Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Introducere 1. Definitia globalizarii, aparitia si evolutia ei. Atitudinea comunitatii mondiale fata de ea. 2. Politica si globalizarea 1) Una dintre marile probleme cu care se confrunta comunitatea mondiala este fara indoiala globalizarea. Importanta ei deosebita rezida din numeroase scrieri economice, politice, culturale si din numeroase dezbateri ce au loc pe baa ei. Globalizarea este o problema reala a lumii contemporane. Direct sau indirect, intreaga comunitate mondiala este afectat. Ea este rezultatul acumularilor calitative si cantitative ale actualului tip de dezvoltare sociala, economica si politica. Prin probleme globale intelegem acele procese care prin actiunea lor pot influenta cursul dezvoltarii sociale, politice, economice, ale relatiilor internationale, chiar interumane, ale securitatii. De rezolvarea acestor probleme depinde pacea, securitatea, echilibrul si functionalitatea lumii. Aceste probleme sunt globale pentru ca se manifesta la nivelul intregii planete, iar la rezolvarea lor trebuie sa participe intreaga lume.Dintre cele mai pregnante probleme ale globalizarii amintim: democratia; economia de piata; resursele, materiile prime si energetice, gestionarea si folosirea lor; terorismul; crima organizata; coruptia; actualul tip de relatii internationale, modul lor de functionare. Globalizarea nu este ceva intamplator, accidental, ci este rezultatul unor acumulari, al dezvoltarii sociale. Seconsidera ca in aparitia si dezvoltarea globalizarii au existat 3 momente importante: 1. revolutia industriala (sf sec XIX- inceputul sec XX) 2. perioada interbelica, aplicarea rezultatelor stiintei si tehnicii contemporane, mai ales dupa al doilea razboi mondial 3. anii `80 ai sec XX cu aparitia si cristalizarea globalizarii la care au participat mai multi factori: - monializarea politicii - formarea pietei economice mondiale - cresterea industriei, serviciilor - dezvoltarea tot mai mare a stiintei si tehnicii - diviziunea sociala a muncii - sporirea cererii de materii prime si energetice, in ciuda resurselor limitate ale planetei - amplificarea relatiilor de schimb, a circulatiei fortei de munca

- aparitia unor problematici noi care afecteaza intreaga lume: pericolul unui razboi nuclear si terorismul crima organizata prostitutia consumul de droguri formele moderne de sclavie Toate sunt realitati ce nu pot fi neglijate sau ocolite, dat nici nu pot fi rezolvate decat prin implicarea intregii lumi contemporane. Pentru prima data notiunea de globalizare a aparut in 1961, intr-un dictionar politic american. La inceput, definitiile ei erau in mare masura centralizate pe aspectele geografice, pe comunicare, mass-media, multiculturalism. Incetul cu incetul, aceste definitii s-au deplasat spre aspectul politic si economic, acestea fiind mai pregnante si relevante. In domeniul politic, globalizarea exprima raporturile dintre tari, dintre popoare, pacea si securitatea mondiale, forma dominanta de guvernare, organismele internationale, terorismul politic, noile forme de organizare globala (cum ar fi UE), noile forme de integrare sociala. In domeniul economic, globalizarea vizeaza noul sistem de organizare si functionare al economiei, bazat pe economia de piata, ca tip economic planetar, pietele de capital si marfuri internationale, resurselede materii prime si energetice, modul cum sunt gestionate si folosite, schimbul international, noile instrumente folosite in acest sens, noile reglementari in domeniu, circulatia fortei de munca, a capitalului, a tehnologiei. Au aparut noi mijloace de comunicare ca internetul, telefonia mobila. Toate def. date globalizarii au impreuna unele note comune: - denumesc existenta globalizarii un proces real care nu poate fi negat sau evitat - globalizarea este vazuta ca o suma de probleme, fapte cu caracter mondial care nu pot fi rezolvate decat prin participarea intregii lumi - toata lumea recunoaste ca globalizarea are atat efecte pizitive care asigura progresul, dar si efecte negative. Dintre efectele pozitive amintim: - impunerea democratiei ca tip de guvernare - libera circulatie a capitalului, a fortei de munca, a informatiei, a bunurilor si serviciilor - eliminarea barierelor din calea comertului, a schimbului - impunerea unor noi norme sociale - democratizarea relatiilor internationale - diminuarea conflictelor - multiculturalismul

- dezvoltarea comunicatiilor si a noilor forme de comunicare ce reduc distanta dintre oameni si reduce izolarea. Globalizarea are insa si efecte negative: - generearea de crize financiare - cresterea preturilor - generarea unor conflicte pentru piete de desfacere, resurse, zone de influenta politica Tocmai de aceea, in cadrul comunitatii mondiale nu exista o pozitie unitara fata de globalizare . Unii o privesc cu ostilitate, cu neincredere. In multe situatii este considerata un factor ce ar acentua diferentele intre popoare, intre oameni, ar fi un mijloc pt cei bogati de a lua resursele celor mai saraci, ar diminua standardele de viata. Multi o vad ca pe o forma de neocolonialism care ar adanci dependenta politica si economica. Tarile mai bogate vad globalizarea ca pe unica forma de dezvoltare desi recunosc ca are si efecte negative. Ele considera ca ar asigura o dezvoltare mai justa a societatii. Desigur ca trebuie si actionat astfel incat globalizarea sa functioneze. In lipsa colaborarii intregii comunitati umane, se poate ajunge la o dezvoltare anarhica, inegala. Nici chiar la nivel ? nu exista o comunitate de idei. Exista trei mari categorii de curente: - hiperglobalistii, care exagereaza aspectele pozitive - transformatoristii, accepta globalizarea ca proces in plina desfasurare, dar sunt mai rezervati - scepticii, considera ca globalizarea este un simplu proces teoretic fara relevanta practica , fara efecte sociale. Ei spun ca multe dintre efectele ei se gasesc si in dezvoltarea recuta la scara mai mica. Oamenii au atitudini diferite fata de globalizare. Exista comunitati care actioneaza contra ei. Nu de putine ori, cu ocazia reuniunilor celor mai dezvoltate tari ale lumii au avut loc manifestari impotriva acestora. Prima data s-a intamplat la Seattle in 1997, apoi la Geneva.Globalizarea este deci un fenomen controversat. Multi analisti incearca sa substituie globalozarea procesului integrationist al sec. XX. Ea insa, se deosebeste prin : - scara la care se manifesta - ritmul schimbarilor. Daca fenomenele integrationiste erau mai lente, globalizarea face schimbari foarte rapide - globalizarea se sprijina pe factori politici, economici, dar mai ales pe stiinta si tehnica - globalizarea dispune de adevarati factori care o propulseaza: politici, economici, culturali, etc. Toate acestea fac din globalizare un proces foarte complex si dinamic.

2) Cresterea deosebita a rolului politicului in viata sociala face ca astazi sa nu se poata vorbi de globalizare fara a se asocia cu politica. Factorii politici, forma de guvernamant, puterea capata preponderenta fata de ceilalti factori. Fiind factori ce tin prin excelenta de actiunea umana, ei sunt subiectivi si contradictorii. Cei mai multi analisti, cand spun globalizare o considera sinonima cu progresul. De aceea o considera contradictorie cu factorii politici, care sunt factori de progres social, de innoire dar si intarziere a achimbarilor, de tensionare a relatiilor internationale. Tendinta este insa una pozitiva, aceasta fiind determinata in mare masura de extinderea democratiei. Nu exista comunitate in care oamenii sa nu spere macar la democratism, in care acesta sa nu-si faca loc. Revolutiile din tarile islamice sunt o dovada a adeziunii oamenilor la democratie. Cu toata inchistarea regimurilor totalitare, acestea sunt obligate sa accepte democratia. Si in plan international, cu toate neimplinireile existente, se poate aprecia ca globalizarea adece un nou spirit, un nou model de cooperare intre tari. Incet dar sigur, se impune o noua ordine economica si politica bazata pe principii democratice, are loc o seducere a cursei inarmarilor. Chiar daca in unele zone mai au loc conflicte, ele sunt intr-o scadere evidenta, atat ca spatiu cat si ca efecte. Razboiul, forta tind sa fie eliminate dintre mijloacele de reglementare a problemelor, locul lor fiind luat de negocieri. Globalizarea nu este un fenomen doar politic. In masuri diferite, ea este prezenta in toate domeniile vietii. Internetul a devenit un element permanent al vietii de zi cu zi. El este supus unor reglementari in ce priveste date procesare. Au aparut institutii care vor sa standardizeze normele schimburilor si sa-i impuna aceleasi reguli la nivel mondial. Cu tot caracterul ei controversat, globalizarea este o prezenta obiectiva, fiind o omponenta de baza a dezvoltarii sociale. De modul cum o tratam depinde evolutia lumii contemporane.

Populatia problema majora a lumii 1)Principalele tendinte si probleme ale lumii contemporane : explozia demografica, urbanizarea, populatia activa, saracia. 1) Alaturi de factorii materiali, factorul uman, populatia e o componenta esentiala a oricarei societati umane. II da viata, o pune in miscare, fara ea nu ar exista societatea. Populatiei i-au fost dedicate multe lucrari de specialitate, conferinte unde aufost abordate o multitudine de probleme ca: - explozia demografica - cresterea echilibrata a populatiei - somajul - saracia - analfabetismul - educatia - sanatatea - asistenta sociala, etc. Prin populatie se intelege nr locuitorilor dintr-o comunitate, zona, regiune sau chiar la nivel global, prezenta intr-o anumita perioada istorica. De-a lungul vremii, si cu precadere in prezent, populatia se confrunta cu multe probleme. Unele tin de statul national, altele de interventia institutiilor internationale. O prima problema este explozia demografica si repartitia inegala a populatiei pe glob. Acest proces are legatura directa cu nivelul de trai, calitatea vietii, sanatatii, dar si a educatiei si planningului familiar. Din sporul pop. Pe continente, Asia are 60%, astfel, pop Chinei este 1.530.000.000, pop Pakistanului s-a dublat, iar a Indiei a crescut cu 40%. Populatia Africii a crescut cu aproape 30%. Populatia Europei a stagnat.Se estimeaza un spor anual de 87 mil. loc. S-a redus si timpul necesar pt cresterea pop. De la un miliard la altul. Daca pt primul mil. a fost nevoie de peste 100 de ani, apoi 33, 14, 13, chiar 12, astazi pop globului este de aproape 8 miliarde. O alta probl. Este marele decalaj dintre statele dezvlotate si cele mai slab dezv. In statele dezv., familiile au cate 2 copii, in cel mai sbla dezv., 8, chiar 10. In statele slab dezv, analfabetismul este intre 60% si 90% din care 2 treimi femei, iar in cele dezv., 4%, 5%. Sunt inca societati in Africa unde femeilor le este interzisa instruirea in scoli. O alta probl este speranta de viata. In tarile dezv. Ea este de 77 de ani. In Germania sau Austria, chiar de 84 de ani. In statele mai slab dezv. E de maxim 51 de ani.

