Gravitatia Lunii si a

Pamantului. Influente

Luna si Pamantul

Desi are o masa egala cu 1,2 la suta din masa

Pamantului, Luna este al cincilea dintre satelitii
planetelor din Sistemul Solar, in ordinea dimensiunii.
Orbita: Luna parcurge o orbita eliptica in jurul
Pamantului, asa ca distanta dintre cele 2 corpuri
variaza.
Densitatea Lunii este mult mai mica decat cea a
Pamantului luat in ansamblu, dar este similara cu a
mantalei lui. Este posibil ca Luna sa fie formata in
intregime din roci solide si sa nu aiba nucleu metalic.

Gravitatia celor doua corpuri

ceresti

Atractia Lunii fata de Pamant scade intr-un ritm

foarte lent; astfel, in urma cu miliarde de ani,
gravitatia era destul de puternica si se rotea in
jurul propriei axe; atracatia gravitationala a
devenit din ce in ce mai slaba iar Luna s-a invartit
din ce in ce mai lent, pana cand s-a oprit .
Centrul de greutate al Lunii nu coincide cu
centrul geometric, dar este deplasat spre Pamant
cu aproximativ 2 kilometri.

Campul Gravitational
G*=mg ; g- acceleratia gravitationala
*In apropierea Pamantului forta de atractie
gravitationala este practic greutatea corpului

La suprafaa Pmntului acceleraia gravita ional

variaz ntre 9,789,82 m/s n func ie de latitudine.
Valoarea standard considerat este cea msurat la
nivelul mrii i la latitudinea de 45, avnd valoarea:
g= 9. 80665 m/ s
La nivelul ecuatorului g= 9, 881 m/ s
La poli g= 9, 831 m/s

Campul gravitational

Campul gravitational este oforma de existenta a

materiei, care se instaleaza in jurul unui corp cu
masa.
Campurile de forte in general, deci si cel
gravitational, fac posibila transmiterea din aproape
in aproape a interactiunii dintre corpuri .
Intre Pamant si Luna apare o interactiune de acest
tip (atractie gravitationala), forta de atractie joaca
rol de forta centripeda catre centrul cercului, acst
fapt determina rotatia lunii pe o traiectorie
curbilinie inchisa.

Legea atractiei universale

Enunt: intre oricare doua corpuri cu masele

m si m, considerate punctiforme fata de
distanta dintre ele, situate la distanta r unul
de altul, se exercita o forta gravitationala de
atractie care actioneaza de-a lungul dreptei
ce uneste corpurile si care arata marimea.
F= K (mm)/ r

Issac Newton a formulat legea atractiei

universale plecand de la rationamentul ca
exercitarea unei forte de atractie de catre
Pamant se manifesta in cadere, cat si in
miscarea satelitilor in jurul unei planete sau
a planetelor in jurul Soarelui.
K= Fr/ mm

Efectele gravitatiei- Mareele

Prin maree (flux i reflux) se nelege o

oscilaie periodic a nivelului mrii sau
oceanului, n raport cu o poziie medie,
datorit forei de atracie combinate a Lunii
i Soarelui. Perioada de oscilaie are o durat
aproximativ de 12h25min., astfel c n
decurs de 24h50min (durata unei zile lunare)
se vor produce mai multe faze ale mareelor
dintr-un punct al oceanului sau al marii.

Fazele mareelor

a) flux, adic o cretere treptat a nivelului mrii i

acoperirea cu ap a unei fii din uscat; acesta se
termin cu o maree nalt n timpul creia
nivelul mrii a atins o nlime maxim i rmne
pentru un scurt timp imobil;

Fazele mareelor

b) reflux, adic o
scdere treptat a
nivelului mrii i
retragerea apelor de pe
fia de uscat acoperit
anterior; se termin cu
o maree joas cnd
nivelul mrii ocup o
poziie cobort,
meninndu-se constant
un interval scurt de timp

Perioadele mareelor

Semidiurne (12h30m
in. n zona ecuatorial)
Diurne (24h50min. n
zona tropical)
Semilunare sau de
sizigii (14,7 zile)
Lunare sau de
perigeu i
apogeu (27,5 zile)

n funcie de poziia reciproc a Lunii, Soarelui i

Pmntului, deosebim:
a) maree la sizigii sau maree vii cu amplitudini
mai mari dect mareele normale i
b) maree la cvadratur sau maree moarte cu
amplitudini mai mici.
n portul Constana, mareea este de tip semidiurn
neregulat, cu o amplitudine maxim de 20 cm.

Energia mareelor

Energia mareelor a fos folosita pentru

producerea electricitatii. In vara anului 1966, in
estuarul raului Rance din nord-vestul Frantei s-a
produs o putere mareica cu o capacitate de 240
000 kw. Fluxul acestui rau a trecut prin baraj, a
intors turbinele, dupa care s-a blocat in spatele
acestuia. La reflux, cand apele au scazut, apa
blocata a fost eliberata intorcand din nou
turbinele. Astfel de puteri sunt cele mai eficiente
daca diferenta dintre nivelul apei la flux si cel de la
reflux sunt imense, ca si in estuarul raului Rance,
unde diferenta a fost de 8,5 m

Curentii mareelor

Odata cu ridicarea si coborarea apei pe verticala au loc

si miscari laterale sau orizontale, cunoscute sub
numele de curenti mareici, care sunt foarte diferiti de
curentii obisnuiti ai oceanelor. In timpul perioadei de
retragere, apa este caracterizata prin calm, odihna, si
este conoscuta sub numele de apa lenesa. Un curent
care se indreapta spre tarm sau in susul apei unui rau
poate fi numit flux si ar putea provoca inundatii, iar
unul care se indeparteaza in largul unei mari sau unui
ocean, sau curge in directia apei unui rau, reflux.

Alt fenomen relatat este The Seiche, care

apare de obicei in lacuri sau mari fara
deschidere la ocean, cum sunt San Francisco
Bay din California si Lake Geneva din
Elvetia. La suprafata apei se observa
modificarea nivelului acesteia, care variaza
intre cativa centimetri si mai multi metri,
posibil din cauza presiunii atmosferice sau,
uneori, ca rezultat al unui soc seismic produs
la mare departare. In ultimul caz, fenomenul
are efect intarziat, valurile ajungand minute,
chiar ore mai tarziu.

Sfarsit

Bibliografie:
http://valuri-fizica.blogspot.ro/2012/02/maree.
html

www.wikipedia.org

Universul O carte Dorling Kindersley Editura

Rao Ghid Vizual Complet

www.devoratoruldecreiere.com