Este cunoscut faptul ca in procesul de pregatire a integrarii in Uniunea Europeana,

desi s-au realizat progrese importante, se inregistreaza insa unele ramaneri in urma,
in domeniul justitiei, al al luptei impotriva coruptiei, in modul de functionare a
controlului frontierelor,in ceea ce priveste securitatea sanitara si administratia locala,
subliniate de altfel si in Raportul de tara al Comisiei Europene din toamna anului
2005.
De atunci, insa s-au realizat progrese care au produs o schimbare importanta de
atitudine in ceea ce ne priveste, remarcata in aprecierile exprimate de numeroase
delegatii oficiale si de personalitati care ne-au vizitat tara, in voturile din
parlamentele unor tari membre ale Uniunii, precum si in articolele si comentariile din
din mas-media unor tari membre ale Uniunii. De asemenea acesta a apreciat reforma
din administratie si justitie si s-au facut eforturi de combatere a coruptiei care incep
sa dea roade. In acelasi timp,sa afirmat ca Romania are o economie in dezvoltare
rapida, care atrage investitii straine, remarcandu-se ca tara noastra ofera din ce in ce
mai bune conditii pentru un mediu de afaceri competitiv.Si mas-media occidenatala
exprima optimism in ceea ce priveste aderarea tarii noastre in 2007.Acest optimism
s-a evidentiat la o recenta dezbatere pe aceasta tema la televiziunea franceza, iar
ziarul "The Economist" descriind problemele cu care ne confruntam si succesele cele
mai recente, ajunge la concluzia ca amanarea primirii nu se justifica.. "Globalizarea
este de necontestat si reprezinta principalul proces al sec. XXI. Globalizarea nu
modifica numai elementelele de separatie intre state ci si modul in care politicile sunt
adoptate si implementate. Globalizarea poate deveni un instrument pentru
gestionarea puterii imense a valorilor universale si a proceselor economice globale,
un instrument de folosire a resurselor si de generalizare a democratiei, securitatii si
prosperitatii. Cu toate acestea, globalizarea poate crea decalaje din ce in ce mai
mari. Ea genereaza din ce in ce mai multe riscuri. Lumea are nevoie de comert in
continua dezvoltare si liberalizare a pietelor, inclusiv printr-o abordare mai flexibila
asupra bunurilor de baza, (hrana si produse agricole), discutiile de la Doha ale
Organizatiei Mondiale a Comertului reprezentand un inceput semnificativ in acest
domeniu.
Cu toate acestea, avem nevoie de eforturi continue de a deschide pietele pentru a
crea premisele dezvoltarii globale. Europa este capabila sa realizeze acest lucru.O
analiza atenta evidentiaza efectele negative ale globalizarii si anume:
Distruge politica. Disparitia politicii ca instanta autonoma si absorbirea sa in economic
face sa reapara starea de razboi a tuturor contra tuturor, competitia si concurenta,
legea economica devine ipso facto, legea politicii.
Distruge statul-natiune si goleste politica de substanta sa, ea face sa apese amenintari
enorme la adresa mediului, corupe etica si distruge culturile.
Distruge etica. Pretinsa deontologie a afacerilor si etica pietei sunt minciuni.
Inselatoria este regula si onestitatea exceptia. Orice lovitura este folosita cand in
joc este vorba de bani: dumpingul, manipularea preturilor, spionajul industrial,
utilizarea paradiselor fiscale, ofertele publice de cumparare,etc.

Distruge cultura. Imperialismul economic si imperialismul economiei care

caracterizeaza modernitatea, au redus cultura la folclor.
Occidentul inlocuieste in interiorul sau cultura printr-o mecanica care functioneaza la
excluderea si nu la integrarea membrilor sai. Integrarea abstracta a umanitatii in
tehnocosmos prin piata mondiala si concurenta generalizata, se face cu pretul
desocializarii concrete, descompunerii legaturii sociale, in ciuda mitului mainii
invizibile, draga economistilor.
Aceasta descompunere sociala si politica a Nordului corespunde deculturalizarii
Sudului. In lipsa unei recunoasteri si a unei legitimari necesare, cultura refuleaza
peste tot, distingandu-se doua forme ale acestei refulari:explozia identitara si
cresterea integrismului religios, cu consecinte grave in planul securitatii, democratiei
si prosperitatii generale.
