopramid-in staza gastrica
Domperidon
Cisaprid
b.Butirofenone :Haloperidol-in greata si varsaturi date de chimioterapie,opioide
c.Fenotiazine neuroleptice:-Clorpromazin
-Levomepromazin
-in greata si varsaturi de cauza medicamentoasa,in radioterapie
TRATAMENT -CONTINUARE
III.Medicatie anticolinergica
-derivati de atropine-ex.Scobutil-in hipersecretia gastr-intestinala,obstructive intestinala
IV.Medicatie antihistaminica
-Prometazina-in sindrom vestibular,HIC
V.Gaba-antagonisti-Benzodiazepine
Ex.-Lorazepam,Nitrazepam,Diazepam-in greata si varsaturi determinate de cause metabolice,psihogene,HIC.
VI.Corticosteroizii
-Dexametazona
-Metilprednison-in greata si varsaturi determinate de :chimioterapie,radioterapie,HIC,carcinomatoza
peritoneala.
3.DISPNEEA
DEFINITIE-senzatia subiectiva definita de pacient prin”lipsa de aer”.
CAUZE:
• Afectiuni pleuro-pulmonare-75%-
• Afectiuni cardiovasculare-IC,sindrom de vena cava superioara
• Cauze generale-anemie,febra,acidoza
• Cauze care determina ventilatie inadecvata-casexia,process neoplazic expansiv intraabdominal,ascita
• Cauze psihice-anxietatea,atacul de panica.
TRATAMENT:
• Oncologic-radioterapie si chimioterapie paliative
• Etiologic
• Simptomatic :-bronhodilatatoare :simpaticomimetice(Salbutamol)
metilxantine:Miofilin,Teofilina
-corticosteroizi:Dexametazona,Prednison
TRATAMENTUL DISPNEEI-CONTINUARE
3.benzodiazepine-pentru:
-scaderea anxietatii
-reducerea raspunsului muschilor respiratorii turaco-abdominali
-reducerea sensibilitatii centrului respiratopr la cresterea presiunii CO2
Important!
• Se administreaza cu f. mare atentie –risc de depresie respiratorie (in special Diazepam) la cei cu disfunctie
respiratorie.
• se administreaza in doze mici,care se pot creste treptat
• Exemple:Lorazepam (preferat)
Clonazepam,Midazolam,Diazepam(cel mai putin utilizat).
4.Oxigen pe sonda sau masca 3-4 l/min (dezavantaj-dependenta)
4.ANXIETATEA-DEPRESIA
CAUZE
• Factor genetic
• Sexul-sex feminin
• Factori biochimici-dezechilibre la nivel de neurotransmitatori:serotonina,norepinefrina,GAMA-anxietate
• Factori psihiatrici-depresia,atacul de panica,delirul
• Factori medicali –durerea acuta sau cronica,dispneea,greata,tulburari de ritm cardiac
-reactii adverse la medicamente,sevraj,factori metabolici.
DIAGNOSTIC
• Anamneza
• Cuantificarea nivelului de severitate a anxietatii-
• scala Hamilton (HAMA)
TRATAMENT ANXIETATE
A.Forma acuta-Atac de panica
• Lorazepam sau Diazepam ,la nevoie ,sau Haloperidol,oral,picaturi-5-10 pic.
B.Forma cronica-Sindrom anxios

• Lorazepam-2-4 sapt.1-2 mg/zi(cp-1 mg),apoi se reduce treptat doza,sau
• Seroxat –seara,sau
• Escilopram-10 mg/zi
Anxietate in asociere cu depresie:

Recomandare:-Citalopram sau
-Lorazepam sau
-Diazepam.
DEPRESIA
• Diagnostic-DSM IV de evaluare a unui episod depresiv major
I.Criterii majore:
• dispozitie depresiva
• anhedonia-lipsa placerii si a interesului
II.Criterii aditionale
• Apetit alimentar modificat sau scaderea ponderala cu peste 5%
• Insomnia sau hipersomnia
• Fatigabilitatea
• Sentimente de vinovatie sau inutilitate
• Agitatie psihomotorie
• Dificultate de concentrare
• Ganduri de suicid.
DEPRESIA
DIAGNOSTIC DE DEPRESIE MAJORA
• Cel putin 1 criteriu major si cel putin 5 criterii aditionale associate cu deteriorare functionala ,prezente pe
o perioada de cel putin 2 saptamani.
TRATAMENT-recomandat de medicul psihiatru
• Mirtazapina-doza unica ,seara
-actiune sedative usoara
-bine tolerat de varstnici
• Citalopram –se administreaza dimineata
-se prefera la persoanele varstnice
• Venlafaxina –cu effect analgesic adjuvant in durerea neuropata post-chimioterapie
• Fluxentina-numeroase interactiuni medicamentoase
• Duloxantin-adjuvant in durerea neuropata
CONSTIPATIA
Cauze :
• Cauze oncologice
-obstructie intestinala prin tumora
-compresie medulara la nivel lombosacrat
-compresia prin masa tumorala si pelvina
-hipercalcemia
• Dieta saraca in fibre ,hidratare insuficienta,inactivitate,imobilizare la pat
• Medicamente
-opioide,antiaciode (carbonat de calciu),preparate de fier,anticonvulsivante
• Patologii asociate
-diabet zaharat,hipoK,hemoroizi,fisura anala
TRATAMENT
I.Evaluarea cauzelor si severitatii complicatiilor
II.Se exclude prezenta unui fecaloma sau ocluzie intestinala
Obligatoriu-examen clini general
-tuseu rectal
Preventiv:
• Hidratare corecta
• Aport crescut de fibre vegetale in dieta
• Exercitii fizice
• Laxativ de stimulare(Senna-2-3 tb.seara) cu un laxative de inmuiere(Lactuloza -15 ml in doze crescande in
trepte).
TRATAMENT
• Tratarea cauzei:hipoK,hiperCa,DZ,hipotiroidie
• Laxative in doze crescande
-Bisacodil-5-10 mg seara +Lactuloza -10-60 ml/zi
Fecalom –Lactuloza -20-60 mlx3/zi

-Glicerina –supozitor+Bisacodil-supozitor
-Profilaxia constipatiei (dupa evacuare).
ESCARE-preventie si tratament.
ESCARE
ESCARA=leziunea de decubit
-consecinta /complicatie in cazul unei presiuni prelungite a unei parti din corp pe un plan dur.
Scala NORTON –prima metoda de evaluare a riscului de leziune sub presiune (1962)
Cuprinde 5 factori/itemi de evaluat:
1.Starea fizica a pacientului
2.Starea mentala
3.Activitatea
4.Mobilitatea
5.Incontinenta
Scor-1-4 –fiecare Item(1 situatia cea mai proasta-4situatia cea favorabila)

Riscul de aparitie a leziunilor de decubit este cu atat mai mare,cu cat punctajul este mai mic decat 12 puncte.
ESCARE-ULCERE DE PRESIUNE
MODIFICARI LA NIVELUL PIELII IN CADRUL PROCESULUI DE IMBATRANIRE

• Scade gradul de regenerare al pielii cu 50% pana la varsta de 70 ani
• Scade jonctiunea dintre epiderm si derm ,contactul dintre cele 2 straturi devine deficitar (se poate separa f.usor si rupe)\
• Scade sinteza de colagen
• Scade elasticitatera pielii
• Scade nivelul de grasime subcutanata-protective deficitara asupra musculaturii si a oaselor proeminente
Mecanismul patologic al dezvoltarii escarelor

Presiune Scaderea fluxului sanguin
I I
------------------------------------------------------------------------------
I I ESCARA
Ischemie si Necroza tisulara

Hipoxie
ESCARE
CLASIFICAREA ESCARELOR -4 Stadii

Stadiul 1-piele intacta,dar hiperemica –reversibila
Stadiul 2-subtierea dermului
-prezenta unei ulceratii superficiale
-incepe anoxia tisulara -----necroza epidermului -reversibile
Stadiul 3-ruptura totala a dermului

-ulceratia permite vizualizarea grasimii subcutane
Stadiul 4 –extinderea ulceratiei pana la muschi –aparitia necrozei,mirosului fetid si a puroiului.
Localizare- scalp,cot,omoplat,sacrum,calcai.
ESCARE
Factori de risc:
1.Extrinseci /mecanici:-presiune asupra tesutului cutanat
-frecarea
-forfecarea
-macerarea cutanata-favorizata de umezeala tegumentara locala
2.Intrinseci /clinici:-imobilizarea
-inactivitatea
-incontinenta sfincteriana
-malnutritia
-afectarea constientei
-utilizarea corticoizilor
-fumatul
ESCARE
• 3.Afectiuni medicale associate cu factorii intrinseci:

-anemie
-infectie
-boala vasculara periferica
-edem
-DZ
-AVC
-dementa
-alcoolism
-fracturi
-neoplazii.
ESCARE
TRATAMENT
• Stadiul 1-reducerea presiunii pe zona respectiva-schimbare pozitie pacient –saltele antiescara
-hidratarea zonei –solutie salina,ser fiziologic,pansament hidrocoloid
• Stadiul 2 –principalul obiectiv este de a pastra rana curate si protejata

-curatare doar cu ser fiziologic
-comprese filmate,pansament hidrocoloid si /sau hydrogel
• Stadiul 3 –scopul –prevenirea infectiei
-trebuie restabilit circuitul sanguine in zona afectata
-daca exista infectie :-cultura+antibiograma
-indepartarera tesutului necrotic
-obtinerea unei baze curate –exceptie-escara uscata de la nivelul calcaiului
• prognostic rezervat
ESCARE
• Stadiul 4-plaga se curata cu atentie
-pansament lejer
-daca osul este afectat –se foloseste pansament cu ser fiziologic –se schimba la 4 ore
-debridare chirurgicala ,urmata de grefare-in cazuri severe
-pot sa apara complicatii (osteomielita,artrita septica)-pot fi fatale
Factori suplimentari de gravitate
• Hb<12g/dl
• Limfocite <1200 /mmc
• Albumina <=3,5 g/dl
• Alegerea pansamentului –in functie de diagnosticarea corecta a stadiului in care se afla rana
• MATRICEA DE CLASIFICARE A CULORII LEZIUNII –negru-necroza uscata
-galben-necroza umeda
-rosu-granulatie maro pal-repitelizare
ESCARE
• PROTOCOL DE PREVENTIE SI TRATAMENT AL ULCERELOR DE PRESIUNE
• SCALA NORTON
• SCALA NORTON PLUS
• SCALA DE PREVENTIE SSKIN

• TIPURI DE PANSAMENTE FOLOSITE:-pansamente film continuu semipermeabil
-pansament cu ioni de argint
-pansament hidro-active cu solutie Ringer
-pansament cu unguent pe baza de trigliceride si argint
-pansament hidroactiv
-pansament din fibre de alginate de calciu
-pansament dublu
-pansament cu spuma poliuretanica
-pansament hidroactiv cu spuma poliuretanica
-gel steril
CURS 9
CEFALEEA
• Simptom frecvent,prezrnt si la copil si la adult
• Cauze :-generale
-locale :-intracraniene
-extracraniene
Evaluare:-intensitate
-sediu
-caracteristici
-durata
-prezenta simptomelor neurologice asociate (pot furniza date despre
etiologie).
CEFALEEA-SIMPTOME DE INSOTIRE
• Greata,varsaturi,fotofobie sau fonofobie