O alta probl este rata mortalitatii. Ea reflecta calitatea sanatatii. In tarile slab dezv. Mortalitatea ajunge si la 80% chiar in primii ani de viata. A doua problema majora este urbanizarea, aglomeratia urbana. Ea ar trebui sa aiba efecte pozitive. Ea reflecta calitatea vietii, nivelul de trai. Desf. Necontrolat, ea are efecte negative ducand la depopulari masive. In 1950 numai 25% din populatie traia la oras. Se estimeaza ca pana in 2025 urbanismul va ajunge la 75%. Daca in 1950 erau doar 2 metropole, Londra si New York, in numai 10 ani s-a ajuns la 22, in prezent 33, iar in 2025, se preconizeaza 33-25 de metropole. Aglomeratia urbana poate genara probl ce tin de locuinte, locuri de munca, educatie, igiena, epurarea apei, inclusiv a relatiilor interumane.O urbanizare necontrolata poate duce la afecaterea mediului, la afectarea potentialului economic,a functionalitatii vietii sociale. Somajul este acel proces in care nu se poate asigura locuri de munca pt toti oamenii. El a existat intotdeauna, dar s-a impus tot mai mult in societatea contemporana din cauza efectelor sale negative. Somajul amplifica saracia, genereaza tensiuni, conflicte , insecuritate, afecteaza nivelul de trai. Pt prima data domajul a fost studiat ca fenomen la marea criza din 1929-1933. Dupa 1980. Dupa 1980, el a devenit un fenomen cronic cu efecte negative. Lupta contra comajului impune in primul rand cunoasterea lui ca fenomen. Despre o evidenta a somajului nu se poate vorbi decat in tarile dezv. , nu exiata uneori nici macar o evidenta a pop., cu atat mai mult una a somajului. Politica impotriva somajului difera de la stat la stat. In fostele tari comuniste era mascat. Cifrele erau f mici sau erau doar negate. Se considera un lucru caract. numai capitalismului. Nu exiata societate in care sa nu fie pusa probl. somajului. In UE nivelui este de 12-15%. Cauzele somajului difera de la o tara la alta, de la o zona la alta, dar si de perioada istorica. Factori care genereaza somajul: - Crizele economice si recesiunile - Modificarile structurale ale aparatului productiv generate de introducerea noilor tehnologii, care a dus la eliberarea unei parti a fortei de munca - Migratia fortei de munca - Politicile de investitie restrictive - Lipsa capitalului - Slaba absorbtie a consumului - Lipsa flexibilitatii fortei de munca - Lipsa pregatirii fortei de munca. Se apeleaza tot mai putin la forta de munca slab pregatita. Toti expertii din domeniul economicsunt constienti ca in actualul tip de dezvoltare, somajul nu poate fi eradicat ci doar limitat, controlat. Pentru limitarea lui se pot face: - investitii guvernamentale
6

- dezv. Intreprinderilor mici si mijlocii - crearea de locuri de munca - subventionarea salariilor - reducerea impozitelor - reducerea varstei de pensionare In realitate se intampla invers: - reconversia fortei de munca - pluricalificarea Acestea sunt masuri generale. Somajul tine de fiecare societate in parte si de dezvoltarea si conditiile ei. Nu intotdeauna nr mare al pop. Este un lucru poziiv. Dimpotriva, uneori este chiar un obstacol in calea dezvoltarii. Saracia este o alta prolema veche si majora. Ea are noi forme de manifestare si efecte. Saracia a devenit o stare permanenta fiind o stare de privare de bunastare , de standardele minime de viata a societatii, sau a unor categorii sociale. Modul cum este vazuta saracia difera de la un stat la altul. In statele dezv. slab ea se confrunta cu lipsa celor necesare vietii, iar in statele dezv. este vorba de diferente de calificari, de locuinte, de calitatea vietii, petrecerea timpului liber etc. Exprimarea gradului de saracie se face prin diferiti indicatori economici: nivelul precar de calificare, lipsa locurilor de munca, a locuintelor, a hranei. Sunt si indicatori culturali: gradul de educatie, petrecerea timpului liber, impactul cu presa. Sunt si indicatori politici: prezenta sau nu a democratiei, a unor drepturi cetatenesti. Cauzele saraciei sunt diverse de la o tara la alta, fiind mai mult de ordin economic. Se pun pe seama lipsei modernitatii care sa propulseze economia, a slabei pregatiri.Sunt si cauze politice care duc la impasibilitatea unor politici si programe economice, cresterea cheltuielilor cu institutiile si companiile politice. Cresterea necontrolata a populatiei este si ea o cauza. La fel coruptia, abuzurile, mita, mediul de locuit pot amplifica saracia prin limitarea locurilor de munca, o slaba instructie sau alte cauze ca deastrele naturale, seceta, etc. Sunt si cauze internationale ca globalizarea, crizele, conflicetele, etc. Saracia este un fenomen multidimensional. Cele mai vizibile sunt aspectele economice, culturale si medicale, speranta de viata redusa. In societ. Sarace se intl. inca boli eradicate in tarile dezv, sumele alocate pt sanatate sunt mult mai mici. iIn tarile sarace nu sunt subventionate nici macar bolile cronice, nu exista un sistem de control periodic. Asistenta medicala este mai mult ptivata si nu exista politica demografica. Nu este posibila eradicarea saraciei dar se incearca macar controlarea ei. Masuri: - efortul fiecarei societ. Concretizat in democraie, stat de drept, o pilitica economica moderna, industrializarea, calificarea fortei de munca

- colaborarea cu statele mai dezvoltate sau cu tarile vecine. Multi analisti considera ca saracia este mai periculoasa decat arma nucleara, cronicizarea ei afectand intreaga lume. Nu se poata analiza populatia fara sa avem in vedere partea ei activa. Pop. activa o repr. Persoanele intre 15-54 de ani apte de munca. Explozia demografica, dorinta de profit impune cresterea pop. active. Astfel, peste jum. din populatia globului este activa. In 2025 se preconizeaza ca se va ajunge la peste 6 miliarde. Ponderea pop active difera de la o tara la alta. Factori de influenta: - gradul de calificare inegal al oamenilor - gradul inegal de ocupare a fortei de munca - nivelul inegal de salarizare - migratia fortei de munca - scaderea salariilor mici si mijlocii - scaderea nevoii fortei de munca necalificata - amplificarea muncii copiilor si cea la negru. In Africa sau America latina, din 3 pers active, unul este copil. Migratia constituie o sursa de sporire a pop tarilor dezv. Problemele pop au devenit majore. S-a schimbat optica privind locul sau rolul populatiei in dezv societatii. Cresterea necontrolata a pop poate avea multe efecte negative. De aceea, pop este studiata ca un fenomen important si nu mai este posibila dezv ei anarhica, resursele planetei fiind limitate.

Statul in conditiile globalizarii 1) Statul si mutatiile survenite in procesul globalizarii 2) Deficitele statului in conditiile globalizarii 1) Problema locului si a rolului in conditiile actualului tip de dezvoltare sociala a globalizarii a nascut si naste multe controverse printre specialisti. Pe marginea acestei probleme, in literatura de specialitate s-au conturat 2 mari orientari. 1. Prima este data de adeptii teroriei interguvernamentaliste. Ei sustin ca statul national trebuie sa constituie principalul actor in planul vietii interne si internationale ca atributele si prerogativele sale nu trebuiesc limitate sau transferate unor organisme sau institutii comunitare sau internationale. 2. Adeptii teoriei federaliste considera ca actualele transformari si mutatii ce au loc in viata sociala atat in plan national, cat si international, ca insusi

procesul de globalizare impune modificare locului si rolului statului in viata sociala. Actualul stat nu mai trebuie conceput si inteles ca in perioada moderna a natiunilor cand el isi exercita in mod absolut prerogativele si suveranitate in plan intern si iternational , de aici nevoia de compromis intre actualul stat si cerintele unei noi dezvoltari. Problemaa locului si rolului in dezvoltarea contemporana difera de la o societate la alta, ea este in functie de potentialul economic si politic al acestuia, de rolul jucat in relatiile internationale, de forta cu care este propulsat de propria natiune. Globalizarea, actualul tip de dezvoltare sociala,societatile transnationle si multinationale, fenomenele de criza, organismele si institutiile internationale, nout tip de comunicare si informare, au modificat relatia statului cu propriile sale componente nationale, intersul national, patriotismul, identitatea inclusiv atributele si prerogativele sale. Interesul national a fost creat si promovat de stat constituind o importanta componenta a acestuia , in numele sau s-au declansat conflicte, tensiuni. Totul pornea de la ideea ratiunii de stat, a interesului national. Astazi, desi interesul national se mentine, el isi modifica continutul, formele de exprimare, incearca sa se adapteze noilor cerinte si realitati. El trebuie sa tin cont de prezenta societatii transnationala si internationala, de noile principii si valori ale democratiei, de reglementari interne. Alaturi de propriul interes, trebuie cultivat si promovat interesul comunitar sau cel international. Acesta trebuie sa fundamenteze pe noi valori , a cooperarii, egalitatii. Identitatea culturala nationala este o alta componenta a statului international, formata in perioada moderna. Astazi, pe marginea problemei s-au conturat cel putin doua aspecte: 1. Actualul tip de dezvoltare, globalizarea ar limita si chiar ar conduce la disparitia identitatii culturale nationale. 2. Identitatea culturala ,desi sufera numeroase transformari nu este in pericol de a disparea. Principalele sale componente , limba, obiceiurile, traditiile, chiar daca au suferit unele modificari, se mentin, continua sa fie continua sa fie trasaturi ale identitatii culturale. Are loc un proces de imbogatire a culturii nationale cu elemente noi, ca urmare a interferentelor nationale, a noului tip de comunicare si informatie a noilor tehnologii. Este adevarat ca apar elemente de subcultura, falsuri, dar ele au fost prezente intotdeaua in spatiul cultural , ele au o pondere minora. Astazi se vorbeste de multiculturalism element care contribuie la dzvoltarea culturii ntionale, dar si a minoritatilor. Dimpotriva, azi , ca urmare a noului sistem informativ, comunicational, are loc un proces de cunoastere a diferitelor culturi .

Patria si patriotismul- constituie vechi componente ale oricarui popor national. Patriotismul a cunoscut si cunoaste si astazi mutatii care il coreleaza cu actualul continut si semnificatii ale dezvoltarii. Definit ca sentiment de dragoste pentru patrie, de locurile natale, este si el supus unor transformari. Procesul globalizarii nu este insa in masura sa il afecteze major, el este o componenta vie manifestandu-se in toate comunitatile inclusiv cele europene. Caracteristici ale patriotismului: apartenenta la UE, moneda europeana, circulatia in spatiul UE, stabilirea domiciliului in orice spatiu din UE, elemente pe care vechiul patriotism nu l-a cunoscut. Aceasta interferenta a cetatenilor in spatiul comunitar face ca actualul patriotism sa renunte la nationalism caci nu isi mai gaseste locul in actuala dezvoltare. Se schimba si intelegerea natiunii de patriot. Presupune si aderarea , luarea in consideratie a elementelor comunitare si intrnationale. II . Actualul tip de dezvoltare sociala, dominat de globalizare,de societatile globale transnationale si multinationale, sufera azi importante transformari , acestea se regasesc in special la nivelul statului, natioanal si constau in limitari ale atributelor si prerogativele acestora, denumite deficite pe plan intern si intrnational. Cele mai importante deficite ale statului national : 1. Relativitatea si permeabilitatea granitelor nationale. Acest proces este pus in comparatie cu vechea conceptie din perioada moderna, cand granitele statului national erau concepute si intelese in mod absolut. Astazi sufera unele transformari : granitele dintre state nu mai sunt si nu mai pot fi concepute ca ceva ermetic, absolut, ele sunt relative, deschise, acest fapt este dat de perseverenta capitalului.

