Dinamica și proprietățile

apelor
 DESPRE PROIECT

Noi ne-am gândit să facem acest proiect cât

mai interactiv, pentru a nu plictisi atât colegii, cât
nici pe Domnul Profesor Stoinea.
Fiecare informație este citită, apoi rescrisă de
către fiecare dintre noi, cu scopul de a ajuta la
întelegerea lecției de astăzi.
Noi vom prezenta dinamica și proprietațile
apelor. Mai întâi, vom trece peste lecția pe scurt,
apoi vom lua fiecare idee în parte și o vom
detalia. 
Scarlat Rotaru
Alexandr Ioan
u Dimitrie Coșer Constantin
Ștefania
Alecsia
Zarioiu
Lucanu
Victor
Matei
Petru

MEMBRII PROIECTULUI
 IDEI o Apa este incoloră, transparentă și nu are gust sau miros.
PRINCIPALE o Apa poate fi regăsită în 3 forme, pe Terra:
• Solidă - Gheață
• Lichidă - Apa potabilă
• Gazoasă - Vapori
o Apa mărilor și oceanelor se află într-o continuă mișcare, din cauza vântului, a erupțiilor
vulcanice sau a cutremurelor.
o Bazinele oceanice ocupă mai mult de 70% din suprafața Pământului.
o Oceanul Planetar este alcătuit din 5 bazine oceanice:
• Oceanul Pacific
• Oceanul Atlantic
• Oceanul Indian
• Oceanul Antarctic
• Oceanul Arctic
o Dinamica apelor poate fi clasificată în 3 categorii:
• Mișcări ondulatorii
- Valuri
- Hula
• Mișcări ritmice
- Maree
• Mișcări translație
- Curenți Oceanici
 PROPRIETĂȚILE APEI

MIȘCĂRI ONDULATORII
Oceanul Planetar este alcătuit din 5 bazine oceanice:
• Oceanul Pacific – 70 milioane km²
MIȘCĂRI RITMICE • Oceanul Atlantic – 41 milioane km²
• Oceanul Indian – 28,4 milioane km²
• Oceanul Antarctic – 20,3 milioane km²
MIȘCĂRI DE • Oceanul Arctic – 5,5 milioane km²

TRANSLAȚIE
PROPRIETĂȚILE APEI
o Apa poate fi regăsită în 3 forme, pe Terra:
• Solidă - Gheață
• Lichidă - Apa potabilă
• Gazoasă - Vapori
o Apa pură este incoloră, transparentă și nu are gust
sau miros.
o Apa din natură are caracteristici diferite față de apa
pură, în funcție de condițiile în care se află.
o Temperatura apei scade de la Ecuator spre Poli și
este mai ridicată decât temperatura aerului.
o În Emisfera Nordică, datorită pragurilor ce barează
circulația apelor polare, la aceeași adâncime apa
este mai caldă decât în Emisfera Sudică.
o Transparența apei depinde de regiune, anotimp,
cantitatea de microorganisme aflate în apă, starea
de agregare, temperatură, salinitate, dispersia
luminii, măsura în care sunt reflectate razele solare
și de gradul de absorbție a energiei solare.
 MIȘCĂRI ONDULATORII

Mișcările ondulatorii de la suprafața apei sunt provocate, de cele

mai multe ori, de vânt. Mișcarea propriu-zisă este un fenomen colectiv,
ce implică interacțiunile locale dintre particulele mediului. Aceasta
transferă energie dintr-un loc in altul, fără ajutorul unui transfer
material.
 Mișcarea ondulatorie mai este întâlnită și la fizică, însă, de cele
mai multe ori, sub numele de ”Undă”. Aceasta se află la capitolul
”Optică – Optică Ondulatorie”.

Pentru cei curioși, aceasta este

”Ecuația generală a undei”.