• Cefaleea care perturba somnul
• Cefaleea de efort
• Cefaleea paroxistica cu debut recent ,
=leziuni organice.
CLASIFICARE –conform HIS
I.Cefaleea primara-benigna,recurenta-in 90%cazuri
II.Cefaleea secundara-determinate de diferite patologi sau conditii circumstantiale
sau simptomatice,mai mult sau mai putin severe.
CLASIFICAREA CEFALEEI
I.CEFALEA PRIMARA
• Migrena –cu aura (clasica) sau fara aura (comuna)
-determinate de vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
• Cefaleea de tensiune
• Cefaleea de tip “cluster”-sau “ciorchine”.
II.CEFALEEA SECUNDARA
• Afectiuni cranio-cerebrale :
a.de natura vasculara:-hemoragii cerebro-meningeale
-hematoame intracerebrale
-angioame
-ATS
-periarterita nodoasa
-tromboflebite cerebrale
Clasificare
Afectiuni cranio-cerebrale
b.Cauze de HT intracraniana :-tumori
-abcese
-edeme cerebrale
c.Meningite
d.Traumatisme.
• Afectiuni loco-regionale :-oculare
-nazale
-otice
-sinusale
-buco-dentare
-arterita temporala Horton
-afectiuni care intereseaza coloana cervicala.
CEFALEEA -CLASIFICARE
• Afectiuni la distanta :-afectiuni biliare
-afectiuni gastro-intestinale
-apendicita
-afectiuni cardiovasculare(HTA sau hta )
-afectiuni renale
-afectiuni endocrine
-afectiuni sanguine,ginecologice,obstetricale.
• Afectiuni de ordin general :-infectii acute
-alergii
-afectare psihica
-disfunctie endocrina
-toxice endo- si exogene
-tulburari metabolice.
• Afectarea nervilor cranieni
-nevralgia de :-trigemen
-occipital
-glosofaringian.
Anamneza:
• Durata cefaleei
• Localizarea,iradierea
• Caracterul pulsatil sau nu
• Severitatea
• Frecventa episoadelor dureroase ,momentul de aparitie
• Factorii declansatori
• Exista sau nu simptome care preced cefaleea(aura)
• Limiteaza sau nu activitatea zilnica
• Factori agravanti ,factori care amelioreaza durerea
• Tratamentul urmat
• Exista istoric familial de cefalee
• Exista boli associate.
Anamneza la copil--date referitoare
la :sarcina,travaliu,expulzie,crestere si dezvoltare,performante scolare
comportament,eventuale afectiuni neurologice.
Examenul clinic complet
• Masurarea PC,in vedera excluderii hidrocefaliei
• Ascultatia unui zgomot de tip”machinery-like”asimetric,la nivelul craniului,-poate sugera
o malformatie vasculara cerebrala.
• Monitorizarea limbajului,afectivitatii,nivelului de constienta.
MIGRENA
TRIADA CARACTERISTICA:aura vizuala:scotoame,fotopsie,senzoriala sau motorie ,cefalee
pulsatila unilaterala,greata ,varsaturi.
ALTE SIMPTOME:vertij,sensibilitate crescuta la zgomot si lumina,paloare a fetei de aceeasi
parte ,tahicardie,transpiratii profuze,revenire la normal dupa somn,de obicei.
MIGRENA-CRITERII DE DIAGNOSTIC
• Cel putin 5 atacuri care include:
• Cefaleea care dureaza 4-72 ore
• Cel putin 2 dintre urmatoarele:-localizare unilaterala
-caracter pulsatil
-intensitate moderata pana la severa
-incetineste sau opreste activitatea zilnica
-agravata de urcatul scarilor sau activitati similare,.
• Cel putin una dintre urmatoarele :-greata,varsaturi sau ambele
-fotofobie si/sau fonofobie.
CEFALEEA DE TIP “CLUSTER”-”IN CIORCHINE”
• Durere severa ,unilaterala

• Localizata in regiunea oculara
• Se asociaza cu congestie nazala unilaterala
• Rinoree,lacrimare,congestie conjunctivala,miozz,ptoza palpebrala
• Dureaza 30-120 minute
• Apare mai mult noaptea
• Se remite in saptamani sau luni.
CEFALEEA DE TENSIUNE-TTH
• Durere localizata la nivelul regiunii occipital sau vertex

• Este bilaterala
• De regula nepulsatila
• Sepoate asocial uneori cu greata
• Dureaza de la ore la zile
• Accentuata de suprasolocitarea psihica.
II.CEFALEEA SECUNDARA
• Este o cefalee ingrijitoare

• Trebuie cautata cauza foarte atent
• Poate fi cauzata de o afectiune grava,cu evolutie imprevizibila.
CAUZE
1. Infectie -cefalee cu debut recent,constanta,care influen-
2. Tumora intracraniana teaza somnul sau care se agraveaza treptat in
saptamani.
3.Hemoragie intracraniana ----------cefaleea aparuta brusc,foarte severa,cu caracter
exploziv
CEFALEEA SECUNDARA-CAUZE
3.Anevrism fisurat
HIC -cefaleea declansata de efort,care se poate asocia
Disectia arteriala si cu o forma de cefalee primara
4.Traumatism,AVC ------------cefalee insotita de somnolenta si confuzie
5.Arterita temporala -cefale nou instalata la o persoana varstnica

Glaucom
AVC
SEMNE CLINICE DE ALERTA
• Febra –meningita
-sinuzita purulenta
-otita
-abces dentar
-infectii
• Rigiditatea cefei-meningita
• Deficite neurologice focale sau HTA (TA sistolica >200 mmHg,TA diastolica
>120mmHg)
• Artera temporala sensibila si palpabila-HIC
-arterita temporala.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC
• Stabilirea etiologiei
• Cuprinde:-HLG
-probe inflamatorii
-radiografie regiunea cervicala
-examen Fund de ochi
-EEG
-CT si /sau RMN ,
in colaborare cu medicul neurolog
!!! Diagnosticul diferential –in special in cauzele secundare.
TRATAMENT –vizeaza ameliorarea simptomelor in formele de
cefalee primara
I.Tratament nefarmacologic
-educatia pacientului pentru:-evitarea factorilor declansatori(stress,oboseala)
-evitarea factorilor precipitanti (lumina puternica,
menstruatie,alcool,anumite alimente).
II.Tratament medicamentos
1.Analgezice –pentru toate tipurile de cefalee :
-Paracetamol-500-1000mg/doza ,maxim 4000 g/zi-la adult
- 20 mg/kgc doza initiala,apoi 15 mg/kg/doza ,administrat la 4-6 ore
-Alte AINS –Ibuprofen -10 mg/kgc/doza(maxim 400 mg/doza)administrat la 8 ore
-Acid acetilsalicilic 600-1000 mg la adolescent cu migrena,administrate
concomitant cu Paracetamolul.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
2.Antagonisti ai serotoninei
• Sumatriptan –in migrene si cefalee”cluster”
-administrat sub una din forme:
-s.c. 6 mg
-5-20 mg intranasal
-25 mg/doza oral(peste 12 ani)
-doza poate fi repetata la 30 de minute.
PREVENTIA
-ciproheptadina -0,25-1,5 mg/kgc/zi
-betablocanti-propranolol-2-4 mg/kgc/zi
-anticonvulsivante –gabapentina -10-40 mg/kgc/zi
-antidepresive –amitriptilina -10-25 mg/doza.
FORMULE MEMOTEHNICE
POUND (MIGRENA) SNOOP(CEFALEE SECUNDARA)
P-caracter pulsatil S-semne si simptome sistemice

O-debut-4-22 ore N-simptome sau semen neurologice
U-unilaterala O-debut brusc

N-greata sau varsaturi O-debut mai tarziu
D-dizabilitanta P-modificarea pattern-ului (tiparului)
OCHIUL ROSU
-cea mai frecventa tulburare intalnita in cadrul patologiei oculare

Mecanism de producere
-hiperemia vaselor conjunctivale ,episclerale sau ciliare
-eritemul pleoapelor
-hemoragia subconjunctivala
Cauze:
-conjunctivite alergice sau infectioase
-glaucomul cu unghi inchis-cea mai grava
-uveita
-ulcere corneene
-sclerita.
OCHIUL ROSU-SEMNE SI SIMPTOME DE INSOTIRE
• Durerea oculara-jena –dureri puternice ale globului ocular(criza de

glaucoma,irite,iridociclite)
• Simptome generale:greata,varsaturi,cefalee
• Simptome locale:fotofobie,prurit,lacrimare,edem palpebral,secretii
purulente,midriaza.
DIAGNOSTIC
• Anamneza-esentiala
• Inspectia ochiului
• Diagnosticul etiologic
OCHIUL ROSU-DIAGNOSTIC
ANAMNEZA-sursa principal de informatii
• debutul brusc al ochiului rosu-traumatism sau iritatie oculara directa
• durerea profunda –sclerita
• halourile sau marginile ca un curcubeu din jurul luminii-edem corneean
• fotofobia –escoriatie corneeana
-ulcer corneean
-uveita
• Diminuarea acuitatii vizuale –glaucom
-ulcer corneean
-hifema posttraumatica(sange in camera anterioara a ochiului)
-uveita
• eritem,prurit,secretie purulenta conjunctivala –la un adult tanar–conjunctivita bacteriana
(gonococica,Chlamydia trachomatis).
OCHIUL ROSU- DIAGNOSTIC
• Senzatia de uscaciune a ochiului ,eritem,prurit,fotofobie,dificultatea de miscare a
pleoapelor –blefarite,boli sistemice(sindrom Sjogren),femei varstnice (conjunctivita
sicca)
• Faringita,febra,conjunctivita palpebrala rosie,secretie apoasa abundenta –la copii-
conjunctivita virala
• Prurit,lacrimare,ochi rosii-la copil mare si adult-sezonier(febra fanului)
-perene –afectiuni alergice
• Durere,fotofobie,ochi rosu cu injectare predominant circumcorneeana,secretie purulenta
sau apoasa la persoanele purtatoare de lentil de contact si pe timpul noptii –
traumatisme corneene
suprainfectie bacteriana (pseudomonas,pneumococ,stafilococ)
keratita cu acanthamoeba
• pacientii cu compromitere imunitara sau care prezinta leziuni ale corneei secundare
contactului cu material vegetale sau agricole –keratita fungica
• Stare de rau general,febra,cefalee,senzatie de arsura sau prurit in regiunea periorbitala,eruptive
veziculara –herpes zoster oftalmic
• Ochi rosu
durere oculara intensa
vedere neclara
halouri in jurul surselor luminoase
+
greata,varsaturi,dureri abdominale =
GLAUCOM ACUT CU UNGHI INCHIS.
• Durere oculara unilaterala ,hiperemie,fotofobie,diminuarea vederii-uveita anterioara
• Hemoragii subconjunctivale-extravazari de sange sub conjunctiva –traumatisme minore,
(stranut,tuse),rareori spontane,nu asociaza scaderea acuitatii vizuale –nu au semnificatie patologica
(doar daca sunt `insotite de discrazii sanguine).
INSPECTIE
• Hiperemie conjunctivala
• Edem palpebral
• Secretii sau depozite purulente
PALPARE
• Ochi inchisi-glob ocular usor depresibil sau
-glob ocular dur-glaucoma
Ex.clinic-reactiile pupilare-pupile areactive la lumina –in glaucom
-capacitatea vizuala –scazuta in-iridociclite,uveita anterioara,
glaucom,ulceratii corneene,conjunctivita alergica-forme severe.
CT sau ecografia –suspiciunea de corp strain
-patologia intraoculara sau a orbitei
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
-conjunctivita bacteriana-culture pentru identificarea germenului
-keratoconjunctivita cu Chlamydia-prin examinarea materialului de raclaj
conjunctival colorat GIEMSA
-conjunctivita alergica-papile mari cu aspect de “pietre de pavaj”pe conjunctiva
tarsal superioara
-keratita fungica-anamneza si aspectul corneei (abcese multiple stromale cu
pierderi epiteliale relative mici)-infectie fungica.
OCHIUL ROSU-TRATAMENT
• In functie de cauza.
• Conjunctivata bacteriana-in functie de agentul etiologic
• Conjunctivita gonocica-urgenta oftalmologica –implicatie corneeana-perforatie
-cefalosporina de gen. a IIIa,i.m. in doza unica
-afectare corneeana-cefalosporina gen. a III a-5 zile
-antibiotic de uz topic-bacitracina,eritromicina
• Keratoconjunctivita cu Chlamydia-Eritromicina/tetraciclina -250mgx6/zi sau
Doxiciclina -200 mg/zi -3-5 sapt. Sau doza unica de Azitromicina-20 mg/kgcorp.
• Conjunctivita virala-steroizi topici slabi-prednisolone 0,125%
• -terapie locala cu sulfonamide-previne suprainfectia
bacteriana
OCHIUL ROSU-TRATAMENT
• Keratita herpetica-tratament antiviral topic in asociere cu corticosteroizi topici –

