Sunteți pe pagina 1din 21

c

Calitatea vieţii ± Studiu comparativ


între Rom nia şi Uniunea Europeană
c
c

c
Calitatea vieţii ± Studiu comparativ între Rom nia şi Uniunea Europeană

Domeniul calităţii vieţii poate fi definit prin ansamblul elementelor c care se referă la
situaţiile: fizică, economică, socială, culturală, politică, de sănătate etc. în care trăiesc
oamenii, conţinutul şi natura activităţilorc pe care le desfăşoară, caracteristicile c relaţiilor şi
proceselor socialecc la care participă, bunurile şi serviciile la care au acces, modelele
de consum adoptate, modul şi stilul de viaţă, evaluarea împrejurărilor şi rezultatelor
activităţilor care corespund aşteptărilor populaţiei, precum şi stările subiective de
satisfacţie/insatisfacţie, fericire, frustrarecetc.
Modelul de analiză prezentat în lucrarea de faţă conturează patru dimensiuni,
fără a epuiza domeniul complex al indicatorilor de calitate a vieţii. Punctele de referinţă
vor fi: în primul rând, calitatea vieţii personale, sfera privată a individului, în al doilea
rând, calitatea societăţiic aşa cum este ea percepută de către oameni, în al treilea rând,
relaţia individului cu societatea, iar în ultimul, satisfacţia/insatisfacţia cu viaţa.
Pentru a caracteriza sfera vieţii personalec c a oamenilor au fost incluse în analiză
următoarele componente: starea de sănătate, veniturile, locuinţa, familia, relaţiile cu
vecinii, locul de muncă, securitatea personală.
Pentru a obţine o imagine asupra societăţii, aşa cum este ea filtrată de percepţiile
oamenilor, am ales sa abordăm următoarele probleme: calitatea învăţământului, calitatea
asistenţei medicale, calitatea serviciilor de asistenţă socială, calitatea conducerii
societăţii, evaluarea activităţii administraţiei locale, percepţia conflictelor sociale,
accesul la educaţie şi posibilitatea obţinerii unui loc de muncă.
Relaţia individului cu societatea c în care trăieşte reprezintă o rezultantă a condiţiilor pe care
le experimentează la nivel personal şi a celor pe care le oferă, la nivel macro, această
societate. Această relaţie se referă la: încrederea în oameni, încrederea în instituţii şi
participarea la viaţa politică şi socială. În final, va fi luată în considerare evoluţia unui
indicator care reprezintă o rezultantă a tuturor condiţiilor pe care le experimentează
oamenii în viaţa lor, şi anume, satisfacţia cu viaţa.
Calitatea vietii in UE