2. Democratia deficitul democratic are in vedere cel putin doua aspecte: Democratia la nivel national ar cunoaste un proces de slabire, erodare. Statul national nu mai este in masura sa mentina si sa promoveze valorile si normele democratiei, politica sa este mai putin credibila si realizabila, impusa de vocea poporului este tot mai mult luat de puterea economica de puterea pietei. Relatia democratiei cu institutiile supranationale. In multe situatii are loc o diminuare a autoritatii ins statului care trebuie sa-si puna de acord politica nationala cu cea a institutiilor suprnationale. In multe situatii parlamentele sunt puse in situatia de a ratifica unele tratate fara a avea posibilitatea sa revina in vreun fel asupra continutului lor. Cu cat politicile sunt mai putrnic inglobate intr-un mediu politic , juridic, cu atat asistam la diminuarea puterii guvernamentale si parlamentare. Este o realitate ca cresterea puterii politice supranationale conduce la crestrea deficitului de
10

securitate. Acesta are loc atat in planul relatiilor interne cat si internationale. Deficitul de securitate vizeaza cetateanul. In plan intern este generat de actiunea urmatorilor fctori: 1. Imposibilitatea limitarii la cote adecvate ale saraciei. Este considerat cel mai periculos factor la adresa securitatii interne. 2. Cresterea somajului care surprinde si tari dezvoltate, ajungand la cote alarmante. 3. Crizele economice, sociale, financiare. 4. Coruptia, criminalitatea, consumul de droguri. 5. In plan extern securitatea este amenintata de mentionarea unor factori de razboi. 6. Luptele in plan intern pt democratizarea vietii sociale. 7. Lupta pentru materie prima. 8. Deficitul social, ca urmare a scaderii resurselor materiale, sociale ale statului. 9. Incapacitatea statului de a-si plati salariatii proprii , de a-si asigura pensiile sociale. Deficitul ecologic este rezultatul actualului tip de dezvoltare ,al dorintei de abtinere de cat mai mult profit de societate nationala , multinationala a amplificarii economiei de consum. Se manifesta printr-o extractie a materiilor prime , astfel incat acestea, nu mai au timpul necesar de regenerare. Exista o contradictie intre continua crestere de materie prima si energetica si resursele existente. Deficitul ecologic duce la exploatarea pamantului , supus presiunii chimice, se reduc padurile. Aceste deficit priveste exploatarea mediului inconjurator. Un alt deficit periculos este poluarea. Poluarea are loc si la nivel maritim, fie prin exploatarea resurselor energetice, maritime, fie a unor vietati specifice maritime pe cale de disparitie. Poluarea atmosferica este extrem de perioculoasa. Societatea nu contribuie la diminuarea poluarii pt ca este costisitor. Concluzionand putem spune ca, chiar daca autoritatea si suveranitatea statului national cunoaste un proces de erodare statul national continua sa ramana principalul actor in relatiile interne si internationale. In analiza statului ctual trebuie sa avem in vedere si noul context al dezvoltarii sociale, ale nevoilor si cerintelor . In ultima instanta rolul statului depinde nu numai de procesele globalizarii , acest rol ste in legatura cu propria sa natiune ,cu forta pe care acesta o emana, cu rolul jucat in planul relatiilor interne.

11

Resursele energetice si materiile prime 1. .... si modelul dezv. economice 2. tipuri de resurse energetice 3. petrolul arma politica si economica a lumii contemporane 1. Alaturi de populatie, care este factorul uman al societatii, in existenta societ., un rol aparte il au resursele energetice si materiile prime, concretizate in factorul material. Prezenta lor a marea dezv., progresul.In stransa leg cu ele se afla modelul de dezv economica. Primul model de dezv la nivel mondial a fost in sec XVIII, revolutia industriala, un model energofag, consumator de resurse economice si materie prima. Acest lucru era pe atunci posibil pt ca erau putine societ dezv industrial, resursele erau din belsug, usor de extras si ieftine. Treptat, au aparut noi societ industriale. Si acest lucru s-a generalizat odata cu capitalismul. Totul se baza pe un mare consum de energie si materie prima, gigantism, anarhie, fara corelatie cu mediul inconjurator. Pierderile de energie si materii prime se inregisrau in toate fazele procesului industrial, de la extractie pana la obtinerea produsului finit. Dorinta de mai mult, generalizarea industriei, la care se adauga industria de razboi va determina un deficit din ceea ce putea sa ofere mediul. Cantitatea de resurse si materii prime scadea, cererea crestea si nu mai putea fi acoperita. Cererea tot mai mare, cresterea costurilor procesului industrial, dorinta statelor de a-si proteja resursele si de a le exploata in interes propriu va declansa prima mare criza a resurselor energetice. Aceasta a avut loc in 1973, si consta in cresterea pretului de 2 $ pe baril, cat fusese timp de 2 secole la 8 $ pe baril. Imediat a crescut si pretul materiilor prime. Industria a ramas in soc, in special in tarile importatoare. Aceasta criza va determina tarile dezv. cele mai mari consumatoare sa-si

12

modifice strategiile si politicile economice sa se gandeasca la un nou mod de dezv. Cea mai rapida masura a fost trecerea la economie. Ramurile mari consumatoare de energie au fost nestructurate, s-au redus cantitatile. S-au inlocuit vechile tehnologii cu unele mai economice. Apar tehnici si tehnologii noi, computere, care isi propun sa optimizeze productia si consumul. Se cautau inlocuitori ai resurselor si materiilor prime, un rol important avandu-l masele plastice. Daca revolutia industriala a generet un sistem energofag, revolutia rationala a generat o folosire mai moderna a resurselor. Noile politici ale statelor si caracterul neregenerabil sau greu regenerabil al unor resurse va determina inovarea ce va impresona cercetarea funsamentala de domeniu sustinuta de stat sau companii private. Pozitia luata de stat nu este acceasi in toate tarile. Statele slab dezv sunt cele mai mici consumatoare, desi sunt proprietare de resurse. Tarile dezv, marii consumatori impun preturile si volumul produselor finite. Unele chiar nu au materii prime. Acest decalaj va determina adancirea diferentei dintre tarile sarace si cele bogate. In elaborarea politicilor eonomice , fiecare stat e suveran. Tine cont de resurse, de dezv, obiectivele propuse de unii factori politici. Dar elaborarera politicilor economice, a modelului de dezv, nu poate fi rupta de cea a lumii contemporane. Se spune ca azi societatea s-ar afla intr-o faza de tranzitie de la modelul energofag, la cel rational, proces indeplinit in 1973.Se vorbeste despre o revolutie energetica care sa aduca o crestere a cantitatii de energie cu mai mare eficienta si cu pret accesibil tuturor. Se pune mare baza pe resursele alternative. Multi spun ca sec XXI va inaugura industria tehnologiilor noi, eficiente. Inlocuitorii, in special plasticu, vor ajuta la economia feroaselor. In multe socit se avanseaza in gasirea resurselor alternative. Astfel, politicile economice ale UE stabilesc ca pana in 2025 statele trebuie sa-si asigure din prelucrarea cerealelor ???? minimum 20% din ???? . Produsele de origine animala sunt si ele vazute ca resursa de economie. Atitudinea statelor, a specialistilor fata de aceasta probl este diferita de la tara la tara. Ea tine de diverse interese, de conditiile economice, de tehnicile si tehnologiile in prospererea??? si exploatarea resurselor. Specialistii au creat chiar asociatii care isi propun dezv economica (Clubul de la Roma). In 1968 a fost prezentata o lucrare numita Limitele cresterii in care se sustinea ca resursele sunt epuizabile, iar in perspectiva ar avea loc o crestere zero. In alta lucrare, Omenirea la raspantii, se spunea ca epuizarea resurselor de care se vorbea ar fi exagerata, ca cercetarile, gasirea inlocuitorilor, la care se adauga gasirea de noi resurse, ar putea sustine o dezv la nivel inalt. Evident, aceste atitudini tin de anumite interese. Multi specialisti se tem ca pana la gasirea unui model acceptat de toate statele, resursele si potentialul lor s-ar putea epuiza.
13

2. Resursele energetice si de materii prime, rezervele lor au un rol major in dezv si progresul societ, in calitatea vietii. Resursele energetice sunt: a) clasice (conventionale) naturale, epuizabile: carbuni , petrol, gaze nat, sisturi bituminoase, metale feroase/ neferoase Dupa starea de agregare: - solide( fier, bauxita, aur , argint etc) - lichide( petrol- combustibili lichizi) - gaze nat care in urma prelucrarii dau combustibili industriali - combustibili artificiali - combustibili nucleari b) inlocuitori din mase plastice sau alte minereuri Una dintre probl imp este cea a rezervelor naturale. Ea tine de politica fiecarei tari si de securitatea nationala, de conditiile economice interne si internationale. Mai conteaza si nivelul tehnic si tehnologic, de investitiile si cercetarile care se fac. De aceea nu exista siuatii clare, intrucat exista si o anumita dinamica in acest sens. Exista lucruri care pot fi estimate, cum ar fi: - rezervele mondiale de carbuni. Se stie care ar fi principalele surse: SUA, Rusia, China, Germania) Extractia carbunelui este insa in regres datorita unor resurse mai usor de exploatat, de extras, mai ieftine. Carbunele repr doar 25% din resursele folosit. Resursele Romaniei sunt in conservare. - petrolul. Surse: Alaska, Siberia, Orient, America de Nord, America Latina, Marea Nordului, Marea Neagra. - gaze nat. Sunt mai consistente , intrand relativ recent in circuit: Rusia, Mexic, SUA, Anglia, Germania , Marea Neagra. Volum estimat: 260 miliarde de tone. Un mode de a economisi resursele neregenerabile, sau greu regenerabile este gasirea de resurse alternative.Unele au mai fost folosite, dar nu la nivel comercial, precum energia eoliana. Sunt unele alternative energetice ce pot fi folosite doar la nivel mondial: energia mareelor, hidraulica, etc. O alternativa st si combustibilii fosili, sisturile nat. Intrucat sunt relativ slabi ei au fost folositi abea dupa 1990. Slaba putere calorica, probl de depozitare fac ca ei sa nufie f folositi. Energia geotermica este o varianta doar pe plan intern. Au putere mica, st probl de transport, depozitare. La fel si energia mareelor, nu esre o alternativa comerciala mondiala. Are o utilitate limitata.

14

Energia hidraulica are o folosinta limitata, dar este totusi de viitor. Energia electrica obtinuta este mai ieftina si poate implica mai multe state la realizarea hidrocentralelor. Energia nucleara este o alternativa artificiala buna, dar costisitoare. Necesita tehnologii deosebite, masuri de siguranta, implica probl reciclarii si depozitarii deseurilor. Unele accidente au f foarte grave si au pus sub semnul intrebariifolosirea centralelor nucleare. Energia eoliana este universala. Este si forma primara utilizata de oameni, de ex inca din sec IV se folosea in Egipt, apoi din sec XII si in Europa. Astazi se fol in scop comercial in SUA, Canada, chiar si Romania. Este o energie curata, ieftina, abundenta. Are insa si obstacole: probl constantei vantului. Totusi ea este fol pt a crea energie electrica. Energia solara est ecea mai noua sursa inepuizabila de energie. Poate fi usor exploatata, nu polueaza, nu lasa reziduuri, nu creaza mari probl de intretinere, nu afecteaza mediul. Totusi are si obstacole: daca sist de captare a energiei solare nu e complicat si costisitor, tehnologia de depozitare pune probl si este inegal repartizata, varizaza de la zi la noapte, de la un anotimp la altul. Cu toate aceste este o solutie buna. O alta sursa ar fi cerealele: porumbul, mai ales rapita. Consumul rept ccam 5% din totalul de energie. Pana in 2025 trebuie sa ajunga la 20%. Unii oameni de stiinta au afirmat ca ar putea face benzina din aer. Societatea este pusa in situatia de a constientiza nevoia protejarii resurselor. 3) Petrolul- este cunoscut si folosit in diverse scopuri inca din Antichitate. In epoca Renascentista, petrolul se folosea la iluminat si la producerea de medicament. Revolutia industriala va marca adevarata utilizare a petrolului. Devine cel mai folosit combustibil chiar si in industria militara. Asta a dus la o mai mare exploatare a resurselor de petrol. A dus si la primele crize: cresterea pretului si apoi scaderea exploatarii. Dupa 1980 creste permanent utilizarea petrolului in industrie. A devenit o componenta a strategiilor si politicilor economice si militare. Detinerea si exploatarea lui este si un semn al dezv.Tarile detinatoare si exportatoare de petrol au cele mai mari venituri. La inceput, exploatarea era facuta de firme straine, tarile detinatoare avand un rol minor. Treptat, ele au constientizat bogatia pe care o aveau si sa declansat un adevarat razboi al exploatarii petrolului. In 1060 la Belgrad, 5 mari tari prod de petrol au creat OPEC( org tarilor producatoare si explotatoare de petrol) care isi propunea sa stabileasca pretu; si sa protejeze resursele. La fel OPE, a statelor arabe isi propune aceleasi lucruri. Mult mai imp este insa OPEC la care au aderat mai multe tari, chiar si cele dezv. Ea decide pretul, volumul de extractie si de export.

