Sunteți pe pagina 1din 28

Concepte utilizate în

interpretarea seismică
Concepte utilizate in interpretarea seismica
• Seismica de reflexie foloseste undele seismice pentru investigarea
morfologiei orizonturilor reflectatoare
• Orizontul reflectator reprezinta a limita de separatie intre doua medii cu
contrast de impedanta acustica (IA = densitatea * viteza de interval).
• I= ρ1V1
• Trebuie sa apara fie un contrast de densitate fie un contrast de viteza.

• Aceste suprafete pot fi: suprafete de stratificatie, discordante, plane de


falie, suprafete de diageneza, suprafete de schimbare a tipului de fluid
din pori (limita gaze/apa), schimbari litologice.
• Cu cat contrastul de impedanta acustica este mai mare cu atat reflexia
seismica va fi caracterizata de un coeficient de reflexie (Cr) mai mare.
Cr = (IA2 –IA1) / (IA1 + IA2) R= (ρ2*V2-V1ρ1)/(ρ1V1+ λ)
• Coeficientul de reflexie este pozitiv daca impedanta acustica creste si negativ daca
impedanta acustica descreste:

Raspunsul ideal in prospectiunea seismica, la schimbarea impedantei acustice, ar trebui sa fie un spike:
In realitate raspunsul este dat prin trough si peak :

R= (ρ2*V2-V1ρ1)/(ρ1V1+ρ2V2)
3
• Frecventa ( de cate ori regasim o unda seismica elementara intr-o secunda)

frecventa (Hz) = 1 (s) / λ (ms)

ex: o unda seismica elementara cu o lungime de


unda 50 ms (0,05s) are o frcventa de 25 Hz

F= 1/ λ

Forma de unda si polaritatea

Forma de unda poate fi – faza minima (unda seismica elementara incepe la limita dintre cele doua
domenii cu impedanta acustica diferita, trough –ul si peak –ul au
aceiasi amplitudine)
- faza zero ( unda seismica elementara este simetrica fata de limita dintre cele
doua domenii cu impedanta acustica diferita, amplitudinea maxima este
la limita dintre cele doua domenii)
Polaritatea reprezinta modul in care datele sismice au fost inregistrate si prezentate: - polaritate normala
- polaritate inversa

4
Unda seismica este
convoluția reflectivității
pământului cu forma de
unda seismica și o
componentă suplimentară
de zgomot.
St = Wt * Rt + nt
Reflectarea undei
seismice este cauzată de
schimbarea impedanței
acustice (AI). AI este
parametrul de rocă
afectat de tipul litologiei,
porozității, conținutului
de lichid, adâncimii,
presiunii și temperaturii.
• Timp de parcurs = timpul pe care il
face o unda seismica de la sursa pana la
orizontul reflectator si inapoi pana la
receptor (TWT sau 2T)

Amplitudine = este o masura relativa a


variatiei impedantei acustice

Viteza de interval = viteza


cu care se propaga unda pe
un anumit pachet de roca
• Efectul adancimii

1. Impedanta acustica creste cu adancimea datorita compactizarii rocilor (exceptie


zonele suprapresurizate). Pentru rocile asupra carora compactizarea are un efect
mai mare (argilele), impendanta acustica creste mult mai mult decat pentru rocile
asupra carora compactizarea are un efect mai mic (calcare, gresii).

Impedanta acustica creste cu adancima dar contrastul de impedanta scade astfel


incat orizontul reflectator este caracterizat de o amplitudine din ce in ce mai mica

2. Energia semnalul seismic scade cu adancimea

3. Prin refractie si reflexie se produce atenuarea frecventelor inalte mult mai mult
decat a frecventelor joase. Rezultatul, la adancimi mari sunt prezente unde
seismice elementare caracterizate de fecvente joase si rezolutie seismica slaba.
Rezolutia seismica

• Rezolutia verticala reprezinta grosimea minima pe care trebuie sa o aiba un strat pentru a fi
identificat pe profilele seismice. Rezolutia seismica depinde de adâncimea de îngropare, de variaţia
regionala a vitezei cu adâncimea şi de caracteristicile specifice ale formei de unda efective.
• Prin consens, lungimea de unda controlează pe de-a întregul potenţialul rezolutiv, ajungându-se la
concluzia ca limita de rezoluţie este de 1/8 din lungimea de unda (1/8 λ). La o grosime de 1/4 λ
apare maximum de interferenta intre reflexii (efectul de tuning), în timp ce la o grosime de 1/30 λ,
reflexiile sunt distruse indiferent de valoarea coeficientului de reflexie.