Calitatea vietii si politica europeana


Monitorizarea schimbărilor în ceea ce priveşte calitatea vieţii europenilor şi
dezvoltarea politicilor menite să intensifice bunăstarea acestora capătă un rol tot mai
important în cadrul dezbaterilor UE. Este recunoscut tot mai mult faptul că, deşi
indicatorii economici, precum produsul intern brut (PIB), sunt importanţi în evaluarea
nivelului bunăstării într-o ţară, aceştia nu sunt suficienţi. Se discută din ce în ce mai
mult despre faptul că politica publică ar trebui să fie evaluată în funcţie de modul în care
promovează în mod direct bunăstarea cetăţenilor, luând în considerare condiţiile
sociale, de mediu, precum şi cele economice. Acest punct de vedere este reflectat de
iniţiativele recente de exe mplu ale OCDE şi ale Comisiei Europene.
Între timp, Comisia pentru măsurarea performanţei economice şi a progresului social,
creată la iniţiativa guvernului condus de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, a
încercat să identifice limitele PIB-ului ca indicator al performanţei economice şi al
progresului social şi să evalueze fezabilitatea instrumentelor de măsurare alternative.
Eurofound contribuie în acest sens cu date provenind din sondajele sale privind
calitatea vieţii în Europa (EQLS). Aceste sondaje permit cartografierea tendinţelor şi a
evoluţiilor în perioada 2003-2007 şi, cu un număr mai mic de întrebări dintr-un sondaj
Eurobarometru, a modificărilor până în septembrie 2009.
Când Eurofound a efectuat al doilea EQLS în 2007, ratele ocupării forţei de muncă în
Europa - în special privind femeile şi lucrătorii în vârstă - atingeau cele mai înalte cote,
rata şomajului ajungând la cel mai scăzut nivel în martie 2008. Chiar şi aşa, evaluarea
Strategiei de la Lisabona arată că persoanele cele mai îndep ărtate de piaţa forţei de
muncă încă nu au beneficiat suficient d e creşterea nivelului de ocupare a forţei de
mu ncă. În plus, situaţia se va deteriora în curând: criza financiară care a început în a
doua jumătate a anului 2008 a dus la cea mai adâncă recesiune în Europa după cel de-
al doilea război mondial până în prezent. Aceasta a afectat nu numai profilul economic al
ţărilor şi companiilor, ci şi munca şi viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni. Deşi poate
condiţiile economice s-au îmbun ătăţit în general, rata de ocupare a forţei de muncă a
continuat să scadă, în special în statele baltice, Irlanda şi Spania. Până la sfârşitul anului
2009, şomajul în Europ a a crescut la 23 milioane, tinerii - şi mai ales bărbaţii tineri
reprezentând aproape un sfert din creşterea totală a şomajului începând din 2008. În
total, şomajul în rândul tinerilor a crescut la 21% în dece mbrie 2009, iar ratele şomajului
au depăşit valoarea de 40% în Letonia şi Spania.
Factorii de decizie trebuie să ţină seama nu numai de informaţiile cu privire la condiţiile
obiective de viaţă şi de muncă ale cetăţenilor, ci şi de evaluările pe care aceştia le
realizează cu privire la calitatea vieţii lor şi calitatea societăţii în care trăiesc: un accent
exclusiv asupra indicatorilor econo mici tradiţionali poate masca sau ascunde
diferenţele existente între diverse grupuri sociale. Eurofound a lansat primul sondaj
EQLS în 2003 pentru a surprinde câteva din punctele de vede re, atitudinile şi
experienţele adulţilor din Europa, cu scopul de a evalua calitatea vieţii acestora. Acest
prim sondaj a implicat interviuri cu pe ste 25 000 adulţi cu vârste mai mari sau egale
cu 18 ani în cele 15 state me mbre existente, în cele 10 noi state membre care urmau
să adere la UE în 2004, şi în Bulgaria, Ro mânia (şi Turcia). În 2007, multe dintre aceleaşi
întrebări au fost adresate unui număr de peste 35 000 de respondenţi în EU27 extinsă,
precum şi în Croaţia, FRI Macedonia, Norvegia şi Turcia. Rezultatele acestor anchete
sunt reprezentative pentru ţări şi comparabile la nivel de sondaje. Aproximativ 20
dintre aceleaşi întrebări au fost incluse în sondajul special Eurobaro metru din
se pte mbrie 2009. Deşi întrebările sunt direct comparabile, eşantionul de populaţie
pentru Eurob aro metru include numai resortisanţii statelor me mb re ale EU27. În
schimb, sondajele EQLS au inclus rezidenţi din statele membre, 96% dintre aceştia fiind
cetăţeni ai acestor state. Este adevărat că eşantioanele de 1 000 de persoane pentru
fiecare ţară sunt foarte mici, dacă se caută estimări precise, şi că analizele privind
schimbările în timp în diferite ţări ar trebui să fie privite cu prudenţă. Cu toate
acestea, se pot obţine într-adevăr unele constatări consecvente, care sunt în mare
parte compatibile cu aşteptările şi care prezintă experienţa oamenilor din perioada 2003-
2009.
Calitatea vietii in UE intre anii 2003 -2009
Schimbarea care a avut loc între 2003 şi 2007 reflectă, cel puţin parţial, impactul
extinderii asupra calităţii condiţiilor de viaţă, cu rele vanţă specială în noile state
membre pentru acele grupuri sociale care au raportat cele mai multe schimbări. În
general, pentru cele 27 de state membre privite în ansamblu, calitatea vieţii a rămas
relativ stabilă între 2003 şi 2007, deşi a existat o serie de mici modificări pozitive. În
ţările care au aderat la UE în 2004, calitatea vieţii s-a îmbunătăţit mai vizibil decât în
vechile state membre. Acest lucru a fost valabil şi în ceea ce priveşte satisfacţia
oamenilor faţă de sferele private ale vieţii, precum locuinţele şi nivelul de trai, precum şi
gradul lor de satisfacţie faţă de serviciile publice, precum educaţia, sănătatea şi
transportul public, precum şi evaluarea globală a calităţii vieţii acestora. Evaluările
privind calitatea vieţii în Bulgaria şi România, ţări care au aderat la UE în 2007, au
demonstrat mai puţine progrese. În general, oamenii din grupurile cu venituri mai mari
au avut o experienţă de viaţă mai bună decât cei din grupurile cu venituri mici; această
diferenţă a fost mai pronunţată decât cea dintre bărbaţi şi femei sau dintre oameni în
vârstă şi oameni tineri (şi a fost vizibilă în special în noile state me mbre).

Fig. 1: Gradul de satisfacţie privind condiţiile de viaţă în general, EU27, 2003-2009

Tendinţele în ceea ce priveşte calitatea vieţii între 2007 şi 2009 sunt


susceptibile de a reflecta, într-o anumită măsură, impactul crizei econo mice şi a
şomajului în Europ a. Este, totuşi, important să se documenteze şi să se interpreteze
amploarea tuturor schimbărilor privind satisfacţia faţă de diferite aspecte ale vieţii
şi să se identifice grupurile asupra cărora criza financiară a avut cel mai mare impact.
Datele obţinute din sondaje pot face lumină asupra acestor aspecte, în cazul în care
se presupune că întrebările sunt sensibile la măsurarea acestor schimbări. De
ase menea, trebuie să se ţină cont de faptul că datele pot reflecta doar punctele de
vedere şi experienţele unor grupuri sociale relativ mari, întrucât eşantioanele sunt prea
mici pentru a documenta situaţia în schimbare a unor grupuri de risc, precum familiile
monoparentale sau migranţii, în timp ce alte grupuri excluse din punct de ved ere social,
precum persoanele fără adăpost, nu sunt reprezentate în sondaje.