Globalizarea mareste prapastia dintre bogati si saraci, inegalitatile sociale si
discriminarile, se regasesc chiar in interiorul societatilor democratice avansate. De
exemplu, in S.U.A. este mai usor sa reduci impozitele la cei mai bogati, decat sa
cresti salariul minim, care a fost "inghetat" in perioada 1981-1990, si care a pierdut
in acea perioada 30% din puterea de cumparare.
Cu ocazia reuniunilor de la Lisabona si Nisa din 2000 ale Comisiei Europene, cele 15
state membre s-au angajat sa defineasca prioritatile politicilor in lupta contra saraciei
si excluderii sociale, asigurand accesul la un loc de munca si actionand in favoarea
celor mai vulnerabili. Intr-o anumita perspectiva se asociaza laaceasata si educatia,
formarea profesionala, sanatatea, locuinta, elaborarea unui sistem fiscal mai drept si
servicii publice mai bune.
In unele tari candidate la aderare, rata somajului este extrem de ridicata, aproape
dublul mediei celor 15 indeosebi printre tineri (peste 32% in medie, fata de 16% in
UE).
Extras din lucrarea "Globalizarea si integrarea europeana".
Globalizarea - ca transformare sociala mondialaTransformarea sociala prezinta o
mare diversitate de procese, forme si mijloace prin care se exprima. Nivelul la care se
manifesta - mondial, national, al comunitatilor mai mici . ofera unele din directiile pe
care poate fi observata schimbarea sociala. Apoi, nu toate domeniile vietii sociale
cunosc acelasi ritm si aceleasi forme de transformare. Globalizarea aduce in
procesele de transformare o noua pondere a factorului extern. Din acest motiv se
vorbeste chiar de un determinism social in care factorul extern sau international ar
avea rolul determinant. E drept ca acest factor extern de complicat a castigat in
pondere, dar nu pana acolo incat sa anihileze factorii interni, nationali, de grup sau
individualiCa sa ajungem la niste concluzii utile, se cuvine sa plasam transformarile
globale atat intr-un cadru teoretic, dar si intr-unul practic. Din punct de vedere
Ce ar mai putea face Romania? Ramane sa raspundem periodic la aceasta chestiune
- ca o permananta a gandirii politice. Doua probleme as dori sa ridic:
Disjunctia, paralelismul, contradictia dintre agenda externa si agenda interna. De ce
un succes extern duce la un esec electoral intern? Partidele din Ungaria care au
semnat aderarea la NATO au pierdut puterea? Chiar intr-un contracurent, cand
partide de dreapta castiga teren in Europa? Intervine si aici acea problema de
pedagogie politica. Probemele de modernizare, de globalizare si integrare trebuie
tratate ca probleme interne, ca probleme romanesti, ca probleme tratabile prin grila
politicilor social democrate. Altfel nu vom avea sustinerea necesara. Trebuie
prelucrata bine aceasta problematica pentru a fi sesizate legaturile esentiale intre
national si global.
Europa, America, Asia dezvoltata nu sunt tinte fixe. Noi mergem catre Europa, dar
Europa incoto merge? Trebuie sa studiem , sa ne dam seama ce face Europa! Vom fi
eficienti din toate punctele de vedere atunci cand vom cunoaste nu numai directiile
noastre de miscare, ci si pe cele ale tintelor noastre, altfel, tragem in urma lor, in gol.
Ce servicii, ce productie, ce turism, ce cultura, ce agricultura, ce nivel de trai vor
atinge eurocetatenii anilor 2007-2010? vor fi cele de astazi. Cum ne pregatim noi
pentru acele situatii?
"Globalizarea" este un termen foarte utilizat in ultima vreme dar si foarte diferit
inteles de cei care il utilizeaza: unii vad in globalizare o uniformizare totala, altii,
dimpotriva, o diversificare de proportii bazata pe respectarea unor principii comune.
Un lucru este cert: in faza actuala de dezvoltare este de neconceput ca anumite parti
ale lumii sa actioneze fara a tine seama de celelalte. Nu cred ca este necesar sa
nuantez acest lucru pentru ca el este unanim acceptat-astazi orice eveniment
petrecut in lume, fie si in cel mai indepartat colt al ei, afecteaza viata fiecaruia dintre
noi.tinand seama de aceasta realitate devine evident ca globalizarea este un process
in desfasurare, inevitabil si ireversibil. Fie ca suntem pro sau contra globalizarii,
suntem cu totii implicati in acest process si-i resimtim efectele. Este foarte greu de
spus care dintre efectele globalizarii este dominant: cel pozitiv sau cel negativ.
