Fecundația

FEMEIA OVULEAZĂ CU CÂTE UN OVUL ÎN FIECARE LUNĂ ( CÂND CU UNUL, CÂND

CU ALTUL )

 Reprezintă procesul prin care spermia pătrunde în ovul si are loc fuziunea
celor 2 nuclee ale gameților, zigotul refăncându-și setul diploid de
cromozomi.
 Pentru a se produce acest fenomen, spermatozoidul traversează corona
radiata cu ajutorul unei enzime numită hialuronidaza, apoi va traversa zona
pellucida cu ajutorul zonolizinei.
 Cand spermatozoidul ajunge la nivelul spațiului perivitelin, ovocitul elimină
niște granule enzimatice ce au rolul de a inhiba zonolizinele altor
spermatozoizi candidați în a traversa zona pellucida, astfel încât un singur
spermatozoid capacitat ( apt ) și cu reacție acrozomală încheiată, va desăvârși
actul fecundatiei.
 Daca incă un spermatozoid va reuși să patrundă și să fecundeze ovocitul,
atunci garnitura cromozomiala va fi de 69 de cromozomi, lucru incompatibil
cu viața.

TRAVERSAREA MEMBRANEI OVOCITULUI

 Pentru a traversa membrana ovocitului, este nevoie ca cele 2 membrane (

speramatozoidului + ovocitului ) sa fuzioneze.
 Dupa fuziune, intre ele apar mici orificii de comunicare, prin care vor
patrunde in ovocit :
1. Citoplasma spermiei
2. Nucleul acesteia
3. Centriolul proximal
4. Porțiunea inițială a filamentului.
 Tot în acest timp, ovocitul doi își termină meioza, eliminând al doilea globul
polar, deoarece fecundația a avut loc.
 Nucleul spermiei crește în volum și devine pro-nucleul spermiei. Acesta va
fuziona cu pro-nucleul ovocitului, formându-se un singur nucleu. În acest
moment se amestecă materialul genetic al celor doi gameți.
 Centriolul proximal se va împărți în două fragmente care vor migra către cei
doi poli ai zigotului
 Între cele două fragmente ale centriolului proximal, se va forma FUSUL DE
DIVIZIUNE.

 Cromozomii vor tinde să se așeze la nivelul ecuatorului zigotului, formându-

se placa ecuatorială. Practic, în acest moment fecundația se încheie. Acest
produs durează în medie 30 ore. Din momentul apariției fusului de diviziune
începe segmentația oului.

 Există anomalii de fecundație :

1. Superfetația :

 La o ovulație normală , este fecundat ovocitul doi, femeia rămânând

gravidă. După o lună, femeia va ovula din nou, va fi fecundată, rămânând
din nou gravidă, astfel încât femeia va naște doi gemeni, cu diferență de o
lună între ei.
 2. Superfecundația :

 Femeia ovulează, este fecundată și rămâne gravidă. După cateva zile mai
este fecundată odată și rămâne din nou gravidă. Și după câte alte câteva
zile, femeia ovulează din nou, este fecundată și mai rămâne din nou
gravidă, astfel încât femeia va da naștere unor tripleți cu vârstă gestațională
diferită cu câteva zile diferență unul de altul. Și aici fiecare are placenta lui.

3. Gemenii bivitelini ( bizigoți ) :

 Există posibilitatea ca femeia să ovuleze în ambele ovare odată, să producă

două ovocite care vor fi amândouă fecundate, luând în acest fel naștere doi
gemeni bivitelini.
 Acest lucru este diferit de situația în care în stadiul de diviziune de două
blastomere, fiecare dintre acestea își continuă diviziunea proprie. În cazul
acesta avem de aface cu gemeni uni-vitelini ( cei care seamană ca două
picături de apă ) .
 Ceilalalți gemeni bivitelini nu seamană între ei ( situația cel mai des întălnită
în cazul fecundării in-vitro ).

SEGMENTAȚIA OULUI.