Scăderea gradului de satisfacţie privind condiţiile de viaţă şi nivelul de trai


În general, modificările cele mai izbitoare între 2007 şi 2009 au fost observate în
ceea ce priveşte satisfac- ţia faţă de condiţiile de viaţă în general şi faţă de nivelul de
trai. După cum arată figura 1, între ultimul trimestru al anului 2007 şi septe mbrie 2009,
gradul mediu de satisfacţie faţă de condiţiile de viaţă în general în întreaga UE a
scăzut de la 7,0 la 6,8 sau cu aproximativ 4%. Acest declin a fost mai vizibil în noile state
me mbre, unde satisfacţia globală privind condiţiile de viaţă crescuse: aici, punctajul
mediu a scăzut de la 6,5 la 6,1, această scădere de 6% fiind de două ori mai mare decât
scăderea privind satisfacţia faţă de condiţiile de viaţă în EU15. Cea mai mare scădere s-
a înregistrat în Bulgaria (unde gradul mediu de satisfacţie a scăzut de la 5,0 în 2007
la 4,4 în 2009), Ro mânia, Malta, Estonia şi Letonia, dar şi în Franţa, unde gradul mediu
de satisfacţie privind condiţiile de viaţă a scăzut de la 7,3 la 6,7. Astfel, în statele baltice,
de exemplu, modelul declinului satisfacţiei privind condiţiile de viaţă reflectă scăderea
PIB-ului. Cu toate acestea, nu corespunde declinului relativ mic al PIB-ului în ţări precum
Malta şi Franţa.
Între 2007 şi 2009 nu s-a înregistrat nici o diferenţă între bărbaţi şi femei în
ceea ce priveşte scăderea gradului de satisfacţie privind condiţiile de viaţă. Cu toate
acestea, a fost observată o diferenţă clară între oamenii în vârstă şi oamenii tineri:
în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, gradul de satisfacţie
privind condiţiile de viaţă a scă- zut cu numai 1%, în timp ce în rândul persoanelor în
vârstă, acesta a scăzut cu 5%. Şi persoanele cu vârste mai mari sau egale cu 65 ani
din NMS12 au suferit o scădere mult mai abruptă a gradului de satisfacţie privind
condiţiile de viaţă decât omologii lor din UE15 - 10% comparativ cu 3%. Acest lucru
este în concordanţă cu rezultatele anchetelor anterioare: împreună, concluziile
sondajului indică faptul că per- soanele în vârstă din NMS12 s-au bucurat de mai
puţine avantaje ale extinderii şi se simt expuse la ris- curile crizei econo mice. Gradul de
satisfacţie privind condiţiile de viaţă în rândul persoanelor cu vârste mai mari sau
egale cu 65 de ani a fost, în 2009, în medie, 7,0 în ţările EU15 şi doar 5,5 în NMS12, lucru
ce poate fi asociat parţial unei stări de sănătate mai pre- care a persoanelor vârstnice din
NMS12.
Veniturile pe gospodărie şi condiţiile materiale se află într-o relaţie consecventă
cu evaluarea gradului de satisfacţie privind condiţiile de viaţă. Sondajele din 2007 şi
2009 includ o întrebare despre cât de uşor sau de greu le este respondenţilor să facă
faţă cheltuielilor curente. În 2007, gradul mediu de satisfacţie faţă de condiţiile de viaţă
pentru cei cărora le-a fost uşor să facă faţă cheltuielilor curente a fost de 7,8; în 2009,
acesta a fost de 7,7. Punctajele corespunzătoare pentru persoanele care au considerat
că este dificil să facă faţă cheltuielilor curente au fost de 5.3 şi 4.9. Deci, scăderea
gradului de satisfacţie în rândul per- soanelor care au raportat dificultăţi în a face
faţă cheltuielilor curente a fost, în medie, 8% între 2007 şi 2009. Cu toate acestea, acest
declin a fost mai mare în NMS12 - 15%, comparativ cu 6% în EU15, reflectând probabil o
accentuare mai mare a dificultăţilor în NMS12. Punctajul mediu al satisfacţiei
privind conditiile de viata pentru oa meni care erau so meri in mo mentul realizarii
sondajelor a ra mas neschimbat in randul persoanelor din EU15, dar a scazut cu
11% in randul respondentilor N MS12, de la 5.7 la 5.0.

