Mulțimi de numere

Mulțimea Numerelor Naturale

• Se notează cu N;
• N{1, 2, 3, 4, 5.....};
• Dacă adunăm sau înmulțim două numere naturale
obținem tot un număr natural;
• La scăderea a două sau mai multe numere naturale, în
unele cazuri nu obținem un număr natural, dar
întotdeauna vom obține un număr întreg.

Mulțimea Numerelor Întregi

• Se notează cu Z;
• Z{-3, -2, -1, 0, 1, 2, 3, 4.......};
• Dacă adunăm, înmulțim sau scădem două sau mai multe
numere întregi, vom obține tot un număr întreg;
Relația de divizibilitate în Z
Un număr întreg a se numește divizor al unui număr
întreg b, dacă există un număr întreg c astfel încât b=a·c.
 Pentru numere întregi nenule, relația de divizibilitate se
poate exprima cu ajutorul relației de împărțire astfel:
• Dacă a·b=c, atunci c:b=a și c:a=b.
Ce se întâmplă dacă deîmpărțitul nu este multiplu al
împărțitorului? Rezultatul nu mai este un număr întreg.

Mulțimea Numerelor Raționale

• Se notează cu Q;
𝑚
• Q{x/x= , m, n aparțin N;
𝑛
• Numerele raționale se pot scrie în două forme
echivalente: cu ajutorul liniei de fracție (reprezentare
𝑚
fracționară 𝑛 ) sau cu ajutorul virgulei (reprezentare
zecimală m, n);
• Z aparține Q;
• N aparține Z aparține Q.

Numere Iraționale
• Numerele Iraționale nu pot fi reprezentate de fracții în
care numărătorul și numitorul sunt numere întregi.
• In scrierea cu virgulă, numerele iraționale au o infinitate
de zecimale care nu se repetă periodic.
• Numerele raționale împreună cu cele iraționale
formează „Mulțimea Numerelor Reale”.
 Mulțimea Numerelor Reale
• Se notează cu R;
• Suma, diferența și produsul a două sau mai multe
numere naturale sunt tot numere reale.
• Rezultatul împărțirii a două sau mai multe numere reale
nenule este tot un număr real.
• N aparține Z aparține Q aparține R.

Mulțimi. Relații. Operații

Prin mulțime înțelegem o colecție de obiecte bine
determinate și distincte. Obiectele din care este constituită
mulțimea se numesc elementele mulțimii. Două mulțimi sunt
egale dacă ele sunt formate din exact aceleași elemente.
Dacă x este un obiect și A este o mulțime, vom nota:
• x ∈ A dacă x este element al lui A;
• x /∈ A dacă x nu este element al lui A.
Două mulțimi A și B sunt egale dacă și numai dacă are
loc echivalența (x ∈ A ⇔ x ∈ B).
 Moduri de a defini o mulțime:
• sintetic, prin enumerarea elementelor mulțimii, e.g. A =
{0, 1};
• analitic, cu ajutorul unei proprietăți ce caracterizează
elementele mulțimii:
A = {x | x are proprietatea P}
e.g. A = {x | x ∈ N, x < 2} = {x ∈ R | x2 = x}.

Incluziunea mulțimilor:
Dacă A și B sunt mulțimi, spunem că A este submulțime
a mulțimii B dacă toate elementele lui A sunt și elemente ale
lui B.
Notăm A ⊆ B faptul că A este o submulțime a mulțimii B.

Operații cu mulțimi:
• intersecția: A ∩ B = {x | x ∈ A și x ∈ B}
• reuniunea: A ∪ B = {x | x ∈ A sau x ∈ B}
• diferența: A \ B = {x | x ∈ A ¸si x /∈ B}
• complementara: Dacă A ⊆ E, atunci CE(A) = E \ A.