Catedra de medicină socială și management „Nicolae Testemițanu”

STATISTICA DESCRIPTIVĂ PENTRU

DESCRIEREA DATELOR CALITATIVE

Galina Obreja, conferențiar universitar

Olga Penina, conferențiar universitar

1
 CUPRINS

1. Calcularea și reprezentarea grafică a mărimilor de tip:

– rată (indicatori statistici intensivi)
– proporție (indicatori statistici extensivi)
– raport

2. Standardizarea ratelor prin metoda directă. Etapele

standardizării.
3. Statistica vitală: mortalitate, natalitate, morbiditate
(incidența și prevalența).
 MĂRIMILE ABSOLUTE
➢ Mărimile absolute:
– se folosesc pentru consemnarea ca atare a unor evenimente;
– se obțin prin numărare sau măsurare directă;
– nu pot fi folosite pentru comparații;
– de obicei, se folosesc pentru a specifica:
• numărul de locuitori într-o țară sau regiune;
• evenimente sau fenomene cu o frecvență rară.

– De exemplu:
• numărul populației din Republica Moldova;
• cazurile de infectare cu coronavirus.
 MODALITĂȚILE DE DESCRIERE A DATELOR
CALITATIVE (categoriale)
➢ Datele calitative (categoriale) (datele nominale și ordinale)
pot fi analizate folosind câteva metode:
– Raportul
– Proporția
– Rata

Raportul, proporția și rata sunt mărimi relative (nu absolute).

 RAPORTUL
Raportul este o expresie a relației dintre numărător și numitor fără a lua în
considerare populația din care derivă numărătorul și numitorul. Numărătorul nu
este neapărat o submulțime a numitorului.

Raportul este un număr de observații cu o anumită caracteristică, „a”, împărțit la

un număr de observații fără această caracteristică, „b” (raportul a 2 fenomene
independente).

𝑎
Raportul =
𝑏
 RAPORTUL (cont.)
Exemple:
- raportul sexelor la naștere (numărul de băieți nou-
născuți împărțit la numărul de fete nou-născute);
- raportul copii-femei (numărul copiilor cu vârsta
cuprinsă între 0 și 4 ani împărțit la numărul de femei cu
vârsta cuprinsă între 15 și 49 ani).

Reprezentare grafică: diagrama cu bare, diagrama cu

coloane, diagrama lineară.
 PROPORȚIA (indicator extensiv)
Proporția: un număr de observații cu o anumită caracteristică, „a”, împărțit la numărul
total de observații, „a+b”.
Proporția este un tip special de raport în care numărătorul este inclus în numitor.
Proporția exprimă structura fenomenului (indicator static).
𝑎
Proporția = 𝑎+𝑏
Procentul (%): proporția înmulțită cu 100.
Exemple:
– proporția populației cu vârsta de 60 ani și mai mult în totalul populației;
– proporția femeilor în totalul populației;
– proporția deceselor din cauza i în totalul deceselor.
Reprezentarea grafică: diagrama de structură (sectorială), diagrama intracolonară.
 Proporția, exemplu de prezentare grafică: diagrama de structură
în cerc
Structura mortalității, Republica Moldova, 2016, %
(OMS)
6 Boli cardiovasculare
4

Cancere
13

Boli respiratorii cronice

1
2
Diabet
59
15
Alte boli netransmisibile

Sursa: https://www.who.int/nmh/countries/mda_en.pdf?ua=1
 Proporția, exemplu prezentare grafică: diagrama intracolonară

Structura cheltuielilor din fondul de bază al Asigurării Obligatorii

de Asistență Medicală, Republica Moldova, %

Sursa: Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, adoptată anual 9

 RATA (indicator intensiv)
➢ Rata se utilizează pentru a măsura nivelul și distribuția și a
compara frecvența într-o populație a:
– nașterilor
– bolilor
– factorilor de risc pentru sănătate
– deceselor.
➢ Persoanele cu o anumită afecțiune sau rezultat sunt raportate
la o populație de bază.
➢ Pentru calcularea ratei trebuie să se cunoască:
– volumul și sursa din care provine populația sau pacienții (din
spitale, populația generală etc.)
– perioada de timp în care a fost colectată informația.
 RATA (cont.)
➢ Rata este similară proporției, DAR există un multiplicator, și rata este
calculată pentru o anumită perioadă de timp (de ex., 1 an).