Fig. 2: Gradul de satisfacţie privind nivelul de trai, EU27, 2003-2009


l i il li t fi t l ti f ţi i
il î i t i l l t i. Î i ,î S , l ti f ţi
t ţ il f ţ i l l l t i t % î t i . t t
t , t t % î t i . Î E , li l l i
ti f ţi i i i l l t i î t i f t i i , ti %. i
lt, l i ti f ţi i i i l l t i f t , î E , ti
, î S . i î i t t î i i lt , t
t i iP t li , ţ iEt i ; tf l, li l t î i t
i l l t i f t î i i î i t t i î S î ţ il f t t l
i lt i .
P i i l , l î t i S fi f t l i f t t
i i . Î l l t i i l i,
l ti f ţi i i i l l t i t % î E , % î
S . Şi l î t i S î i l l ti f ţi i i
i l l t il i l i t t l ii l i E :î j l i ,î
l l t i i l i, l i ti f ţi
i i i l l t i f t , î E ,f ţ , î S .

i . :P ţi l f t ifi lt ţi î f f ţ lt i lil t

Î i t, ii fi l t ifi il f f ţ lt i lil
t t lt i ţi lţ iţi i l ll t i t i l t
f t l . Î , l l t f t
dificultăţi în a face faţă cheltuielilor curente şi-au evaluat gradul de satis- facţie privind
nivelul de trai la 4,5, comparativ cu 7,8 pentru cei care au declarat că nu se confruntă
cu aceste dificultăţi. În medie, în EU15, cei care au afir- mat că le este greu să facă faţă
cheltuielilor curente nu au fost mai puţin satisfăcuţi în 2009 decât au fost în 2007; prin
contrast, gradul de satisfacţie a scăzut cu 12% în rândul cetăţenilor din NMS12,
sugerând cel puţin o percepţie a unor dificultăţi mai mari
c

Viata de familie, satisfactia profesionala si sanatatea

În timp ce între 2007 şi 2009 s-au înregistrat scăderi remarcabile în ceea ce


priveşte satisfacţia oamenilor faţă de viaţa lor şi nivelul lor de trai, au existat mai puţine
schimbări în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie al acestora privind alte aspecte ale
vieţii. Între 2003 şi 2007, în EU27, s-au înregistrat scăderi mici ale gradului mediu de
satisfacţie privind viaţa de familie (de -1%) şi o scădere similară în ceea ce priveşte satis-
facţia privind sănătatea; în timp ce satisfacţia profesi- onală a scăzut cu 2%. Între 2007
şi 2009, gradul de satisfacţie privind viaţa de familie şi sănătatea a scăzut oarecum mai
mult, dar satisfacţia profesională a rămas la un nivel deosebit de stabil, după cum
arată tabelul 1:

Tabelul 1: Gradul de satisfacţie privind diferite aspecte ale vieţii, EU15 şi NMS12

EU15 NMS12

2007 2009 2007 2009

Viaţa de familie 7,95 7,81 7,70 7,52

Activitatea profesională 7,22 7,21 6,84 6,95

Sănătate a 7,44 7,26 6,98 6,7

Satisfacţia privind viaţa de familie este relativ mare în toate ţările şi este dificil să
discerne m o tendinţă consecventă de-a lungul celor trei puncte în timp. Cu toate
ace stea, există două grupe de ţări în care gradul de satisfacţie faţă de viaţa de familie
a scăzut între 2003 şi 2007 şi din nou între 2007 şi 2009 - Ger- mania şi Au stria; şi
Grecia, Italia, Portugalia şi Spania. Punctul de vedere al persoanelor în vârstă pare să
se fi schimbat ceva mai mult decât cel al cetăţeanului mediu între 2007 şi 2009,
înre gistrând un declin de 3% în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie privind viaţa de
familie, comparativ cu o scădere de 2% pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 şi
64 ani şi nicio schimbare în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 şi 34. Nu s-a
înre gistrat nicio diferenţă între punctajele acordate de bărbaţi şi femei pentru gradul lor
de satisfacţie. Intre 2007 si 2009, gradul de satisfactie privind sanatatea a scazut cu 4% in
randul respondentilor NMS12 si cu 2% in randul persoanelor din EU15, cele mai vizibile
scaderi au fost inregistrate de catre Bulgaria, Romania si Portugalia. Cu toate acestea,
oamenii din Letonia au fost mai mulţumiţi de starea lor de sănătate în 2009 decât au
fost în 2007, astfel încât este dificil de ştiut cum trebuie interpretate astfel de
modificări. Schimbările evidente în ceea ce priveşte gradul de satisfacţie profesională
sunt la fel de uimitoare. În general, gradul mediu de satisfacţie nu s-a modificat între
2007 şi 2009, iar în NMS12, a crescut, în medie, cu 2%. Acest lucru pare paradoxal pe
fundalul recesiunii econo mice, al nesiguranţei crescânde a locurilor de muncă şi al
deteriorării condiţiilor de muncă (cel puţin pentru unii lucrători). De ase men ea, ar părea
contraintuitiv faptul că satisfacţia profesională a cres- cut cel mai mult în Regatul Unit şi
Irlanda şi în statele baltice, ţări care s-au confruntat cu pierderi substanţiale de locuri de
mun că. Probabil există un senti- ment de uşurare în rândul celor care au un loc de
mun că; cu toate acestea, este posibil ca impactul recesiunii asupra satisfacţiei
profesionale să fie resimţit pe termen mai lung.

