RAPORT NARATIV

Speranţa de viaţă a unei populaţii într-o perioadă de timp (unul sau câţiva ani
calendaristici) constituie un valoros indicator de caracterizare a nivelului de dezvoltare
economică şi socială atins de această populaţie. Deşi ea are la bază informaţiile asupra
mortalităţii populaţiei, nu întotdeauna legătura dintre diferitele măsuri (indicatori) ale
mortalităţii şi speranţa de viaţă apare atât de simplă şi directă cum lasă să se întrevadă analiza
sumară a datelor disponibile. Se constată uneori o lipsă de concordanţă în evoluţia
indicatorilor mortalităţii şi numai o abordare combinată a acestora permite relevarea legăturii
organice dintre mortalitate şi speranţa de viaţă (Ghețău, 1978).

În ceea ce privește modul de calcul și metologia acesteia, peranța de viață la naștere,

reprezintă numărul mediu de ani pe care un nou născut îi poate trăi în condițiile mortalității
din perioada de referință a tabelei de mortalitate

În România, în perioada 2001-2021, speranţa de viaţă la 65 ani a crescut cu 2,3 ani

pentru femei şi 1,6 ani pentru bărbaţi. În anul 2015 speranţa de viaţă la 65 ani, atât la bărbaţi,
cât şi la femei a înregistrat valori sub media ţărilor europene Uniunii Europene, acestea fiind
de 21,2 ani la femei şi 17,9 ani la bărbaţi. Noua serie de date privind speranţa de viaţă
sănătoasă iniţiată în 2007, arată că în 2015 femeile şi bărbaţii la 65 ani pot trăi fără probleme
de sănătate 32% şi respectiv 43% din durata lor de viaţă la această vârstă. În anul 2015,
valorile speranţei de viaţă sănătoasă înregistrate în România au fost cu 3,7 ani pentru femei şi
cu 3,1 ani pentru bărbaţi mai mici faţă de media Uniunii Euroene (9,4 ani pentru femei şi
pentru bărbaţi). Valorile speranţei de viaţă sănătoasă au scăzut accentuat în anii 2009 şi 2010
la ambele sexe, continuând cu o uşoară scădere şi în anul 2011, dar a crescut în anul 2012.
Valorile au rămas stabile în anul 2013. În anul 2014, valorile speranţei de viaţă sănătoasă au
înregistrat o creştere uşoară atât la femei, cât şi la bărbaţi, iar în anul 2015 s-a înregistrat o
creştre a speranţei de viată sanatoasă numai la bărbaţi.

În ceea ce privește speranța de viață din România în funcție de medii de rezidență se

constată că speranța de viață este mai ridicată în mediul urban în comparație cu mediul rural
datorită condițiilor de trai care sunt mai precare în mediul rural la care se adaugă lipsa unor
servicii cum sunt cele medicale din mediul rural. Analizând la nivel de județ, cele mai scăzute
valori se găsesc în județele Maramureș și Vâlcea.
 În ceea ce privește speranța de viață din România pe sexe se constată că speranța de
viață este mai ridicată la sexul feminin, în comparație cu sexul masculin, iar cele mai mari
diferențe la nivel județean se regăsesc în județul Satu Mare, diferențele cele mai mici le
reîntâlnim la județul Vâlcea și București.

Evoluția speranței de viață ne arată că are valorile cele mai ridicate în județul Vâlcea,
iar cele mai scăzute valori apar în județul Satu Mare, iar evoluția creșteri speranței de viață ne
indică faptul că rata creșterii cele mai mari este tot în județul Vâlcea, urmat de județele
Constanța și Satu Mare, iar cea mai mică creștere se înregistrează în județul Giurgiu, urmat de
alte județe precum Teleorman, Olt, Dâmbovița, etc.