UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIE DE PETROL SI GAZE

PROIECT LA
PROIECTAREA ZĂCĂMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE
 Cuprins – Partea 1

 INTRODUCERE
CAP. 1: MODELUL GEOMETRIC AL ZĂCĂMÂNTULUI
1.1. Harta structurală(cu izobate) a zăcământului;
1.2.Fixarea limitei iniţiale a contactului ţiţei- apă;
1.3.Intocmirea secţiunilor geologice;
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturată cu fluide
1.5.Calculul ariei zonei productive
1.6 Calculul grosimii medii a stratului in zona productiva

CAP. 2.: Proprietatile mediului poros

2.1.Calculul mărimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului
2.1.1 Porozitatea - m
2.1.2 Permeabilitatea -k
2.1.3 Saturatia in apa ireductibila -Sai
2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii βr
2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului
CAP. 3:Proprietatile mediului fluid
3.1 Proprietatile titeiurilor
3.1.1 Solubilitatea gazelor in titei-Ratia de solutie r s
3.1.2 Factorul de volum al titeiului
3.1.3 Vascozitatea dinamica a titeiului
3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului
3.2 Proprietatile apelor de zăcământ
3.2.1 Solubilitatea gazelor in apa de zăcământ
3.2.2 Vascozitatea dinamica a apei de zăcământ
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate
CAP. 4:Stabilirea si amplasarea retelei sondelor de exploatare
4.1 Amplasarea sondelor pe zăcăminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ

2
 INTRODUCERE

Petrolul,ȋn pofida unor previziuni,a rămas principala sursă de energie şi cea mai
importantă sursă de materii prime pentru industria petrochimică şi va rămâne,probabil,o perioadă
ȋnsemnată de timp şi de acum ȋncolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zăcăminte petrolifere nu va putea compensa multă vreme ritmul
epuizării resurselor cunoscute ȋn prezent.De altfel,ȋn România,producţia de hidrocarburi fluide
este de câţiva ani buni ȋn declin.
Pe de altă parte,factorii de extracţie realizaţi astăzi ȋn România şi chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste ȋn special ȋn cazul zăcămintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar şi ȋn cazul zăcămintelor la care se aplică diverse tehnologii de completare a energiei
de zăcământ.Cauzele sunt atât de natură obiectivă,legate de condiţiile de zăcământ,cât mai ales
de natură subiectivă asociată de variantele de exploatare şi tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totuşi,ȋntr-un reviriment al producţiei de hidrocarburi ȋn România,dar
numai ȋn cazul implicării mai active a ingineriei de zăcământ.Aceasta ȋnseamnă ȋntocmirea unor
proiecte de exploatare care să indice varianta optimă de exploatare pentru fiecare zăcământ ȋn
parte.
În cazul zăcămintelor noi nu trebuie ȋncepută exploatarea industrială până ce nu se
determină fixarea regimului de exploatare.Dacă, condiţiile de zăcământ o impun,este preferabil
sa se faca completarea energiei de zăcământ inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe
cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
În ce priveste zăcămintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zăcăminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai conţin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zăcămintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

3
 CAP.1. MODELUL GEOMETRIC AL ZĂCĂMÂNTULUI

Zăcământul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcătuit dintr-un mediu

solid poros-permeabil şi un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi şi apele de
zăcămant.
Un zăcământ de hidrocarburi fluide ocupă un volum bine determinat in scoarta terestră.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
În general, zăcămintele de hidrocarburi fluide sunt alcătuite din două zone distincte: o
zonă saturată cu hidrocarburi, numita zona productivă si o zonă saturată 100% cu apă–acviferul
adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
În vederea exploatarii, un zăcământ trebuie delimitat atat in suprafată (in plan orizontal),
cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie făcută o delimitare exactă a celor două zone –
zona productivă si acviferul adiacent.
După forma zăcămantului si tipul capcanei, zăcămintele pot fi: zăcăminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatării se operează cu două forme
geometrice de bază:
 zăcăminte in forma de bandă liniară, care admit o simetrie liniară

 zăcăminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala

În natura, nu intotdeauna zăcămintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zăcământului la
una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zăcământ.

4
 1.1.HARTA STRUCTURALĂ (CU IZOBATE) A ZĂCĂMÂNTULUI

Harta structurală (cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de

intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiv.
Harta structurală poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productiv, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adica nivelul marii. Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de marimea
rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
 se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;
 se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru
fiecare sonda in parte;
 se unesc punctele cate trei;
 se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).