Cre şte re a te nsiunilor sociale

Calitatea societăţii în care oamenii trăiesc este un aspect funda mental al


calităţii globale a vieţii acestora. Punctele de vedere pe care oamenii le au despre
calitatea mediului lor local, serviciile publice şi instituţiile de mo cratice sunt impo rtante
în sine şi influenţează, de ase menea, evaluarea globală a calităţii vieţii lor. Pentru a
examina relaţiile sociale, EQLS a cerut oame nilor să evalueze nivelul de tensiune din ţara
lor între o serie de grupuri sociale. Deşi există multe discuţii despre conflicte Äîntre
se xe´ şi Äîntre generaţii´, relativ puţini oame ni din UE au declarat de fapt că acestea au
fost principalele surse de tensiune în ţara lor. Doar rareori 20% sau mai mulţi oameni
percep o tensiune considerabilă între bărbaţi şi femei sau intre tineri si batrani in tara lor.
Pe de altă parte, aproximativ o treime sau mai mult de o treime dintre respondenţi
raportează o tensiune considerabilă între bogaţi şi săraci, între angajatori şi angajaţi,
pre- cum şi între diferite grupuri etnice.
Între 2003 şi 2007, nivelul tensiunii sociale percepute a scăzut, proporţia cetăţenilor
care au raportat o ten- siune Äconsiderabilă´ - în me die pentru cele trei seturi de
grupuri - scăzând la aproximativ patru - şase puncte procentuale. Cu toate
acestea, între 2007 şi 2009, proporţiile care au raportat Äo tensiune consid erabilă´ au
crescut, în medie, cu aproximativ două - trei puncte p rocentuale. Şi în NMS12, tensiu-
nile percepute între diferite grupuri rasiale sau etnice au crescut cu aproximativ
şase puncte pro- centuale. În ceea ce priveşte statele me mbre indivi- duale ,
tensiunile percepute au crescut cel mai mult în Slovacia (cu 36 de puncte procentuale)
şi în Malta (cu 24 de puncte procentuale); de ase menea, acestea au crescut cu 19
puncte procentuale în Ungaria. Creşterile înregistrate în Slovacia şi Ungaria pot
reflecta creşterea conştientizării tensiunilor între majoritate şi populaţia de etnie
romă. În plus, cu toate acestea, proporţia persoanelor care au rapor- tat Äo ten siune
consid erabilă´ a crescut cu 20 de puncte procentuale în Danemarca şi cu mai mult de
10 puncte procentuale în Suedia. În ţări precum Marea Britanie şi Irlanda, care s-au
confruntat cu un nivel considerabil de imigrare în anii anteriori, au existat puţine
schimbări în ceea ce priveşte nivelul de tensiune raportat.
Per an samblu, există doar mici variaţii între răspunsu- rile bărbaţilor şi fe meilor în
ceea ce priveşte percepţia tensiunii dintre grupurile rasiale şi etnice şi nu există diferenţe
în ceea ce priveşte modul în care evaluările lor s-au schimbat între 2007 şi 2009. În ceea
ce pri- veşte diferenţele de vârstă, 40% dintre persoanele cu vârsta mai mare sau egală
cu 65 de ani, în 2009, au perceput Äo tensiune considerabilă´ între grupurile rasiale şi
etnice, comparativ cu 43% din adulţii tineri.
c De ase mene a, a fost evidentă o creştere a tensiunilor percepute între săraci şi
bogaţi, între 2007 şi 2009. Aceasta a fost cea mai vizibilă în Malta şi Slovenia, unde
proporţia cetăţenilor care au raportat o tensiune Äconsiderabilă´ a crescut cu 13 puncte
procentuale. În plus, într-o serie de ţări din nordul Europei (Estonia, Regatul Unit,
Finlanda, Sue dia, Irlanda şi Letonia), proporţia cetăţenilor care au raportat Äo
tensiune considerabilă´ a crescut cu 6-11 puncte procentuale între 2007 şi 2009.
(Iar în Slovacia, aceasta a crescut cu 10 puncte procentuale). Poate deloc
surprinzător, gradul de prosperitate de care au beneficiat cetăţenii pare să fi făcut
diferenţa în acest sens: oamenii care au con siderat că a fost uşor să facă faţă
cheltuielilor curente au perceput o tensiune mai mică între bogaţi şi săraci, decât cei
care au conside- rat că a fost dificil să facă acest lucru, respectiv 26% faţă de
45% care au raportat Äo tensiune considerabilă´.
În medie, în UE, p erce pţia tensiunilor între angajatori şi angajaţi a fost uşor mai
pre do minantă în 2009 şi a diferit foarte puţin între NMS12 şi EU15 ca grupuri. Cu toate
ace stea, a existat o mare variaţie între ţările individ uale: 4% dintre cetăţe nii din
Dane marca şi 12% dintre cetăţenii din Suedia au raportat o ten siu ne mare între
angajatori şi angajaţi, faţă de 57% în Franţa şi 56% în Un garia. În plus, această cifră a
crescut cu mai mult de 10 puncte procentuale între 2007 şi 2009, în Franţa, Austria,
Estonia, Malta şi Slovacia.

c c cc

c c
  
Deşi aparent calitatea societăţii a scăzut oarecum în ceea ce priveşte tensiunile
percepute între grupurile sociale, imaginea indicatorilor de capital social este şi mai
defavorabilă. În 2007, pentru prima dată, EQLS i-a întrebat pe cetăţeni cât de multă
încredere au în par- lament şi guvern. Pe întreg teritoriul UE, cetăţenii şi-au clasat
încrederea în propriul guvern la un nivel me diu, respectiv 4,6 (din 10).