𝑎
Rata = × 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙
𝑎+𝑏
Multiplicatorul: 1.000, 10.000, 100.000 etc.

𝑎: numărul de observații cu o anumită caracteristică înregistrate într-o

anumită perioadă de timp (de ex., numărul de decese într-un an);

𝑎 + 𝑏: numărul total al observațiilor în aceeași perioadă de timp (numărul

populației într-un an).
 RATA (cont.)

➢ Numărătorul și numitorul trebuie să reflecte o populație

similară.

➢ Dacă numărătorul se referă la o anumită vârstă, sex, mediu

de rezidență, atunci și numitorul trebuie să corespundă
acestor criterii.
 RATA (cont.)

De exemplu, dacă un studiu a durat exact 1 an și proporția pacienților cu o

anumită condiție a fost de 0,02, atunci rata la 1.000 de pacienți va fi (0,02) x
(1.000), sau 20 la 1.000 de pacienți pe an.

Rata exprimă frecvența (nivelul, intensitatea) unui fenomen într-o anumită

perioadă de timp (de exemplu, 1 an).

Reprezentarea grafică: diagrama lineară, diagrama cu bare, diagrama cu

coloane.
 Rata: exemplu de prezentare grafică, diagrama liniară
Rata standardizată a mortalității (0-64 ani), toate cauzele, la
100.000 de locuitori

14
 Rata, exemplu de prezentare grafică: diagrama cu coloane

Rata prevalenței supragreutății (IMC ≥ 25 kg/m²) după sex,

Republica Moldova, 2016
80 72.9 70.1
70 65.6
60
50
40
%

30
20
10
0
Bărbați Femei Ambele sexe
Sexul

Sursa: Studiul privind consumul de sare în Republica Moldova, 2016

15
 Rata: exemplu de prezentare grafică, diagrama cu bare

Rata populației (18-69 de ani), care au primit sfaturi privind

stilul de viață, Republica Moldova, 2013
Să consume cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi 52.5

Să reducă consumul de grăsimi 62.3

Să reducă consumul de sare 57.8

Să facă mai multă activitate fizică 54.3

Să reducă din greutate 52.1

Să renunțe la fumat 41.6

0 10 20 30 40 50 60 70
%

Sursa: Studiul privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova, STEPS, 2013. 16
 INDICATORII STATISTICI VITALI
➢ Ratele sunt foarte importante în epidemiologie și în
medicina bazată pe dovezi; acestea constituie baza
pentru calcularea indicatorilor statistici vitali, care
descriu starea de sănătate a populației.

➢ Printre cele mai comune rate sunt:

– ratele de mortalitate (în legătură cu decesul)
– ratele de morbiditate (în legătură cu boala)
– ratele de natalitate (în legătură cu nașterea).
 TIPURILE DE RATE

➢ Brută /crudă /globală

➢ Specifică
➢ Standardizată
 RATELE BRUTE
Rata brută se calculează pentru populația totală (ambele sexe, toate vârstele).

𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

Rata brută de mortalitate = ×
𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙

𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑛𝑎ș𝑡𝑒𝑟𝑖 𝑐𝑢 𝑓ă𝑡 𝑣𝑖𝑢 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛

Rata brută a natalității = ×
𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 î𝑛𝑡𝑟−𝑢𝑛 𝑎𝑛
𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙

Multiplicatorul: 1.000, 10.000, 100.000 etc.

 EXEMPLE DE RATE BRUTE

Republica Moldova
Numărul total al populației (ambele sexe, toate vârstele) în 2019: 2.640 mii
Numărul de nou-născuți vii în 2019: 32.022
Numărul de decese (ambele sexe, toate vârstele) în 2019: 36.416

32.022
Rata brută a natalității = 2.640.000 × 1.000 = 12 𝑛𝑎ș𝑡𝑒𝑟𝑖 𝑙𝑎 1000 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒

36.416
Rata brută a mortalității = × 1.000 = 14 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑙𝑎 1000 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒
2.640.000
 RATE SPECIFICE
Ratele specifice se calculează pentru diferite subgrupe de populație (după sex,
după vârstă, după starea civilă, pe grupuri etnice, etc.)

Rata mortalității specifică după vârstă =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑙𝑎 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛
× 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

Rata mortalității specifică după sex 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛
× 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙
𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡 𝑎𝑛

Multiplicatorul: 1.000, 10.000, 100.000 etc.

