R\Q

R
Q Z N

N= { 0;1;2;3;…}
Z = {…;-3; -2; -1; 0; +1; +2; +3; … }
Realizator:
Profesor IOAN AIACOBOAIE
Şcoala “Emil Racoviţă”- Oneşti
 MULŢIMI
Sinonime pentru mulţime :

grupă, grup, grupare,colecţie, grămadă ,asociaţie, echipă, familie ,

etc.
►Spre deosebire de alte noţiuni cunoscute , care se pot defini,
noţiunea de mulţime nu are definiţie. De aceea spunem că mulţimea
este o noţiune primară , în sensul că nu există alte noţiuni mai simple,
cu ajutorul cărora să o putem defini.

►Mulţimea este o noţiune fundamentală a matematicii şi nu numai

a matematicii .

☺Pentru a înţelege ce este o mulţime vom da câteva exemple :

Mulţimea membrilor unei familii
Mulţimea elevilor unei clase
Mulţimea pieselor jocului de şah
Mulţimea palmierilor din acest loc
Mulţimea exemplarelor unei colonii de Flamingo
Mulţimea păpuşilor de la un teatru de
marionete
Mulţimea măştilor ce vor fi purtate în noaptea de
Halloween
Mulţimea autoturismelor dintr-o parcare
Mulţimea firelor de nisip din deşertul
Sahara
Mulţimea corpurilor geometrice
► Mulţimile din exemplele de mai sus sunt mulţimi materiale,
concrete ,uşor de recunoscut şi de descris !

►Putem ,totuşi să “ construim “ şi nenumărate mulţimi

convenţionale, ale căror conţinuturi pot fi simboluri , fenomene,
etc. ca de exemplu :

●Mulţimea cifrelor din sistemul zecimal de reprezentare

a numerelor;

●Mulţimea numerelor naturale;

●Mulţimea fenomenelor atmosferice;

●Mulţimea literelor din alfabetul latin ;

●Mulţimea zeilor din mitologia greacă ;

●Etc.
►O mulţime este compusă din aşa numitele elemente

Elementele unei mulţimi sunt entităţi de acelaşi fel ,nu

amestecate . Astffel, elementele mulţimii numerelor
naturale sunt numai numere naturale, elementele
mulţimii elevilor din clasă sunt numai elevi, etc.

►Mulţimile se notează cu literele mari ale alfabetului latin , iar

elementele mulţimilor,( atunci când nu ne interesează natura lor),
se notează cu litere mici din alfabet ,puse între paranteze acolade.
Astfel , o reprezentare generală a unei mulţimi este, de exemplu:

A= {a; b; c; d;... }
Relaţia de apartenenţă
►Faptul că un anume element face parte dintr-o mulţime se scrie cu
ajutorul semnului relaţiei de apartenenţă : “Є”(aparţine)
De exemplu, pentru a exprima matematic faptul că elementul
a face parte din mulţimea A ,vom scrie:
aЄA (elementul a aparţine mulţimii A)

Din contra, dacă un element nu face parte dintr-o mulţime,

vom scrie:
x Є A (x nu aparţine mulţimii A)
Numărul de elemente dintr-o mulţime, A, se numeşte
cardinalul acelei mulţimi şi notăm “card
Exemplu Dacă A”aritmetice de ordinul I”
A = “mulţimea operaţiilor

atunci, card A= 2
 O clasificare a mulţimilor după numărul elementelor

finite Exemplu: “Mulţimea degetelor de la o mână”

Mulţimi

infinite Exemplu: “Mulţimea numerelor naturale ,N”

Mulţimile care nu conţin nici un element se numesc mulţimi vide.
Exemplu: Mulţimea numerelor naturale impare care se împart exact la 2

Mulţimea vidă se notează cu litera din alfabetul grec, Ø;

card Ø = 0
Important! Într- o mulţime, un element apare scris doar o singură
dată!
Exemplu Mulţimea cifrelor care compun numărul 45 748 357 , este
C= {3; 4; 5; 7; 8}
 Moduri de reprezentare a unei mulţimi

Vom ilustra diverse moduri de reprezentare a unei mulţimi printr-un

exemplu :

Fie A mulţimea numerelor naturale pare cuprinse între 3 şi 13

1 Reprezentarea mulţimii prin enumerarea elementelor

(Se pun între paranteze acolade toate elementele mulţimii ).