ü  

  
     c

Deşi acest nivel nu era ridicat, până în 2009 ace sta a scăzut la 4,1, reprezen- tând
o scădere de 12%. Gradul mediu în 2009 a fost de 4,3 în EU15 şi 3,3 în NMS12,
evaluările naţionale variind de la 6,2 în Luxemburg şi 5,3 în Cipru la 3,2 în Grecia şi 2,3 în
Letonia. Cea mai mare scădere între 2007 şi 2009 s-a înregistrat în Estonia şi Letonia,
Spa- nia şi Grecia, Irlanda şi România - în mare parte, acele ţări ale căror situaţii
econo mice s-au deteriorat cel mai mult în perioada crizei financiare. Răspunsurile
cetăţenilor la o doua întrebare privind încrederea în parlamentul lor naţional au
evidenţiat un model simi- lar; modificarea nivelului de încredere între 2007 şi 2009 este
prezentată în figura 4.

În mod remarcabil, împotriva acestei tendinţe europene, cetăţenii din Bulgaria au


indicat o creştere substanţială a nivelului de încredere în parlamentul lor naţional.
Situaţia anormală din Bulgaria s-ar putea datora, cel puţin parţial, experienţei
alegerilor naţionale, care au avut loc chiar înainte de sondajul din 2009. În Europa,
nivelul de încredere în instituţiile naţionale a scăzut mai mult în rândul persoanelor care
au considerat că este Ädificil´ să facă faţă cheltuielilor curente decât printre cele care au
considerat că acest lucru este Äuşor´.

Deşi indicatorii de satisfacţie privind con- diţiile de viaţă, cât şi de satisfacţie privind
nivelul de trai s-au îmbunătăţit între 2003 şi 2007, în special în noile state me mbre,
aceştia au scăzut între 2007 şi 2009. Scăderile sunt observate atât în ţările care sunt
marcate mai mult de criza econo mică, cât şi în cele marcate mai p uţin: ţările care se
confruntă cu cea mai adâncă recesiune nu sunt întotdeauna cele care au raportat
cele mai mari schimbări privind calitatea vieţii. Cu toate acestea, se pare că Letonia şi
Estonia, precum şi Bulgaria şi Ro mânia, şi-au încetinit drumul spre îmbun ătăţire a
bunăstării proprii.
În mod evident, schimbările privind calitatea medie a vieţii într-o ţară nu redau
imaginea completă: s-ar părea că unele grupuri specifice din anumite ţări au cunoscut
un declin recent mai mare în calitatea vieţii lor. În special persoanele în vârstă din
NMS12 par să fi fost afectate negativ în mai mare măsură de schimb ările survenite
între 2007 şi 2009. În plus, persoanele care consideră că este dificil să facă faţă
cheltuielilor curente s-au confruntat, de ase menea, cu mai multe schimbări
negative într-o serie de aspecte ale calităţii vieţii. Cu toate acestea, impactul crizei
economice asupra experienţei economice de zi cu zi nu trebuie exag erat: cel puţin
până în septembrie 2009, nu a existat aproape nicio schimbare generală în tensiune a
financiară percepută, ci doar o dete- riorare relativ scăzută a indicatorilor de sărăcie.
Printre schimbările cele mai accentuate între 2007 şi 2009 se remarcă un declin în
multe state me mbre în ceea ce priveşte nivelul raportat de încrede re în guvernul
şi parlamentul naţional. Aici, schimbările s-au înregistrat deseori în ţările cele mai
afectate de recesiune. Cu toate acestea, declinul nu a fost consecvent şi a fost mai
puţin pronunţat decât ar fi fost de aşteptat în unele ţări. Din nou, sentimentul de
încredere în rândul oamenilor care s-au confruntat cel mai mult cu dificultăţi
financiare a scăzut mai mult decât s-a întâmplat în rândul celor care au con- siderat
că este mai uşor să facă faţă cheltuielilor curente.
Pierderea încrederii în instituţiile de mocratice a fost însoţită de o (continuă)
scădere a măsurii tradiţionale a capitalului social - încrederea în conce tăţe ni. Aceasta
este o re sursă -ch eie pentru a face faţă schimb ărilor sociale şi ar trebui să i se
acorde mai multă atenţie. În mod special, a fost observat, uneori, un de clin abrupt al
capitalului social în ţările în care p ercep ţia ten siunilor sociale a crescut. Se
impune nevoia unei monitorizări mai ample a acestor ten dinţe în calitatea societăţii
şi a tend inţelor privind gradul de satisfacţie faţă de alte aspecte ale calităţii vieţii,
pentru a analiza impactul crizei economice pe măsură ce aceasta îşi croieşte drumul
în socie tăţile e urop e ne.1

cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc cccccccccccccccc
1
- Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata, *  
c 
  
    !!" !!#
c

  
 li  iii i m i m  i   E

c   c c  c  c   c  c  c 



 
$ %  $  
  %   

i ţi j t t i t i % t lţ iţi i ţ î
t, î ti i t %. i î î î
l ţ il i t l E i l i ti f ţi î i t i ţ ,
l t i B l i %, i %, i %, ţi %. A t li
ţ i lti it i % i t i % i, ţi l t l
ţ il i t l E, P t li %.