5
 Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SONDA COTE REALE(m) ELEVAȚIA COTE IZOBATE(m)

Nr. Ha Hc Ht/a h (m) Ha* Hc* Ht/a*
605 1547 1601 - 54 340 1207 1261 -
641 1543 1659 1606 116 300 1243 1359 1306
656 1505 1545 - 40 307 1198 1238 -
676 1498 1590 1543 92 232 1266 1358 1311

Sonda 605
H ¿a=H a−E=1547−340=1207 m
H ¿c =H c −E=1601−340=1261 m
Sonda 641
H ¿a=H a−E=1543−300=1243 m
H ¿c =H c −E=1659−300=1359 m
H ¿t / a=H t / a−E=1606−300=1306 m

Sonda 656
H ¿a=H a−E=1505−307=1198 m
H ¿c =H c −E=1545−307=1238 m
Sonda 676
H ¿a=H a−E=1498−232=1266 m
H ¿c =H c −E=1590−232=1358 m
H ¿t / a=H t / a−E=1543−232=1311m

Unde:
Ha - cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;

6
Ht/a - cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zăcământului(anexa nr.5).

1.2 Fixarea limitei a contactului ţiţei/apă

Limita hidrocarburi/apă se determină tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate.
În realitate nu există un plan orizontal de separaţie între fluidele respective ci mai degrabă o zonă
de tranziţie hidrocarburi/apă, a cărei grosime este în funcţie de structura spaţiului poros şi
diferenţa de masă specifică dintre cele două fluide din zăcământ. Totuşi, pentru simplificare se
admite existenţa planurilor orizontale de separare a fluidelor existente în zăcământ.
Această limită hidrocarburi/apă prezintă două contacte cu stratul productiv: un contact pe
acoperiş şi un contact pe culcuş. Proiecţia acestor două contacte pe harta cu izobate prezintă, la
randul ei două contururi: un contur interior (pe culcuş) şi unul exterior (pe acoperiş). Între cele
două contururi se găseşte aşa numita zonă de contact. În problemele de evaluare a resurselor şi
rezervelor de hidrocarburi, de urmărire a deplasării limitei în timpul exploatării, se operează cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa nr.5) .
Se trasează limita ţiţei/apă la adâncimea H t / a= 1308 m

7
 1.3 Întocmirea secţiunilor geologice

Secţiunile geologice sunt reprezentări în plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt secţiunile transversale, deoarece oferă o imagine mult mai realistă asupra înclinării
stratului decât secţiunile longitudinale. În plus aceasta evidenţiază limitele hidrocarburi/apă
şi/sau ţiţei/gaze. În cazul de faţă sectiunile s-au întocmit pe baza hărţii structurale (anexele nr.
6,7) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv include şi intercalaţii de strate impermeabile, care trebuie puse în

evidenţă şi înlăturate de la grosimea totală a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie în parte şi se analizează. Se identifică şi se
notează stratele care compun obiectivul. Grosimea se măsoară atât după curba de potenţial
standard (PS) cât şi după cea de rezistivitate (ρ), apoi se face media.

Pentru sonda 605:

Strat hef h́ ef
P.S.  (m)
a - 2.34 2.34
b 10.53 10.53 10.53
c 10.53 5.85 8.19
21

Pentru sonda 641:

Strat hef h́ ef
P.S. 
(m)

8
 a 17.5 26.25 21.875
b 23.75 22.5 23.125
c 27.5 18.75 23.125
68

Pentru sonda 656:

Strat hef h́ ef
P.S.  (m)
a 5 6.25 5.625
b 5 8.75 6.875
c 7.5 10 8.75
21

Pentru sonda 676:

Strat hef h́ ef
P.S.  (m)
a 13.75 13.75 13.75
b 17.5 18.75 18.125
c 10 16.25 13.125
45

După determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezinta pe secţiunile geologice.

1.5. Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1, F2, F3 si limita titei/apa de calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

b∗h
A= 2

Unde:
b - baza triunghiurilor;
h - inaltimea triunghiurilor,citite pe harta.

9
 Ţinând cont de scara hărţii cu izobate rezultă aria zonei productive.