Și așa arată demonstrația:

MIȘCĂRI RITMICE

Mișcarea ritmică reprezintă

fenomenul de ridicare și
coborâre a nivelului apelor în
regiunea țărmului. Asupra
apelor oceanice acționează o
multitudine de factori care
determină modificarea
nivelului apelor. Cei mai
importanți factori sunt :
mișcările tectonice, factorii
hidrometeorologici si factorii
cosmici. Alți factori pot fi:
rotația Pământului, forța de
atracție dintre Pământ, Lună
și Soare.
 MIȘCĂRI DE TRANSLAȚIE

Translația este o deplasare a unei figuri plane

sau a unui corp astfel încât toate punctele acestora să
aibă în orice moment viteze egale și paralele și să
descrie traiectorii identice. Mișcarea de translație este
mișcarea în care toate punctele unui corp mobil
descriu linii care rămân paralele cu anumite direcții
date.
VALURI

Valul este unda formată la suprafața mărilor

sau oceanelor prin mișcări ondulatorii ale apei,
datorită vântului sau cutremurelor.
După cauzele care le dau naștere, deosebim:
• valuri de vânt;
• valuri seismice;
• valuri anemobarice;
• valuri de maree;
• valuri de navă;
• valuri libere;
• valuri forțate
HULA
Hulă este o mișcare ondulatorie a apei de la
suprafața mării sau oceanului, ce continuă și
după încetarea vântului care a provocat-o.
Hula se caracterizează prin valuri regulate,
stabilizate, cu pante line și cu creste rotunjite.
Cel mai adesea apare după o furtună, în faza
de liniștire a acesteia. În majoritatea cazurilor
se face o confuzie între valurile obișnuite de
vânt și cele de hulă.
 MAREE
Prin maree se înțelege o mișcare ritmică a nivelului mării sau oceanului,
datorită forței de atracție combinate a Lunii și Soarelui.
Se vor produce următoarele faze într-un punct al oceanului sau mării:
• flux, adică o creștere treptată a nivelului mării; acesta se termină cu o maree
înaltă — în timpul căreia nivelul mării a atins o înălțime;
• reflux, adică o scădere treptată a nivelului; se termină cu o maree joasă —
când nivelul mării ocupă o poziție coborâtă, menținându-se constant un
interval scurt de timp.
 Curenţii marini sunt mişcări ale maselor de
apă oceanice, ce transportă apa dintr-o zonă
CURENȚI într-alta, sub influenţa unor forţe exterioare.
Aceste mişcări mai sunt numite şi mişcări de

OCEANICI translaţie.
Clasificarea curenților:
o După poziție
• curenți de suprafață
• curenți de adâncime
• curenți de coastă
• curenți pe fundul mării
o După temperatură și salinitate
• curenți calzi
• curenți reci
• curenți calzi cu salinitate ridicată
• curenți reci cu salinitate ridicată
o După durată
• curenți permanenți
• curenți periodici
• curenți sezonieri
INFLUENȚA
CURENȚILOR
OCEANICI
Orașul Tromsø, din nordul Norvegiei, este un
exemplu bun pentru cum curenții oceanici pot
influența clima unei regiuni. Deși acesta se află
la doar 350 de km de Cercul Arctic, iarna,
temperatura are o medie de -4 grade Celsius,
vara ajungând chiar și la 17 grade. Acest
fenomen poate fi explicat prin Curentul Golfului
care apare în strâmtoarea Floridei, traversând
Oceanul Atlantic, influențând clima in NV
Europei. Lățimea curentului are între 75 si 500
km, putând fi simțit până la o adâncime de 1
km, cu temperaturi de la 24 la 26 grade Celsius.
EFECTELE
DINAMICII
APELOR
OCEANICE
 Topirea ghețarilor
 Oprirea termosifonului salin
 Scăderea pH-ului apelor marine și
oceanice
 Creșterea nivelului mărilor și oceanelor
 Cantități masive de energie
 Inundarea insulelor
MULȚUMIM PENTRU
TIMPUL ACORDAT!