Manta Albert

Grupa 7, seria A, an VI MG

Evaluarea starii de sanatate in judetul Cluj

Proiectul de fata isi propune sa analizeze parametri precum natalitata, speranta de viata,
mortalitatea si nuptialitatea populatiei judetului Cluj din ultimii ani.

Natalitatea se referă la rata natalității sau la numărul de nașteri vii care au loc într-o anumită
populație într-o anumită perioadă de timp. Este adesea utilizată ca indicator al creșterii populației și
al tendințelor demografice, deoarece poate oferi informații despre factori precum ratele de
fertilitate, ratele de mortalitate și modelele de migrație.

Natalitatea este exprimată de obicei ca rată la 1.000 sau 100.000 de persoane din populație. In
Romania rata natalitatii in perioada 2011-2020 se mentine la valori de peste 9 nascuti vi la 1000 de
locuitori. Comparand rata natalitatii in anul 2021 (8,9 născuți vii la 1000 locuitori) cu cea din anul
2019 (9,2 născuți vii la 1000 locuitori) constatam ca rata natalitatii a scazut, cu 0.3 nascuti vii ‰ de
locuitori in 2020. In judetul Cluj, in anul 2021 numarul total de nou nascuti vii au fost de 6716, rata
de natalitate fiind de 9,5 ‰ – deci putin peste media nationala. Rata mortalitatii infantile a fost de
3,9 ‰ fiind din nou mai mica decat media nationala de mortalitate infantila de 5.2 ‰ in 2021.

Natalitate
10.4

10.2

10

9.8

9.6

9.4

9.2

9
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

Natalitate

Figura 1: Natalitate in judetul Cluj, in perioada 2018-2021

1
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

Exista un numar mare de factori care pot influenta natalitataea intr-un anumit loc. Dintre ei
amintim:

 Accesul la asistență medicală: Lipsa accesului la îngrijire prenatală și la facilități medicale

poate crește ratele mortalității infantile și materne, ceea ce, la rândul său, poate scădea rata
natalității.
 Educație: Educația, în special pentru femei, poate duce la amânarea căsătoriei și a nașterii,
precum și la creșterea cunoștințelor despre contracepție și planificare familială.
 Statutul economic: Stabilitatea economică a unei țări și disponibilitatea oportunităților de
angajare pot influența rata natalității. Nivelurile mai ridicate de sărăcie pot duce la rate mai
ridicate ale natalității, deoarece copiii sunt văzuți ca un avantaj economic.
 Normele culturale: Credințele și tradițiile culturale pot juca un rol în determinarea
dimensiunii dorite a familiei și a rolului femeii în societate.
 Politicile guvernamentale - cum ar fi programele de planificare familială și stimulentele
pentru a avea copii, pot afecta ratele natalității.
 Accesul la contracepție: Disponibilitatea și accesibilitatea contracepției pot duce la scăderea
ratelor natalității, în special dacă sunt combinate cu educația și accesul la asistență medicală.
 Religia: Credințele religioase pot influența atitudinile față de planificarea familială și
dimensiunea dorită a familiei.
 Migrația: Imigrația și emigrația pot afecta ratele natalității, în special dacă un număr mare de
tineri părăsesc sau intră într-o țară.
 Structura de vârstă: Structura de vârstă a unei populații poate afecta rata natalității,
populațiile tinere având de obicei rate de natalitate mai mari.

Strans legata de rata natalitatii este si rata nuptialitatii. Rata de nuptialitate este definita ca
numarul casatoriilor dintr-un an raportat la populatia de la o data anumita din statistica curenta si se
exprima in numar de casatorii la 1000 locuitori. In judetul Cluj rata nuptialitatii este in scadere in
ultimii ani. Aceasta este in pas cu trendul decrescator al casatoriilor din intregul continent
European. Din 1964 rata nuptialitatii in Europa a scazut cu peste 50% (de la 8 ‰ in 1964 la 3.9 ‰
in 2021). Procentele referitoare la rata nuptialitiatii in Cluj sunt redate in graficul de mai jos.

2
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

Nuptialitate
7

0
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

Nuptialitate
Figura 2: rata nuptialitatii in Cluj in perioada 2018-2021

Urmatorul parametru care as dori sa-l analizez este rata mortalitatii. Atat in Cluj cat si in toata
Romania rata mortalitatii a crescut semnificativ in ultimii 4 ani. Cu siguranta un rol major in aceasta
crestere l-a avut pandemia SARS-COVID2. De la 11.3 decese pe miia de locuitori in 2018, s-a
ajuns la rata de 14.1‰ in 2021.

Mortalitate
16

14

12

10

0
Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

Mortalitate Cluj Mortalitate Romania

Figura 3: Rata mortalitatii compartiv intre judetul Cluj si toata tara,in perioada 2018-2021

3
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

Speranţa de viaţă la naştere (durata medie a vieţii) reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are
de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de
referinţă. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică din România, speranța
de viață la naștere la nivelul întregii țări în anul 2020 a fost de 75,2 ani.