 Sonda 605
A605= AI605+AII605 = 23.46 ha
745∗385
AI605 = =143412.5 m2=14.34 ha
2
745∗245
AII605= =91262.5 m2=9.12 ha
2

 Sonda 641
A641 = AI641 + AII641 = 14.96 ha
570∗200
AI641 = =57000 m2=5.7 ha
2
570∗325
AII641 = =92625 m2=9.26 ha
2

 Sonda 656
A656 = AI656 + AII656 = 13.9 ha
540∗310
AI656 = =83700 m2=8.37 ha
2
540∗205
AII656 = =55350 m2=5.53 ha
2

 Sonda 676
A676 = AI676+AII676 = 20.05 ha
750∗182
AI676 = = 69375 m2=6.93 ha
2
750∗350
AII676 = = 131250 m2=13.12 ha
2

Aria zonei productive :

Ap=A605+A641+A656+A676
Ap=23.46+14.96+13.9+20.05 = 723700 m2 = 72.37 ha

10
 CAP.2. PROPRIETĂȚILE MEDIULUI POROS

2.1. CALCULUL MĂRIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI

CARACTERISTICI COLECTORULUI

Pentru determinarea mărimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturaţie în apă ireductibilă, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea
pachetului.Daca intr-un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a valorilor
parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zăcământ se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si
a saturaţiei în apă ireductibilă.

Sonda 605
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendicular
a
a 23.1 670 438 24
b 21.8 780 629 22
c 25.1 980 675 20

Sonda 641
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendicular
a
a 22 570 389 22.8
b 19.7 591 350 21.7

11
 c 13.1 87.1 28.9 25.2

Sonda 656
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendicular
a
a 22.3 688 578 23.2
b 22.3 688 578 23.2
c 21 726 450 20.8

Sonda 676
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendicular
a
a 24.8 1050 798 20.3
b 22.4 695 580 21.1
c 22.3 686 501 22.3

2.1.1. POROZITATEA - m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide. In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
 porozitate efectiva(m), definita ca raportul dintre volumul de pori (Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori (Vb);
 o porozitate dinamica(md), utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zăcământ,
agentul de dislocuire nu “spală” complet titeiul din spatiul poros.

Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de

hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zăcământului, la alegerea metodei de
intensificare sau imbunatatire a recuperarii. Porozitatea se poate determina prin metode
fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

12
 o Porozitatea medie pe sondă:
n

∑ ḿi ∙ hi
i
mmeds= n

∑ hi
i
m
unde:
ḿ i – porozitatea medie măsurată din carote;
hi – grosimea pachetului de rocă.

23.1∗2.34+ 21.8∗10.53+25.1∗8.19
mmed605= =¿23.29%
21

22∗21.875+19.7∗23.125+13.1∗23.125
mmed641= =¿18.23%
68

22.3∗5.625+22.3∗6.875+21∗8.75
mmed656= =¿22.02%
21

24.8∗13.75+22.4∗18.125+22.3∗13.125
mmed676= =¿23.1%
45

o Porozitatea medie pe zăcământ:

n

∑ ḿi ∙ Ai
i
mmedz= n

∑ Ai
i
unde:
ḿ i – porozitatea medie pe sonda;
Ai – aria suprafeței din jurul sondei.

13
 18.23∗149600+ 23.1∗200500+22.02∗139000+23.29∗234600
m medz= =21.94 %
723700

2.1.2 PERMEABILITATEA – K –

Permeabilitatea poate fi definită, în general, ca proprietatea unui mediu de a permite

curgerea fluidelor prin el. În proiectarea exploatării se operează cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolută, efectivă şi relativă.
Permeabilitatea absolută a unui colector reprezintă permeabilitatea măsurată față de o
fază, cand porii rocii sunt saturați numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectivă este permeabilitatea măsurată față de o fază, când în porii rocii
sunt prezente două sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zăcământ.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata de
apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca şi în cazul porozităţii determinarea se va face în cazul de faţă pe baza determinărilor
din carote.

o Permeabilitatea medie paralela pe sonda

n

∑ k iII ∙ hi
1
k IImedS = n

∑ hi
1

unde:
kIIs-permeabilitatea medie paralela pe sonda;
hi-grosimea pachetului de roca.

14
 670∗2.34+ 780∗10.53+980∗8.19
k IImed 605 = =847.97 mD
21
570∗21.875+591∗23.125+ 87.1∗23.125
k IImed 641 = =413.96 mD
68

688∗5.625+688∗6.875+726∗8.75
k IImed 656 = =712.02 mD
21

1050∗13.75+695∗18.125+686∗13.125
k IImed 676 = =800.84 mD
45

o Permeabilitatea perpendiculară medie pe sondă

∑ hi
i=1
k medS= n
h
∑ ki
i ❑
21
=613.73 mD
kmed605= 2.34 + 10.53 + 8.19
438 629 675
68
=73.71 mD
kmed641= 21.875 + 23.125 + 23.125
389 350 28.9

