Mareele

Ce sunt mareele?
Prin maree se înțelege o oscilație periodică a nivelului mării sau
oceanului, în raport cu o poziție medie, datorită forței de atracție
combinate a Lunii și Soarelui. Perioada de oscilație are o durată
aproximativă de 12h25min, astfel că în decurs de 24h50min se vor
produce următoarele faze într-un punct al oceanului sau mării:
Fluxul: o creștere treptată a nivelului mării și acoperirea cu apă a unei
fâșii din uscat; acesta se termină cu o maree înaltă — în timpul căreia
nivelul mării a atins o înălțime maximă și rămâne pentru un scurt timp
imobil;
Refluxul: o scădere treptată a nivelului mării și retragerea apelor de pe
fâșia de uscat acoperită anterior; se termină cu o maree joasă — când
nivelul mării ocupă o poziție coborâtă, menținându-se constant un interval
scurt de timp.
Ciclul se repetă astfel în mod invariabil. Referindu-ne la întregul glob,
mareea este materializată de un val care se propagă pe suprafața
oceanelor, odată cu rotirea Pământului în jurul axei sale; în largul
oceanului amplitudinea mareei nu trece de 80 cm, în timp ce în apropierea
coastelor și în golfurile lungi, înguste și puțin adânci, ajunge chiar până la
19,6 m.
 Formarea mareelor
Pământul şi Luna formează un ansamblu gravitaţional ce se roteşte în jurul unui centru de masă
comun aflat la 1700  km sub scoarţa terestră.. Ca urmare a acestei mişcări de rotaţie, Luna exercită
asupra fiecărui punct de pe Pământ o forţă de atracţie gravitaţională (cu verde ) ce este invers
proporţională cu pătratul distanţei dintre acel punct şi Lună .
Rotaţia ansamblului Pământ-Lună în jurul centrului de masă comun, produce  o forţă centrifugă
paralelă cu axa Lună – Pământ,  îndreptată de la Lună spre Pământ (cu roşu) ce are o valoare
constantă în orice punct de pe suprafaţa Pământului. În centrul Pământului, forţa gravitaţională
exercitată de Lună are aceeaşi valoare cu cea centrifugă (cele două forţe se anulează) ajungându-se
astfel  la  echilibrul ansamblului Pământ-Lună. În acest caz, rezultanta acestor două forţe
creează forţa mareică (cu albastru). Pe partea Pământului aflată mai aproape de Lună, forţa
gravitaţională are o valoare mai mare decât forţa centrifugă, astfel încât rezultanta celor două  va fi
îndreptată spre Lună. Pe partea cealălată a Pământului, forţa centrifugă va fi mai mare, rezultanta
fiind opusă Lunii. Apa, de o parte şi de cealalaltă a Pământului, tinde să se ridice sub acţiunea
rezultantei celor două forţe,  producându-se astfel mareea.
Forța gravitațională-scade odată cu creșterea distanței Lună- Pământ
Forța centrifugă-constantă pe toată suprafața Pământului
Forța mareică- rezultanta forțelor gravitaționale și centrifugă
Forțele mareice fac ca apa să fie împinsă în regiunile
de la zenit și nadir. În anumite regiuni pe partea
Pământului care este îndreptată direct spre lună, forța
gravitațională este mai mare decât forța centrifugă,
iar excesul creeaza o ,,cocoașă’’ pe suprafața
oceanului îndreptată spre luna. Pe partea opusă a
Pământului, forța centrifugă este mai mare decât cea
gravitațională asigurată de Lună, provocând o
altă ,,cocoașă” de apă. Forțele mareice împing apa
oceanelor în valuri mari de apă de aproape aceleași
mărimi, una îndreptată spre Lună și cealaltă în
direcția opusă Lunii. Presupunând că un ocean de
adancime constantă acoperă Pământul și că Luna este
aliniată cu Ecuatorul, forțele generatoare de maree
produc două valuri imense pe suprafața oceanului. Pe
masură ce Pământul se rotește, prin toate punctele de
pe suprafața sa, exceptând polii, vor trece zilnic
aceste două valuri.
