Importanța curenților oceanici

Acești curenți ai corpurilor de apă sunt foarte importanți, deoarece în zonele în

care există mai multe mișcări de apă, este acolo unde există, de obicei, mai
multă cantitate de nutrienți și, prin urmare, de biodiversitate. Este datorită
mișcărilor constante de ceea ce apele diferitelor oceane din întreaga lume
și-au păstrat caracteristicile de milioane de ani. Curenții oceanici nu doar
transportă substanțele nutritive, ci și parcurg distanțe enorme transportând
energia termică. Acest lucru ajută la distribuția temperaturilor, a sărurilor și
a organismelor în toate colțurile planetei. Pentru multe ființe vii care
locuiesc în oceane, curenții oceanici sunt de o importanță vitală pentru
transportul nutrienților, stabilitatea temperaturilor și deplasările lungi. O altă
importanță pe care o au pe toată planeta este că sunt influențe mari asupra
climei. Curenții marini generează ploi, fenomene meteorologice precum El
Niño și multe altele. În plus, datorită curenților oceanici, productivitatea apelor
crește.

Cum se formează curenții marini

Așa cum am menționat anterior, curenții marini sunt mișcări de apă care apar
în interiorul mării și care sunt cauzate de diferite elemente, cum ar fi vântul,
schimbările de salinitate și temperatură. Acești curenți oceanici poate fi atât
superficial, cât și profund datorită modificărilor densității apei.
Curenții marini superficiali se datorează mai mult acțiunii vântului. Vântul se
mișcă în direcția acelor zone în care există o cantitate mai mică de presiune
atmosferică. Prin urmare, dacă vântul deplasează curenții oceanici, acestea se
vor deplasa și în zone în care există mai puțină presiune.
Se datorează curenții de mare adâncime la schimbări de temperaturi, salinitate
și densitate. Cele mai dense ape tind să coboare până la fundul mării.
Densitatea apei depinde de gradul de salinitate și de temperatură. Apele mai
reci sunt mai dense și merg pe fundul mării, deplasând celelalte ape mai calde
la suprafață. Această mișcare a maselor de apă generează curenții marini.
În mod similar, acele ape mai saline sunt mai dense și vor tinde să coboare,
deplasând apele mai puțin dense la suprafață, generând o mișcare a maselor
de apă. Acești curenți de apă de suprafață sunt influențați de distribuția
continentelor și rotația Pământului. Cantitatea de radiație solară care cade pe
ape și redistribuirea căldurii influențează, de asemenea, caracteristicile acestor
curenți.

În emisfera nordică se mișcă în mod circular în sensul acelor de ceasornic. În

emisfera sudică se mișcă în mod circular în sens antiorar.

După cum am menționat anterior, distribuția nutrienților în ape depinde de

curenții marini. Vânturile alizee care suflă spre vest deplasează acești curenți în
acea direcție, permițând creșterea apelor reci și adânci cu o mulțime de
substanțe nutritive. Aceste zone constituie Aflorimentele. Sunt zone foarte
bogate în pescuit, cele mai importante se găsesc pe coastele Peru și California,
în America și pe coastele Sahara, Kalahari și Namibia, în Africa. Curenții adânci
se datorează diferențelor de temperatură și salinitate. Se numesc curenți
termohalini. Ele sunt de obicei afectate de topografia fundului mării și de
rotirea Pământului.

Așa-numita bandă transportoare oceanică are loc în Atlanticul de Nord și

generează un curent de apă rece și foarte salină, curentul arctic. Se scufundă
deplasându-se spre sud. Odată trecut ecuatorul, trecând latitudinea sudică,
curentul de apă crește atunci când este împins de un alt curent de apă mai
rece. Curentul care lovește este curentul Antarcticii. Mișcarea acestor curenți
este foarte lentă de la 2 la 40 cm / s și poate avea o direcție opusă curenților de
suprafață.

La ascensiunea curenților adânci se produc aflorile, unde este posibil să se

obțină randamente de pescuit bune. Curenții adânci se datorează diferențelor
de temperatură și salinitate. Se numesc curenți termohalini. Ele sunt de obicei
afectate de topografia fundului mării și de rotirea Pământului.

Așa-numita bandă transportoare oceanică are loc în Atlanticul de Nord și

generează un curent de apă rece și foarte salină, curentul arctic. Se scufundă
deplasându-se spre sud. Odată trecut ecuatorul, trecând latitudinea sudică,
curentul de apă crește atunci când este împins de un alt curent de apă mai
rece. Curentul care lovește este curentul Antarcticii. Mișcarea acestor curenți
este foarte lentă de la 2 la 40 cm / s și poate avea o direcție opusă curenților de
suprafață.
La ascensiunea curenților adânci se produc aflorile, unde este posibil să se
obțină randamente de pescuit bune.

Exemple de curenți oceanici

Pe toată planeta există curenți oceanici care se remarcă prin importanța lor.

Curentul Circumpolar Antarctic

Curentul Circumpolar Antarctic este un curent rece oceanic care curge liber de
la vest la est în jurul Antarcticii, în aceeași direcție ca mișcarea de rotație a
Pământului. Acest lucru se întâmplă deoarece acest curent nu găsește niciun
continent în întreaga sa traiectorie care să interfereze cu circulația sa.
Pârâul golfului
Gulf Stream are o lățime medie de 80-150km și o adâncime între 800 și
1200m. Cea mai mare viteză este aproape de suprafață și scade odată cu
adâncimea. Viteza maximă pe care o atinge curentul este de 2m / s
Curentul din California
Este un curent rece de ocean din Pacific care curge în direcția sudică de-a lungul coastei de vest a
Americii de Nord, închizând circulația apei între 48 ° și 23 ° latitudine nordică. Se datorează
creșterii apei reci din adâncurile oceanului, cauzată de devierea către sudul curentului din
nordul Pacificului.

Cu aceste informații puteți afla ceva mai mult despre importanța curenților oceanici în climatul
nostru și modul în care sunt formați.