Rata mortalității specifică după vârstă și cauză =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎 𝑖 𝑙𝑎 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥
× 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙

Vârsta x: 0-4; 5-9; 10-59; 60 ani și mai mult, etc.

Cauza i: bolile cardiovasculare, cancerul, infecția cu COVID etc.
Rata mortalității specifică după sex, vârstă și cauză
𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 =

𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑢𝑧𝑎 𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥 î𝑛𝑡𝑟 − 𝑢𝑛 𝑎𝑛

𝑃𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑣â𝑟𝑠𝑡𝑎 𝑥 𝑝𝑒 𝑎𝑛
× 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑖𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙

Vârsta x: 0-4; 5-9; 10-59; 60 ani și mai mult, etc.

Cauza i: bolile cardiovasculare, cancerul, infecția cu COVID etc.
RATELE STANDARDIZATE
 RATELE STANDARDIZATE DE MORTALITATE
➢ Ratele brute pot fi utilizate pentru a face comparație între 2 populații diferite numai dacă aceste
populații sunt similare prin toate caracteristicile care pot afecta rata.

➢ Dacă populațiile diferă după vârstă și gen, atunci trebuie să se utilizeze rate specifice după vârstă
și gen sau ratele brute trebuie standardizate (rate standardizate de mortalitate).

➢ Standardizarea este necesară pentru a putea compara două sau mai multe populații care au
diferite caracteristici de bază ce influențează independent riscul de deces (de exemplu, vârsta,
genul, statutul socio-economic etc.).

➢ Ratele standardizate se utilizează doar pentru comparații.

De exemplu:
– 2 țări (România și Republica Moldova)
– o țară de-a lungul timpului (ratele mortalității în Republica Moldova în 1990 și 2019)
– diferite grupuri de populație (bărbați/femei).
Există 2 metode de standardizare a ratelor de mortalitate

➢ Metoda directă

➢ Metoda indirectă
 METODA DIRECTĂ DE STANDARDIZARE A
RATELOR DE MORTALITATE
Etapele:
1) Calcularea ratelor specifice de mortalitate pentru
fiecare grup.
2) Selectarea / definirea populației standard.
3) Calcularea numărului așteptat de evenimente (decese)
pentru fiecare grup.
4) Calcularea ratelor de mortalitate standardizate.
 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑓𝑖𝑐ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐴 𝑏ă𝑟𝑏𝑎ț𝑖
ETAPA 1 =
1
× 1.000 = 20
50
Calcularea ratelor specifice pentru fiecare grup
Sexul Regiunea A Regiunea B Rata specifică
(la 1.000)
Persoane Decese Persoane Decese Regiunea A Regiunea B

Bărbați 50 1 170 4 20 24
Femei 200 10 30 3 50 100
Total 250 11 200 7 44 35
 POPULAȚIA STANDARD
➢ Populație standard poate fi:
– una din populațiile care se compară
– o combinație a populațiilor comparate
– o altă populație
– o populație teoretică.
➢ Deoarece procesul de standardizare este folosit pentru a
înlătura influențele diferențelor dintre populații cu scopul
de a face comparații, populația selectată ca standard nu are
importanță.
 ETAPA 2

Selectarea populației standard

Sexul Regiunea A Regiunea B Populația
standard
Persoane Decese Persoane Decese Persoane din A +
persoane din B
Bărbați 50 1 170 4 220
Femei 200 10 30 3 230
Total 250 11 200 7 450
 𝑁𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑎ș𝑡𝑒𝑝𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑒𝑠𝑒 î𝑛 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐴 𝑏ă𝑟𝑏𝑎ț𝑖
ETAPA 3 = 20 × 220 ÷ 1000 = 4

Calcularea numărului așteptat de evenimente

(decese) pentru fiecare grup (regiune)
Sexul Rata specifică Populația Decese așteptate
(la 1.000) standard
Regiunea Regiunea Persoane din A + Regiunea Regiune
A B persoane din B A aB
Bărbați 20 24 220 4 5
Femei 50 100 230 12 23
Total Ʃ16 Ʃ28
 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑𝑖𝑧𝑎𝑡ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝐴
ETAPA 4 = 16 × 1000 ÷ 450 = 35,5 𝑙𝑎 1.000

Calcularea ratei standardizate pentru fiecare grup (regiune)

Sexul Populația Decese așteptate Rata standardizată
standard după sex
Regiunea A Regiunea B Regiunea Regiunea
A B
Bărbați 220 4 5
Femei 230 12 23
Total 450 16 28 36 62
 COMPARAREA RATELOR BRUTE ȘI STANDARDIZATE

Rata brută (la 1.000) Rata standardizată după sex

(la 1.000)
Regiunea A Regiunea Regiunea A Regiunea B
B
44 35 35 63

Concluzie: mortalitatea este mai mare în regiunea B.