Similar, Pământul şi Soarele se rotesc în jurul unui centru de
masă comun aflat la 500 de km de centrul Soarelui. Datorită
distanţei Soare – Pământ, forţa gravitaţională  exercitată
de Soare asupra Pământului  este de două ori mai mică decât
cea exercitată de Lună.
 Forţa centrifugă produsă de rotaţia ansamblului Soare-
Pământ în jurul axei sale, compensează forţa gravitaţională
exercitată de Soare asupra Pământului, producându-se astfel
mareele solare, cu valori maxime şi minime (flux şi reflux) la
jumătate faţă de cele produse de Lună .
În funcţie de poziţia Lunii pe orbită în raport cu Soarele,
mareele produse de cele două corpuri cereşti se însumează sau
se scad. Astfel, când avem Lună nouă sau Lună plină,
mareea produsă de Lună se însumează cu cea produsă
de Soare, rezultând un nivel al fluxului mai mare decât de
obicei. Dacă Luna este în primul sau în ultimul
pătrar, mareele produse de cele două astre se scad, rezultând
un flux cu un nivel mai mic decât de obicei.
 Mareele sunt influenţate şi de  poziţia Pământului pe orbita
sa în jurul Soarelui. La solstiţiu, atunci când
declinaţia Pământ – Soare este maximă, mareele au un nivel
mai mare decât de obicei.  Dacă la solstiţiu,  Luna orbitează
în acelaşi plan în care orbitează şi Pământul în
jurul Soarelui, atunci se înregistrează cel mai mare nivel al
mareelor.
 Tipuri de maree
• În funcţie de latitudine, mareele măsurate într-un
 punct aflat de la suprafaţa Pământului, pot fi diurne sau
semidiurne. Datorită rotaţiei Pământului în jurul axei
proprii, pe  timpul unei rotaţii complete, un  punct de pe
suprafaţa acestuia va trece prin două zone de maxim şi
minim (latitudini mici apropiate de ecuator) sau printr-o
 zonă de maxim şi una de minim –  latitudini mari.
• Diurne – 1 flux şi un reflux pe zi la un interval de 24 h şi
50 min(Australia, Antartica şi Golful Mexic;
• Semidiurne  – 2 fluxuri şi două refluxuri pe zi la un
interval de 12 h şi 25 min(Oceanul Indian şi în Oceanul
Atlantic);
• Mixte – diurne şi semidiurne, în funcţie de factorii ce
influenţează formarea mareelor(Oceanul Pacific).
 Mareele din Golful
Fundy
Mareele din Golful Fundy sunt considerate o minune naturală
alături de Marele Canion, Muntele Everest şi Cascada Niagara,
acesta aflându-se în Oceanul Atlantic și având o lungime de 280km.
Se estimează că aproape 100 de miliarde de tone de apă se retrag
din golf către ocean de două ori pe zi, când se creează cele mai mari
maree cunoscute până azi în lume. La capătul golfului, apa se
retrage 16 metri. Imaginaţi-vă că vă plimbaţi cu caiacul pe apă
adâncă de înălţimea unei clădiri cu 5 etaje şi, în acelaşi loc, peste 6
ore vă puteţi plimba pe nisipul oceanului. Volumul de apă care se
mișcă in golful Fundy este aproximativ egal cu volumul de apă pe
care toate râurile lumii îl varsă pe zi in ocean. Se pare că forma de
pâlnie a golfului, precum și adâncimea, face ca apa să se mişte în
aceeaşi direcţie atât în golf cât şi în exteriorul golfului, pe coastă,
amplificând forţa apei.
 Formarea mareelor

https://youtu.be/OJZFo7x4Sbk
 Sitografie
• https://despretot.info/mareele-definitie-maree-dex/
• https://www.atheneum.ca/teodora-cosac/mareele-din-golful-fundy
• https://www.epmagazine.org/storage/127/ro-2-tidal-system.aspx
• https://artsandculture.google.com/entity/m07kc0?hl=ro
• http://oceanclass.blogspot.com/2012/09/curs-7-mareele.html
• https://adl.anmb.ro/login/index.php
• https://youtu.be/OJZFo7x4Sbk
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Maree