risc de dependent steroidiana si a replicarii virale –afectare epiteliala severa
-Aciclovir-oral-forme severe si prevenirea recurentelor -200-400 mg/zi
• Glaucom acut secundar (unei uveite anterioare sau subluxatii de cristalin )-
medicatie pentru scaderea tensiunii ocular(acetazolamide))
• Tratamentul afectiunilor sistemice complicate cu uveita anterioara
nongranulomatoasa sau boli legate de HLA-B27 :sacroileita,spondilita
anchilopoietica,sindrom Reiter,psoriasis,boala Chron.
• Tratamentul bolilor care duv la uveita anterioara granulomatoasa –
sarcoidoza,TBC,sifilis,toxoplasmoza
-corticosteroizi topici-uveita anterioara.
TUSEA CRONICA
• CAUZE-rinoree posteriara
-astmul bronsic
-refluxul gastro-esofagian
SIMPTOME DE INSOTIRE
-rinoree sau nas infundat
-respiratie zgomotoasa si/sau dispnee
-arsuri esofagiene sau regurgitatii acide
-expectoratie sanguinolenta-uneori
TUSEA CRONICA
CONDITII DECLANSATORII
• Sinuzita cronica
• Astmul bronsic
• BRGE
• Alte cauze-bronsita cronica
-medicatia antihipertensiva
FACTORI DE RISC
• Fumatul
• Sexul feminin
TUSEA CRONICA –CONSULTATIA IN CABINETUL DE MF
• ANAMNEZA
• EX. CLINIC
• EX. PARACLINICE-Rx grafie toraco-pulmonara
-Rx grafie de sinusuri anterioare
-Teste functionale respiratorii-spirometrie
-Endoscopie –nazala,nazo-faringiana,bronhoscopie,EGE
COMPLICATII-insomnia
-tulburari de atentie si concentrare
-cefalee,ameteli,transpiratii
-incontinenta urinara
-fracture costale –osteoporoza.
TUSEA CRONICA-TRATAMENT
-tratarea cauzei-f.important
1.Masuri igieno-dietetice
2. Medicatia
• Antihistaminice-tusea pe fond alergic
• Corticosteroizi inhalatori-Fluticasone,Mometasone
• Inhibitori ai secretiei gastrice –in BRGE
-IPP,blocanti ai receptorilor H2,prokinetice
• Alte terapii-cand nu este cunoscuta cauza
Durerea toracica
• Cauze
-criza de angina pectorala
-dureri ale cutiei toracice ,musculare,osoase
-durere toracica cu caracter de arsura ,junghi localizat,accentuat de tuse-in infectii acute ale CRS
-dureri toracice cu character de arsura,cu iradiere de-a lungul coastelor ,insotite de o roseate pe
traiectul nervilor intercostali-in Zona Zoster.
-durere vie in punct fix ,costal sau vertebral –fractura sau metastaza osoasa
-durere cu character de arsura retrosternala –boala de reflux gastro-esofagian
-durere toracica vie ,intense ,cu dispnee brusc instalata –pneumothorax
-junghi thoracic cu hemoptizie si dispnee-bronhopneumonie,embolie pulmonara,cancer
pulmonary.
DUREREA TORACICA DRE CAUZA CARDIACA-URGENTA
• Durere de tip anginos ,cu durata de 15-20 minute,cedeaza la Nitroglicerina sublingual,nu este
accentuate de miscare ,tuse sau in spir profund.
• Durere pericardica (pericardita)-este continua,accetuata de tuse si inspire,insotita de frecatura
pericardica
• Durerea din IMA –prelungita ,peste 20 minute ,nu cedeaza la Nitroglicerina,insotita de moarte
iminenta.
Investigatii specific necesare:

• EKG
• Ecocardiografie
• Radiografie toraco-pulmonara
• Test de efort ,dar nu in criza coronariana
• Examinari de laborator :glicemie,profil lipidic,creatinine,HLG,examen sumar urina.
GERIATRIE,GERONTOLOGIE SI MEDICINA LONGEVITATII
curs 10-11
I.INTRODUCERE IN GERIATRIE-GERONTOLOGIE
TEORIILE IMBATRANIRII
MORFOLOGIA SI FIZIOLOGIA VARSTEI A TREIA
CALITATEA VIETII VARSTNICILOR
ASPECTE ETICE
DEFINITII
• GERIATRIA=specialitatea medicala dedicata persoanelor cu varsta = > de 65 ani
• GERONTOLOGIA =stiinta care studiaza teoriile imbatranirii si fenomenele asociate inaintarii in varsta
-obiectiv=asigurarea imbatranirii reusite
• MEDICINA LONGEVITATII=medicina preventiva ,personalizata,avansata,alimentata de biomarkeriprofunzi ai imbatranirii si
longevitatii si este un domenii in curs de dezvoltare=VIITORUL MEDICINEI
• SENESCENTA=scaderea capacitatii celulelor de a se divide ,dezvolta si functiona –situatie care,in timp,devine incompatibila cu viata
• IMBATRANIREA =fenomen complex,multifactorial,a carui mecanisme sunt incomplet cunoscute

-alterare progresiva si generalizata a functiilor organismului –
-scadere progresiva a adaptarii la stress si
-o crestere marcata a instalarii bolilor senescentei –crestere a probabilitatii decesului legat direct de procesul de
imbatranire /senescenta.
PROCESUL DE IMBATRANIRE
Imbatranirea poate fi:

• Fiziologica:varsta biologica =varsta cronologica
• Prematura :varsta biologica >varsta cronologica
• Intarziata :varsta biologica <varsta cronologica
• Accelerata :ritmul de imbatranire fiziologica este accelerat (provocat de situatii negative)
• Optima :imbatranire de succes
• Reala (normala):rezultatul inevitabil dintre factorii genetici si cei din mediul extern.
PACIENTUL VARSTNIC
• proces fiziologic,dar puternic individualizat
• cresterea sperantei de viata
• Definitie:”imbatranirea reprezinta un cumul de modificari progresive in structura biologica ,psihologica si
sociala a individului ,fiind un proces indelungat ,care incepe inainte de nastere si continua toata viata”.
Clasificarea Societatii Europene de Geriatrie –varsta cronologica
• Varstnic-65-75 ani=varstnic “tanar”
• Batran-75-85 ani(90)=varstnic “adult”
• Longeviv->85 ani(90)=varstnic “batran”
-varsta biologica =varsta data de capacitatea functionala a individului
-varsta psihologica -varsta sociala= capacitatea de a contribui la viata societatii
PACIENTUL VARSTNIC
Cresterea sperantei de viata –statistici:
• La 65 ani-se anticipeaza cresterea cu 17 ani
• La 75 ani-cu 11 ani
Sexul feminin>sex masculin-8-9 ani
Perspectiva demografica si epidemiologica
• Raport ONU “World Population Prospectss:the 2019 Revision”-in conditiile mentinerii tendintei demografice actuale ,se va produce o crestere a
populatiei varstnice de la 7,7 miliarde in 2019 la 8,5 miliarde in 2030 (crestere de 10%),la 9,7 miliarde in 2050(26%) si la 10,9 miliarde in 2100
(42%).
• Speranta de viata este in crestere.
• Romania-durata medie de viata-73,2 ani,iar proportaia varstnicilor-16% din populatie(2017)

.
• multiple si diverse teorii

• 2 categorii:
1.imbatranirea se datoreaza acumularii treptate a unor procese lezionale =teoriile”acumularii lezionale”
2.sustine ca modificarile biologice din cursul procesului de imbatranire sunt controlate pe baza unui program
genetic de dezvoltare,bine stabilite.
Exista argumente pro si contra ambelor teorii .
Cercetarile legate de mecanismele implicate in procesul de imbatranire cuprind 3 arii:
1.modificari celulare produse de factorii genetici si de mediu
2.modificari in mecanismele de control si reglare celulare ,mai ales in celulele SNC,sistemul neuroendocrine si
sistemul immunocompetent
3.alterari degenerative la nivel extracelular si vascular.
A.Teoriile stochastice –explica fenomenul imbatranirii prin anumite evenimente care exista intamplator prin hazard si care
se acumuleaza in timp.
I.Teoriile genetice
1.Teoria lui Hayflick(1961)
• pentru fiecare specie exista o limita biologica a vietii.
• argument-in laborator,fibroblastele umane normale au o limita de diviziuni,aproximativ 50.
• speranta de viata este preprogramata in anumite limite ,in functie de fiecare specie.
2.Teoria telomerazelor
• Telomerele-descoperite de catre geneticianul Hermann Muller,in 1938.
-din greaca-telos(sfarsit) si meros(parte)
-sunt structure terminale ale cromozomilor,pachete de AND plasate la capetele structurii terminale ale
cromozomilor ,care au rolul de a impiedica dezintegrarea acestora.
-la fiecare diviziune ,structura terminal a telomerilor se scurteaza cu 50-100 de perechi de baze,fenomen
demonstrate la fibroblastele si limfocitele varstnicilor.
• pierderea acestora peste o anumita limita minima face imposibila diviziunea celulara
• Telomerii sunt considerate markeri ai imbatranirii biologice (2010)
• Se admite existent genelor de longevitate ,conditionandu-se durata maxima de viata pentru o specie
data(120 de ani la om).
• Telomeraza-este enzima care regenereaza telomerele (studiile arata ca nivelurile crescute de telomeraza si
telomere mai lungi se intalnesc la persoanele centenare).
• Profilul genetic al longevitatii –necesita studii.
• Longevitatea-25 % -determinate genetic
-75%-determinate de stilul de viata.
2.Teoria apoptozei
• demonstreaza ca celulele mor deoarece au inclus in structura lor genetica un “program de moarte” care este
initiat de diversi factori:AND deteriorate sau disparitia factorului de crestere.
3.Teoria folosirii si uzurii “Wear &Tear”-1882

• Celulele au o anumita cantitate de energie disponibila,iar din cauza uzurii continue isi epuizeaza aceasta
energie.(asemenea mecanismelor unei masini).
4.Teoria acumularii mutatiilor
• la fiecare diviziune ,cromozomii pot sa nu fie correct replicati in fiecare celula noua
• defectele pot aparea in replicarea AND-ului din nucleul celulei
• replicari defecte ale codului genetic vor produce acumulari de ARN defect ,care vor face ca celulele sa
imbatraneasca.
II.Teoriile evenimentelor intamplatoare
1.Teoria radicalilor liberi-rezultatul proceselor de oxidare de la nivel cellular si -ROS(reactive oxygen
species)care denatureaza structurile celulare ,exercita actiuni toxice asupra celulelor ,activand apoptoza
2.Teoria stresului oxidativ-radicalii liberi exercita un stress oxidativ pronuntat asupra celulei ,afectand AND ul
cellular,telomerele,ADNul mitochondrial si acizii grasi ai membrane celulare.
3.Teoria imbatranirii mitocondriilor-studiile arata ca pe masura inaintarii in varsta ,exista o crestere

exponentiala a degradarii ADNului mitochondrial ,care poate accelera imbatranirea.
III.Teoriile emergente-vor sa explice o serie de constatari biologice la varstnici

1.Teoria controlului neuroendocrin-(pace-maker-ilor) –exista un program genetic al imbatranirii codat in
creier ,controlat si legat de tesuturile periferice prin hormone (exemplu-nivelul hormonal estrogenic scazut
post-menopauza sau ritmul circadian si nivelul de melatonina scazute odata cu procesul de imbatranire).
2.Teoria metabolica/a restrictiei calorice –restrictia calorica creste speranta de viata la mai multe specii de
organisme
• o reducere cu 30% a ingestiei calorice creste semnificativ speranta de viata.
• mecanismele nu sunt pe deplin intelese
IV.Teoriile biologice ale imbatranirii-sustin ca procesul de imbatranire se datoreaza unor cauze organice si
biologice,unor cauze endogene si exogene –nu exista argumente solide.
TIPURI DE IMBATRANIRE
2 concepte:
I.IMBATRANIREA FIZIOLOGICA(eugerica)
• coreleaza “varsta biologica” cu “varsta cronologica”
• se desfasoara in ritm lent,continuu si extrem de diferentiat la nivel de molecule ,cellule sau tesuturi
• inseamna scaderea progresiva a rezervei homeostatice a fiecarui organ
• este evidenta din a 3 a decada de viata,desi incepe din viata intrauterine
• este gradual,progresiva,variabila
• in conditii ideale,varsta biologica coincide cu varsta cronologica
• se clasifica in:-imbatranire fiziologica normala
-imbatranire fiziologica de succes
PACIENTUL VARSTNIC
II.Imbatranirea patologica(nefiziologica):
• Prematura –varsta biologica>varsta cronologica
• Accelerata –”ritmul de imbatranire biologica se acentueaza in relatiile cu o anumita situatie”
Imbatranirea fiziologica-modificari corelate cu varsta
1. Modificari generale
• cresterea grasimii corporale
• reducerea cantitatii de apa din organism
Efectele:-obezitatea
-anorexia
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA
2.Modificari ale organelor de simt

