HIDROSFERA

PROPRIETĂȚILE ȘI DINAMICA
APELOR OCEANICE
 PROPRIETĂȚILE APELOR OCEANICE

Apele oceanice prezintă două grupe de

propietăți:

1.Propietăți chimice
-SALINITATEA

2. Propietăți fizice
-CULOARE,
-TEMPERATURĂ
-DENSITATE
Propietăți chimice
 SALINITATEA
Salinitatea desemnează conținutul în
săruri al apelor marine și oceanice.

Se exprimă de obicei în grame pe litru

(g/l) de apă, sau în promile (‰).
Continutul mediu de sare, sau
salinitatea medie a oceanelor si a
marilor, este de 35‰.
-în zona ecuatorială, salinitatea scade.
-precipitaţiile bogate zilnice și apa dulce a fluviilor
(Amazon,Congo) 32-34‰
-în regiunile tropicale aride, evapotranspiraţia
foarte intensă, face ca salinitatea să crească, (Golful
Persic, Marea Roşie, 39-42 ‰ Marea Moartă(cea
mai sărată )
-în zonele temperate-salinitate medie 35‰
-în regiunile polare,cea mai mică
evaporaţia redusă, apa rezultă din topirea gheţarilor
determină 30-32‰
DISTRIBUȚIA SALINITĂȚII ÎN LATITUDINE

30-32 ‰
35 ‰
32-34 ‰
35 ‰
30-32 ‰
Marea Moartă
Pe verticală, salinitatea creşte odată cu
adâncimea, apa cea mai puţin sărată
aflându-se la suprafață.
Propietăți fizice
 1.TEMPERATURA
Temperatura apei oceanice rezultă, în pricipal din procesul de încălzire,
determinat de radiaţia solară directă.

Temperatura apei marine se modifică atât cu adâncimea cât şi la

suprafață.

La suprafață temperatura scade de la Ecuator spre Poli astfel:

• 25°-30°C, în regiunea intertropicală;
• 8°-18°C, în regiunile temperate;
• 0...-2°C, în regiunile polare.

Cele mai calde mari sunt : G. Persic cu 35˚C, M. Rosie cu 34˚C,

G. Mexic cu 32˚C.
În adâncime temperatura scade până la
1°C, -2°C (în regiunile polare);
 2.DENSITATEA
Densitatea apei oceanice este strâns legată de salinitate
şi temperatură:

- cu cât apele sunt mai sărate, cu atât densitatea lor

este mai mare, având tendinţa să coboare la fund;
- cu cât apele sunt mai reci, cu atât au o densitate mai
mare decât cele calde .
În consecinţă o apă răcită de o masă de aer rece va
coborî în adâncime, fiind înlocuită de apa caldă, care
va urca în locul celei reci.
apa sărată atinge o valoare mare a densităţii la 0°C,
în timp ce apa dulce atinge acest parametru la 4°C
DISTRIBUȚIA DENSITĂȚII APEI ÎN LATITUDINE
 3.CULOAREA

Cu cât apa conţine mai puţine particule în suspensie cu atât

transparenţa ei este mai mare. Cu cât apa este mai sărată și
mai caldă cu atât transparenţa ei va crește.

În zona intertropicală, culoarea apei este albastră, întrucât

pătrund la adâncimi mari razele albastre din spectrul
luminii solare;
În zona temperată mările au o cantitate mare de plante și
animale , având o culoare verzuie, iar la țărm unde fluviile
aduc o cantitate mare de aluviuni au o culoare galbenă sau
galben-verzuie.
În zonele polare, datorită ghețarilor culoarea apei este albicioasă
zona temperată
zona caldă
Cancun, Mexic
zona rece
 DINAMICA APELOR OCEANICE

După durata mișcării, apele oceanice execută trei

mișcări:

1.Mișcări temporare -valurile,

2.Mișcări periodice -mareele
3.Mișcări permanente –curenţii oceanici.
 Valurile
Valurile sunt mişcări oscilatorii, de săltare şi de coborâre
a apei fără a se deplasa. Ele sunt produse de doi factori:

1.vânt –VALURI EOLIENE

2. cutremure sau erupții vulcanice submarine –

VALURI SEISMICE-TSUNAMI
Atunci când are loc răsturnarea valurilor, se produce
fenomenul de deferlare (spargere), însoţit de retragerea
apei spre adânc printr-o deplasare gravitaţională.
ELEMENTELE UNUI VAL
Valurile obișnuite: 0,5 - 3 m înălţime;
în timpul furtunilor. 6-18 m

Valurile din largul oceanului poartă numele de

hulă.