'  c cc    c ccc  c c 

Sit ţi t t fi i t î t il , ti i i ,
t l il lţ iţi i ţ l t t %.
A li t ii i fi î l if ţ
ifi ti î i , î i i ţ ti f ţi i f it l i ţ î l, î t
ţi i f i. A tf l, % i t ţi ti % i t f i t
lţ iţi i ţ . i l , if ţ t t
78% dintre bărbaţi sunt mulţumiţi şi 77% dintre femei ± reprezentând o diferenţă
nesemnificativă statistic.
De asemenea, tinerii sunt mai mulţumiţi cu propria viaţă decât persoanele mai în
vârstă, atât în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni Europene. Astfel, în
România, 53% dintre persoanele sub 40 de ani se declară mulţumite de propria viaţă,
în timp ce procentul scade la 42% - cu 11 puncte procentuale mai puţin ± pentru
categoria celor peste 40 de ani.

La nivelul UE, această diferenţă se menţine ± 81% la 76% respectiv ± chiar


dacă este mai atenuată (doar 5 puncte procentuale).

În plus, atât la nivelul întregii Uniuni, cât şi în România, se observă diferenţe între
nivelul satisfacţiei în ce priveşte viaţa în general a persoanelor cu mai multă educaţie faţă
de cei cu un nivel mai redus de instruire şcolară. În România, 40% dintre persoanele
care au terminat şcoala înainte de 20 de ani sunt mulţumite de propria viaţă în timp ce
nivelul satisfacţiei referitoare la viaţa proprie la persoanele care şi-au încheiat studiile
după 20 de ani este de 57%. La nivelul Uniunii Europene, diferenţa dintre satisfacţia în
ce priveşte viaţa a celor două grupe de educaţie şcolară este de 13%, înregistrându-se
73% pentru respondenţii cu nivel mai redus de educaţie şi 86% pentru cei cu un nivel
mai ridicat de pregătire şcolară. Pentru categoria celor care se află încă la şcoală, atât
în România, cât şi la nivelul întregii Uniuni, se constată efectul combinat al studiilor şi
vârstei. Astfel, tinerii aflaţi încă la şcoală sunt mai mulţumiţi cu viaţa proprie decât restul
populaţiei, nivelul de satisfacţie fiind de 64% în România şi de 90% la nivelul UE.

o cc cc 


  ccc  
c  c  c c  c
 c  
I i i ţ t t il f it l l ţi i ţii l î lî t l
l i, % i t i t i i i , % t i i t,
% t il f l, i % ti . i l l i ii E , t l
ti i til î i i ţ l ţi i i i i ţi t %, l l i i til %,
% t i l f l, i % ti . t t i l lt i i i t
i i î i % f ţ i E %.

S  mii m i i  l  


 
% i t i i ti l f i i t
i i ii E , i ti % t i ti i . i
t t , i i i l i l i t t
%.

o cc   c   c c  c c c  c c


 c  cc
c
Percepţia negativă asupra situaţiei socio-economice interne este reflectată şi de
cei 88% dintre români care cred că situaţia locurilor de muncă din România este mai
puţin bună decât media înregistrată în UE. Ca şi în cazul evaluării situaţiei
economiei naţionale, România este foarte aproape de scorul noilor state membre
(NSM12, 85%). Totuşi, la nivelul celor 27 de state membre, doar 2 treimi dintre
respondenţi cred că situaţia locurilor de muncă din propria ţară este mai puţin bună
decât media europeană, în timp ce procentul scade la 61% pentru vechile state membre
ale Uniunii (UE15).
Există o degradare a percepţiei între noiembrie 2008 şi noiembrie 2009 privind
situaţia locurilor de muncă din România comparativ cu restul statelor membre UE.
Aşadar, procentul celor care credeau că situaţia locurilor de muncă din România este
mai bună decât media UE scade de la 16% la sfârşitul lui 2008 la 7% la finalul anului
trecut. Totuşi, spre deosebire de tendinţele observate în cazul aprecierilor asupra
situaţiei economiei naţionale, această degradare ± atenuată ± a percepţiei pozitive este
semnificativă şi la nivelul întregii Uniunii Europene. Astfel, faţă de noiembrie 2008, în
noiembrie 2009 erau cu 7% mai mulţi europeni din cele 27 de state membre care
apreciau că situaţia locurilor de muncă din propria ţară era mai puţin bună decât media
europeană.
Costul vieţii în România c
Şi în privinţa costului vieţii, marea majoritate a românilor (88%) crede că situaţia în ţară
este mai puţin bună decât în celelalte ţări din UE. Percepţia însă este una cu o
acoperire geografică mai mare, un procent similar (87%) dintre respondenţii din cele
12 noi state membre ale Uniunii dând acelaşi răspuns. În schimb, la nivelul UE27,
două treimi (67%) dintre cetăţeni cred că situaţia costului vieţii din propria ţară este
mai puţin bună decât în media ţărilor europene, iar în ţările UE15 procentul scade la
61%.
Privind comparativ evaluarea situaţiei costului vieţii în România, constatăm o
uşoară creştere de 4 puncte a procentului respondenţilor care cred că situaţia
cheltuielilor cu traiul în România este mai puţin bună decât în restul Uniunii Europene,
de la 10% in noiembrie 2008 la 6% în noiembrie 2009. La nivelul celor 27 de state
membre ale UE, nu există nicio diferenţă între cele două momente.

