Ovogeneza

Formarea gametului feminin – ovogeneză. Începe în viaţa embrionară,

maturaţia având loc de la pubertate până la menopauză şi este lunară
(ciclică).

Fazele ovogenezei:
•Multiplicarea – interesează ovogonia şi are loc în viaţa embrionară
•De creştere – interesează ovocitul de ordinul I
•De maturaţie – interesează ovocitele de ordin I şi II.

Celulele germinale primordiale (săpt.III) migrează şi colonizează în

săpt.VI-VIII creasta genitală (viitorul ovar). Aici se diferenţiază în
ovogonii (2n=46) care se multiplică, ajungând la câteva milioane.
Ovogoniile se diferenţiază în celule mai mari – ovocit de ordinul I.
Acesta intră în diviziune reducţională şi rămâne aşa până la pubertate.
Majoritatea ovocitelor I se înconjoară de un strat de celule epiteliale
turtite, formând astfel foliculul primordial.
La naştere, numărul foliculilor primordiali este de 700.000 –
2.000.000, dar la pubertate, în urma degenerărilor, vor
rămâne 40.000 în ambele ovare. Maturarea foliculilor
primordiali începe la pubertate, odată cu fiecare ciclu ovarian,
în ziua 14 a ciclului. Maturarea constă în trecerea prin mai
multe stadii:
•Folicul primar;
•Folicul secundar;
•Folicul terţiar;
•Folicul matur (de Graaf).
1. Formarea foliculului primar:
•ovocitul I (care a rămas în prima fază a diviziunii reducţionale) se
măreşte de volum ajungând de la 30 la 100 µm, iar celulele epiteliale
devin cubice;
•Între celulele epiteliale şi ovocit apare o membrană acelulară care se
îngroaşă progresiv – membrana pellucida;
•În acest stadiu, foliculul primar este despărţit de ovar prin membrana
lui Slavjanski
2. Formarea foliculului secundar:
•Celulele foliculare proliferează şi se dispun în mai multe rânduri,
formând corona radiata – foliculul secundar
3. Formarea foliculului terţiar:
•Între celulele foliculare apar spaţii cu lichid care confluează, formând
cavitatea foliculară;
•Ţesutul conjunctiv perifolicular se diferenţiază într-un strat intern sau
vascular (teaca internă) şi altul extern (teaca externă)
•Unele celule din corona radiata rămân ataşate zonei pelucida
(formează cumulus ooforus), iar altele, membranei lui Slavjanski.
•Foliculul terţiar are acum diametrul de 1 cm.
4. Formarea foliculului matur:
•Cavitatea foliculară se măreşte – foliculul are 2-2,5 cm
•Ovocitul devine excentric şi se măreşte la 200 µm;
•Ne aflăm în ziua 14 a ciclului menstrual şi foliculul este matur.
Foliculul matur:
•Ocupă toată grosimea corticalei ovarului
•Produce o subţiere a albugineei, bombând la suprafaţa ovarului
•Tecile foliculare sunt mai subţiri formând regiunea stigma, unde se va
produce ruperea foliculului şi eliminarea conţinutului acestuia (pontă
ovulară sau ovulaţie) – ziua 14 a unui ciclu de 28 de zile.
Înainte de ruperea foliculului, ovocitul I îşidesăvârşeşte diviziunea
reducţională (începută în viaţa embrionară), rezultând ovocitul II şi
primul globul polar (mai mic şi situat sub membrana pelucida), fiecare
având 23 de cromozomi.
Ovocitul II îşi începe diviziunea când intră în trompa uterină, unde dacă
este fecundat îşi desăvârşeşte diviziunea în urma căreia rezultă al doilea
globul polar.
După ovulaţie, elementele foliculare rămase în ovar formează corpul
gal-ben care are două posibilităţi de evoluţie:
•Dispare rapid dacă fecundaţia nu s-a produs;
•Devine corp galben de gestaţie dacă s-a produs fecundaţia.
Tipurile de ouă. În funcţie de cantitatea de vitelus şi repartizarea lui:

1. Oligolecit (izolecit) – cantitate mică de vitelus răspândit în toată masa

(mamifere, om);
2. Lecit (mezolecit) – mai mult vitelus, situat la unul din poli numit pol
vegetativ; celălalt, pol animal, este citoplasmă (amfibii);
3. Telolecit (anizolecit) – vitelusul este în cantitate mare (ocupă toată
masa oului), citoplasma este împinsă la periferie (disc) – păsări;
4. Centrolecit – vitelusul este în centru, iar protoplasma la periferie
(artropode).