Fara reflexie vizibila !

9
Multiple

• Multiplele sunt unde perturbante ce apar de mai multe ori intr-o sectiune seismica. Ele apar ca
reflexii la timpi dubli fata reflexiile corespunzatoare undelor primare.
• Multiplele implica prezenta unui orizont reflectator cu Cr + (ex: limita dintre apa marii si sol) si se
caracterizeaza printr-o faza inversa (polaritate inversa) fata de undele primare.

• Pentru un orizont reflectator inclinat, multiplele vor avea o inclinare mai mare de doua ori ca cea
a reflexiei primare (Exemplu la laborator)

10
Difractiile si refractiile reflectate

Difractiile sunt reflexii seismice ce apar in punctul de incidenta intre undele seismice si o suprafata
unghiulara.
Refractiile reflectate sunt reflexii seismice ce apar cand undele seismice au o deplasare orizontala printr-un
strat
Unde difractate sunt considerate utile deoarece pun in evidenta prezenta unor falii sau a altor forme
structurale disjunctive, caz în care existenta lor estc insotita de discontinuitatea reflexiilor. Forma hodografului
undelor difractate este de hiperbola. (Exemplu la laborator)

11
Dintre cei doi parametri
petrofizici care conditioneaza
semnalul seismic, viteza de
propagare a undelor elasice este
de prim interes ea fiind folosita
la conversia sectiunilor de timp în
sectiuni de adancime conform
relatiei:

h = vmed * t/2

g=vinterval*t/2

unde h = adancime,
g = grosime,
t/2 = timp simplu de parcurs,
vmed = viteza medie,
vinterval = viteza de interval.
Distorsiuni datorate vitezelor

• Reducerea aparenta a grosimii (in timp) cu adancimea este efectul cresterii vitezei unitatii
respective cu adancimea. (foarte des intalnit)
• Strat grezos inclinat
• Grosime constanta
• Viteza de interval creste cu adancimea datorita diagenezei
• Expresia seismica: stratul grezos se subtiaza cu adancimea
• Cauza: viteza de interval mare implica un timp de parcurs mic

13
14
Distorsiuni datorate vitezelor

Reducerea aparenta a grosimii (in timp) in compartimentul coborat al unei falii normale poate fi
efectul cresterii vitezei de interval datorita cresterii adancimii la care se afla stratul afectat de falie. (foarte
rar intalnit)
Verificare: Este intalnit pe mai multe profile seismice?
Falie strike-slipe ce pune in legatura parti diferite ale bazinului?

15
Distorsiuni datorate vitezelor

• Prezenta unui rollover in zona de falie (Exemplu la laborator)

Cauze: - rollover cauzat de prezenta unei falii listrice normale


- o parte din hiperbola de difractie nu a fost indepartata prin migrare (migrare incompleta)
- prezenta unei ‘velocity artefacts’ cauzata de prezenta unor roci cu viteze mai mici deasupra
planului de falie
- ‘velocity artefacts’ asociate faliilor inverse si sariajelor

16
Distorsiuni datorate vitezelor

• Prezenta anomaliilor de viteza sub faliile majore ce au o inclinare mica (sariaje, falii listrice)
Variatia laterala de viteza cauzata de pezenta faliilor modifica forma orizonturilor reflectatoare (pe
profilele seismice de timp)

Interpretare corecta

17
Distorsiuni datorate vitezelor

Anomali de viteza asociate prezentei sarii

Sarea, datorita densitatii foarte mici, este instabila devine plastica si incepe sa se deplaseze
formand structuri salifere (domuri, diapire….).Pe langa densitate foarte mica sarea e caracterizata de o
viteza de interval foarte mare (4500 m/s) care in comparatie cu vitezele de interval caracteristice
formatiunilor inconjuratoare duc la aparitia fenomenului de pull-up.