 Oul ( zigotul ) după fecundație, se va divide în două, în patru, și asa mai

departe, astfel încât, la un moment dat are un aspect muriform ( de mură ),
stadiu în care poartă numele de morulă.
 În acest stadiu, oul își păstrează înca zona pellucida.
 În stadiul de morulă, oul este ajuns la nivelul joncțiunii tubo-uterine (
joncțiunea dintre trompă și corpul uterin ).
 Călătoria sa până acum durează 4 zile ( 2,5 cm )
 În ziua a 5-a de viață intrauterină, morula ajunge în cavitatea uterină. În
acest moment, ea se va diferenția d.p.d.v celular, în 2 tipuri celulare :

1. Celule mici - distribuție periferică numite MICROMERE.

2. Celule mari – distribuție central numite MACROMERE.

 Celulele mici vor forma trofoblastul, iar celulele mari se vor aglutina la unul
din poli, formând butonul embrionar. În restul rămas va rămâne o cavitate
– blastocel.
 Trofoblastul împreună cu butonul embrionar și blastocelul, vor forma o
structură ce poartă numele de : blastocist .
 Blastocistul este cel care este gata pentru nidație ( fixarea oului ).
 NIDAȚIE

 Procesul prin care blastocistul se fixează în peretele uterin.

 Acest lucru se petrece în ziua a 7-a de la fecundație.
 Atunci când ia contact cu peretele uterin ( endomerul ), trofoblastul va
suferi rapid un proces de diferențiere în două straturi :

1.Un strat interior – CITOTROFOBLAST ( rol proliferativ )

2.Un strat exterior – SINCIȚIOTROFOBLAST ( reprezintă o masă celulară
amorfă, în care nu se disting joncțiuni între celule.

 Sincțiotrofoblastul va trimite prelungiri digitiforme ce vor străbate

endomerul cu ajutorul unor enzime litice.
 Blastocistul va pătrunde în grosimea endometrului și va eroda mucoasa
endometrială, generând o mică sângerare care va putea preta la confuzii în
privința datei ultimei menstruații.
 La locul de nidație se formează un mic dop de fibrină ce va intra și el în
reacția de decidualizare. În mod normal, nidația se produce la suprafața
peretelui anterior/posterior uterin ( mai frecvent posterior )
 Există totuși abateri de la această situație. Nidația putându-se produce și la
nivelul colului uterin ,situație în care fixația placentară poartă numele de
placenta PREVIA și poate duce la tulburări în menținerea sarcinii și la
naștere ( imposibilității pe care naturală => cezariană )
 Există alte două situații cu tulburări de nidație, din cauza
sincițiotrofoblastului. Atunci când acesta ajunge la nivelul miometrului,
fixându-se în acesta, formându-se PLACENTA ACRETA.
 Când se traversează tot peretele uterin avem de aface cu peretele uterin
numit PLACENTA PERCRETA.
 Există de asemenea situația unui stadiu intermediar de situare a placentei
când sincțiotrofoblastul ajunge la jumătatea peretelui ( miometrului ) –
PLACENTA INCRETA.
 Toate 3 situațiile se pot complica cu hemoragii care duc la extirparea
uterului.

REACȚIA DE DECIDUALIZARE A MUCOASEI UTERINE

 Reprezintă încărcarea endometrului cu glucide și lipide care au rolul de a

hrăni blastocistul, încărcare ce este însoțită și de hipervascularizația
endometrială.
 Toate aceste elemente duc la îngroșarea endometrului – DECIDUALIZARE.
 Prezența blastocistului în peretele uterin ( în decidua uterine ) împarte
această deciduă în 3 zone :

1. Decidua bazală – este situată între ou și miometru. ( privește spre

miometru )
2. Decidua capsulară – cea care acoperă oul ( situată între ou și cavitatea
uterină )
3. Decidua vera – restul deciduei.
 Decidua vera este cea care crește cel mai mult, închizând practic cavitatea
uterine.
 Blastocistul inițial ( până la formarea placentei ), se hrănește în două
moduri :
1. Histiotrof ( pe baza țesuturilor din jur )
2. Hemotrof ( pe seama vascularizației mucoasei deciduale )

SEMNELE CĂ FEMEIA E GRAVIDĂ :

 Ramolirea sau înmuierea colului uterin

 Hiperpigmentarea liniei albe ( dintre mușchii drepți abdominali )
 Hiperpigmentarea areolelor mamare
 Greață cu vărsături
 Amenoreea ( lipsa ciclului menstrual )