Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- forţa centrifuga,
- refracţia luminii,
- proprietaţile fizico-mecanice ale rocilor.
1
1.Forța centrifugă
2
Oderul) se fixeazӑ pe firul apei, pe harta administrativӑ se observӑ cӑ frontiera
este cȃnd mai aproape de un mal, cȃnd de celӑlalt.
Forţa centrifugӑ determinӑ migrarea apei spre exterior, spre malul concav.
Presiunea asupra lui genereazӑ regimul eroziv. În cazul fronturilor de viiturӑ,
viteza crescutӑ brusc a apei înseamnӑ mӑrirea forţei centrifuge, deci creşterea
presiunii asupra malului. Regimul eroziv se manifestӑ in proporţie aproape
totalӑ în timpul acestor scurte viituri. În acelaşi timp, o viiturӑ ce acoperӑ
întreaga albie, inclusiv bancurile de nisip numite “renii” de pe malul convex,
are traiectorie rectilinie. Avȃnd volum şi vitezӑ mare, transportӑ nisipuri şi
pietrişuri. În timpul scӑderii nivelului (faza terminalӑ a viiturii), apele se retrag
treptat in talvegul şerpuit. Rȃul îşi pierde energia necesarӑ transportului şi
depune pietrişurile şi nisipurile acolo unde forţa îi scade. Adicӑ acolo unde
viteza apei este minimӑ, pe malurile convexe.
Dacӑ un rȃu strӑbate o sectiune (Fig.3a) dupӑ care urmeazӑ o îngustare,
existӑ mai multe posibilitӑţi.
-Dacӑ rȃului nu îi creşte considerabil viteza in îngustare, rezultӑ cӑ
sectiunea transversalӑ din îngustare (Fig.3b) are aceeaşi suprafaţӑ cu cea din
amonte. Se explicӑ astfel: Prin douӑ secţiuni diferite, acelaşi volum de apӑ
trebuie sӑ treacӑ cu aceeaşi vitezӑ. Rezultӑ cӑ cele douӑ secţiuni au aceeaşi
suprafaţӑ. Dacӑ de pildӑ cea de-a doua ar fi fost mai îngustӑ, volumul s-ar fi
alungit, caz în care bineînţeles cӑ nu şi-ar menţine viteza constantӑ, întrucȃt i-ar
fi luat mai mult timp sӑ treacӑ şi ar fi fost “prins din urmӑ” de volumul de apӑ
3
din spatele sӑu. Deci, în îngustare, secţiunea avȃnd aceeaşi suprafaţӑ va avea
adȃncimea mai mare.
Dacӑ rȃul strӑbate un sector cu roci dure, greu erodabile (Fig.3c),
secţiunea sa transversalӑ se va reduce ca suprafaţӑ. În consecinţӑ, acelaşi volum
de apӑ trebuie sӑ strӑbatӑ secţiunea aceasta mai îngustӑ (logic – în acelaşi
interval de timp ca în secţiunea precedentӑ). Pentru aceasta viteza de curgere va
creşte invers proporţional cu îngustarea secţiunii.
Alternanţa lӑrgiri – îngustӑri de-a lungul unui rȃu sau fluviu pune
probleme inginerilor proiectanţi şi constructori de poduri: Este mai convenabil
sӑ amplasezi construcţia peste o îngustare, crezȃnd cӑ sunt necesari mai puţini
piloni? Sau adȃncimea mai mare a albiei necesitӑ tot la fel de mult material?
Dar dacӑ rȃul este la fel de adȃnc, se vor folosi mai puţini piloni şi mai puţin
material decȃt dacӑ s-ar fi construit într-o lӑrgire! Totuşi, viteza mult mai mare
de curgere va necesita folosirea unei tehnologii mai avansate, pentru a proteja
pilonii…
5
Fig.5. Horsturi şi grabene
(sursa: Wikipedia.org)
Dincă Adelina-Nicole
Clasa a IX-a A