În acest mod de reprezentare mulţimea de mai sus apare scrisă

(reprezentată) ,sub forma:

A= { 5; 7; 9; 11}.
 2 Prin specificarea proprietăţii caracteristice tuturor
elementelor mulţimii.

►După cum s-a mai spus, elementele unei mulţimi nu sunt asociate
întâmplător, ci, după un criteriu bine stabilit. Toate elementele unei
mulţimi au o aceeaşi proprietate caracteristică, cu ajutorul căreia le
putem deosebi de elementele altor mulţimi.
●În cazul de faţă, dacă considerăm un element oarecare, “x” , va trebui
să exprimăm faptul că acesta este număr par, (deci are forma 2n) şi
faptul că este cuprins între 3 şi 11 . Aceeaşi mulţime are reprezentarea:

A= {x / x ЄN ,x=2n,nЄN, 3 < x < 11}

3 Reprezentarea unei mulţimi cu ajutorul unei diagrame .
(desen)
Într-un contur se trec toate elementele mulţimii :

5
11
7 A
9

! Pentru mulţimile finite, cu un număr rezonabil,(mic), de elemente

vom folosi modurile de reprezentare1 sau 3!
Mulţimile infinite se reprezintă în modul 2 (cu ajutorul
proprietăţii caracteristice).
 Incluziunea mulţimilor
Fie A mulţimea numerelor naturale impare ,mai mici decât 10;
A= {1; 3; 5; 7; 9 }
Fie B mulţimea numerelor naturale mai mici decît 11;
B={ 0; 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9; 10;}
Observăm că toate elementele mulţimii A aparţin mulţimii B. Spunem
că A este inclusă în B .
Definiţie Spunem că mulţimea A este inclusă în B dacă toate
elementele lui A aparţin lui B.
Vom nota: A B şi citim:”mulţimea A este inclusă în
mulţimea B”

Aceeaşi relaţie se poate scrie şi astfel: BA

şi citim :”B include A”

Spunem că A este o submulţime sau parte a lui B.

 Ilustrarea relaţiei de incluziune cu ajurorul diagramelor
Deoarece B conţine şi elemente în
1 7 A 6
B plus faţă de A avem o incluziune
2 3 5 9 8 strictă
4 10 0 (A inclusă strict în B);

A B
Un alt fel de incluziune
Fie mulţimile:
M={xЄN/ x=2k;kЄN*; x<7} => M= {2; 4; 6;}
N={y/ y este cifră în numărul 624} => N={6; 2; 4;}
Deoarece M nu conţine nici un element în plus faţă de N avem o incluziune
nestrictă şi vom scrie, de această dată : MN
Observăm în acelaşi timp că şi N este => M = N
inclusă nestrict în M. NM
În această situaţie, spunem că mulţimile sunt egale.

Două mulţimi egale conţin aceleaşi elemente! Nu contează ordinea

elementelor!
 Exerciţii
1. Reprezentaţi în fiecare din cele trei moduri de reprezentare mulţimea:
►A :Mulţimea numerelor naturale impare mai mici sau cel mult egale cu 21.
2. a)Asiguraţi -vă, mai întâi , că aţi înţeles sensurile cuvintelor ce vor fi
folosite în exerciţiile de mai jos, eventual, consultând DICŢIONARUL LIMBII
ROMÂNE .
b)Scrieţi între acolade elementele mulţimilor următoare:
►B: mulţimea literelor care alcătuiesc cuvântul “ortografie”
►C: mulţimea literelor care alcătuiesc cuvântul “cartografiere”
►D: mulţimea literelor care compun cuvîntul “geografie
c)Stabiliţi valorile logice de adevăr ale afirmaţiilor :
► B C; ► C D; ►D B
U
U

U
3. Scrieţi cu ajutorul elementelor mulţimile:
►M -mulţimea literelor din cuvântul “cartof ”
►N – mulţimea literelor din cuvântul “factor “
●Să se arate că M=N
 Profesor
IOAN AIACOBOAIE
ONEȘTI Iulie,august,2009

projean2002”@yahoo.com