Globalizarea, din punct de vedere teoretic, ofera cheia spre progress, inseamna
transparenta, standarde inalte ale calitatii, protectia mediului- pentru a sintetiza,
inseamna tot ceea ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata la nivel global.Cu
toate acestea, este evident ca in realitate, lucrurile nu se petrec asa. Globalizare nu
aduce de fapt tuturor aceste beneficii si cu atat mai putin aduce beneficii in egala
masura tuturor statelor. In sec al-XX-lea, media globala a veniturilor pe cap de
locuitor a crescut, dar a avut si o variatie considerabila de la o tara la alta. Desi
veniturile au inregistrat o crestere, inegalitatile au devenit mult mai pronuntate decat
erau la inceputul secolului.
Pentru a putea ameliora aceasta situatie este important de studiat nu atat efectul in
sine cat mai ales cauzele care au dus la ea, iar aceste cause nu-siau originea in
partea teoretica a globalizarii, in conceptual in sine, ci in modul de aplicare. Cand
spun modul de aplicare ma refer in primul si in primul rand la institutii, dat fiind ca
acest fenomen se produce la nivel macro si ca urmare, deciziile nu sunt luate de
fiecare individ in parte ci se iau la nivel statal si suprastatal.

In conditiile prezentului, deviza Bancii Mondiale: "Visul nostru este o lume fara
saracie" pare o ironie.Cand finantarea din partea Bancii Mondiale aduce in cele mai
multe cazuri, pentru tarile foarte sarace sau in curs de dezvoltare, o crestere a
saraciei in locul cresterii economice, aceasta institutie tinde sa devina
necredibileTinand cont de nivelul de trai al unor tari din Lumea a Treia, cum li se
poate cere acestora sa-si concentreze atentia asupra ecologiei, de exemplu? Pentru
cineva care traieste cu mai putin de 1 $ pe zi este imposibil sa primeze interesul
pentru calitate sau cel pentru mediu; essential pentru o astfel de persoana este sa-si
asigure traiul si atat.Asadar, realitatea contrasteaza destul de tare cu conceptual de
globalizare. Globalizarea, asa cum se face ea acum, nu este nici pe departe idilica si
nici nu aduce bunastarea generala. In ciuda acestor disfunctionalitati, nu trebuie
ignorare efectele ei positive, care sunt de o importanta vitala.
Este adevarat ca in tarile din Lumea a Treia nivelul de trai este incomparabil ca,
raportate la inceputul secolului, conditiile de viata s-au imbunatatit si pentru aceste
tari, iar speranta de viata, de exemplu, a crescut ca rezultat al progresului din
domeniul medical- a ajuns aici gratie globalizarii. Un element pozitiv, fundamental al
globalizarii este accesul la informatie. Traim intr-o lume in care progresul include in
definitia sa accesul la informatie.
Mondializarea a condus practic la disparitia frontierelor nationale, din pacate insa,
aceste schimbari usureaza si misiunea membrilor organizatiilor criminale implicate
intr-o increngatura de activitati profitabile legale si ilegale, pretutindeni in lume.
In contextul luptei impotriva criminalitatii si terorismului, apreciem ca factorii politici
si guvernamentali din tara noastra trebuie sa se aplece cu mai multa atentie si
interes pentru asigurarea unui control informativ diversificat si sa ia urmatoarele
masuri:
folosirea posibilitatilor oferite de mass-media pentru aducerea in atentia opiniei
publice a unor pericole si amenintari la adresa securitatii individuale si colective ce
decurg din proliferarea criminalitatii si a Economia trebuie profund restructurata si
modernizata, astfel incat sa poata beneficia de oportunitatile oferite de Piata Unica.
Administratia publica trebuie reformata astfel incat sa fie capabila nu numai sa
adopte legislatia UE, dar si sa o aplice eficient pentru a produce beneficiile scontate.
O administratie publica eficienta poate da un impuls procesului de reforma si, prin
acesta, procesului de aderare. Ea va permite o gestionare eficace a fondurilor UE si o
promovare eficienta a intereselor Romaniei in cadrul institutiilor europene.

