OVOGENEZA

Începe în luna a 3-a a vieții intrauterine. În luna a 5-a, ovogoniile prin diviuzinile mitotice
ajung la 6 milioane. În acest timp o parte intră în profaza diviziunii primare iar altă se
transformă în ovocit de ordin I.

Ovocitele de ordin II la naștere vor fi în jur de 2 milioane iar la pubertate vor fi în număr de
40.000 de ovocite dintre care se maturează 400 de ovule. Din momentul nașterii, ovocitele
de ordin I intră într-o fază de așteptare și se găsesc în două ipostaze:
-primele intră în profaza diviziunii primare și parcurg această
diviziune până la faza de diploten.
-a doua ipostază parcurg profaza diviziunii primare și rămân
între profază și metafază în dictioten.

Profază suspendată are o durată variabilă. Cu cât durata este mai lungă cu atât crește riscul
de anomalii cromozomiale și riscul de avort.

SĂPTĂMÂNA 1 DE DEZVOLTARE A VIEȚII INTRAUTERINE

Corespunde segmentării ovulului și are loc imediat după fecundație

Se formează fusul de diviziune după care celula ou se fragmentează în două celule fiice
blastomere. Pe măsură ce are loc segmentarea, oul trebuie să se deplaseze înspre cavitatea
uterină pentru nidație. Dacă acest fenomen nu are loc vom vorbi de sarcini extrauterine care
pot fi: tubare, abdominale etc. Segmentarea poate fi totală când volumul celulei este egal cu
suma volumelor blastomerelor sau sub egală când apar anumite diferențe între blastomere.

Această diferențiere apare în stadiul de 56 blastomere iar datorită aspectului pe care îl are
stadiul se numește morulă. În etapa următoare va avea loc reamenajarea blastomerelor astfel
încât micromerele se așază periferic într-un singur strat formând trofoblastul iar macromerele
se dispun central formând butonul embrionar. Până în acest stadiu (ziua 4) morula este încă
înconjurată de zona pelucida; în această zi zigotul se găsește în ostiumul uterin al tubei
uterine. Din ziua a 5 a apare stadiul de blastocit astfel între macromerele butonului terminal
apar spații de divaj care conturează și formează blastocelul.
În acest stadiu zona pelucida dispare iar zigotul va ajunge în cavitatea uterină. Butonul
embrionar va fi împins înspre exterior iar blastocitul se polarizează rezultând: un pol
embrionar și un pol abembrionar.

Polul embrionar este locul marcat de butonul embrionar iar polul abembrionar este cel care va
interveni în procesul de nidație.
Prima săptămână a dezvoltării embrionare se încheie in ziua a 7-a păstrând această formă și la
momentul nidației. În paralel cu toate aceste transformări, produsul de concepție trece prin
tractul genital spre cavitatea uterină.
Acest lucru este favorizat de mișcările post-ovulatorii și de mișcările cililor de la nivelul
tubelor uterine. Nutriția produsului de concepție se face in 2 moduri:
1. histiotrof ( prin imbibiție de la interstițiile din jur )
2. hemotrof (pe măsura ce se va dezvolta placenta)
Nidația (sau implantarea oului)
-procesul prin care oul pătrunde în grosimea mucoasei uterine. În general are loc pe pereții
anteriori sau posteriori ai cavității uterine, mai rar la nivelul fundului uterin. Există riscul ca
nidația să se facă aproape de colul uterin când vorbim de placenta previa cu risc mare de
sângerare și/sau dezlipire placentară.
o Anormal nidația poate să aibă loc la nivelul trompei uterine (sarcină tubară) dar poate
pe suprafața ovarului sau abdominal.
o Normal aceasta are loc în grosimea mucoasei uterine; pătrunderea se face cu polul
embrionar spre mucoasă datorită activității proteolitice-enzimatică, a trofoblastului.
În mod normal locul prin care pătrunde blastocestul în citoplasmă este închis de un filament
de fibrină. Din punct de vedere clinic poate să aibă loc o hemoragie ce poate fi confundată cu
o menstruație ducând la erori în ceea ce privește vârsta gestațională fătului.