Calitatea vieţii din Româniac
Cetăţenii celor 12 noi state membre ale UE apreciază, în proporţie de 85%, că
situaţia calităţii vieţii în ţările lor este mai puţin bună decât media înregistrată în UE.
Românii se încadrează în această apreciere subiectivă a calităţii vieţii din propria ţară în
comparaţie cu media Uniunii Europene, 87% dintre români fiind de aceeaşi părere.
Această percepţie însă nu se regăseşte la nivelul întregii Uniuni Europene, 45%
dintre toţi europenii (UE27) considerând că situaţia calităţii vieţii în propria ţară este mai
puţin bună decât în celelalte ţări europene. În vechile state membre ale UE (UE15),
există chiar o majoritate de 61% dintre respondenţi care apreciază că situaţia calităţii
vieţii în ţara lor este mai bună decât media Uniunii Europene.
Nici în România şi nici la nivelul Uniunii Europene, nu există diferenţe
semnificative de percepţie în ceea ce priveşte situaţia calităţii vieţii în propria ţară între
sfârşitul anului 2008 şi cel al anului 2009.

Situaţia mediului înconjurătorc


Românii cred, în proporţie de 77%, că şi situaţia mediului înconjurător din ţara lor
este mai puţin bună decât în statele Uniunii Europene. Spre deosebire de ceilalţi
indicatori analizaţi, există o diferenţă semnificativă între percepţia românilor şi a
cetăţenilor din cele 12 noi state membre ale UE care, doar în proporţie de 60%, cred că
situaţia mediului înconjurător din propria ţară este mai puţin bună decât cea din Uniunea
Europeană. Totuşi, percepţii similare celei din România se regăsesc în ţări apropiate
geografic, cum ar fi Ungaria (81%), Bulgaria (80%), Malta (79%), Lituania (73%),
Grecia (70%). La nivelul UE27 însă tendinţa este inversată: aproape jumătate dintre
respondenţi (48%) apreciază că situaţia mediului este mai bună în propria ţară decât în
celelalte ţări europene. Această percepţie este încă şi mai accentuată în vechile state
membre UE (UE15), unde peste jumătate (53%) dintre respondenţi cred ca situaţia
mediului înconjurător este mai bună în ţara lor decât în alte ţări europene.

Încrederea în instituţiile europene şi cele naţionalec


Ca şi în cazul notorietăţii, atât în România, cât şi la nivelul celor 12 noi state
membre şi a Uniunii Europene în ansamblu, Parlamentul European este instituţia cu
gradul de încredere cel mai ridicat. Astfel, în noiembrie 2009, trei sferturi (65%)
dintre români, 55% dintre cetăţenii noilor state membre şi jumătate (50%) dintre
locuitorii cu vârste de peste 15 ani ai Uniunii Europene aveau încredere în Parlamentul
European.
Comisia Europeană se bucură de încrederea a 58% dintre români, a 53% dintre cei
÷ t i ÷ î ÷ l i t t  l i ii i % i t ÷ t ţ ii E.
ii î÷   î  ţi  % î ili l i ii E   , î ÷
 ti

i î÷   % it ÷ t ţ ii i S i
% it  i. Î ÷
÷ i t B

t
l E 
 ,
÷
t

 
i l î÷    % î i
, % î il t
t   i % l
i l l
ît ii i i.
o cc!c"
 cc  c   c



i 
 ÷  
î÷  ii  î it
 t l ii il ,  l
% î
i i
i÷ î i

  ÷

i t
l  il
l
 t


ţi
l  l
% î i i . Pl
i

÷ i
i÷  l i i i li÷



il t t i    î ÷

i
 i ţi
l
  fi   l
 i   
÷
it
l  î÷   t
÷ t ÷

l  i
ti÷ .

i l l ÷ l  t
t
l i ii E   ,  î it
 , 
  
, 
÷    t

 l i  î÷   li÷ î itit ţiil 
ţi
l . Atf l,
î÷  
î    l 
ţi
l ÷
  l
% i i  l
% i i
, î
ti l liti÷  l
l
%, î j tiţi  l
l
%. Şi l
i l

, î÷  
î t il  t l ii  ÷
 î it 
l l i i
i i ÷ ÷t ÷ t
l ,  l
l
l
 t .
i l   
l,
t  i  

t i l l  î÷    lt 
i    it t î i
î itit ţiil
liti÷ i, î

l l,  lt 
i ii÷
t î t l ii  , ÷

ti ÷  i



 .
cccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccccccccccc c
cc
c c ccc c c
c