• la nivelul ochiului:
-presbiopie(scadere a puterii de acomodare a ochiului)
-cataracta senila (opacifierea cristalinului)
-scade capacitatea de a vedea obiectele la distanta-miopie
-hipertonie ocular-glaucom -scaderea secretiei lacrimale -degenerescenta maculara
• la nivelul urechii:
-scadere a acuitatii auditive pentru frecventele inalte
-scaderea capacitatii de a intelege vorbirea intr-un mediu zgomotos
-scade stabilitatea posturala (presbiastazie) -ingrosarea membranei timpanice –scaderea acuitatii auditive
3.Modificari endocrine (presbiacuzie)
• perturbari in homeostazia glucozei –cresterea glicemiei-diabet zaharat
• scadere a clearance-ului tiroidian-scadere a T4-disfunctia glandei tiroide
• cresterea ADH
• scaderea testosteronului
• Scaderea nivelului de absorbtie a vitaminei D –osteopenia-risc crescut de fractura
• Cresterea homocisteinei serice –risc de ATS
4.Modificari respiratorii
• scaderea elasticitatii pulmonare
• cresterea rigiditatii cutiei toracice
Efecte:-dispnee
-hipoxie
5. Modificari cardiovasculare
• scaderea compliantei arteriale-cresterea TA sistolice –riscul aparitiei HVS
• scaderea responsivitatii beta-adrenergice
• scaderea automatismului nodulului sinusal
AP.CARDI0-VASCULAR
• Parametri care scad:-frecventa cardiaca(FC)
-capacitatea de efort
-raspunsul cardiovascular la stimuli beta-adrenergici
-umplerea ventriculului stang (VS) , cu aparitia unei IC hipodiastolice datorate fibrozei miocardice
-functionalitatea nodului sinusal-disfunctionalitati sinusale(bradicardie,aritmii diverse)
-numarul de receptori beta cardiaci
-complianta arteriala /vasculara
• Parametri care raman nemodificati :-debitul cardiac(DC)
-contractilitatea miocardului
-fractia de ejectie a VS
-masa miocardica (in absenta unei patologii cardiovasculare,HTA,IC)
• Parametri care cresc:

-tesutul conjunctiv miocardic –apar depuneri de colagen
-dimensiunile atriului stang(AS) –favorizeaza suplimentar aparitia fibrilatiei atriale(FA)
-gradul de calcificare si rigidizare al valvelor ,in special aorta si mitrala
-grosimea si rigidizarea peretelui arterial
-tensiunea arteriala (TA) ,in special pe seama componentei sistolice
-procesul de ATS ,ce determina afectare plurivasculara ,cu efecte vizibile mai ales pe
circulatia cerebrala si coronariana.
MODIFICARI EKG CE APAR ODATA CU INAINTAREA IN
VARSTA (Strait JB ,Lakatta EG)
MASURATOAREA MODIFICARI SECUNDARE IMBATRANIRII EFECTUL ASUPRA MORTALITATII
Intervalul R-R Fara modificari

Durata undei P Cresteri minore Absent
Intervalul P-R Crestere Absent
Durata QRS Fara modificari
Axa QRS Deviere la stanga Absent
Amplitudinea QRS Scadere Absent
Intervalul Q-T Crestere minora Crestere probabila
Amplitudinea undei T Scadere Absent
Efecte:
• Hipotensiune arteriala,in special ortostatica
• Debit cardiac scazut si bradicardie ,ca expresie a raspunsului la stress
• Sincopa
• Insuficienta cardiaca,bloc a-v.
6.Modificari gastro-intestinale
• Scaderea functiei hepatice
• Scaderea aciditatii gastrice
• Scaderea motilitatii colonului
• Scaderea functiei ano-rectale
• Parametri care scad:-atrofia mucoasei bucale
-atrofia papilelor gustative
-secretia de saliva,atat cantitativ cat si calitativ
-alterarea structurala si calitativa a dintilor
-aciditatea gastrica –creste riscul colonizarii microbiene a stomacului –risc de malabsorbtie pentru
vit,B12,calciu,fier
-peristaltica gastrica
-secretia de insulina
-secretia de pepsina
-secretia pancreatica exocrina
-motilitatea intestinala-constipatie
-presiunea sfincterului anal
-raspunsul imun la nivelul mucoasei intestinale -vascularizatia ficatului
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA –AP.DIGESTIV
• IMPORTANT!
Aceste modificari participa nemijlocit la aparitia MALNUTRITIEI PROTEIN –CALORICE (MPC)
Atrofia mucoasei bucale --------------Fisuri----------------

Atrofia papilelor gustative -----------Scaderea gustului
Scaderea apetitului
Atrofia glandelor salivare -------------------------------------- --------------------------------------------- MPC
Alterarea structurilor dentare -------Edentatie ----------Monotonie alimentara

Scaderea aciditatii gastrice --------------Digestie dificila
Scaderea secretiei de insulina

• Parametri care nu se modifica:-calitatile digestive ale intestinului subtire si gros –apar .insa,la acest nival cele mai
frecvente patologii ale varstnicului:neoplazii,angiodisplazie,ischemia mezenterica,constipatia habituala
-timpul de tranzit intestinal la nivelul intestinului subtire
-probele hepatice
-secretia de bila
-secretia de gastrina
• Parametri care cresc:-refluxul gastro-esofagian

-riscul litiazei biliare
-timpul de evacuare gastrica
Efecte:
• Intarziere in metabolizarea unor medicamente
• Scadere in absorbtia calciului
• Constipatia
• Risc crescut de colonizare microbiana a sTomacului-cresterea riscului de malabsorbtie pentru
vit.B12,Calciu,Fier
7.Modificari hematologice si ale sistemului imun
• Scade rezerva medulara
• Scade reactivitatera celulelor T
• Scade capacitatea de a produce anticorpii,inclusiv postvaccinare
• Scade productia de limfocite B la nivelul maduvei-conduce la infectii severe
• Nu se modifica hemograma
Parametri care cresc:-capacitatea de producere de auto-anticorpi
-tendinta pentru infectii si neoplazii
Efecte:
• Anemia
• Boala autoimuna
8.Modificari renale
• Scade rata de FG (filtrare glomerulara)
• Scade functia de concentratie –dilutie a urinei
Efecte :
• Cresterea creatininei serice si Na seric
• Excretie perturbata a medicamentelor
9.Modificari uro-genitale
• Atrofie a mucoasei vaginale si uretrale
• Scadere in contractilitatea vazicii urinare
• Hipertrofia prostatei
Efecte:
• Aparitia bacteriuriei-risc ridicat de :-infectii urinare simptomatice
-retentie de urina
• Adenom de prostata-cancer de prostata
Parametri care scad:-dimensiunea rinichilor

-numarul de glomeruli functionali
-fluxul sanguin renal
-filtrarea glomerulara
-capacitatea de concentrare a urinii
-nivelurile reninei,angiotensinei,aldosteronului –risc de deshidratare si hiperpotasemie
-capacitatera de acidifiere a urinii
-productia de eritropoietina ca raspuns la anemie
-activarea vitaminei D
Parametri care nu se modifica:permeabilitatea glomerulara

Paramatri care cresc:-retentia de potasiu(K)

-rezistenta vasculara postglomerulara
-concentratia eritropoietinii (la varstnicii sanatosi)
Factori care favorizeaza declinul functiei renale si evolutia spre boala cronica de rinichi (BCR) severa:
• Aport hiperproteic si hipersodat
• Deshidratarea ,indiferent de mecanismul de producere
• Decompensarea cardiaca
• Terapiile nefrotoxice
• Infectiile acute
• Patologia prostatica
IMBATRANIREA PATOLOGICA
10.Modificari osteo-articulare
• Scaderea masei corporale efective si a masei musculare
• Scaderea densitatii osoase
Efecte:
• Scade forta musculara
• Osteopenia/osteoporoza –cresterea riscului de fractura de sold si membre
11.Modificari la nivelul sistemului nervos central si periferic

• Atrofie corticala
• Scade sinteza de catecolamine cerebrale
• Scade sinteza de dopamina la nivelul creierului
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA-SISTEM NERVOS
• Parametri care scad:-numarul de neuroni corticali
-viteza de conducere nervoasa
-fluxul sanguin cerebral
-consumul de O2 la nivelul tesutului nervos
-neurotransmitatorii intracerebrali,in special acetilcolina –ceea ce va favoriza tulburarile
memoriei recente
-sensibilitatea receptorilor setei,ceea ce va favoriza deshidratarea
-nivelul relational si socio-profesional
-performanta senzoriala
-nivelul seric de serotonina ,ceea ce va creste riscul de depresie
-termoreglarea
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA –SISTEM NERVOS
• Parametri care nu se modifica:-functiile motorii si senzoriale centrale
- atentia
-capacitatea de comunicare ,inclusive vocabularul
-capacitatea de a urmari conversatia
-perceptia vizuala simpla
-capacitatea de a invata din experiente noi
• Parametri care cresc: -activitatea simpatica

-timpul de conducere al nervilor periferici –creste instabilitatrea posturala
-timpul de reactie
Efecte:
• Tulburari ale memoriei
• Mersul rigid
• Creste balansul corpului
• Trezirea matinala -tulburari somn-insomnia
Pot apare:
• Dementa
• Depresia boala Parkinson
• Caderile
• Apneea in somn
SCOPUL cercetarilor din domeniul Geriatriei Gerontologie –este:

• asigurarea unui nivel inalt de calitate al calitatii vietii varstnicilor
• identificarea factorilor care stau la baza starii de bine in aceasta etapa
Calitatea vietii
• un concept multidimensional,holistic,evaluat din diferite perspective ,fiind aplcat practice,tuturor domeniilor
importante ale vietii.
Definitie
• Calitatea vietii(QoL)=perceptiile indivizilor asupra situatiei lor sociale in contextual sistemelor de valori culturale in
care traiesc si independent fata de propriile necesitati,standard si aspiratii(OMS 1998)
• QoL –are caracter individual,multifactorial si dinamic
-este influentata de experiente si expectante
Baza QoL o reprezinta nevoile umane fizice,psihologice ,sociale ,structurale.
CALITATEA VIETII
Un nivel inalt de QoL presupune:

• independenta fizica
• status cognitive normal
• capacitate inalta de adaptare la procesul de imbatranire
• lipsa dizabilitatilor fizice
• status socio-economic pastrat
• status emotional normal
Factori care influenteaza QoL:
• starea de sanatate
• evolutia bolilor cronice concomitente’
• polipragmazia
• internarile repetate
• gradul de fragilitate
• statusul nutritional-regimul alimentar influenteaza major QoL:satisfactie personala,stil de viata,functie familiala,rol social
-influenteaza aparitia si evolutia bolilor cronice,contribuie la aparitia fragilitatii si sarcopeniei,predispunand
la scaderea functiei fizice,la dizabilitate si dependenta,elemente de impact major asupra QoL varstnicului.
CALITATEA VIETII
Evaluarea QoL
• chestionare generice si specifice-care evalueaza starea de sanatate
• chestionarele generice-evalueaza impactul bolilor asura starii de sanatate-HRQoL
-cel mai utilizat-Short Form 36(SF36)-36 intrebari impartite in 8 domenii:functie fizica,rol fizic,durere,stare
generala de sanatate,vitalitate,functie sociala,rol emotional si sanatate mentala
Alte chestionare:
• Sickness Impact Profile (SIP-68)-contine 68 de intrebari care masoara aspectele fizice,mentale ,sociale si ale starii de sanatate ,impartite
in 6 subclase:-autonomie somatica
-controlul mobilitatii
-raza mobilitatii
-comportament social
-stabilitate emotionala
-autonomie psihologica/comunicare
• Quality of Well-Being Scale-varianta pentru autoadministrare
-evalueaza mobilitatea,activitatile fizice,sociale si impactul bolilor asupra HRQoL.
ASPECTE ETICE
ETICA MEDICALA=teorie a moralei,ca o stiinta ce studiaza ansamblul de cerinte ,deprinderi,atitudini si obiceiuri

morale specific activitatii medicale si care se manifesta in fapte ,in mod de comportare in cadrul profesiei medicale.
CRITERIUL ETIC=are ca scop respectarea si promovarea demnitatii umane si a persoanelor implicate,tinand cont de
binele comun.
BINELE ETIC=poate reprezenta un compromise intre ideal si ceea ce putem face.
CODUL DE ETICA MEDICALA=respectarea unor principia
• Respectarea autonomiei personale :-obtinerea consimtamantului –informarea,consultarea si cererea acordului
pacientilor de a proceda la anumite investigatii,explorari sau interventii.
-confidentialitatea medicala-constituie ,pe langa aspectul legal,o obligatie
morala
-absenta minciunii-reciproc
-punctualitatea
O buna comunicare cu pacientii cere,o buna ascultare si o buna exprimare.
ETICA MEDICALA
• Binefacerea si evitarea daunarii:-o inalta pregatire profesionala