15

Probl energiei este una globala. Rezolvarea aspectelor ei, de asemenea. La ea trebuie sa participe toti competitotii, producatorii si consumatorii de resurse. Trebuie imbinate formele rationale cu gasirea matodelor alternatine Resursele energetice sunt si un factor politic important. Sub masca unor probl neesentiale se ascund de fapt probl importante ca lupta pt materii prime si resurse energetice. De acest lucru depinde evolutia si stabilitatea intregii lumi.

Coruptia

I. II.

Aparitia, evolutie, tipuri, cauze Masuri impotriva coruptiei

I. Aparitia, evolutie, tipuri, cauze Coruptia este un fenomen general care a fost caracteristic tuturor societatilor inca din Antichitate. Indiferent de natura si marimea societatii, de nivelul ei de dezvoltare si trai, democratice sau nu toate sunt confruntate cu coruptia. Ea adanceste saracia, decalajele dintre state, impiedica dezvoltarea, alunga investitorii. Desi nu e ceva nou, cu toate ca are o mare expansiune si noi sectoaree si cai de manifestare nu exista domeniu unde intr-o forma sau alta sa nu avem de-a face cu coruptia. Cei mai multi specialisti considera coruptia un abuz al indivizilor, al puteriipublice, in scopul obtinerii de profit, ilegal. Coruptia nu este vazuta la fel peste tot. In unele societati este privita ca ceva obisnuit, ca un gest de recunostinta pentru unele servicii aduse, chiard aca unele

16

sunt ilegale. In cele mai multe tari este privita ca un gest ilegal, care nu ar trebui sa existe. Coruptia se manifesta in multe forme ca : - mita - traficul de influenta - favoritismul - evaziuni, inselaciuni - cumparare de voturi - delapidari - insusirea nelegala a unor fonduri - trafic de carne vie - pornografia Fiind un fenomen care afecteaza dezvoltarea unor tari, coruptia este in atentia tuturor. Lupta impotriva coruptiei pretinde cunoasterea ei si a cauzelor ei, a dimensiunilor ei. De aceea chiar programele economice ale unor institutii, imprumuturiile bancare sunt realizate in functie de ea. Au aparut chiar institutii care isi propun analizare a coruptiei pentru a da o imagine despre coruptie, despre vulnerabilitatea unei societati. Indicele de ccoruptie arata afecteaza sistemul economic al unei tari, nivelul inflatiei. Toate organismele care sunt preocupate de coruptie aprecieaza daca ea impiedica dezvoltarea si stabilitatea economica , nivelul investitiilor dintr-o societate. Desi coruptia apare ca un fenomen moral si economic, ea este in stransa legatura cu politicul. Acesta, prin institutiile si programele sale poate control coruptia sau o poate stimula. Sunt societati unde coruptia este chiar o politica de guvernamant. Cauzele coruptiei tin in mare masura de actualul sistem de dezvoltare dar si de alti factori : - scaderea nivelului de trai
17

- slabiciuni si incoerente ale institutiilor care ar trebui sa o inlature - lipsa unor institutii care sa lupte contra lor - interventia politicului in justitie - abuzurile Centrele off-shore sunt considerate principalele cai de spalare a banilor. Ele sunt caracterizate de impozite mici sau chiar deloc, de lipsa contabilizarii. Cele mai importnate astfel de centre sunt , de exemplu, in Malta, unde societatile nu sunt obligate sa aiba personal, sa faca audit, sa tina contabilitate, sa plateasca impozite. Singura taxa este cea a constituirii firmei, de 4000 de euro. Altul este Cipru care, la fel, are impozite foarte mici. Nu exista contract decat maxim formal. Monaco este o tara non fiscala, la fel si Bahamas. Acolo pentru infiintarea unei firme e nevoie de un simplu delegat, patronul ramanand anonim, iar firma se poate crea pe internet in doar cateva zile. Toate acestea asigura posibilitatea evaziunii fiscale sau a nejustificarii resurselor financiare. Monopolul este o alta cauza a coruptiei, el are in vedere un anumit domeniu. Este un drept exclusiv al cuiva de a controla un anumit segment de productie, de piata. Elimina concurenta si dicteaza totul. Cele mai multe forme de monopol se intalnesc in stat : regiile sutonome, agentiile nationale etc. O alta cauza sunt politicile economice restrictive si interventia statului in economie. Intotdeauna exista doi poli : - cel ce corupe (activ) - cel ce este corupt (pasiv) O prima clasificare a coruptiei este pe domenii : - cea din politic, ce poate lua multe forme. Ea are ca actori principali liderii politci, inaltii demnitari si functionarii, parlamentarii, membri ai guvernului. Prin statutul lor ei pot face trafic de influenta, pot deturna fonduri, pot ascunde unele lucruri, impune licente si taxe.

18

- cea din administratia publica si privata. Paleta actelor de coruptie este mare. De la o simpla mita data unui functionar la ghiseu pana la acte de mare anvergura. Cele mai frecvente acte de coruptie vizeaza obtinerea unor licente, privatizarea unor firme, castigarea unor licitatii, preluarea unor functii de conducere etc. - cea din politie si justitie. Ea are ca obiectiv favorizarea unor infractori. Aceste acte de coruptie sunt multiple si diverse cum ar fi: nereceptivitatea politiei, schimbarea incadrarii faptelor, prelungirea proceselor, disparitia unor acte, stramutarea nefondata a unor procese, traficul de influenta, intelegeri, judecari in libertate, desi fapta e grava elibereaza conditionat, influentarea martorilor, acordarea de pedepse cu suspendare la fapte grave, eliberarea pe baza unor acte medicale false sau neconvingatoare. Politistii si magistratii sunt corupti ei insisi. - cea din economie. Aici sunt cele mai multe si mai variate. Vizeaza obtinerea de profit nelegal. Cele mai intalnite sunt : evaziunea fiscala, flasificarea bilanturilor, manipularea burselor, mituirea, asigurarea unor contracte de productie, discriminare in aplicarea legii, favoritisme, reuturnari de TVA, contrafacerea unor marfuri, inselatoria, neinregistrarea unor marfuri. Dupa frecventa coruptia poate fi : - izolata, accidentala, care nu se repete - permanente, presupune existenta unor retele, devenind o profesie Dupa volum : - mare - mica - de mare anvergura Coruptia afecteaza imaginea unei societati, relatiile dintre oameni si sistemul economic, chiar si relatiile internationale. Ea a devenit un fenomen cronic. In vederea eradicarii sunt necesare masuri atat la nivel national cat si mondial. II. Masuri impotriva coruptiei
19

Fiind un fenomen major, national, international, combaterea coruptiei este o prioritate. Factori interni de combatere : - actiunea politicului: printre masurile lor ar fi transparenta in luarea deciziilor oficiale, intensificarea actiunilor contra coruptiei, elabborarea de programme si politici anticoruptie. Ar mai fi elaborarea unor legi care sa vizeze lupta impotriva coruptiei si aplicarea lor ferma, cresterea pedepselor, masurilor importiva coruptiei, crearea institutiilor specializate, neimplicarea politicului in justitie, adancirea separarii puterilor in stat. Este necesara si cresterea calitatii vietii, a salariilor, pentru a limita atractia spre coruptie, limitarea somajului, imbunatatirea economiei, prevenire cetatenilor. - In lupta impotriva coruptiei un rol important il au societatile civile, in elaborarea unor planuri, programe, monitorizare, averitzarea populatiei. - Presa are si ea un rol major in depistarea coruptiei si monitorizarea institutiilor chemate sa lupte, crearea unei opinii publice contra coruptiei. Si societatea internationala este foarte interesata de lupta impotriva coruptiei. Banca Mondiala, FMI, au declarat ca nu vor ajuta tarile in care coruptia este in expansiune. Dintre masurile internationale : - asigurarea asistentei pentru guverne in reformarea sau crearea de institutii contracoruptie. - Informarea - Spirijin in controlul vamal, securitatea granitelor. Daca ignoram coruptia sin u luam masuri, ea poate sa degenereze in crima organizata. De aceea acest viciu trebuie tratat cu mare raspundere.

Criminalitatea

20

I. II. III.

Aparitie, evolutie, trasaturi Manifestare, tipuri Factori care o amplifica si masuri de combatere

I. Aparitie, evolutie, trasaturi Alaturi de coruptie, o forma si mai grava a relatiilor interumane a societatii este criminalitatea. Ea nu este ceva nou in societate, a fost prezenta mereu, inca din Antichitate. Nou este insa modul ei de manifestare. Ea cuprinde toate domeniile si segmentele sociale, relatiile interumane, inclusiv cele internationale. Toate acestea fac ca criminalitatea sa depaseasca forma nationala luandu-o pe cea internationala. O caracteristica importanta este forta de penetratie a criminalitatii. Ea se organizeaza dupa sisteme aproape legale, ceea ce ingreuneaza evidentierea ei, depasind uneori puterea economica a tarilor mici si mijlocii. Ca mod de actiune ea are cam aceleasi forme ca in domeniul economic. Exista organizatii transnationale, are zone geografice dominate. Exista adevarate carteluri ale crimei in America Latina, Rusia sau Europa Occidentala. Nu exista domeniu de activitate, segemnt social care sa nu fie inclus in crima organizata sau spalare de bani. Prin forta financiara, organizatorica, prin coruptie, aceste organizatii controleaza porturi libere in Amsterdam, Roterdam, unele siteme vamale, banci elevetiene etc. Nu de putine ori, in operatiunile criminale au fost atrasi diversi oameni politici, ofiteri de politie si vama. II. Manifestare, tipuri Principalele tipuri de activitati criminale pot fi : - productia si comertul cu arme si droguri - prostitutia - traficul de carne vie - jocuri de noroc ilegale
21

- furt la comanda - proxenetism - trecere frauduloasa a granitelor - falsificarea documentelor, a obiectelor de arta - fraude financiaro-bancare - falsificare de bani, carduri, acte bancare si de asigurari - incasarea de venituri necuvenite - falsificarea politelor de asigurari Dintre toate se detaseaza prin volum, castig material si gravitate traficul de arme. Este o activitate in plin avant impusa de multimea conflictelor interne si internationale. Este considerat cea mai mare afacere a lumii aducand profituri enorme. Vizeaza tari carora comunitatea internationala le-a impus embargouri asupra unor tipuri de arme precum si diverse grupuri paramilitare, teroriste, etc. Tarile producatoare sunt in acelasi timp si cele care exporta, iar importul se face in Asia, America Latina. Mai mult de jumatate sunt arme usoare pentru ca sunt ieftine si usor de folosit. Comertul cu ele se face pe piete legale dar si hibride cu acordul tacit al autoritatilor, dar mai ales pe piete ilegale. Traficul de carne vie este o forma moderna de sclavie cu peste 200 de milioane de victime. Este favorizat de saracia din unele zone de criza financiara. El vizeaza diverse aspecte. Cele mai multe victime sunt femeile si copiii, cel mai des femeile sunt puse sa se prostitueze. Un alt tip este turismul sexual (Asia, Africa de Nord). O alta forma este munca la negru. Muncitorii sunt adusi din diverse tari si lucreaza ilegal in SUA, Europa Occidentala, Japonia etc. Se considera ca exista trei mari rute : - prima din Asia spre tarile baltice si Europa de Nord - a doua Asia Mica- Balcani- Europa Occidentala - a treia Europa de Est- SUA, Europa Occidentala, Canada