18
19
Distorsiuni datorate vitezelor

• Diapirele de argila datorita vitezelor de interval foarte mici produc un push-down.


Distorsiuni datorate vitezelor
• Anomalii de viteza asociate recifilor
Constructile recifale carbonatice sunt unele dintre cele mai importante roci rezervor din lume. Ele sunt
asociate cu schimbari laterale de facies si implicit de viteza ceea ce complica foarte mult aspectul profilelor
seismice de timp. Daca recifii (viteze mari) sunt inconjurati de argile (viteze mici) pe profilele seismice apare
un pull-up. Daca recifii sunt inconjurati de roci sedimentare caraterizate de viteze mai mari (calcare, roci
evaporitice) apare un push-down asemanator cu cel creat de un diapir de argila.
Anomalii de viteza asociate canalelor
Daca canalele au erodat formatiuni sedimentare consolidate exista sanse mari ca umplutura de canal
sa fie caracterizata de o viteza de inteval mai mica decat a formatiunilor inconjuratoare si sa produca un push-
down. Canalele si canioanele de pe fundul marii au acelasi efect.

Anomalii de viteza asociate nisipurilor cu gaze si gas-chimneys


Efectul de push-down este un diagnostic pentru rezervoarele ce contin gaz. In general zacamintele de gaz au o
grosime suficient de mare pentru ca viteza de interval mica caracteristia gazelor sa produca un contrast de citeza
de tipul push-down.
Acelasi efect il au si gas-chimneys (scaparile de gas intr-o formatiune cu permebilitate mica)

Anomalii de viteza cauzate de variatia adancimii apei marii


Daca adancimea apei marii creste rapid poate apare, pe sectiunile se timp, o inclinare falsa a
fundului marii.

Anomalii de viteza legate de prezenta efilarilor formatiunilor


Efect: - distrugerea caracteristicilor strateor
- ruperea reflexiilor
- aparitia difractiilor

22
23
Nisip (1.6-2), Marna (1.5-2), Argile (2.1-2.7), Gresie (2.15-2.65), Cuartite (2.6-2.7), Calcare
(2.5-2.7), Gnaise (2.6-2.9), Bazalte, Granite (2.6-2.9), (2.7-3.3), Gips, Anhidrit (2.3-2.9),
Brecia sarii (2.1-2.4).
Reflexie seismica

Sectiune seismica de timp migrata


Variatia litologica produce variatii in parametrii trasei
seismice (amplitudine, frecventa).
Aplicatie
RC(-) RC(+)
Nisip neconsolidat V=1800m/s ρ=2.0g/cm3

Nisip consolidat V=2100m/s ρ=2.1g/cm3

Marna V=2400m/s ρ=2.3g/cm3

Gresie V=3200m/s ρ=2.4g/cm3

Marna V=2400m/s ρ=2.35g/cm3

Gresie V=3200m/s ρ=2.4g/cm3

Sist argilos V=3500m/s ρ=2.5g/cm3

Calcar compact V=5000m/s ρ=2.7g/cm3

Calcar fisurat V=4500m/s ρ=2.6g/cm3

Granit V=5500m/s ρ=2.8g/cm3


Aplicatie Viteze si densitati Imagine
Coloana Litologica de interval AI RC RC(-) RC(+) Seismica
0m
Nisip neconsolidat V=1800m/s ρ=2.0g/cm3 3600

0.1
Nisip consolidat V=2100m/s ρ=2.1g/cm3 4410

0.111
Marna V=2400m/s ρ=2.3g/cm3 5520

1000 0.163
Gresie V=3200m/s ρ=2.4g/cm3 7680

-0.153
Marna V=2400m/s ρ=2.35g/cm3 5640

0.163
Gresie V=3200m/s ρ=2.45g/cm3 7840
0.054
Sist argilos V=3500m/s ρ=2.5g/cm3 8750

0.213
2000
Calcar compact V=5000m/s ρ=2.7g/cm3 13500

-0.071
Calcar fisurat V=4500m/s ρ=2.6g/cm3 11700

0.137
Granit V=5500m/s ρ=2.8g/cm3 15400

3000