-folosirea rezultatelor cercetarii medicale si progresul tehnic(fara a ajunge la ceea ce se
numesc”boli ale progresului medical”,explorari si investigatii traumatizante si nejustificate ,conduit terapeutica exagerata si inutila0
-estimarea cat mai corecta a beneficiilor si riscurilor-postulatul lui Hamburger –ofera drept criteriu
de evaluare si acceptare a riscului ,necesitatea de a ne convinge ca riscul acceptat este totdeauna inferior riscului evolutiei spontane a
bolii ,in dorinta de a adera la riscul minor,pentru a-l indeparta pe cel major si de a face ca riscul actiunii sa fie mai mic decat riscul bolii.
-evaluarea beneficiilor si complicatiilor ce pot surveni ca urmare a conduitei terapeutice propuse-
implicare activa a pacientilor in alegerea uneia dintre schemele de tratament.
-asumarea responsabilitatii-pentru asistenta acordata fiecarui caz in vederea obtinerii de beneficii
maxime cu pierderi minime.
Necesara o gradare a responsabilitatii dupa urmatoarele situatii:
• Situatii de necesitate care determina acceptarea riscului medical in fata riscului vital
• Situatia in care riscul este previzibil si care imoune acceptarea riscului minor a indeparta riscul major al bolii
• Situatia in care riscurile sunt greu de evaluat ,dar constituie ultimile sanse terapeutice
• Situatia riscurilor imprevizibile.
ETICA MEDICALA
• Impartialitatea :-dreptatea este considerate ca sinonima cu cinstea si poate fi descrisa ca obligatia morala de
a actiona pe baza judecarii si analizarii corecte a unor date competitive.
ETICA DE SANATATE –obligatiile de dreptate se impart in 3 categorii:
a.Distributia corecta a resurselor material reduse
b.Respectarea drepturilor omului
Respectarea legilor acceptabile din punct de vedere moral
Scopul-exercitarea dreptului oricarei persoane la sanatate.
ETICA MEDICALA IN CADRUL BOLILOR DE MEMORIE

II.FARMACOLOGIA PACIENTULUI VARSTNIC
Modificarile fiziologice legate de senescenta moduleaza raspunsul la administrarea medicamentelor.

La populatia geriatric apar urmatoarele aspect de care trebuie sa se tina cont in momentul prescrierii
medicamentelor:
• La varstnic se constata:- scaderea atat a greutatii corporale cat si a organelor
-cresterea proportiei tesutului adipos
-scaderea proportiei lichidelor intra/extracelulare(la 53% din greutatea corporala),
ceea ce determina tulburari de distributie a medicamentelor,cu posibilitatatea aparitiei accidentelor de
supradozaj.
• La nivelul aparatului cardiovascular –procesele de ATS duc la scaderea elasticitatii si permeabilitatii vaselor.
-debitul cardiac si al altor organe (fluxul sanguine splanhnic)scade-apare
tendinta la hipovolemie si hipoxemie.
Consecinta-posibilitatea aparitiei tulburarilor de absorbtie si distributie a medicamentelor.
• La nivel pulmonar-scaderea capacitatii vitale-aparitia hipoxemiei
FARMACOLOGIE GERIATRICA
• scaderea fluxului sanguine hepatic si a numarului de hepatocite-modifica functia de detoxifiere si clearance-
ul hepatic al medicamentelor
-importanta practica a eliminarii hepatice a medicamentelor este mai redusa comparative cu ceac a
eliminarilor renale.
-functia hepatica evaluate prin monitorizarea ALAT,ASAT,FAL,LDH,LAP si GGT.
• aparatul digestiv-sufera o reducere a fluxului sanguine splanhnic ,reducerea debitului acid gastric si a
motilitatii intestinale –rezulta tulburari de absorbtie si eliminare a unor medicamente.
• rinichiul senescent- scaderea fluxului sanguin renal ,reducerea numarului de glomeruli
functionali,scaderea progresiva a Filtrarii Glomerulare ,a reabsorbtiei si excretiei tubulare
-riscul de cumulare si intoxicare cu medicamente eliminate renal este foarte mare la
pecientii varstnici.
• scaderea albuminelor plasmatice-.duce la reducerea legarii medicamentelor de proteine ,cu cresterea
fractiei libere active si riscul aparitiei efectelor adverse prin supradozaj.
• la nivelul sistemului nervos central si vegetative –scaderea numarului de neuroni

-modificari ale neuromediatorilor
-reducerea numarului si a sensibilitatii diversilor receptori
cu raspuns alterat la medicamentele care li se adreseaza.
• suprasolicitarea sistemului cholinergic se manifesta printr-un Sindrom confuzional.
• La nivelul sistemului dopaminergic se constata scaderea activitatii motorii si tendinta la rigiditate
• Fenomenele degenerative ale sistemului adrenergic determina aparitia :tulburarilor de comportament:
-anxietate
-agresivitate
-labilitate afectiva
dementa
boala Parkinson.
• Farmacodinamica-raspunsul organismului la un medicament.

• Reactivitatea organismului varstnic la medicamente difera de cea a adultului ,datorita unor factori care
modifica concentratia plasmatica a medicamentelor si unor factori care modifica efectul farmacologic,
indiferent de concentratia plasmatica.
• S-a constatat la pacientii varstnici o modificare a sensibilitatii si a numarului receptorilor la nivelul locurilor
de actiune a medicamentelor (fasrmacodinamie).
• 2 mecanisme influenteaza farmacodinamica la persoanelor varstnice:
-scaderea baroreceptorilor datorita vaselor de sange,care devin din ce in ce mai rigide
Atentie! Diuretice,medicatia cardiaca,medicatia pentru HBP,medicatia erectile
-creste sensibilitatea afectelor anticolinergice
Atentie!uscaciunea gurii,constipatie,retentive urinara,confuzie/delir,antihistaminice,antidepresive
triciclice,relaxante musculare,agenti de vezica hiperactivi.
• Efectele interactiunilor medicamentelor:

-sinergice –substantele au actiune de acelasi tip,prin doua moduri de actiune –aditie si potentare-determinand
intensificarea actiunilor si prelungirea duratei de asctiune
-antagoniste-cand substantele actioneaza in sensul opus,avand drept efect diminuarea ,anularea sau inversarea
efectelor substantelor asociate.
Studiul interactiunilor la varstnici –este dificil,deoarece acestia primesc mai mult de 2 medicamente,iar reactia
este greu de urmarit.
Numarul reactiilor nefavorabile creste proportional cu numarul drogurilor utilizate simultan la acelasi pacient.
3 tipuri de interactiuni:
1.medicament-medicament
2.medicament-bolnav
3.medicament –nutritie
Exemple specifice farmacogeriatriei:

• Interactiuni medicament-medicament
-beta-blocant si antidiabetice
-digoxina si chinidina,antiacide,calciul,extractele tiroidiene,simpaticomimetice
-antiinflamatoarele si anticoagulantele.
• Interactiuni medicament-aliment
-peste 100 de astfel de reactii
-cea mai cunoscuta asociere este a medicamentelor cu alcoolul
-laptele poate reduce disponibilitatea.
• Interactiunile medicamentoase joaca un rol important printer cauzele reactiilor adverse la varstnici
• Numarul reactiilor adverse creste cu numarul drogurilor utilizate simultan la acelasi pacient
• Polimedicatia data de polipatologie ,impune exigente terapeutice privind dozajul ,reactiile adverse,efectele
secundare,interactiunile si incompatibilitatile.
FARMACOTOXICOLOGIA SPECIFICA LA VARSTNICI
OMS-”reactiile adverse ale unor medicamente sunt acele efecte”daunatoare,nedorite,aparand la doze utilizate in
mod normal”.
Riscul aparitiei efectelor adverse este de 7 ori mai mare la persoanele peste 65 ani.
Recunoasterea efectelor adverse la medicamente(EAM) la persoanele varstnice este foarte utila,daca se face la
timp.
Predictori de EAM sunt:
• Varsta
• Polipatologii cronice asociate
• Numar mare de medicamente luate.
Diagnosticul diferential intre simptomele de boala reala sau de efecte adverse medicamentoase este esential in
evaluarea unui pacient varstnic:
• Caderea/fractura -hipotensiunea -insuficienta renala -incontinenta urinara
• Confuzia/delirul -depresia -declinul functional.
Efectele secundare inevitabile:-somnolenta dupa barbiturice sau neuroleptice

-hiposalivatia dupa anticolinergice
-eritem si senzatie de caldura dupa vasodilatatoare
-cefalee dupa nutriti
Cele mai mari riscuri in farmacogeriatrie sunt:

• Hemoragiile cauzate de supradozarea anticoagulantelor
• Hipoglicemia pana la coma hipoglicemica-in supradozarea antidiabeticelor orale
• Hipotensiunea cu expunere la caderi si fracturi ,in caz de antihypertensive nemonitorizate
• Sindroame extrapiramidale la tratamente indelungate cu neuroleptice.
Cele mai frecvente efecte farmacotoxicologice apar la nivelul:
• Pielii-eritem polimorf,eczema,reactii buloase,purpura

• Sistemului nervos-Sindrom extrapiramidal,nevrite
• Psihicului-Sindrom depresiv,halucinatii
• Aparatului digestiv-greturi,varsaturi
• Ficatului-citoliza,colestaza,disfunctii/insuficienta hepatica
• Aparatului cardiovascular-precordialgii,tahicardii,aritmii
• Sangelui-anemie,leucopenie,trombopenie,dezechilibre ale coagulabilitatii,hemoliza
FARMACOTOXICOLOGIE SPECIFICA LA VARSTNICI
REGULI GENERALE DE PRESCRIERE A MEDICATIEI LA PERSOANELE VARSTNICE

• Peste 40% din adultii cu varsta mai mare de 65 ani,consultati in ambulatory,folosesc cel putin 5 medicamente pe
saptamana,12% din ei folosind choar peste 10 medicamente pe saptamana.
• Cresterea numarului de medicamente utilizate creste riscul interactiunilor medicamentoase si al reactiilor secundare
• Regula-medicatia fiecarui pacient trebuie revizuita la fiecare 6 sau 12 luni.
Cateva dintre cele mai frecvente indicatii terapeutice recomandate pacientilor geriatric ,care pot avea efecte adverse
nedorite :
• Digoxina-la pacientii cu insuficienta cardiaca-poate duce la cresterea riscului de intoxicatie prin scaderea clearance-
ului renal,hipoalbuminemie,hipopotasemie(chiar si in lipsa unui tratament diuretic hipokaliemiant).
• Alfa1-blocant-creste riscul de hipotensiune ortostatica la varstnici
• Amiodarona-este asociata cu multiple toxicitati ,inclusiv boli tiroidiene si afectiuni pulmonare,prelungirea intervalului
QT si torsade varfurilor.
• Nifedipina-potential de hipotensiune arteriala ,risc de precipitare a ischemiei miocardice
• Spironolactona-la adultii varstnici >25 mg/zi,in insuficienta cardiaca ,riscul de hiperkaliemie este mare
FARMACOTOXICOLOGIA SPECIFICA GERIATRICA
• Spironolactona-trebuie evitata cand Cl cr<30ml/min
• Diuretice-38 % din varstnici iau diuretice!!!
-impun atentie speciala
-supravegherea sistematica a curbei ponderale,TA in clino/ortostatism.a echilibrului
hidroelectrolitic.
• Medicatia antidiabetica-expune mai frecvent pe adultul varstnic la accidente hipoglicemice
-se prefer sulfamide hipoglicemice orale cu actiune scurta.
Cauze-denutritia frecventa
-aportul caloric redus
-diminuarea eliminarii renale
-eventuala insuficienta hepatica si circulatorie cerebrala
Drogurile psiho-active-medicatie larg folosita in patologia geriatric

-administrarea in cure lungi determina reactii secundare :somnolenta,stari
depresive,sindroame confuzionale sau chiar stari comatoase.
• Antipsihoticele(Haloperidol,Aripiprazol,Leponex,Olanzapina,Quetiapina sau Seroquel,Rispolept)
-risc crescut de AVC si mortalitate la persoanele cu dementa
-a se Evita utilizarea pentru problem de comportament ale dementei1
• Barbiturice-au rata mare de dependenta
-au toleranta la beneficiile somnului
-risc mai mare de supradozaj la doze mici
• Benzodiazepinele-cresc riscul de afectare cognitiva ,delir,caderi,fracture,accidente
-cu durata lunga de actiune-Diazepam,Flurazepam-sedare prelungita,cresc riscul de caderi si fracture
-cu durata scurta de actiune-Lorazepam,Alprazolam-sunt mai sigure la doze mici
• Hipnotice nonbenzidiazepine-au o imbunatatire minima a latentei si duratei somnului

• Antidepresivele triciclice-efecte secundare anticolinergice –uscaciunea gurii,atonie vezicala,constipatie,aritmii
cardiace)
-efecte sedative puternice
• Inhibitorii selective ai recaptarii serotoninei(SRSI)
-Fluoxetinul-durata de injumatatire mai lunga
-creste stimularea sistemului nervos central
-conduce la tulburari de somn,agitatie.
• Neuroleptice –trebuie administrate in doze injumatatite in comparative cu cele considerate eficace.
-reactii adverse frecvente-sindroame extrapiramidale dupa neuroleptice pot fi chiar ireversibile.
• Tranchilizante-cel mai bine suportate de varstnici,dar ,alaturi de barbiturice ,in cura lunga si asociate induc
efecte imunodepresoare foarte grave la persoanele vartnice.
• Tratamentul cu antibiotic –impune precautii la vartnici.