22

Traficul cu muncitori a devenit o adevarata profesie, incercand sa ia forme legale. Traficul cu copii se face in Asia, Africa, America Latina. Copiii sunt vazuti ca o marfa usor de vandut si rentabila. Ei primesc diverse destinatii si intrebuintari sau sunt antrenati ca sa fie militari, infractori sau teroristi. Comertul cu droguri este un adevarat flagel, afectand toate societatile. Banii astfel facuti alimenteaza economiile subterane sau terorismul. Comertul cu droguri e o adevarata industrie. Principalele droguri sunt naturale dar mai ales sintetice. Se apreciaza ca veniturile din comertul cu dorguri ar fi peste o mie de milioane de dolari. Principalele zone de producere sunt : America Latina (naturale), America de Nord( sintetice), Europa Occidentala. Pentru o serie de societati din Asia, cultivarea unor plante din acre se obtin drogurile este legala. Spalarea banilor este operatiunea finala pentru a da o forma legala acestor castiguri ilicite. Ea are mai multe etape: - prespalarea banilor, identificarea domeniilor unde vor fi plasati banii - spalarea propriu zisa, realizarea operatiunilor care dau forme legale banilor - includerea in circuit a banilor spalati. In practica lucrurile se mai complica sau se mai simplifica, dispar sau apar unele etape. Speculatiile financiare pot fi in acelasi timp operatiuni de spalare a banilor, dar si de punere a lor in circuit. Pot fi si cumparate lucruri de valoare, actiuni sau finantate diverse actiuni economice. Acestea sunt circuitele scurte, dar sunt si unele mai complete. Toate acestea depind si de o anumita siguranta, organizare. Toata lumea este de acord ca fara coruperea unor autoritati acest lucru ar fi limitat sau nu s-ar putea face.

23

Economicul in general este cel mai supus activitatilor criminale datorita profilului, posibilitatilor de spalare a banilor, de faptul ca multe lucruri sunt greu de depistat. Activitatea criminala este favorizata si de alti factori : - crizele economice - libera circulatie a capitalului, a fortei de munca, de multe ori se spune ca din cauza imbatranirii fortei de munca este mai mare imigrarea ilegala - somajul - saracia - coruptia - paradisele fiscale - dificultati, sincope financiare din unele tari chiar dezvoltate - avantajele financiare pe care unele state sau banci le obtin din spalarea de bani, a depozitarii si investirii de bani spalati - destabilizarea unor sisteme politice - tari care pun in miscare multi oameni pentru organizatiile criminale - instabilitatea politica, economica, represaliile politice. Toate acestea favorizeaza mult migratia. Statele sunt constiente ca in trecut actiunile erau nesemnificative si trecute cu vederea, tocmai cand erau usor de identificat, astazi ele sunt realitati care nu mai pot fi trecute cu vederea. In unele tari criminalitatea este o politica de stat. III. Factori care o amplifica si masuri de combatere Combaterea criminalitatii este foarte grea pentru ca : - multe autoritati sunt corupte - sistemul juridic este de multe ori implicat organizatiile au multa putere financiara si reactioneaza rapid - Au mare putere de adaptare - Aceste organizatii criminale atrag multi oameni datorita puterii financiare - Multe decizii ale mecansimelor de functionare ale organizatiilor crimianale par foarte asemanatoare celor legale. Gravitatea crimei
24

organizate impune luarea de masuri atat la nivel national cat si global. Exista o legatura intre criminalitatea interna si cea mondiala, ele se sustin reciproc. Masuri de combatere : - o legislatie ferma, eficeienta, aplicabila - o cooperare stransa intre organizatiile de lupta impotriva criminalitatii, ea trebuie sa se reflecte in sprijin legislativ, pregatire institutionala, intarire a granitelor - cresterea nivelului de trai - limitarea somajului - diminuarea decalajelor la nivel de dezvoltare dintre tari - democratizarea relatiilor internationale Din pacate insa nu intotdeauna se pot lua masuri in acest sens. La un moment date a pare ca ceva generat de insusi sistemul de dezvoltare. Pace si razboi

I. II.

Pacea, razboiul in lumea contemporana Centrele de putere.

I. Pacea, razboiul in lumea contemporana Problema pacii si a razboiului este pentru lumea contemporana o porbelma cruciala. De ea depinde stabiltatea, evolutia, insasi existenta lumii. Pacea este sinonima cu securitatea. Desi sunt termeni apropiati, ei nu sunt insa indentici. Pacea este definita ca absenta a razboiului intern sau extern. Ea exclude prezenta sau folosirea fortei, a violentei. Problema pacii a avut intotdeauna un loc in gandirea si practica politica, inca din Antichitate. Multi ganditori au fost preocupati de problema pacii. Renasterea

25

dorea sa impuna noi relatii intre sate, din care sa fie excluse razboaiele. Apar pentru prima data lucrari dedicate pacii. Casius s-a pronuntat pentru instituirea pacii, el a fost considerat intemeietorul pacii. Erasmus din Rotterdam considera razboiul un rau pentru societate, care bloca dezvoltarea. El a dezvoltat o teorie a pacii, prin mijoace utopice. Credea ca se poate instala pacea prin intelegere intre conducatori si cei condusi. Pacea va fi o problema si in secolele XVIII-XIX , cand s-a creat sistemul colonial. Apar teorii, idei pro si contra razboiului. In aceasta perioadaa Kant va dedica un studiu filosofic pacii (Pacea Eterna). El era adeptul democratiei. Credea ca prin generalizarea ei se poate instala pacea. Justificarea, legitimarea sistemului colonial va genera si teorii in favoarea razboiului. Apare teoria metropolei, a omului civilizator. Prin razboi, stiina politica intelege lupta organizata intre state sau intre anumite calse sociale si putere (razboi civil). Intotdeauna la baza razboaielor au stat interesele economice, religioase sau millitare. Dar multe dintre ele au fost negate, invocand alte pretexte. Precursorii liberalismului au fost si ei procupati de pace. Ei voiau sa impuna valori noi intre relatiile dintre oameni. Burghezia vroia sa-si justifice lupta pentru putere. Thomas Hobbs considera ca razboiul, violenta ar fi ceva natural, ca omul este natural inclinat spre ele. Crearea si justificarea sistemului colonial, a multor razboaie, a generat si extindera tezelor privind justificarea razboiului. Apare un curent nou care considera ca razboiul ar asigura dezvoltarea raselor superioare si extinctia celor inferioare, ca ar insemna progres. Conservatorismul incearca sa justifice razboiul ca o lupta pentru existenta, in care castiga rasele superioare. In justificarea Primului Razboi Mondial s-a folosit teoria apologiei razboiului, a fortei. Sub pretextul ca rasa germana este superioara ei vedeau in razboi un mijloc de rezolvare a problemelor. Razboiul era considerat divin, singurul capabil sa asigure credinta. Fara el lumea ar stagna, civilizatia s-ar degrada.
26

Teoria marxista a fost si ea perocupata de pace si razboi, avand o atitudine contradictorie din cazua intereselor de clasa. Pe de o parte condamna razboiul, pe de alta parte era de acord cu el cand era folosit ca mijloc de realizare a intereselor proletariatului. In Romania, pana in perioada interbelica nu a existat o perocupare pentru problema pacii. Abia atunci s-a pus problema din perspectiva sociologica, razboiul a fost analizat de D. Gusti. El vedea in razboi un concurs de forte si vointe colective cu scopul de a impune anumite interese. Facand corelatie cu pacea el analiza razboiul atat pro cat si contra. Din perspectiva pacifista razboiul ar fi primitiv, imoral, animalic, aratand decandenta omului. El este epriculos pentru popoare. Din perspectiva antipacifista el este vazut ca un mijloc de progres, intruchiparea virtutilor, care trezeste societatea din apatie, genereaza eroism, solidaritate si ia parte la selectia naturala. Perioada contemporana, ca urmare a celor doua razboaie mondiale, a efectelor lor negative, a aparitiei armamentului nuclear care pune insasi planeta in pericol, a modificat radical optiunile modului de tratare si intelegere a problemei pacii. Cat mai multi ganditori vad in razboi principalul pericol al umanitatii, el nu mai este util societatii, nu mai e un mijloc de rezolvare a disputelor. De-a lungul vremii au existat mai multe tipuri de razboai. La baza clasificarii lors ta o serie de criterii : 1. Dupa natura razboiului, scopul lui : - razboi drept ( de aparare, de eliberare, de constituire a statului national, de unificare) - nedrept (de agresiune) 2. Dupa forma de manifestare : - intre state - civile intre grupuri sociale si puterea dintr-un stat(revolutiile) 3. Dupa natura armelor folosite :
27

- clasice (fara arme de distrugere in masa) - nucleare ( folosit doar in cazul razboiului dintre SUA si Japonia in 1945) - informatic - psihologic Un caz aparte a fost Razboiul Rece declansat inte 1947-1955 intre sistemul capitalist si cel comunist. A fost primul razboi fara resurse militare, fara violenta. S-a apelat la resurse psihologice, propagandistice. Un alt caz special sunt razboaiele religioase( sfinte, jihaduri). Ele incearca sa ascunda sub pretex religios adevaratele interese urmarite. Apelul la aceste razboaie se face tocmai pentru ca sunt mai usor de jusitificat si au un mai mare impact emotional in randul grupurilor sociale defavorizat. Desi actuala epoca este inca dominata de multe conflicte interne sau externe, astazi nu se poate vorbi de pericolul unui razboi mondial. Purtarea lui cu actuala tehnica ar pune in pericol insasi umanitatea planetei. Exista multe centre de putere care incearca sa mentina echilibrul. II. Centrele de putere. Problema pacii si a razboiului depinde in mare masura de mediul de securitate creat dar si de centrele de putere. Acestea s-au constituit odata cuu relatiile internationale. Centrele de putere si-au impus interesele, au ocupat teritorii, s-au bucurat de anumite privilegii. Daca pana in anii 80, 90 au existat doua doua sisteme diametral opuse, capitalismul si socialismul, dupa dizolvarea URSS, a caderii comunismului s-a modificat radical mediul de securitate si centrul de putere. Tot mai multi ganditorii sustin ca in present exista doar un singur centru de putere, SUA. El s-a impus treptat in cele doua doua razboaie mondiale, in Razboiul Rece etc. Impunerea SUA ca centru de putere se face in primul rand prin puterea lor
28

militara si tehnologica, prin influenta si mesajul transmis. Sistemul de putere al SUA este deosebit de puternic pentru ca se bucura de sustinerea publica a cetatenilor americani. Hegemonia SUA nu e singulara. Ea se realizeaza prin NATO, care presupune colaborarea cu alte state. Superioritatea SUA se realizeaza prin: - NATO, sistemul colectiv de securitate - Institutiile globale ( ONU, FMI, Banca Mondiala) - Rolul masiv in finantarea unor organisme internationale - Puterea economica si colaborarea - Influenta si mesajul politic exprimat Politologul S. Hurkentan afirma ca o lume fara suprematia SUA ar fi mai totalitara, nedezvoltata. Tot mai multi ganditori considera ca in lume mai sunt si alte centre de putere : UE, Rusia etc. UE este poate cel mai nou centru de putere. Cu toate acestea a reusit sa se impuna economic si politic. Este considerata a treia putere economica dupa SUA si China. Este un centru de putere si prin mesajul poloitic exprimat. Totusi in relatie cu SUA, UE este subordonata. Aceasta pentru ca criza economica i-a diminuat dezvoltarea, are o coeziune relativa, existand diverse conflicte. Anglia balanseaza mereu intre SUA si UE, Germania incearca sa recupereze statutul pierdut dupa al doilea razboi mondial aducand diverse argumente. Totusi rivalitatea dintre Germania, Franta si Anglia, faciliteaza suprematia SUA. Un alt centru de putere este Rusia. Inainte de dezintegrarea URSS, ea facea parte din polul de putere. Dupa aceea, schimbarile politice au dus la scaderea rolului Rusiei. Pierderea accesului la Marea Neagra, la Marea Baltica, a Ucrainei, au facut ca influenta Rusiei sa scada. Insa in prezent stabilitatea ei economica si politica este refacuta ceea ce face ca ea sa fie un important pol al puterii. Rusia este considerata capabila datorita armelor ei nuclare sa distruga SUA in 30 de minute.
29