Rolul sistemului judiciar este un alt factor cheie in procesul de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana. Acesta reprezinta una din pietrele de temelie, pe care intreg
edificiul de stat membru fie se va sprijini, fie se va spulbera. Sistemul judiciar trebuie
modernizat si trebuie sa devina complet independent. Aceasta reprezinta singura cale
de a se asigura ca legislatia Uniunii se aplica efectiv. Este, de asemenea, si singura
modalitate de ameliorare a calitatii actului de justitie pentru cetatenii romani si de
crestere a increderii investitorilor straini, ceea ce va fi benefic atat pentru economie,
cat si pentru imaginea de ansamblu a tarii. Institutiile trebuie de asemenea sa fie
independente pentru a se garanta statul de drept. Acest principiu este valabil atat in
cazul institutiilor guvernamentale, cum ar fi administratia publica, sistemul judiciar si
curtea de conturi, cat si al institutiilor apartinand societatii civile, cum ar fi presa si
partidele politice.
Daca nu se iau masurile necesare pentru a consolida independenta acestor institutii,
atunci va aparea tentatia irezistibila de a le utiliza pentru ratiuni politice sau
partizane, ceea ce reprezinta una dintre cele mai sigure modalitati de a submina
statul de drept. Romania are o lunga istorie implicand exact acest tip de interventie
politica in modul de guvernare al statului. Trebuie sa mentionez faptul ca aceasta
situatie nu este tipica doar pentru Romania, dar pe termen lung ea conduce la un
mod de guvernare prost, si nu aceasta este calea de a deveni un stat membru
eficient.
Romania trebuie sa-si revitalizeze economia, trebuie sa-si reformeze administratia si
sistemul judiciar, trebuie sa-si depolitizeze aparatul guvernamental, pentru ca acesta
sa functioneze indiferent de culoarea partidului aflat la putere. Daca Romania poate
face aceste lucruri fara intarziere, va fi nu numai pregatita sa adere la Uniune in
2007, dar si sa devina un stat membru deosebit de eficient.
Exista o lista lunga de alte probleme care mai trebuie rezolvate, incepand de la lupta
impotriva coruptiei si mergand pana la imbunatatirea conditiilor de viata pentru
minoritatea Rroma. Aceste probleme sunt importante si trebuie sa vedem progrese
clare si masurabile si in ceea ce le priveste. Subliniez din nou, ele pot fi rezolvate cu
succes numai de catre un stat care lucreaza in mod eficient.
Adoptarea celor 80 000 de pagini de legislatie UE reprezinta o sarcina laborioasa si
complexa. Este un domeniu in care Romania a inregistrat progrese importante si
trebuie felicitata. Dar a fi stat membru UE inseamna mult mai mult decat simpla
adoptare de legislatie, iar Romania va fi capabila sa puna in practica legislatia UE
doar daca va efectua reformele structurale mentionate deja.
reconstructie a nationalului, a natiunii. Cultura nationala se afla intr-o relatie de
contextualizare culturala cu ceea ce am numi cultura universala ori mai degraba
globala.
Noi, europenii, lasam in urma epoca neincrederii, a Cortinelor de Fier, a ostilitatii si a
razboiului rece. n schimb, construim o noua ordine politica bazata pe stabilitate,
pace, democratie si cooperare. Rivalitatile din trecut au cauzat mult rau Europei œ
ele au continuat sa faca asta chiar si in anii 90, perioada in care conflictele din
Balcani au devenit un exemplu nefericit de cat de multe distrugeri pot aduce ura si
razboiul.

Unitatea si cooperarea reprezinta antidotul. si acest lucru este de fapt esenta Uniunii
Europene: nu doar o piata unica œ oricat de multa importanta ar avea aceasta
caracteristica; nu doar o uniune economica; ci si o comunitate de valori comune, o
incercare de a construi impreuna un viitor comun.
Sansa i-a pus pe europeni aproape unul de altul pe harta. Nu putem face nimic in
ceea ce priveste geografia, dar putem face multe pentru a profita de ea. Este clar ca
avem nevoie unii de altii. Economiile noastre prospera pe timp de pace, nu de razboi.
Problemele cu care ne confruntam toti, fie poluarea, fie migratia ilegala si crima
organizata, nu se opresc la granite si trebuie sa ne luptam cu ele, impreuna. Suntem
puternici cand suntem uniti si ne facem mai bine auziti cand vorbim cu totii intr-un
singur glas. Procesul de extindere ne-a permis sa aducem unitatea si stabilitatea
intregului continent. El a incurajat fostele state comuniste sa-si transforme radical
societatile si economiile, precum si sa-si imbunatateasca relatiile reciproce. n ceea ce
priveste Romania, ea si-a asumat un rol active in cooperarea regionala. Fiind ea
insasi o democratie stabila, Romania este un exemplu de urmat si un furnizor de
stabilitate catre intreaga regiune.