Riscuri:
• Va creste concentratia plasmatica a antibioticului in urma diminuarii excretiei renale fiziologice la o persoana varstnica
• Dozele trebuie ajustate in prescrierea unor antibiotice cu eliminare renala ,la pacientii cu eRFG scazut
• Dozele trebuie ajustate sau chiar evitata prescrierea unor antibiotic cu eliminare
biliara(cicline,macrolide,ampicilina,rifampicina)la cei cu patologie hepatobiliara
• Exista posibilitatea dezvoltarii rezistentei la antibiotic ,in caz de utilizare prelungita
• Spitalizarea frecventa a varstnicilor poate fi o cauza a infectiilor nozocomiale
• Creste riscul de micoze digestive sau infectii cu Clostridium difficile in tratament antibiotic prelungit
• Risc de acumulare si de crestere a efectelor toxice la anumite antibiotic la
varstnici(amonoglicozide,peniciline,cefalosporine,sulfamide)
• Exista risc de acumulare si de crestere a efectelor toxice la antibioticele ototoxice la pacientii varstnici cu deficient ale
aparatului acustic-vestibular
• Nitrofurantoinul poate agrava disfunctia renala.
Geriatria recomanda utilizarea CRITERIILOR BEER –prezinta interactiunile medicamentelor si efectele lor asupra
organismului las o persoana varstnica ,in functie de:
• Sindromul/boala existent
• Proprietatile farmacocinetice ale medicamentelor
• Reactiile adverse cele mai cunoscute.
PACIENTUL VARSTNIC
IMPORTANT!
“Medicul de familie trebuie sa stie sa faca diferentierea intre patologia geriatric si procesul natural de
imbatranire”
Primul gest terapeutic al medicului este de a stabili daca se afla in fata unui “bolnav in varsta “ sau a unui
“varstnic “ cu modificari fiziologice de imbatranire.(C.Bogdan)
Particularitati ale patologiei varstnicului

• Debut clinic atipic in cazul patologiei varstnicului
• Debut precoce
• Prezenta comorbiditatilor
PACIENTUL VARSTNIC IN MEDICINA DE FAMILIE
•Modificarea pragului de durere,cu reactivitate scazuta-manifestari atipice,ex.-absenta durerii in

debutul unor patologii(IM,ulcer gd)-debut printr-o complicatie
•In infectii(urinare,pulmonare)-febra poate lipsi,dar agitatia psihoi-motorie aparuta brusc poate
sugera o infectie.
•Dificultati de comunicare (uneori) medic-pacient
-cauze-tulburari de memorie
-deficit de auz
•Ajustarea dozelor terapeutice la persoanele varstnice
•Identificarea precoce a tulburarilor cognitive-semnal de alarma
•Identificarea corecta si la timp ,dar si managementul corect al sindroamelor geriatrice

SINDROAME GERIATRICE
1.FRAGILITATEA
2.SARCOPENIA
3.TULBURARI DE NUTRITIE
4.INSUFICIENTA CARDIACA
5.TULBURARILE COGNITIVE
6.ABUZUL
7.TULBURARILE DE SOMN
8.CADERILE
9.SINDROMUL DE IMOBILIZARE
10.ULCERELE DE PRESIUNE
11.DUREREA CRONICA
12. TULBURARILE DE TRACT URINAR
1. FRAGILITATEA
• sindrom multicausal ,caracterizat de scaderea fortei musculare si a capacitatii de raspuns adecvat la stressorii
interni si /sau externi
• creste riscul evolutiei pacientului geriatric spre dependenta si deces
• nu este echivalenta cu procesul de imbatranire ,cu dizabilitate sau starea de boala,dar ,de cele mai multe
ori,coexista la pacientul varstnic
• Are un caracter dinamic si reversibil
• Include:-declinul fizic,functional,psihologic,emotional si spiritual al varstnicului
• Evolueaza catre:caderi
dizabilitati
cresterea numarului de zile de spitalizare
cresterea comorbiditatilor
deces
2.SARCOPENIA
• Scaderea progresiva a masei si a fortei musculare
• Apare odata cu inaintarea in varsta ,datorita scaderii activitatii fizice ,care agraveaza sarcopenia.
Scaderea activitatii fizice consecutive aparitiei sarcopeniei conduce la :
• cresterea gradului de sedentarism
• cresterea gradului de dependenta
• Cresterea riscului de cadere si fractura
• Cresterea gradului de dizabilitate
• Scaderea QoL(calitatera vietii)
3.TULBURARILE DE NUTRITIE
• Reprezinta deficitul,excesul sau dezechilibrul aportului energetic sau a unuia sau mai multor
nutrienti(proteine,vitamin,minerale)
• F. frecvent-tulb.de nutritie sunt asociate cu MPC
• Deficiente nutritionale
• Obezitatea
• Statusul supraponderal
MPC –pierdere involuntara in greutate ,
-se defineste pe baza urmatorilor parametri:-pierdere in greutate>5% intr-o luna sau >10 % in 6 luni
-IMC <=21 kg/mp(la pacientii obezi,IMC >21 kg/mp nu exclu
de diagnosticul de malnutritie)
-albumina serica <3,5 g/l
-MNA <17(Mini Nutritional Assessment)
• OBEZITATEA SARCOPENICA
-cresterea tesutului adipos (obezitate) asociata cu pierderea de masa si forta musculara (sarcopenia)
-se asociaza cu un risc crescut de mortalitate ,mai mare decat obezitatea si sarcopenia luate separate.
-are consecinte grave asupra QoL varstnicului,
-favorizeaza BCV si metabolice
-agraveaza fragilitatea
-creste semnificativ riscul de cadere ,de instalare a dizabilitatilor
-creste mortalitatea generala.
Obiective:-combaterea obezitatii sarcopenice prin corectia sarcopeniei si reducerea masei grase.
• aport proteic corect
• evitarea dietelor severe
• mentinerea unui grad de activitate zilnica
Bolile care determina cel mai frecvent IC la varstnic sunt:
• HTA (cardiopatia hipertensiva)
• CICD (AP,IMA,CICND)
• CARDIOMIOPATII :dilatativa (alcoolica),hipertrofica,restrictive(amiloidoza)
• VALVULOPATII
Factorii precipitanti ai IC la varstnici:
• IMA
• Necomplianta la tratament sau dieta(exces de sare ,hidratare in exces)
• Tulburari de ritm (FA ,aritmii ventriculare,boala nodulului sinusal)sau tulburari de conducere (BAV de grad inalt)
• Evolutie nefavorabila a comorbiditatilor –febra,infectii (pneumonii,septicemie),anemie,BCR,BPOC cu hipoxie
secundara,sindromul de apnee in somn.
• Tratamente concomitente:AINS,cortizon
• Consumul de alcool
• Tireotoxicoza (de obicei amiodarone-indusa).
Manifestari clinice
• Dispneea (IVS)
• Aparitia edemelor(IVD)
• Simptome non-cardiace-predomina la persoanele peste 75 ani(echivalente ale dispneei)
-oboseala
-slabiciune musculara
-scaderea apetitului(partial datorita vietii sedentare a varstnicului)
-manifestari ale SNC (prin scaderea debitului cardiac) :somnolenta,confuzie,dezorientare,sincopa.
Examenul obiectiv:
• Tahicardie
• Turgescenta jugularelor
• Hepatomegalie dureroasa+reflux hepato-jugular
• Edeme la m. inferioare –la varstnic ,acastea pot avea numeroase alte cause decat IC :
-cauze renale
-MPC
-insuficienta venoasa cronica
-limfedem
-sindrom paraneoplazic
A.TULBURARE COGNITIVA MINORA (MCI-Mild Cognitive Impairment)

-existenta tulburarilor de memorie ,dar cu functie cognitiva ,intelectual global si activitati cotidiene normale.
Identificarea MCI este f. importanta ,pentru ca:
• Interfera cu educatia terapeutica a pacientului si afecteaza complianta terapeutica ,mai ales respectarea
orarului de administrare a medicamentelor.
• Reprezinta etapa initiala a evolutiei spre sindromul demential
• Atrage atentia asupra unei posibile componente vasculare cerebrale care,corect tratata,poate corecta MCI
• Necesita control periodic in vederea cuantificarii riscului evolutiv spre forme avansate de deficit cognitiv
Cauzele MCI la varstnici:
• Durerea,indiferent de cauza
• Infectiile(urinare,pneumonii,endocardita,colecistita,celulita)
• Boli metabolice(DZ)
• Starile de deshidratare(hipoNa,alcoolismul)
• Decompensarea cardio-respiratorie(IC,BPOC acutizat,IMA)
• Bolile cerebrovasculare(AIT,AVC,epilepsie,meningita,encefalita)
• Boli endocrine(hipo/hipertiroidism)
• Boli psihice(depresia)
• Cauze iatrogene(efecte nedorite ale tratamentului cu benzodiazepine,opiozi,antidepresive
triciclice,digoxin,corticosteroizi)
B.DEMENTA
-reprezinta o disfunctionalitate a creierului ce se manifesta printr-un declin al capacitatilor intelectuale si
cognitive ,ceea ce determina aparitia unui raport anormal fata de realitate.
Cauze :
• Dementa primara sau corticala :boala Alzheimer,demente mixte cu o componenta Alzheimer
• Dementa vasculara –post infarct cerebral,dementa vasculara mixta
• Dementa asociata bolii Parkinson
• Dementa secundara ingestiei de substante toxice :alcool,metale grele
• Dementa secundara altor bolii :infectii(SIDA,neurosifilis),afectare cerebrala(tumori,hematoame
cronice),patologia tiroidei,carenta de vit. B12
C.DEPRESIA
• Cea mai frecventa afectiune psihiatrica a varstnicului
7.CADERILE-asociate cu agravarea declinului functional,retragere sociala,anxietate,depresie,utilizare sporita a serviciilor
medicale.
Etiologie:-boli neurologice(hemiplegii,tulburari de echilibru,b.Parkinson)
-boli ortopedice (fracture,amputatii)
-alte boli(BCV,neoplazii,boli acute,tulburari nutritionale)
-tulburari psihice(depresia,dementa)
-spitalizare prelungita.
9.ULCERE DE PRESIUNE-ESCARELE
10.DUREREA CRONICA
11.TULBURARI DE TRACT URINAR –incontinenta urinara –tranzitorie sau permanenta

-retentia de urina
-infectia de tract urinar
CURS 1-2
GERIATRIE-AN V
I.INTRODUCERE IN GERIATRIE-GERONTOLOGIE
MORFOLOGIA SI FIZIOLOGIA VARSTEI A TREIA
ASPECTE ETICE
DEFINITII
• GERIATRIA=specialitatea medicala dedicata persoanelor cu varsta = > de 65 ani
• GERONTOLOGIA =stiinta care studiaza teoriile imbatranirii si fenomenele asociate inaintarii in varsta
-obiectiv=asigurarea imbatranirii reusite
• MEDICINA LONGEVITATII=medicina preventiva ,personalizata,avansata,alimentata de biomarkeriprofunzi ai imbatranirii si
longevitatii si este un domenii in curs de dezvoltare=VIITORUL MEDICINEI
• SENESCENTA=scaderea capacitatii celulelor de a se divide ,dezvolta si functiona –situatie care,in timp,devine incompatibila cu viata
• IMBATRANIREA =fenomen complex,multifactorial,a carui mecanisme sunt incomplet cunoscute