Multi analisti vad in China principalul rival al SUA, diferentele de tot felul fiind motive de confict, la care a contribuit si dezagregarea URSS. Marea crestere economica a China, resursele ei financiare conduc la contrapunerii cu SUA, mai ales asupra influentei in Orientul Extrem. Desi au valori diferite, colaboararea intre SUA si China, un ele altercatii cu Japonia si Rusia fac ca ele sa aiba unele interese comune. Japonia este si ea un pol de putere economic. Interdictia de a avea armata si armament a facut ca Japonia sa-si directioneze fondurile spre invatamant, cercetare. Ea are un mare potential economic cu care domina Asia prin export de tehnologie si aplicarea a stiintei. Dezvoltarea contemporana aduce si alte centre de putere mai mici : Brazilia, Argentina, India. Aceasta fragmentare a centrelor de putere este benefica pentru a asigura un anumit echilibru. Impunerea relatiilor democratice, globalizarea, teama de un razboi mondial nuclear asigura o anumita stabilitate in relatiile internationale.

Terorismul 1. Apariia terorismului. Tipuri de terorism i organizaii teroriste. 2. Trsturile terorismului. Factori care amplific terorismul n lumea continental. 3. Msuri de limitare a terorismului.

1. Noiunea de terorism vine de la latinescul terroris i care nseamn un fenomen individual sau un grup de persoane care impun spaim, fric, intimidare, folosindu-se de for pentru a obine anumite interese de la o persoan sau o colectivitate. Pentru prima oar, noiunea de terorism a fost folosit n timpul revoluiei franceze de la 1879, neavnd pentru acea perioad conotaii pozitive. Regimul terorist instalat n 1793-1794 n Frana era consideratlegal, fiind unica soluie pentru restabilirea ordinii ce avusese de suferit dup 1789. Terorismul
30

acelei perioade era considerat i ca mijloc de consolidare a noii puteri, de limitare a absolutismului feudal, el era considerat legitim i normal. Dup nlturarea lui Robert Pierre, care impusese ca urmare deosebitelor violene, a exceselor, se va ncheia i aprecierea poziiilor acesteia, revenind la nelegerea sinonim de azi. Muli autori definesc terorismul din perspective diferite, n special din unghiul tiinei care n apreciaz, n special se ncearc o definire din perspectiv psihologic, fiind considerat forma cea mai organizat a terorismului. Alii vd n terorism o stare psihic bolnvicioas, sinonim cu fora, violena. Terorismul afecteaz individul, colectivitile umane, relaiile interumane sau ntre state, structuri sociale, economice, politice.justificrile activitilor teroriste snt diverse de la cele politice, care declar c urmresc obiective politice, pn la cele religioase, cum ar fi Rzboiul sfnt, inclusiv justificri morale, etice care ar ine de aprarea unor valori, tradiii, terorismul nu este un fenomen nou sau specific actualei perioade de dezvoltare al societii umane. Rdcinile sale se gsec nc din Antichitate, el fiind folosit pentru realizarea unor scopuri i interese personale sau politice. Gnditori ca Ciceron ne dau informaii despre terorism n societile antice greceti i romane. n perioada Imperiului la Roma Antic, terorismul a devenit o arm eficient n lupta pentru putere, lui czndu-i victime oameni politici, de cultur ca Caesar, ca Cicero, Nero. Ca arm politic, terorismul a fost folosit pentru prima oar n secolul XIII-lea de un stat islam. Revoluia francez din 1779 a dat terorismului conotaii pozitive, fiind considerat politic de stat. n perioada restauraiei monarhice din Frana, terorismul era considerat ca ceva normal, ca o politic de stat. Societile create n cursul secolului XIX-lea care i propuneau nfptuirea unor sarcini naionale, cum a fost masonieria, micarea decembrist n Rusia, Etelia n Grecia, au fost i ele constituite pe teroare, violen. n Rusia, arul Nicolae al IIlea a creat o instituie special, o instituie secret de care se folosea n guvernare prin teroare. Toate societile europene sau nord-americane, n cursul secolului XIX-lea, s-au confruntat cu problemele terorismului. n SUA, terorismului i-au czut victime trei preedini: Abraham Lincoln, William McLey, J.F.Kennedy. Terorismul a fost folosit ca arm politic i de anarhiti n perioada modern, care l considera un mijloc eficient de rezolvare a problemelor sociale, de

31

instaurare a unei noi societi. Aceasta s-a dovedit falimentar, lipsit de sprijin de mas, ea a constituit un pretext pentru guvernani n a riposta n for cu violen. Terorismul prin asasinate a constituit i pretextul declanrii primului rzboi mondial, n urma asasinrii prinului Ferdinard la Sarajevo de ctre naionalitii srbi n 1914. Terorismul va fi implicat i n perioada interbelic, fiind considerat un instrument n politic, provocnd un lan de atentate cruia i-au czut victime Raza Luxemburg, oameni politici, adversari ai lui Hitler, sau n Romnia fotii prim-minitri N.Iorga, A.Clinescu. n perioada contemporan, valurile de terorism au lovit Europa, America de Nord i de Sud, Orientul Mijlociu, Asia, Africa. n Europa, terorismul a avut diferite forme, asumndu-i diferite obiective, de exemplu n Spania grupa Eta, Irak Al-Quida, implicai n atentatul de la 11.09.2001. Pn cnd teorismul a nceput s atace obiectivele din rile dezvoltate, opinia public i responsabilitile publice din aceste ri considera c terorismul politic ar fi caracteristic doar societilor din Africa, America Latin i Asia. Dup 11.09.2001, a avut loc o regndire, o reevaluare a terorismului, ajungndu-se la concluzia c acesta nu este specific numai rilor slab-dezvoltate, c e a devenit un fenomen transfrontier, global, i lupta mpotriva sa implic efortul att al statului naional, dar i a comunitii internaionale. Tipuri de terorism i organizaii teroriste. Lupta mpotriva terorismului impune n primul rnd cunoaterea cauzelor care l amplific, a tipurilor de terorism i organizaii care l promoveaz. Clasificarea terorismului, ct i al organizaiilor care l promoveaz este extrema bogat, iar implicnd o multitudine de abordri din perspectiv juridic, politic, economic, psihologic, moral. O prim ncercare de tipologizare a terorismului i organizaiilor care l promoveaz, o face juristul francez George Lavoicere. El avea criteriu de clasificare numrul autorilor participani, ct i a obiectivelor urmrite de acetia. Din aceast perspectiv, el identifica mai multe forme de terorism: 1. Terorismul ordinar, bandiesc, care poat fi individual sau colectiv, care urmrete realizarea unor interese materiale, el nu are nimic n comun cu terorismul politic sau de stat.

32

2. Terorismul politic. Politicul este folosit drept obiectiv de legitimare al aciunelor teroriste, dei de mai multe ori n practic ele urmresc realizarea unor profituri economice, etnice, etice. De asemenea, el identific i un terorism de stat, el presupune susinerea de ctre stat, fie n lupta mpotriva unor micri din interior, sau chiar n lupta altor state. Ali gnditori ncearc s identifice i alte fenomenea ale terorismului, un terorism organizat, are se realizeaz prin constatarea unor organizaii, are ca obiectiv de regul politicul, dispune de elemente de organizare, un asemenea terorism este Eta n Spania, Ela n Irlanda, Action Discrette n Frana, gruparea AlQuida, etc. De asemenea, exist un terorism sponsorizat, cnd anumite grupuri teroriste sunt susinute de stat, ca n Irak,Afganistan, Coreea de Nord. Sponsorizarea se poate realiza sub mai multe aspecte: ncurajare diplomatic, logistic, sprijin financiar, procura de armament, instruirea grupurilor, asigurarea unor asistene logistice .a.m.d. de asemenea exist i un terorism de mas, n care organizarea terorismului se folosete de sprijinul maselor obinute de reguli prin violene. Acest sprijin se realizeaz prin extorcare de fonduri, manifestri antiguvernare n sprijinul grupurilor teroriste, boicote, greve. n cazul neparticiprii populaiei, se recurge la ameninri cu moartea, cu fora. Alt tip de terorism este terorismul simbolic, el vrea s atrag atenia, s aib posibilitatea s-i expun expun cerinele, de a aduce la cunotin obiectivele politice, de regul sunt folosite victime omeneti, minitri, prim-minitri, de exemplu, n 1978, cnd Eta l-a asasinat pe prim-ministrul spaniol Luis Bianco sau mafia italian, atentatul de la 11.09.2001 provocat de Al-Quida. Exist i terorism manipulatoriu care prin aciuni teroriste urmrea crearea unei situaii de a ajunge la negocieri, fie prin luare de ostatici, ameninri cu distrugerea unor instituii, cldiri. De regul, se urmrete unor cerericum ar fi eliberarea unor deinui politici, ncetarea unor represiuni, obinerea unor sume de bani, restituirea unor primminitri, obinerea unor adeziuni unor simpatizani, manipularea opiniei publice. Mai exist i un terorism psihopatic, care nu are nimic n comun cu terorismul politic sau o alt form. Membrii unui astfel de grup sunt condui de un singur raionament fora.persoanele sunt dintre cei frustrai, cu probleme de adaptare

33

social, profesional, sexual, provin din familii dezorganizate sau chiar bolnavi psihici. Important este i organizarea care promoveaz, ele pot fi clasificate n funcie de obiectivele declarate: Organizaii care lupt pentru obiective politice, cum ar fi ctigarea unor drepturi politice, crearea unor state (gruprile teroriste din Irlanda, Turcia, Palestina), organizaii care limiteaz pentru obinerea unor drepturi religioase, cum ar fi AlQuida, care mpreuna obiectivul politic cu cel religios, sau organizaia terorist Aum care urmrete instituirea religiei. De asemenea exist i funcii de sprijin, de susinere pe care o primesc, sunt organizaii teroriste susinute de diferite comuniti locale, sprijinite financiar, n recrutarea oamenilor, logistica, sunt i organizaii susinute de stat, el fiind sub diferite forme, diplomatic, logistic, informaional. Organizaiile susinute din exterior, cele din Asia, Orientul Apropiat. Indiferent de form, de susinere, terorismul este una din cele mai mari probleme ale lumii contemporane. 2. Trsturile terorismului. Factori care amplific terorismul n lumea continental. 1. Caracterul su global, nu exist zonn lume care s nu fie afectat de terorism (Asia, Africa, America de Nord i Sud, Balcani etc.). 2. Terorismul internaional este mult mai prezent n societile democratice dect n cele totalitare, pentru c ele ofer posibiliti largi pentru recrutarea membrilor lor, nnarmare, aciuni. Societi ca Germania, Frana, Marea Britanie, Italia, sunt caracterizate prin puternice prezene ale gruprilor teroriste internaionale. 3. Astzi s-au modificat obiectivele, justificrile, legitimrile, aciunie teroriste. Dac n perioada 1945-1990, la baza aciunilor teroriste stteauideologiile politice, cum ar fi gruprile de stnga, mauriste, sau grupr de dreapta (fasciste, neo-fasciste). Dup 1990, locul lor a fost luat de terorismul etnic i religios (Eta n Spania, Ela n Irlanda, Orep - Palestina). De mai multe ori, ntlnim un dublu aspect, att etnic, ct i religios.
34

