Oceanul Atlantic

Suprafaţă 106 450 000 km²

Adâncimea maximă 9 220 m
Adâncimea medie 3 332 m
Volum 354 700 000 km³
Salinitatea apei de suprafață în oceanul deschis variază de la 33 la 37 de
părți la mie și variază în funcție de latitudine și anotimpuri. Deși valorile
minime ale salinității se găsesc chiar la nord de ecuator, în general cele
mai scăzute valori se găsesc la latitudini mari și lângă gurile râurilor mari
care își eliberează apa dulce în ocean. Valorile maxime ale salinității se
găsesc în jurul latitudinii 25 ° nord. Valorile salinității la suprafață sunt
influențate de evaporare, precipitații, aprovizionarea cu apă dulce din râuri
și, în zonele mai reci, de topirea gheții.
Temperatura apei de la suprafață variază în funcție de latitudine, curenți,
anotimpuri și distribuția energiei solare. De-a lungul oceanului, variază de
la mai puțin de 2 ° C în regiunile polare până la 29 ° C la ecuator. În
latitudinile medii, temperatura este intermediară, dar este supusă unor
variații mari (până la 7 sau 8 ° C). Datorită temperaturilor scăzute,
suprafața este în mod normal acoperită cu gheață în Marea
Labrador , Strâmtoarea Danemarcei și Marea Baltică din octombrie până în
iunie.
Datorită forței Coriolis , apa din Atlanticul de Nord circulă în sensul acelor
de ceasornic, în timp ce apa din Atlanticul de Sud circulă în sens invers
acelor de ceasornic. Mareele oceanice sunt semi-zilnice, ceea ce
înseamnă că includ două maree mari în decurs de 24 de ore. Mareele sunt
un val care se deplasează de la sud la nord. La latitudini peste 40 °, este
prezentă și o oscilație est-vest.

Clima atlantică și terenul adiacent oceanului în sine și este influențată de

temperatura apelor de suprafață, a curenților oceanici și a vânturilor care
suflă peste ape. Datorită capacității mari a mării de a reține căldura, climele
maritime sunt temperate și nu prezintă variații sezoniere extreme.
Precipitațiile sunt foarte afectate de ocean, deoarece evaporarea apei
oceanului este una dintre principalele surse de vapori de apă .
Zonele climatice se schimbă odată cu latitudinea: zonele mai calde
traversează Atlanticul la nord de ecuator. Cele mai reci zone se găsesc la
latitudini mari și mai ales în zonele acoperite de gheață. Curenții oceanici
contribuie la climă, transportând apă caldă și rece în diferite regiuni.
Vânturile care suflă peste aceste ape vor ajuta atunci la încălzirea sau
răcirea terenurilor adiacente.
Gulf Stream , de exemplu, încălzește atmosfera insulelor britanice și a
Europei de Nord (care altfel ar experimenta temperaturi mult mai scăzute),
în timp ce curenții reci contribuie la formarea de ceață în largul coastei de
nord-est a Canadei și a coastelor de nord-vest ale Africa . Oferă zonelor un
climat mai cald decât alte zone situate la aceeași latitudine
Ciclonii tropicali ( uragane ) se dezvoltă în largul coastei africane
lângă Capul Verde și se deplasează spre vest în Marea Caraibelor .
Uraganele se pot forma din mai până în decembrie, dar sunt mai frecvente
între august și noiembrie. Furtunile sunt frecvente în Atlanticul de Nord în
timpul iernii, făcând trecerea periculoasă.