-alterare progresiva si generalizata a functiilor organismului –
-scadere progresiva a adaptarii la stress si
-o crestere marcata a instalarii bolilor senescentei –crestere a probabilitatii decesului legat direct de procesul de
imbatranire /senescenta.
Imbatranirea poate fi:

• Fiziologica:varsta biologica =varsta cronologica
• Prematura :varsta biologica >varsta cronologica
• Intarziata :varsta biologica <varsta cronologica
• Accelerata :ritmul de imbatranire fiziologica este accelerat (provocat de situatii negative)
• Optima :imbatranire de succes
• Reala (normala):rezultatul inevitabil dintre factorii genetici si cei din mediul extern.
• proces fiziologic,dar puternic individualizat
• cresterea sperantei de viata
• Definitie:”imbatranirea reprezinta un cumul de modificari progresive in structura biologica ,psihologica si
sociala a individului ,fiind un proces indelungat ,care incepe inainte de nastere si continua toata viata”.
Clasificarea Societatii Europene de Geriatrie –varsta cronologica
• Varstnic-65-75 ani=varstnic “tanar”
• Batran-75-85 ani(90)=varstnic “adult”
• Longeviv->85 ani(90)=varstnic “batran”
-varsta biologica =varsta data de capacitatea functionala a individului
-varsta psihologica -varsta sociala= capacitatea de a contribui la viata societatii
PACIENTUL VARSTNIC
Cresterea sperantei de viata –statistici:
• La 65 ani-se anticipeaza cresterea cu 17 ani
Sexul feminin>sex masculin-8-9 ani
Perspectiva demografica si epidemiologica
• Raport ONU “World Population Prospectss:the 2019 Revision”-in conditiile mentinerii tendintei demografice actuale ,se va produce o crestere a
populatiei varstnice de la 7,7 miliarde in 2019 la 8,5 miliarde in 2030 (crestere de 10%),la 9,7 miliarde in 2050(26%) si la 10,9 miliarde in 2100
(42%).
• Speranta de viata este in crestere.
• Romania-durata medie de viata-73,2 ani,iar proportaia varstnicilor-16% din populatie(2017)

.
II.Imbatranirea patologica(nefiziologica):
• Prematura –varsta biologica>varsta cronologica
• Accelerata –”ritmul de imbatranire biologica se acentueaza in relatiile cu o anumita situatie”
Imbatranirea fiziologica-modificari corelate cu varsta
1. Modificari generale
• cresterea grasimii corporale
• reducerea cantitatii de apa din organism
Efectele:-obezitatea
-anorexia
2.Modificari ale organelor de simt

• la nivelul ochiului:
-presbiopie(scadere a puterii de acomodare a ochiului)
-cataracta senila (opacifierea cristalinului)
-scade capacitatea de a vedea obiectele la distanta-miopie
-hipertonie ocular-glaucom -scaderea secretiei lacrimale -degenerescenta maculara
• la nivelul urechii:
-scadere a acuitatii auditive pentru frecventele inalte
-scaderea capacitatii de a intelege vorbirea intr-un mediu zgomotos
-scade stabilitatea posturala (presbiastazie) -ingrosarea membranei timpanice –scaderea acuitatii auditive
3.Modificari endocrine (presbiacuzie)
• perturbari in homeostazia glucozei –cresterea glicemiei-diabet zaharat
• scadere a clearance-ului tiroidian-scadere a T4-disfunctia glandei tiroide
• cresterea ADH
• scaderea testosteronului
• Scaderea nivelului de absorbtie a vitaminei D –osteopenia-risc crescut de fractura
• Cresterea homocisteinei serice –risc de ATS
4.Modificari respiratorii
• scaderea elasticitatii pulmonare
• cresterea rigiditatii cutiei toracice
Efecte:-dispnee
-hipoxie
5. Modificari cardiovasculare
• scaderea compliantei arteriale-cresterea TA sistolice –riscul aparitiei HVS
• scaderea responsivitatii beta-adrenergice
• scaderea automatismului nodulului sinusal
AP.CARDI0-VASCULAR
• Parametri care scad:-frecventa cardiaca(FC)
-capacitatea de efort
-raspunsul cardiovascular la stimuli beta-adrenergici
-umplerea ventriculului stang (VS) , cu aparitia unei IC hipodiastolice datorate fibrozei miocardice
-functionalitatea nodului sinusal-disfunctionalitati sinusale(bradicardie,aritmii diverse)
-numarul de receptori beta cardiaci
-complianta arteriala /vasculara
• Parametri care raman nemodificati :-debitul cardiac(DC)
-contractilitatea miocardului
-fractia de ejectie a VS
-masa miocardica (in absenta unei patologii cardiovasculare,HTA,IC)
• Parametri care cresc:

-tesutul conjunctiv miocardic –apar depuneri de colagen
-dimensiunile atriului stang(AS) –favorizeaza suplimentar aparitia fibrilatiei atriale(FA)
-gradul de calcificare si rigidizare al valvelor ,in special aorta si mitrala
-grosimea si rigidizarea peretelui arterial
-tensiunea arteriala (TA) ,in special pe seama componentei sistolice
-procesul de ATS ,ce determina afectare plurivasculara ,cu efecte vizibile mai ales pe
circulatia cerebrala si coronariana.
MODIFICARI EKG CE APAR ODATA CU INAINTAREA IN
VARSTA (Strait JB ,Lakatta EG)
MASURATOAREA MODIFICARI SECUNDARE IMBATRANIRII EFECTUL ASUPRA MORTALITATII
Intervalul R-R Fara modificari

Durata undei P Cresteri minore Absent
Intervalul P-R Crestere Absent
Durata QRS Fara modificari
Axa QRS Deviere la stanga Absent
Amplitudinea QRS Scadere Absent
Intervalul Q-T Crestere minora Crestere probabila
Amplitudinea undei T Scadere Absent
Efecte:
• Hipotensiune arteriala,in special ortostatica
• Debit cardiac scazut si bradicardie ,ca expresie a raspunsului la stress
• Sincopa
• Insuficienta cardiaca,bloc a-v.
6.Modificari gastro-intestinale
• Scaderea functiei hepatice
• Scaderea aciditatii gastrice
• Scaderea motilitatii colonului
• Scaderea functiei ano-rectale
• Parametri care scad:-atrofia mucoasei bucale
-atrofia papilelor gustative
-secretia de saliva,atat cantitativ cat si calitativ
-alterarea structurala si calitativa a dintilor
-aciditatea gastrica –creste riscul colonizarii microbiene a stomacului –risc de malabsorbtie pentru
vit,B12,calciu,fier
-peristaltica gastrica
-secretia de insulina
-secretia de pepsina
-secretia pancreatica exocrina
-motilitatea intestinala-constipatie
-presiunea sfincterului anal
-raspunsul imun la nivelul mucoasei intestinale -vascularizatia ficatului
• IMPORTANT!
Aceste modificari participa nemijlocit la aparitia MALNUTRITIEI PROTEIN –CALORICE (MPC)
Atrofia mucoasei bucale --------------Fisuri----------------

Atrofia papilelor gustative -----------Scaderea gustului
Scaderea apetitului
Atrofia glandelor salivare -------------------------------------- --------------------------------------------- MPC
Alterarea structurilor dentare -------Edentatie ----------Monotonie alimentara

Scaderea aciditatii gastrice --------------Digestie dificila
Scaderea secretiei de insulina

• Parametri care nu se modifica:-calitatile digestive ale intestinului subtire si gros –apar .insa,la acest nival cele mai
frecvente patologii ale varstnicului:neoplazii,angiodisplazie,ischemia mezenterica,constipatia habituala
-timpul de tranzit intestinal la nivelul intestinului subtire
-probele hepatice
-secretia de bila
-secretia de gastrina
• Parametri care cresc:-refluxul gastro-esofagian

-riscul litiazei biliare
-timpul de evacuare gastrica
Efecte:
• Intarziere in metabolizarea unor medicamente
• Scadere in absorbtia calciului
• Constipatia
• Risc crescut de colonizare microbiana a sTomacului-cresterea riscului de malabsorbtie pentru
vit.B12,Calciu,Fier
7.Modificari hematologice si ale sistemului imun
• Scade rezerva medulara
• Scade reactivitatera celulelor T
• Scade capacitatea de a produce anticorpii,inclusiv postvaccinare
• Scade productia de limfocite B la nivelul maduvei-conduce la infectii severe
• Nu se modifica hemograma
Parametri care cresc:-capacitatea de producere de auto-anticorpi
-tendinta pentru infectii si neoplazii
Efecte:
• Anemia
• Boala autoimuna
8.Modificari renale
• Scade rata de FG (filtrare glomerulara)
• Scade functia de concentratie –dilutie a urinei
Efecte :
• Cresterea creatininei serice si Na seric
• Excretie perturbata a medicamentelor
9.Modificari uro-genitale
• Atrofie a mucoasei vaginale si uretrale
• Scadere in contractilitatea vazicii urinare
• Hipertrofia prostatei
Efecte:
• Aparitia bacteriuriei-risc ridicat de :-infectii urinare simptomatice
-retentie de urina
• Adenom de prostata-cancer de prostata
Parametri care scad:-dimensiunea rinichilor

-numarul de glomeruli functionali
-fluxul sanguin renal
-filtrarea glomerulara
-capacitatea de concentrare a urinii
-nivelurile reninei,angiotensinei,aldosteronului –risc de deshidratare si hiperpotasemie
-capacitatera de acidifiere a urinii
-productia de eritropoietina ca raspuns la anemie
-activarea vitaminei D
Parametri care nu se modifica:permeabilitatea glomerulara

Paramatri care cresc:-retentia de potasiu(K)

-rezistenta vasculara postglomerulara
-concentratia eritropoietinii (la varstnicii sanatosi)
Factori care favorizeaza declinul functiei renale si evolutia spre boala cronica de rinichi (BCR) severa:
• Aport hiperproteic si hipersodat
• Deshidratarea ,indiferent de mecanismul de producere
• Decompensarea cardiaca
• Terapiile nefrotoxice
• Infectiile acute
• Patologia prostatica
IMBATRANIREA PATOLOGICA
10.Modificari osteo-articulare
• Scaderea masei corporale efective si a masei musculare
• Scaderea densitatii osoase
Efecte:
• Scade forta musculara
• Osteopenia/osteoporoza –cresterea riscului de fractura de sold si membre
11.Modificari la nivelul sistemului nervos central si periferic

• Atrofie corticala
• Scade sinteza de catecolamine cerebrale
• Scade sinteza de dopamina la nivelul creierului
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA-SISTEM NERVOS
• Parametri care scad:-numarul de neuroni corticali
-viteza de conducere nervoasa
-fluxul sanguin cerebral
-consumul de O2 la nivelul tesutului nervos
-neurotransmitatorii intracerebrali,in special acetilcolina –ceea ce va favoriza tulburarile
memoriei recente
-sensibilitatea receptorilor setei,ceea ce va favoriza deshidratarea
-nivelul relational si socio-profesional
-performanta senzoriala
-nivelul seric de serotonina ,ceea ce va creste riscul de depresie
-termoreglarea
IMBATRANIREA FIZIOLOGICA –SISTEM NERVOS
• Parametri care nu se modifica:-functiile motorii si senzoriale centrale
- atentia
-capacitatea de comunicare ,inclusive vocabularul
-capacitatea de a urmari conversatia
-perceptia vizuala simpla
-capacitatea de a invata din experiente noi
• Parametri care cresc: -activitatea simpatica

-timpul de conducere al nervilor periferici –creste instabilitatrea posturala
-timpul de reactie
Efecte:
• Tulburari ale memoriei
• Mersul rigid
• Creste balansul corpului
• Trezirea matinala -tulburari somn-insomnia
Pot apare:
• Dementa
• Depresia boala Parkinson
• Caderile
• Apneea in somn
IMPORTANT!
“Medicul de familie trebuie sa stie sa faca diferentierea intre patologia geriatric si procesul natural de
imbatranire”
Primul gest terapeutic al medicului este de a stabili daca se afla in fata unui “bolnav in varsta “ sau a unui
“varstnic “ cu modificari fiziologice de imbatranire.(C.Bogdan)
Particularitati ale patologiei varstnicului

• Debut clinic atipic in cazul patologiei varstnicului
• Debut precoce
• Prezenta comorbiditatilor
PACIENTUL VARSTNIC
•Modificarea pragului de durere,cu reactivitate scazuta-manifestari atipice,ex.-absenta durerii in

debutul unor patologii(IM,ulcer gd)-debut printr-o complicatie
•In infectii(urinare,pulmonare)-febra poate lipsi,dar agitatia psihoi-motorie aparuta brusc poate
sugera o infectie.
•Dificultati de comunicare (uneori) medic-pacient
-cauze-tulburari de memorie
-deficit de auz
•Ajustarea dozelor terapeutice la persoanele varstnice
•Identificarea precoce a tulburarilor cognitive-semnal de alarma
•Identificarea corecta si la timp ,dar si managementul corect al sindroamelor geriatrice