4. Asistm la apariia n aciunile teroriste a sistemului informaional, terorismul informaional vizeaz ptrunderea n sistemul de comunicare (internet, TV, presa), unt folosite fie pentru a-i promova cererile, pentru a incita la violen, a-i mediatiza aciunile (Eta se folosee de internet, Ira de net i TV, Al-Quida de TV). 5. Alt caracteristic a terorismului actual l constituie un arsenal divers, sinonim cu cele ale statului, inclusiv componentele nucleare, dispunerea de tehnologii de nregistrare a convorbirilor telefonice .a. 6. Splarea banilor, n vederea obinerilor unor fonduri financiare prin intermediul societii. Chiar i n Romnia sunt ceteni arabi care contribuie cu sume importante pentru organizri teroriste, n caz contrar se folosete fora, asasinatele etc. Expansiunea de azi ine de activarea unor cauze: 1. Deteriorarea sistemului economic a multor state din lume (inflaia, omajul) sunt factori care suport terorismul. 2. Creterea corupiei, crima organizat, comerul de droguri, traficul uman, prostituia, instabilitatea politic, insuficiena de stabilitate a instituiilor unor societi n lupta cu terorismul sunt factori de ncurajare a terorismului (Cecenia, Ucraina, Rep. Moldova). Fostele ri comuniste pun la dispoziie organizri teroriste, specialiti profesionali n terorism. 3. Dezmembrarea URSS este i ea un fenomen care a activat terorismul. Pn n acel moment, problemele erau soluionate de statul respectiv sau inute sub control. Astzi acest fapt nu mai este posibil. Unele state ca Cecenia, Uzbekistan, Daghistan. Sunt centre de susinere i de promovare a terorismului. Implicarea religiei n politic atrage intensificarea terorismului, ntruct editarea religioas d terorismului un caracter fanatic, atrage muli membri care pot fi uor manipulai. Meninerea unor conflicte locale sunt metode de amplificare a terorismului (Irak, Grecia, Turcia). De asemenea, terorismul sponsorizat de anumite state este un fenomen de susinere, ca Serbia, Cuba, Iran. Inegalitatea dintre state, dominaia asupra altora sunt fore care amplific terorismul.
35

3 Limitarea terorismului. Toat lumea este contient c nu este posibil o eliminare total al terorismului, dar cel puin controlul i limitarea acestuia. De asemenea, a devenit o realitate c nu este posibil numai cu ajutorul statului, ci trebuie s fie la nivelul comunitii internaionale o organizaie internaional. n lupta pentru limitarea i controlul terorismului trebuie s fie la nivel naional, cum ar fi o legislaie specializat cum ar fi o aplicaie ferm, dar i msuri pentru creterea nivelului de trai, reducerea srciei, omajului pentru a descuraja terorismul. De asemenea intr i msuri de combatere a terorismului pe plan internaional sprijinul financiar, acorduri bilaterale de extrdri, de colaborare i nelegere, participarea la aciuni politice colective. De asemenea, crete rolul organizaiilor internaionale mpotriva terorismului. Desigur, terorismul nu e un fenomen nou, dar nou e amploarea pe care au luat-o efectele sale i faptul c este implicat populaia civil.

Mediul de securitate I. II. Definitie, tipuri. Caracteristicile mediului de securitate contemporan

I. Definitie, tipuri. Existenta , evolutia si viitorul societatii depinde atat de resursele sale umane, materiale, energetice, financiare, de punerea in practica a stiintei si tehnicii, dar mai ales de mediul sau de securitate. In functie de acesta lumea poate evolua spre bine sau spre rau, spre insecuritate, viitorul ei fiind incert sau pus in pericol.

36

Problema securitatii a fost si este controversata. Climatul concurential si conflictual, prezenta multor grupuri de interese la nivel international determina existenta unui consens in ceea ce priveste securitatea. Existenta sa, acceptarea sa este o necesitatea a vietii politice, a realitatii. Ea se defineste ca un ansamblu de conditii, procese, fenomene politice, militare, diplomatice, culturale, informationale, economice, care conditioneaza si asigura nivelul de protectie al individului si al comunitatilor. Se pot distinge diverse tipuri de medii de securitate : - global - regional - zonal - national Actualul mediu de securitate este rezultatul marilor tranformari si schimbari ce au avut loc in lumea contemporana : - disparitia sistemului bipolar, ca urmare a caderii comunismului - constituirea Uniunii Europene - unificarea si afirmarea Germaniei - Incercarea Statelor Unite ale Americii de a se impune ca unica forta militara, politica si diplomatica in relatiile internationale - Globalizarea - Democratizarea relatiilor internationale. Actualul mediu de securitate este foarte complex, eterogen, dinamic si sunt greu de evaluat si de apreciat tendintele sale datorita multor factori imprevizibili. In prezent el este intr-o perioada de tranzitie de la sistemul bipolar la unul unipolar sau multipolar. De-a lungul istoriei au existat mai multe tipuri de medii de securitate : 1. Mediul anarhic, caracteristic societatii moderne. El implica o actiune libera, necontrolata, a actorilor internationali. Un asemenea mediu de
37

securitate era caracterizat prin forta, razboi, tensiuni si conflicte. In aceasta perioada s-a constituit sistemul colonial. Astazi el nu mai este functional, nu mai poate fi acceptat. Nu corespunde cu sistemul de dezvoltare, cu democratizarea lumii contemporane. Un asemnea mediu este mai mult generator de insecuritate decat de echilibru. 2. Mediul bipolar, creat si impus dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu declansarea Razboiului Rece (1945-1954). El avea doua componente de baza : SUA si NATO si apoi sistemul comunist din URSS. El era o intelegere si o impartire a lumii intre cele doua parti. In mare masura el a fost falimentat, desi multi analisti considera ca a asigurat pace si stabilitate. Multi analisti cred ca un sistem multipolar, cum s-ar dori a se crea este mult mai expus conflictelor. Bipolarismul ar reduce posibilitatile de conflict, fiind mult mai usor sa se ajunga la o intelgere intre doi parteneri, decat intre mai multi. S-ar egaliza si potentialul, ceea ce ar face ca unul sa se teama de celalalt. Sistemul unipoar este considerat a fi actualul sistem international. Are ca promotor SUA si este sustinut de analistii nord-americani care aduc argumente ca: - posibilitatea de a lua decizii usor - imposibilitatea de a face noi aliante fara acordul SUA - SUA trebuie sa se consulte cu statele membre NATO Altii insa considera ca unipolarismul nu corespunde actualului tip de devoltare sociala, ca el conduce la subordonarea relatiilor internationale, fiind dat ca exemplu Razboiul din Irak, dus in numele ONU de catre SUA si NATO. Presedintele Rusiei, Valdimir Putin, preciza : Unipolarismul inseamna un sinur centru de putere, un singur stapan, o singura forta. El nu are nimic in comun cu democratiaLumea a devenit mai putin sigura, conflictele nu s-au rezolvat, ci mai mult s-au agravat si multiplicat.

38

Lumea unipolara nu a adus nici stabilitate, nici echilibru. Mai degraba genereaza insecuritate. Vechile conflicte s-au agravat si chiar au aparut unele noi. Unipolarismul nu este acceptat din cauza lipsei de democratie. El e caracterizat ca o intoarcere la vechea ordine, bazata pe forta, centru de comanda. Tot mai multi analisti, avand in vedere realitatile contemporane, considera ca lumea se indreapta spre un mediu multipolar, cu mai multe centre de putere. Acest lucru ar fi determinat de aparitia puterilor regionale. Acestea ar fi statele care, ca urmare a fortei lor, a prezentei in relatiile internationale, politice, influenteaza evolutia lumii contemporane. Printre ele se remarca : Rusia, China, Japonia, UE. Un asemnea sistem ar fi in consens cu tendinta de democratizare a lumii contemporane. Prin forta si influenta lor, ele pot impune stabilitate si echilibru. In afara de aceste se mai vorbeste si de asa zisele puteri de nisa, actori nonstatali, cu mare capacitate economica, informationala sau militara, avand in anumite domenii o mare influenta,( Israel, Pakistan, Brazilia, Argetina) sau unele organizatii teroriste. Acestea, impreuna cu puterile regionale, multipilca centrele de putere si au un rol major in stabilitatea si echilibrul lumii contemporane. II. Caracteristicile mediului de securitate contemporan Actualul mediu de securitate, desi in curs de dezvoltare, are unele caracteristici care il individualizeaza in raport cu celelalte medii, mai ales cu cel al secolului XX. 1. Desi el este in mare masura instabil, pentru Europa, el se detaseaza de cel al celorlalte continente. Desi Europa a generat cele doua razboaie mondiale si are un imens potential nuclear, are un climat mai stabil, mai controlat. Conflictele care inca mai exista in Europa nu sunt majore. Ele pot fi controlate si aplanate. La acest lucru contribuie mult UE, majoritatea tarilor Europei facand parte si din NATO. UE, prin nivelul sau de dezvoltare economica, prin politica promovata si calitatea vietii poate sa estompeze multe amenintari si multe riscuri. In schimb,
39

amenintarea poate veni din afara UE, dovada fiind preocuparea pentru un sistem antiracheta. Asistam la un proces de regionalizare a mediului de securitate dat de : - implicarea puterilor regionale in viata internationala - implicarea unor organizatii internationale in misiuni de mentinere a pacii si de aplanare a conflictelor. 2. O alta caracteristica vizeaza armamentul lumii contemporane. Actualul mediu de securitate a schimbat strategia inarmarii. Daca in perioada Razboiului Rece si dupa el, se avea in vedere cantitatea de arme, odata cu cursa dezarmarii, cu adoptarea unor acte privind neproliferarea armelor nucleare, lucrurile s-au schimbat. In locul cantitatii conteaza calitatea. S-a eliberat multa forta de munca care s-a specializat pe domeniul militar. Aremele nucleare au un rol controverst. Ca urmare a puterii lor de distrugere, a pericolului pe care il reprezint, multi considera ca existenta lor produce teama si mentine pacea. Indiferent cum este vazut armamentul nuclar, el este orican posibil, im voit sau nevoit. Proliferarea lui poate fi un pericol ce poate veni din partea unor organizatii teroriste sau state de asa-zisa axa a raului : Iran, Coreea de Nord. 3.Si globalizarea are unele efecte negative in acest sens : crima organizata, migratia, coruptia, dar mai ales terorismul international. El nua re granite, a devenit global. Indiferent de forma sa, acesta tinde sa fie principala sursa de insecuritate. Fata de alt pericol terorismul este mai usor de realizat si nu necesita pregatire, doar adeziune si fanatism. Armele pot fi usor facute si obtinute si usor folosite oriunde. Teroristii sune greu de depistat, iar cand acestia lovesc grupuri de civili provoaca un mare impact emotional si influenta. Noul mediu de securitate impune regandirea multor concepte ca suveranitatea, independenta. Ele sunt create in perioada moderna si exprimau anumite realitati de atunci. Astazi ele au ale acceptiuni. Securitatea nu se mai reduce doar la conflictele armate, existand pericole chiar mai mari. Conceptul de securitate nu

40

mai poate fi inteles in mod absolut, prerogativele unor organizatii internationale ii schimba sensul. Ca o natiune sa fie o superputere, ea trebuie sa fie puternica din toate punctele de vedere. Resursele financiare si energetice sunt astazi mult mai importante decat cele militare. In actualul mediu de securitate, pe langa actorii internationali au aparut unii noi, care nu tin de un stat, care nu au numai interese politice sau economice. Acesti actori neconventionali genereaza insecuritate. Totusi tendinta generala este de securitate. Sistemul are adeziunea majoritatii comunitatilor umane si este mai sigur ca altadata.