Factorii care influenteaza speranta de viata sunt:

Accesul la asistență medicală: Sistemul de sănătate al unei țări și accesul la asistență medicală pot
avea un impact semnificativ asupra speranței de viață. Accesul la îngrijire prenatală, la vaccinări și
la tratamentul bolilor pot contribui la o speranță de viață mai mare.

 Alegerile privind stilul de viață: Alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi dieta, exercițiile
fizice și consumul de tutun și alcool, pot avea un impact semnificativ asupra speranței de
4
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

viață. Alegerile unui stil de viață sănătos pot reduce riscul de boli cronice și pot crește
speranța de viață.
 Genetica: Genetica poate juca un rol în determinarea speranței de viață. Unele trăsături
genetice pot crește riscul anumitor boli și pot reduce speranța de viață, în timp ce altele pot
fi protectoare.
 Factorii de mediu: Expunerea la poluanții și toxinele din mediul înconjurător poate avea un
impact negativ asupra sănătății și poate reduce speranța de viață. Accesul la apă curată, la
aer și la alimente curate poate contribui la o speranță de viață mai mare.
 Factori socio-economici: Factori precum venitul, educația și statutul social pot avea un
impact asupra speranței de viață. Persoanele cu venituri și niveluri de educație mai ridicate
tind să trăiască mai mult și să aibă rezultate mai bune în materie de sănătate.
 Politicile de sănătate publică: Politicile de sănătate publică, cum ar fi programele de
prevenire și control al bolilor, pot avea un impact semnificativ asupra speranței de viață.
 Campaniile de vaccinare, programele de depistare a bolilor și campaniile de educație în
domeniul sănătății publice pot contribui la o speranță de viață mai lungă.
 Violența și conflictele: Violența și conflictele pot avea un impact semnificativ asupra
speranței de viață, atât în mod direct, prin rănire, cât și indirect, prin perturbarea sistemelor
de sănătate și a infrastructurii.
 Structura pe vârste: Structura de vârstă a unei populații poate avea un impact asupra
speranței de viață, populațiile tinere având, în general, o speranță de viață mai mare. Cu
toate acestea, populațiile îmbătrânite pot avea, de asemenea, o speranță de viață mai mare
dacă sunt sănătoase și au acces la asistență medicală de calitate.
 Cultura și normele sociale: Normele culturale și sociale privind sănătatea, boala și
îmbătrânirea pot avea un impact asupra speranței de viață. Atitudinile față de asistența
medicală, viața sănătoasă și îmbătrânire pot contribui la o speranță de viață mai lungă sau
mai scurtă.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra speranței de viață în România, ca și în

multe alte țări din lume. Pandemia a dus la creșterea ratelor de mortalitate din cauza COVID-19,
precum și la efecte indirecte asupra sistemelor de sănătate și a capacității de a oferi îngrijire pentru
alte afecțiuni. Aceasta a dus la perturbarea serviciilor de asistență medicală, unele îngrijiri medicale
de rutină fiind amânate sau anulate din cauza concentrării pe tratarea pacienților cu COVID-19.
5
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

Izolarea socială și măsurile de carantină pot avea un

impact negativ asupra sănătății mintale, ceea ce poate afecta speranța de viață pe termen lung. În
plus, pandemia a avut ca rezultat un impact economic semnificativ, inclusiv pierderea locurilor de
muncă și reducerea veniturilor, ceea ce poate avea un impact indirect asupra sănătății și a speranței
de viață.

Cu toate acestea, pandemia a sporit, de asemenea, gradul de conștientizare cu privire la sănătate și

la măsurile de prevenire, ceea ce poate duce la alegeri mai sănătoase privind stilul de viață și la
rezultate mai bune în materie de sănătate pe termen lung. Este posibil ca amploarea totală a
impactului pandemiei asupra speranței de viață să nu fie pe deplin înțeleasă pentru o perioadă de
timp, deoarece situația continuă să evolueze.

In concluzie judetul Cluj se gaseste, statistic vorbind, in limitele parametrilor nationali atunci cand
vorbim despre date demografice si despre miscarea naturala a populatiei. Conditiile de viata sunt
totusi mai bune, drept dovada rata natalitatii crescute si rata mortalitatii infantile si a mortalitatii in
general, mai scazute decat cele nationale. Datele din judetul cluj cu privire la nuptialitate arata de
asemenea o conformare vizibila cu ceea ce pare a fi trandul european de casatorie, si anume unul in
scadere.

BIBLIOGRAFIE

1. Datele statistice au fost obtinute si colectate cu ajutorul bazei de date ale Institului National
de statistica - https://insse.ro/cms/
2. Cristea, C., Matei, E., Galan, A., Ursu, C., Dima , C., & Georgescu, D. (2019). Raport
Național privind Starea De Sănătate a Populației României. București: Institutul Național
de Sănătate Publică.
3. Anuarul statistic al judetului Cluj 2019 – institutul national de statistica, directia judeteana
Cluj.
4. https://ourworldindata.org/life-expectancy

6
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG

7
 Manta Albert
Grupa 7, seria A, an VI MG