Antonio

Vivaldi
Proiect de:
• Corbu Miruna
• Frățilă Ioana Selena
• Galeș Vlad Andrei
• Petre Daria Valentina
Viata compozitorulu
 Vivaldi este cel mai important reprezentant al barocului muzical venețian.
Autorul celebrului ciclu de concerte "Anotimpurile" a venit pe lume în urmă cu
337 de ani, adică în anul 1678, în ziua de 4 martie. Până în 1739 (cu doi ani înainte
de stingerea sa din viaţă) veneţianul a compus peste 50 de opere, nenumărate
concerte, sonate, oratorii şi sinfonii, publicate în 12 colecţii.
Reprezentant de seamă al preclasicismului muzical, Antonio Vivaldi a fost un
interpret desăvârșit, un mare pedagog și un compozitor a cărui creație traversează
secolele. Își incepe pregătirea muzicală de la o vârstă fragedă, în paralel cu studiile
pentru cariera de preot.
Vivaldi a apucat-o pe calea preoţiei înainte de a deveni
compozitor – de aici şi porecla “Preotul roşu”. El a
fost hirotonit la 25 de ani, dar apoi, la scurt timp, din
cauza unei boli cronice (astm, se presupune), s-a retras
de la îndatoririle bisericeşti şi s-a dedicat muzicii.

Talentul muzical i-a fost încurajat şi şlefuit de tatăl

său (Giovanni Battista Vivaldi), el însuşi violonist;

Antonio a fost singurul dintre cei

opt copii ai familiei căruia i s-a
oferit o educaţie muzicală.
În 1703 Antonio Lucio Vivaldi a
devenit profesor de vioară la
Ospela della Pietà, unul dintre cele
patru orfelinate veneţiene, unde va
rămâne (cu mici pauze de călătorie
în străinătate) până în 1740.
 Compozitorul s-a stins din viata din cauza
unei infectii interne şi a fost înmormântat la
Viena, în cimitirul saracilor. La ceremonia sa
de înmormântare a cântat în cor si Joseph
Haydn, atunci în vârsta de noua ani.
Peste groapa comună în care a fost
înmormântat Vivaldi la Viena, astăzi se află
University of Technology.
Creatiile vivaldiene
Înzestrat cu un auz excepţional, virtuoz curajos care
improviza cu plăcere şi dirijor celebru (unul dintre
primii din istorie), Vivaldi şi-a consacrat întregul
geniu descoperirii neîncetate a unor noi combinaţii
ritmice şi armonice şi a unor îmbinări imprevizibile
de instrumente, conferind un rol de prim-plan
personajelor noi, destinate a-şi face un loc în
orchestră, precum violoncelul (27 de concerte) sau
fagotul (39), fără a uita oboiul şi nici flautul, pe care
le trata întotdeauna într-o manieră foarte personală,
şi chiar alte instrumente încă mai marginale, ca
mandolina sau trompeta. Din practicile de la San
Marco, a moştenit atracţia pentru a face să
dialogheze mai multe "coruri" de instrumente.
 El cuprinde peste 400 de concerte, 75 de sonate, 50 de concerte-
grossi, 45 deopere, 28 de simfonii etc. Vom reține aportul său la
cristalizarea simfoniei, prin introducerea contrastului dintre părți
repede-lent-repede, a programatismului in muzică (la baza unei
lucrări muzicale stă un program literar) ți a bogăției
melodice .Cele mai multe dintre concertele sale sunt destinate
Activities
Goals
viorii, dar compune lucrări și pentru violoncel. Aceste concerte
Jupiter is the biggest planet in
our Solar System merg de la complexitatea celor din Anotimpurile până la
simplitatea celui în la minor.
 Primavara este descrisa ca o explozie de culori
Instruments
colorata de flori, fluturi si cantece ale pasarilor, ce
initiaza un imn al bucuriei. Trilurile pasarilor,
evocate de trei viori solo, sunt completate de
susurul apei, dar si de fulgere si tunete, care anunta
ploile abundente ale primaverii.O alta scena a
“Primaverii” prezinta un pastor ce doarme. Visul
dulce si calm al acestuia este zugravit de solo-ul de
vioara si completat de murmurul vantului. A treia
Singing scena din ‘Primavara’ prezinta bucuria prin
intermediul cantecelor si dansurilor vivace.
Este cel mai cald sezon. Vivaldi
ne transmite prin muzica sa și
ritmurile păsărilor,care dau
dinamism anotimpului. Cucul și
ciocârlia sunt prezente în nopțile
calde de vară și la apusul soarelui.
Prezintă un agricultor, revenit
acasă după o zi grea de
muncă.Somnul acestuia este
întrerupt de un fulger care anunță
furtuna.
 Toamna este prezentata de Vivaldi ca un anotimp
plin de bucurie. Este vremea recoltelor, iar roadele
obtinute sunt un motiv de fericire. Toamna, frunzele
copacilor incep sa se usuce, iar clavecinul
interpreteaza o melodie care ne face sa ne imaginam
caderea capricioasa a frunzelor uscate.
Pe vremea lui Vivaldi, vanatoarea era sportul
preferat. Despre aceasta vorbeste ultima parte a
concertului "Toamna" , prin intermediul unei
melodii jucause. Vanatorii se aduna in zori, fac
glume si rad, in timp ce se pregatesc pentru
vanatoare.
Iarna este descrisa prin caderea lenta a fulgilor de
nea, frigul intens si rafelele de vant. A doua parte
a concertului “Iarna” a lui Vivaldi infatiseaza
omul fericit, ce observa picaturile mici ale ploii
de iarna cum se izbesc de fereastra.

Ritmul viorii descrie fericirea si caldura de acasa.

In ultima parte din “Iarna” orchestra imita vantul,
care incepe sa sufle din ce in ce mai tare, pana
cand devine o furtuna. Finalul anunta marea
creatie a “Anotimpurilor”: Deci este iarna, dar
aceasta are marile ei frumuseti.