Subdezvoltarea 4. Definirea, evoluia i apariia subdezvoltrii. 5. Tipuri de state subdezvoltate. 3. O problem major a lumii continental cu care se confrunt mai mult de jumtate din statele lumii este fr ndoial subdezvoltarea. Ea este rezultatul dezvoltrii istorice, ncepute odat cu perioada modern, accentuat dup epoca contemporan. Subdezvoltarea este opusul dezvoltrii, a imposibilitii asigurrii unor condiii minime de centre ale vieii. Ea este egal cu srcia care a generat-o i o ntreine. Este un proces multidimensional care afecteaz toate domeniile i segmentele
41

vieii sociale, de la politic, economic, cultural, a nivelului i claritii vieii. Cele mai multe analize i definiii date subdezvoltrii vin din perspectiv economic, ntruct aceasta are impactul major, este cea care iese n eviden. De aceea, standartele de apreciere a subdezvoltrii sunt n cea mai mare msur concentrate pe aspecte economice. Din perspectiv economic, subdezvoltarea s-ar caracteriza prin urmtoarele aspecte: 3. un nivel exterm de sczut al indicatorilor care reflect gradul de dezvoltare economic al societii, produsul intern brut, venitul naional, producia industrial pe locuitor, consumul de energie, de materie prim. 4. Gradul redus de folosire al surselor economice existente i mai ales slaba valorificare a acestora, care se rezum la expluatare i ntr-o mic msur la o preindustrializare. 5. Nivelul sczut de nzestrare a muncii, de aplicare a rezultatului, a tiinei i tehnicii, un nivel sczut de calificare, avnd ca efect o productivitate sczut a muncii. Un alt aspect este cel al unei participri sczute a industriilor i serviciilor la crearea unui produs brut la nivelul naional. Activitatea industriei ori nu exist, ori exist n forme incipiente, fapt ce imprim industriei un caracter monoindustrial, unilateral. 6. Resursele financiare sunt slabe, de regul pozitiile dominante le deine capitalul strin, care dirijeaz i orienteaz evoluia economic. 7. Slaba participare a societii la schimbul mondial este dezavantjos datorit structurii comerului, expluatrii de resurse de energie i materie prim, importului de produse finite, tehnici i tehnologii. 8. Aceast societate folosete n mic msur sau deloc rezultatele tiinei i tehnicii contemporane. El constituie un factor major care deine i adncete colajul ntre rile srace i bogate. Subdezvoltarea nu se limiteaz numai la nivelul economic ci i la alte domenii, cultura, educaia, nivelul sczut de instrucie. Gradul general al generaiei este redus, lipsesc elemente ale unei infrastructuri moderne, starea de sntate este precar, persist boli care nu se vnd, lipsete planingul familiar, sperana de via este sczut, lipsete asistena medical

42

modern, susinerea de stat, inclusiv politicul n aceast societate se afl n urm. Lipsesc structuri i organisme moderne, regimurile politice sunt n general nedemocratice, dictatoriale, puterea este aservit unor grupri interne sau capitalului strin. Instabilitatea guvernului, lipsa unui guvern democratic face imposibil realizarea unor programe politice, economice care s limiteze subdezvoltarea. Conferinele interne de natur etnic, trival, genereaz ca cea mai mare parten a fondului s fie ndreptat spre nnarmare. Subdezvoltarea nu este numai un proces cantitativ, ci i unul calitativ, din lips de structuri i mecanisme moderne de dezvoltare. Lipsesc structurile economice i politice care s propulseze progresul. Se pune ntrebarea: care este pragul de apreciere al subdezvoltrii, care ar fi indicatorii de baz dup care o societate s fie considerat subdezvoltat? i n aceast situaie au prelevat indicatorii economici, aa numiii indicatori sintetici de apreciere i anume produsul intern brut. Ei sunt capabili s ne dea o imagine de ansamblu despre stadiul de dezvoltare social-economic al unei societi. Este adevrat c acetia sunt indicatori, dar ei nu trebuie exagerai, pentru c ei pot da i o imagine defavorabil. 7. Datorit faptului c aceti indicatori sintetici se exprim n euro sau dolari americani pe cap de locuitor. Valoarea, att a dolarului, ct i a euro este dinamic, n funcie de ea se poate da o imagine despre stadiul respectivei societi, dar nu este absolut corect. 8. Aceste dou monede se convertesc n moneda naional. n funcie de rata de schimb, ele arat stadiul nivelului de dezvoltare al societii. Cu ct rata de schimb este mai mare, cu att imaginea poate fi mai deformat. Comparaiile ntre venitul pe cap de locuitor ntr-o ar subdezvoltat i dezvoltat nu este corect, pentru c vine n joc sistemul de pli. Venitul pe cap de locuitor care se constituie pn la 200$ nu i permite s triasc sub raportul unei ri dezvoltate. 9. rile exportatoare de petrol care n urma exportului obine sume de bani, pe cap de locuitor ajunge la 70 000$ pe locuitor. Ar reiese c ele sunt ri dezvoltate, ori structura lor industrial est una caracterizat unei ri subdezvoltate, de aceea, cnd se ia la analiz

43

nivelul de dezvoltare al unei societi, trebuie s se porneasc de la nite factori care s introduc la analiz i factorul social, economic, cultural, politic, nivelul i puterea de cumprare. Se pune problema cnd a aprrii subdezvoltrii, factorii care o ntrein, cine este vinovat de aceast situaie. n analiza subdezvoltrii trebuie luat n analiz aciunea unor factori 4. Regimul politic, care ia strategii care pot duce la meninerea, limitarea ei. 5. Resursele naturale ale solului i subsolului. 6. Gradul de organizare a societii respective. 7. Aezri geografice. 8. Aplicrile n practic a iinei i tehnicii.

Niciodat nu a existat o dezvoltare egal a societilor. nc din antichitate au existat deosebite dezvoltri ale societilor. De altfel, a cunoscut dou perioade dinstinctive: sclavagismul patriarhal, unde sclavul nu avea rol esenial n viaa economic, i sclavagismul clasic pe care l-au cunoscut cteva societi Imperiul Roman i Grecia. Acesta era o form concret a evoluiei acestei societi n raport cu altele. Nu ntmpltor romanii numeau tot ce se afla dup grani barbari. Acest termen era de regul adresat populaiei din afara Imperiului i nu vorbea limba latin, dar avea n vedere i populaii care erau mai inferioare. Chiar i Dacia era considerat un stat barbar. i n Antichitatea existau factori care fceau diferene ntre nivelele de dezvoltare, cum ar fi organizarea socialpolitic, forma de guvernare i eficiena sa, masa de sclavi utilizai, producia, consumul, ntinderea drumurilor, prezena castelor cu bi i alt element de civilizaie.oricum, Antichitatea nu a creat mari decalaje de cultur i civilizaie ntre popoare. Acestea vor pune ns bazele unor viitoare dezvoltri. Nici n perioada feudal n prima sa parte, ca urmare a progresului tehnic, a decderilor oraelor, meteugarilor, nu s-au produs mari decalaje. Este adevrat c n anumite societi, zestra din Antichitate
44

i va pune cuvntul asupra viitoarei dezvoltri. Momentul nceperii subdezvoltrii este considerat odat cu nceputul marilor descoperii geografice care va conduce la constituireaa sistemului colonial. Din acel moment, practic s-a rupt echilibrul, dezvoltarea dintre state. Unele ri (Asia, America Latin, Africa), al cror nivel de dezvoltare era cel puin egal cu cel din Europa, n urma colonizrii aceast dezvoltare a ncetat. Au fost societi (China) al cror nivel de dezvoltare era superion rilor din Europa, care vor crea propriile sisteme coloniale. Metropolele au distrus complet vechea cultur i civilizaie, au oprit dezvoltarea, coloniile au devenit surse pentru acumularea de capital i aprovizionarea cu for de munc ieftin. Chiar i pentru rile romne, aceast perioad a aduc un sistem economic, politic, dominaia otoman fanariot care s-a asemnat cu cea colonial. Subdezvoltarea nu a aprut de la sine, este rezultatul procesului economic, istoric. Momentul hotrt care va declana marile decalaje va fi evoluia industrial. Ea va avea loc n societile din Europa, n metropole, acest fapt fiin n mare msur determinat de prezena sistemelor coloniale care au s constituie procesul revoluiei industriale cu materii prime ieftine, vor asigura totodat desfacerea pieelor coloniale. Pe msur ce activitatea industrial crete, se accentueaz i diferene ntre state srace i bogate. n perioada modern, aceste decalaje erau foarte reduse, cca 3 la 1.

Declanarea subdezvoltrii, a marilor decalaje se va produce odat cu aplicaia n lor n practic a rezultatelor tiinei i tehnicii contemporane. Decalajele dintre cei sraci i bogai, dezvoltarea i subdezvoltarea vor ajunge i la 13-1. Pe lng acest factor, au mai fost i ali care au generat dezvoltarea. n primul rnd, modul cum au fost trasate graniele coloniilor. Nu s-a avut n vedere nici un factor etnic, social, cultural, economic, a avut loc o trasare n funcie de interesele metropolelor. Aa auaprut state fr materie prim sau ieire la mare. Grupuri etnite au fost divizate nmai multe state. Alt factor care este n msur s sunin progresul este cel legat de mplinirea, constituirea naiunii. Nu toate statele au ncheiat acest proces de constituire a naiunii. Multe state din Asia, Africa sunt n stadiu de constituire a naiunii. Dep decolonizare, societile s-au aflat ntr-o puternic criz constituit n lipsa unui aparat administrativ, lipsa de specialiti, lipsa de personal calificat care s

45

conduc la limitarea subdezvoltrii. De asemenea, aceste state s-au confruntat cu probleme politice majore. Lupta pentru putere a generat conflicte ntre clanuri, etnii, multe state s-au confruntat cu rzboaie civile, Nigeria .a.m.d. toate acestea au constituit multe piedici n evoluia spre progres. Greutile, emisiunea capitalului strin n aceste societi, care au susinut anumite grupuri, au dat o anumit orientare a vieii economice. i efecte ale globului care au lovit n cea mai mare msur rile subdezvoltate, ele nu au strategiile cu care se rspund la aceste efecte. n prezent avem un grup de cca 20 de state, cele mai puin dezvoltate din toate punctele de vedere. Economia aproape c nu exist, se rezum la forme primitive de producie. Nu exist structuri moderne, piee, burse, mijloace de plat moderne. Economia dezarticulat n forme incipiente, nu exist for de munc calificat, mijloacele de munc nu au suferit deloc modificri, nici naiunea nu e pe deplin constituit, statele au cca 50-100$ pe loc. Alt grup de state subdeyvoltate sunt cele care se afl pe un drum ascendent (Mexic, Uruguai, Singapore), snt peste 20 la numr. n aceste state constatm anumite progrese electronice, siderurgice, valorificarea resurselor naionale au dus la creterea nivelului de educaie, de asigurare medicalp, a calitii vieii. Al treilea grup are un caracter aparte rile exportatoare de petrol. i n aceste state ntlnim cel puin dou planuri. n general, ca urmare a exportului de petrol aceste state au obinut mari sume de bani. Problema este n ce direcie au fost folosii aceti bani. n unele ri, banii au fost folosii n industrializare, de aceea aceste state au fcut unele progrese, n schimb n altele i cele mai multe, banii au fost destinai consumului. De aceea, muli dintre aceste state, dei din prisma venitului naional snt comparate cu cele dezvoltate prin structura lor economic, prin modul cum funcioneaz, ele snt subdezvoltate. Numai prin imagine par a fi dezvoltate.

46

47