În Oceanul Pacific, unde se înregistrează un

grad ridicat de seismicitate şi vulcanism, apar
valurile tsunami cu viteze foarte mari, datorate
erupţiilor vulcanice şi cutremurelor, dar şi
alunecărilor submarine.
Valuri eoliene
Valuri seismice
 Importanța valurilor
1.Valurile modelează țărmurile:
erodează țărmul înalt și aluvioneză țărmul jos;

2.Captarea energiei valurilor pentru producerea

curentului electric.
Primii care au început să folosească energia
valurilor au fost europenii : Scoţia, Portugalia şi
Marea Britanie , ce au programe speciale prin care
valurile mărilor care le înconjoară ţărmurile, să fie
folosite pentru producerea energiei.
 Sea Gen este prima centrala comerciala din lume care
produce electricitate derivata din energia valurilor
Centrala se afla in Marea Irlandeza si are o capacitatea
anuala de 1.2 MW (echivalentul a 1500 de locuințe
alimentate cu electricitate ).
 MAREELE
Mareele sunt generate de forța de atracție a Lunii și a
Soarelui și sunt formate din:

- flux, ridicarea nivelului apei şi înaintarea ei spre

uscat-6 h, invadând plaja şi gurile de vărsare ale
cursurilor de apă;

- reflux, retragerea apei-6 h, redevenind emerse

uscaturile acoperite cu apă în timpul fluxului.
Forţa de atracţie a Lunii este de 2,1 ori mai mare
decât a Soarelui, întrucât distanţa dintre Lună şi
Pământ este de 390 de ori mai mică decât dintre
Pământ şi Soare.
 MAREA MINIMĂ/MAREEA MAXIMĂ

MAREE MINIMĂ MAREE MAXIMĂ

APĂ MOARTĂ APĂ VIE

PRIMUL PĂTRAR LUNĂ NOUĂ

ULTIMUL PĂTRAR LUNĂ PLINĂ
 Importanța mareelor
-modeleaza tarmurile si largesc gurile fluviilor , dand
nastere la estuare .
-curata porturile si cara aluviunile , insanatosind locurile
unde apele stagnate provoaca boli.
-inlesneste patrunderea marilor vapoare pe fluvii ,
favorizand dezvoltarea unor porturi .
-forta energetica a mareelor poate fi captata in uzine
producatoare de electricitate.
La Rance, France - 240MW
- prima centrală mareomotrică construită la nivel mondial
Sihwa -South Korea –
254MW
Cea mai puternică
centrală mareomotrică
nivel mondial
 CURENŢII OCEANICI
Curenţii reprezintă o formă de mişcare permanentă a apelor oceanice, pe
direcţii fixe, sub acţiunea vânturilor, diferenţa de salinitate, de temperatură
şi de nivelul apelor.

1.După modul de formare

- curenţii de derivă- formați de vânturile permanente sau de

musoni: ex.curenții ecuatoriali (alizee, musoni), curenții
vânturilor de vest;
-curenţi de compensaţie- formați datorită diferenţelor de
densitate ale maselor de apă din două bazine marine
ex:curentul Californiei, curentul Canarelor

Viteza de deplasare a masei de apă variază, fiind, de regulă, între

0,3 km şi 0,4 km/h.
2.După temperatura apei, curenţii sunt:

- CALZI, se formează în regiunile calde

- au culoare roșie pe hartă (Curenții Ecuatoriali,
Kuro-Shivo în Oc. Pacific)

- RECI, se formează în regiunile polare sau vin

din adâncurile oceanice
-au culoare albastră/verde (Curentul
Labradorului în Oc. Atlantic, Oya-Shivo, Curentul
Peru în Oc. Pacific).
3.După forma și direcția pe care o au, curenții
pot fi:
orizontali (de suprafață sau de fund),
verticali (descendenți/cascading) sau ascendenți/upweling),

Curenții se deplasează în sensul acelor de ceasornic, în

emisfera nordică, și în sens invers acelor de ceasornic, în
emisfera sudică.

La contactul cu masele continentale, curenții oceanici se

împart în două sau mai multe ramuri, își modifică direcția
și tind să revină în punctul de plecare formând sisteme
inelare.
Curenţii oceanici
 Importanța curenților oceanici
-importanță climatică, modifică temperatura țărmurilor pe
care le scaldă.
-în navigație;
-amestecă pe verticală sau orizontală apele din oceane și
mări
-distribuie gazele și substanțele nutritive în adâncime,
susținând viața plantelor și animalelor.
-sunt folosiți la producerea curentului electric, Florida-
prima centrală care folosește un curent oceanic-
Gulfstreem-pentru a produce curent electric
APLICĂ CE AI ÎNVĂȚAT