 METODA DIRECTĂ DE STANDARDIZARE
➢ Folosind metoda directă de standardizare, se obțin rate care se
așteaptă să fie prezente în populația standard dacă ratele
specifice pe grupe de gen ar prevala în fiecare dintre populațiile
comparate.

➢ Rata standardizată prin metoda directă nu exprimă, ca atare,

nivelul nici unui fenomen, deoarece valoarea sa absolută va
depinde întotdeauna de populația standard. Rata standardizată
este utilă doar pentru comparații. În esență, cele două populații
comparate sunt similare prin intermediul caracteristicii
standardizate (genul).
 METODA DIRECTĂ DE STANDARDIZARE (cont.)
➢ În exemplul anterior metoda directă a fost folosită pentru a corecta
diferențele cu privire la distribuția de gen a celor două populații
care se compară.
➢ Dacă ar fi folosite numai ratele brute, s-ar fi ajuns la concluzia că în
regiunea A mortalitatea este mai mare decât în regiunea B.
➢ Însă, după standardizarea ratelor, apare o altă situație: mortalitatea
este mai mare în regiunea B decât în regiunea A.
➢ Diferența apare din cauza discrepanței de gen: regiunea B are mai
mulți bărbați în comparație cu regiunea A, iar ratele specifice de
mortalitate sunt mai mici printre bărbați în comparațiile cu femeile.
➢ De aceea, luând în considerare diferențele cu privire la distribuția
de gen, concluzionăm că mortalitatea este mai mare în regiunea B.
RATELE MORBIDITĂȚII
 RATELE MORBIDITĂȚII
➢ Rata prevalenței măsoară frecvența tuturor cazurilor de o anumită
boală (atât cele pre-existente, cât și cele noi) într-o populație la un
moment (prevalența de moment) dat sau într-o perioadă de timp
(prevalența de periodă).

➢ Rata incidenței măsoară frecvența cazurilor noi de boală într-o

populație într-o perioadă dată de timp.

➢ Rata incidenței se deosebește de rata prevalenței prin faptul că, rata

incidenței este limitată doar la cazurile noi de boală, pe când rata
prevalenței include atât cazurile pre-existente, cât și cazurile noi.
 RATELE MORBIDITĂȚII (cont.)

Rata incidenței = numărul 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐧𝐨𝐢 𝐝𝐞 𝐛𝐨𝐚𝐥ă într−un an × multiplicatorul

Numărul total al populației pe an

Rata prevalenței (de moment) =

numărul 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐛𝐨𝐚𝐥ă la un anumit moment al anului
×
Numărul total al populației la același moment
multiplicatorul

Rata prevalenței (de perioadă) =

numărul 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐛𝐨𝐚𝐥ă într−o perioadă de timp
× multiplicatorul
Numărul total al populației în aceeași perioadă de timp

Multiplicatorul: 1.000, 10.000, 100.000 etc.

 Exemplu de prezentare grafică: diagrama liniară

Incidența și prevalența prin diabet zaharat, Republica

Moldova, 2004-2018, la 10.000 de locuitori
350

300

250
La 10.000 locuitori

200

150

100

50

0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Anii

Incidența Prevalența

Sursa: Anuarul statistic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

 Exemplu de prezentare grafică: diagrama cu bare / coloane

Incidența prin tumori, Republica Moldova, 2003-2018, la 10.000 de

locuitori
50
45
40
35
la 10.000 locuitori

30
25
20
15
10
5
0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Anii

Sursa: Anuarul statistic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

 OBIECTIVE

1. Calcularea și reprezentarea grafică a mărimilor de tip:

– rată (indicatori statistici intensivi)
– proporție (indicatori statistici extensivi)
– raport.

2. Standardizarea ratelor prin metoda directă. Etapele

standardizării.
3. Statistica vitală: mortalitate, natalitate, morbiditate
(incidența și prevalența).