1.FRAGILITATEA
2.SARCOPENIA
3.TULBURARI DE NUTRITIE
6.ABUZUL
8.CADERILE
10.ULCERELE DE PRESIUNE
11.DUREREA CRONICA
12. TULBURARILE DE TRACT URINAR
1. FRAGILITATEA
• sindrom multicausal ,caracterizat de scaderea fortei musculare si a capacitatii de raspuns adecvat la stressorii
interni si /sau externi
• creste riscul evolutiei pacientului geriatric spre dependenta si deces
• nu este echivalenta cu procesul de imbatranire ,cu dizabilitate sau starea de boala,dar ,de cele mai multe
ori,coexista la pacientul varstnic
• Are un caracter dinamic si reversibil
• Include:-declinul fizic,functional,psihologic,emotional si spiritual al varstnicului
• Evolueaza catre:caderi
dizabilitati
cresterea numarului de zile de spitalizare
cresterea comorbiditatilor
deces
2.SARCOPENIA
• Scaderea progresiva a masei si a fortei musculare
• Apare odata cu inaintarea in varsta ,datorita scaderii activitatii fizice ,care agraveaza sarcopenia.
Scaderea activitatii fizice consecutive aparitiei sarcopeniei conduce la :
• cresterea gradului de sedentarism
• cresterea gradului de dependenta
• Cresterea riscului de cadere si fractura
• Cresterea gradului de dizabilitate
• Scaderea QoL(calitatera vietii)
3.TULBURARILE DE NUTRITIE
• Reprezinta deficitul,excesul sau dezechilibrul aportului energetic sau a unuia sau mai multor
nutrienti(proteine,vitamin,minerale)
• F. frecvent-tulb.de nutritie sunt asociate cu MPC
• Deficiente nutritionale
• Obezitatea
• Statusul supraponderal
MPC –pierdere involuntara in greutate ,
-se defineste pe baza urmatorilor parametri:-pierdere in greutate>5% intr-o luna sau >10 % in 6 luni
-IMC <=21 kg/mp(la pacientii obezi,IMC >21 kg/mp nu exclu
de diagnosticul de malnutritie)
-albumina serica <3,5 g/l
-MNA <17(Mini Nutritional Assessment)
• OBEZITATEA SARCOPENICA
-cresterea tesutului adipos (obezitate) asociata cu pierderea de masa si forta musculara (sarcopenia)
-se asociaza cu un risc crescut de mortalitate ,mai mare decat obezitatea si sarcopenia luate separate.
-are consecinte grave asupra QoL varstnicului,
-favorizeaza BCV si metabolice
-agraveaza fragilitatea
-creste semnificativ riscul de cadere ,de instalare a dizabilitatilor
-creste mortalitatea generala.
Obiective:-combaterea obezitatii sarcopenice prin corectia sarcopeniei si reducerea masei grase.
• aport proteic corect
• evitarea dietelor severe
• mentinerea unui grad de activitate zilnica
Bolile care determina cel mai frecvent IC la varstnic sunt:
• HTA (cardiopatia hipertensiva)
• CICD (AP,IMA,CICND)
• CARDIOMIOPATII :dilatativa (alcoolica),hipertrofica,restrictive(amiloidoza)
• VALVULOPATII
Factorii precipitanti ai IC la varstnici:
• IMA
• Necomplianta la tratament sau dieta(exces de sare ,hidratare in exces)
• Tulburari de ritm (FA ,aritmii ventriculare,boala nodulului sinusal)sau tulburari de conducere (BAV de grad inalt)
• Evolutie nefavorabila a comorbiditatilor –febra,infectii (pneumonii,septicemie),anemie,BCR,BPOC cu hipoxie
secundara,sindromul de apnee in somn.
• Tratamente concomitente:AINS,cortizon
• Consumul de alcool
• Tireotoxicoza (de obicei amiodarone-indusa).
Manifestari clinice
• Dispneea (IVS)
• Aparitia edemelor(IVD)
• Simptome non-cardiace-predomina la persoanele peste 75 ani(echivalente ale dispneei)
-oboseala
-slabiciune musculara
-scaderea apetitului(partial datorita vietii sedentare a varstnicului)
-manifestari ale SNC (prin scaderea debitului cardiac) :somnolenta,confuzie,dezorientare,sincopa.
Examenul obiectiv:
• Tahicardie
• Turgescenta jugularelor
• Hepatomegalie dureroasa+reflux hepato-jugular
• Edeme la m. inferioare –la varstnic ,acastea pot avea numeroase alte cause decat IC :
-cauze renale
-MPC
-insuficienta venoasa cronica
-limfedem
-sindrom paraneoplazic
A.TULBURARE COGNITIVA MINORA (MCI-Mild Cognitive Impairment)

-existenta tulburarilor de memorie ,dar cu functie cognitiva ,intelectual global si activitati cotidiene normale.
Identificarea MCI este f. importanta ,pentru ca:
• Interfera cu educatia terapeutica a pacientului si afecteaza complianta terapeutica ,mai ales respectarea
orarului de administrare a medicamentelor.
• Reprezinta etapa initiala a evolutiei spre sindromul demential
• Atrage atentia asupra unei posibile componente vasculare cerebrale care,corect tratata,poate corecta MCI
• Necesita control periodic in vederea cuantificarii riscului evolutiv spre forme avansate de deficit cognitiv
Cauzele MCI la varstnici:
• Durerea,indiferent de cauza
• Infectiile(urinare,pneumonii,endocardita,colecistita,celulita)
• Boli metabolice(DZ)
• Starile de deshidratare(hipoNa,alcoolismul)
• Decompensarea cardio-respiratorie(IC,BPOC acutizat,IMA)
• Bolile cerebrovasculare(AIT,AVC,epilepsie,meningita,encefalita)
• Boli endocrine(hipo/hipertiroidism)
• Boli psihice(depresia)
• Cauze iatrogene(efecte nedorite ale tratamentului cu benzodiazepine,opiozi,antidepresive
triciclice,digoxin,corticosteroizi)
B.DEMENTA
-reprezinta o disfunctionalitate a creierului ce se manifesta printr-un declin al capacitatilor intelectuale si
cognitive ,ceea ce determina aparitia unui raport anormal fata de realitate.
Cauze :
• Dementa primara sau corticala :boala Alzheimer,demente mixte cu o componenta Alzheimer
• Dementa vasculara –post infarct cerebral,dementa vasculara mixta
• Dementa asociata bolii Parkinson
• Dementa secundara ingestiei de substante toxice :alcool,metale grele
• Dementa secundara altor bolii :infectii(SIDA,neurosifilis),afectare cerebrala(tumori,hematoame
cronice),patologia tiroidei,carenta de vit. B12
C.DEPRESIA
• Cea mai frecventa afectiune psihiatrica a varstnicului
7.CADERILE-asociate cu agravarea declinului functional,retragere sociala,anxietate,depresie,utilizare sporita a serviciilor
medicale.
Etiologie:-boli neurologice(hemiplegii,tulburari de echilibru,b.Parkinson)
-boli ortopedice (fracture,amputatii)
-alte boli(BCV,neoplazii,boli acute,tulburari nutritionale)
-tulburari psihice(depresia,dementa)
-spitalizare prelungita.
9.ULCERE DE PRESIUNE-ESCARELE
10.DUREREA CRONICA
11.TULBURARI DE TRACT URINAR –incontinenta urinara –tranzitorie sau permanenta

-retentia de urina
-infectia de tract urinar

MF Tot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MF Tot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACTIVITATRA MEDICALA DE PREVENTIE IN

SUPRAVEGHEREA GRUPEI DE VARSTA 0-18 ANI

NORMELE CONTRACTULUI CADRU CU CNAS –ritmul de efectuare al EXAMENULUI DE BILANT:

1. La 24 ore de la externarea din Maternitate-prima vizita

-date despre nastere si nou-nascut-nastere naturala sau cezariana

• masurarea temperaturii nou-nascutului

2.La 4 saptamani-se face deja un bilant al dezvoltarii somatice si neurologice a nou-nascutului

2.Examen amanuntit pe aparate si sisteme

• INDICELE PONDERAL(IP)- raport intre greutatea reala si greutatea ideala

• Perimetrul toracic –masoara 33-34 cm la nastere.

Se va urmari depistarea precoce a :

• Depistare precoce a semnelor de rahitism:-craniotabes

• La 6 luni:sta bine in sezut

• fenilcetonuria si hipotiroidismul congenital –in maternitate

• Profilaxia anemiei feriprive la sugar :

• Profilaxia bolilor infectioase

Eruptia dentara -incisivii mediani inferiori(2)-6-9 luni -canini-14-18 luni

• Vaccin hepatitic B (Hep B)-primele 24 ore

• Vaccin diftero-tetano-pertussis acellular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatritric B(DTPo-VPI-Hib-Hep.B)

• Vaccin hepatitic A-varsta minima pentru imunizare este 12 luni

• Vaccin antigripal-dupa varsta de 6 luni –se recomanda administrarea in fiecare an.-gratuit.

Se face anual,de preferat in luna de nastere.

• “salt prepubertar”-care poate dura 1-2 ani-cresterea va fi 8-10 cm in aceasta perioada.

• Tulburarile de acuitate vizuala la copii-la varsta de 3-16 ani.

• Conditii de viata :-clima temperata –octombrie-aprilie ,raze UV scazute

• Musculatura-hipotona,ceea ce duce la meteorism abdominal

SEMNE RADIOLOGICE- Radiografie genunchi,mana –modificarile apar la 2-3 saptamani de la debut.

Laborator :fosfatemia scazuta,

PROFILAXIA –obligatorie in Romania pana la 6 ani

Monitorizare -3 ani de la vindecare.

Hipervitaminoza D-anorexie rebela,varsaturi,deshidratare,constipatie,retentie azotata,hipercalcemie,hipercalciurie>5

• Cea mai frecventa deficienta a copilului

EFECTELE DEFICITULUI DE FIER

• Asupra sistemului C-V :

FORMULA DE CALCUL pentru mg de Fier total de administrat:

• GREUTATE,INALTIME,IMC,RAPORTAREA LA CURBELE DE CRESTERE

MEDICINA DE FAMILIE –MEDICINA GENERALA

• cea mai veche specialitate,practicata din Antichitate si pana in prezent

Hipocrate-”parintele medicinei”(n.460 i.hr.,Kos,Grecia-d.370 i.hr.,Larisa,Grecia).

-a revolutionat medicina in Grecia antica ,definind-o ca disciplina distincta de alte

Biblioteca din Alexandria –Colectia hipocratica (“Corpus Hipocraticum”

• Factorii de mediu(geoclimatici)-au rol major in geneza bolilor

• “facies hipocratic”—tegumente teroase,ochi infundati in orbite,cearcane,nas ascutit-in boli digestive,boli

• TRATAMENTUL HIPOCRATIC-destul de sarac

• Etica trebuie sa ghideze practica medicala,pentru a nu se ajunge la dezumanizarea medicinei

• HIPOCRATE-creatorul Scolii de medicina din Cos

• SCOALA MEDICALA DIN KNIDOS –reductionista

• MEDICINA HIPOCRATICA-bazata pe acordarea ingrijirilor medicale omului privit ca un

• 1962-10 medici generalisti –grup pentru a pune bazele unei“miscari”-crearea

Comunitatea Europeana –obliga statele membre sa promoveze invatamantul

1995-Gay-al 2 lea val al miscarii de emancipare a MF/MG

MEDICINA FAMILIEI –este specialitatea care :

Medicii de familie-temelia unui sistem de ingrijire de sanatate complet.-unanim

MEDICII DE FAMILIE sunt solutia optima pentru rezolvarea nevoii de asistenta

1994-Conferinta de Consens de Pregatire Specifica in Medicina Generala-

• 2016-aceeasi Directiva –Ord. MS -4 ani

MEDICINA DE FAMILIE= CELELALTE SPECIALITATI

• Lucreaza in grupuri de practica

SISTEM NATIONAL DE ASIGURARI DE SANATATE –bazate pe taxe si impozite

• Fiecare persoana poate alege medicul de familie

Ministerul National al Sanatatii-controleaza cele 20 de Autoritati regionale

• Asociere intre medicii generalisti.

3 modele de sisteme medicale publice