21
=511.31 mD
kmed656= 5.625 + 6.875 + 8.75
578 578 450

45
=602.58 mD
kmed676= 13.75 18.125 13.125
+ +
798 580 501

o Permeabilitatea medie pe sondă

k s + k IIs
k medS=
2

15
 847.97+613.73
kmed 605 = =730.85 mD
2

413.96+73.71
kmed 641 = =243.83 mD
2

712.02+511.31
kmed 656 = =611.66 mD
2

800.84+602.58
kmed 676 = =701.71 mD
2

o Permeabilitatea medie pe zăcământ

∑ k medS ∙ A i
k med zăc= i=1 n

∑ Ai
i=1

243.83∗149600+701.71∗200500+611.66∗139000+730.85∗234600
kmed zăc = =599.2mD
723700

2.1.3. SATURAŢIA ÎN APĂ IREDUCTIBILĂ – Sai –

În porii rocii colectoare pot fi prezente următoarele fluide: apă, ţiţei şi gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaţie în apă, o saturaţie în ţiţei şi saturaţie în gaze. Numeric, saturaţia se
exprimă ca raport între volumul de fluid din pori şi volumul respectiv de pori şi poate lua valori
între 0 şi 1, respectiv între 0% şi 100%. Într-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaţia în apă ireductibilă, pentru un anumit zăcământ, rămâne invariabilă în procesul de
exploatare.

16
 Cunoașterea saturațiilor în fluide este foarte importantă la evaluarea resurselor și a
rezervelor de hidrocarburi și la prevederea comportării zăcămintelor în exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.
Saturația în apă ireductibilă ia valori cuprinse într-un domeniu foarte larg în funcție de
compoziția chimico-mineralogică a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturații se apelează la niște relații similare cu cele
folosite la determinarea porozitații.

o Saturaţia medie în apă ireductibilă pe sondă este:

n

∑ ( S¿¿ ai)∙ h́i

Sai medS= i=1 n
¿
∑ h́i
i=1

unde (sai) – saturaţia medie în apă ireductibilă, pe pachetul cu grosimea medie h́i .

24∗2.34+22∗10.53+20∗8.19
Sai med 605 = =¿21.5%
21

22.8∗21.875+21.7∗23.125+25.2∗23.125
Sai med 641 = =23.28%
68

23.2∗5.625+23.2∗6.875+20.8∗8.75
Sai med 656 = =¿22.47%
21

20.3∗13.75+21.1∗18.125+22.3∗13.125
Sai med 676 = =21.2%
45

o Saturația medie pe zăcământ este:

n

∑ ( S ai) i medS ∙ A i
Sai med zăc= i=1 n

∑ Ai
i=1

17
 23.28∗149600+21.2∗200500+22.47∗139000+21.5∗234600
Sai med zăc= =¿21.97%
723700

2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r –

Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul căruia se exprimă

elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importantă în cadrul forţelor care
determină deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaţiei volumului cu presiunea şi volumul însuţi, şi anume:
1 dV
  
V dp , T  ct .

Se operează, în mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii şi cu un coeficient

de compresibilitate al porilor. Între cei doi există o legătură:
r  m   p
.
Pentru cazul de faţă, când avem roci predominate nisipuri coeficientul de compresibilitate
−10 −1
va fi: β r =1. 5⋅10 Pa , unde:
β r =m⋅β p

❑ 1.5∗10−10 −10 −1
β p= = =6.83 ∙10 Pa
m 21.94∗10 −2

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Volumul brut reprezinta volumul total al zăcământului de hidocarburi, delimitat in culcus si

in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru determinarea
acestui volum se foloseste relatia:

Vb= Ap∙hmed

unde:
Vb - volulul brut al zăcământului;

18
Ap - aria productiva;
hmed - grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia:

hmed=
∑ hi∙ Ai = ( h 1∙ A 1 )+ ( h2 ∙ A 2 )+ ( h3 ∙ A 3 ) +( h 4 ∙ A 4 )
∑ Ai A 1+ A 2+ A 3+ A 4

21∗234600+ 45∗200500+ 68∗149600+21∗139000

hmed= =37.36m
234000+200500+149600+139000

Vb=723700¿ 37.36 = 27037432 m3

2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori și fisuri. Determinarea volumului de

pori al rocii rezervorului este absolut necesară pentru evaluarea, în continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:
V p=V b ∙ mmed z
unde
Vp – volumul brut al zonei productivă
mmed z – porozitatea medie in zona productivă
V p=27037432∙ 0.2194=5 932012 m3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI

1
N=Ap∙hz∙mmedz∙(1-Sai) ∙ unde:
bt 0
Ap – aria productiva
hz – grosimea medie a zăcământului
mmedz – porozitatea medie pe zăcământ
Sai – saturatia in apa ireductibila pe zăcământ
bt0 – factorul de volum al titeiului la presiune initiala
(se citeste din diagrama)

19
 1
N=723700*37.36∙0.2194∙(1-0.2197) ∙
1.2
N=3.85*106 m3

2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE

M=N∙r0 r0=86 Nm3/m3

M=3.85*106 *81.25=312.812*106Nm3

CAP.3. PROPRIEȚĂȚILE MEDIULUI FLUID

3.1 PROPRIETĂȚILE ȚIȚEIURILOR

3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR ÎN ȚIȚEI – RAȚIA DE SOLUȚIE rs

Rația de soluție se definește ca fiind cantitatea de gaze ȋn m 3 N/m3, dizolvată într-un m3 de

țiței, în condiții de zăcământ.
Se citește din diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL ȚIȚEIULUI bt

Factorul de volum monofazic al țițeiului bt se definește ca fiind raportul dintre volumul

ocupat de o anumită cantitate de țiței în condiții de zăcământ și volumul ocupat de aceeași
cantitate de țiței în condiții standard.
Factorul de volum al țițeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzând de
mărimea rației de soluție, în sensul că un țiței cu rația de soluție mare va avea și un factor de
volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc:

20
bts- factorul de volum al țițeiului la presiunea de saturație psat
bto- factorul de volum la presiune inițială, p0

3.1.3 VÂSCOZITATEA DINAMICĂ A ȚIȚEIULUI μt

Vâscozitatea dinamică scade cu creșterea temperaturii. Între p0 și ps vâscozitatea țițeiului

se reduce cu scăderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturație, vâscozitatea
crește cu reducerea presiunii, fenomen datorat ieșirii gazelor din soluție.
Se citește din diagrama din anexa 4.
Acești parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 ȋn funcție de temperatura de
zăcământ.

TEMPERATURA DE ZĂCĂMÂNT
Tz=(Ht/a+Emed)× gradT + Tmed
unde
Emed- elevatia medie
gradT=0,03℃/m
Tmed= 9.8℃ temperatura mediului ambiant
E s 605 + E s 641 + E s 656 + E s 676 340+300+307+232
Emed . = = =294.75
4 4

Tz=(1308+294.75)∙ 0,03 + 9.8 = 57.8 ℃

Tz=57.8 ℃
p bt bg rs μg μt
bar - - Nm3/m3 cP cP
p0=255 1.2 - 81.25 - 2,66
-3
psat=219 1.21 6.25*10 81.25 20*10-4 2,5
pab=20 1.055 61.25*10-3 22.5 123*10-4 3.75

21
3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-β t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al

titeiului, βt..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
bts −bt 0
βt =
b ts ( p0− p s )

1.21−1.2
βt = =2.29 ∙ 10−4 ¿¯−1 ¿
1.21 ( 255−219 )

În diagrama de variaţie avem două domenii ȋn care factorul de volum al ţiţeiului, raţia de
soluţie şi vâscozitatea variază după legi diferite şi anume:
a) ȋntre presiunea iniţială şi cea de saturaţie
b) ȋntre presiunea de saturaţie şi cea de abandonare
Pab=20 bar
p0=255 bar
psat=219 bar

CAZUL 1 p=psat…p0 rs=constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.0=1.196

bt.sat=1.21

bt −b t 0 p 0− p ( p0 −p )( bt ,sat −bt , 0 )
= =¿ b t= + bt , 0
bt . sat −bt 0 p 0− psat p 0− psat

b t=( 255− p ) ¿¿

bt=1.27-2.77*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vâscozității:

µt.0=26.6 cP

22
 µt.sat=25.3 cP

μt −μ t . sat p− p sat ( p− p sat ) ∙ ( μt ,0−μ t , sat )

= =μ t=¿ + μt , sat
μ t .0 −μt . sat μt .0−μ t . sat p 0− psat

( p−219 ) ∙ ( 26.6−25 )
μt = +25
255−219

µt=15.36+0.044 p

CAZUL 2 p=pab…psat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

bt.ab=1.055
bt.sat=1.21

bt −b t .ab p− p ab ( p−p ab ) ∙(bt ,sat −bt , ab)

= = +bt ,ab
bt . sat −bt . ab psat −p ab p sat − pab

( p−20 ) ∙(1.21−1.055)
b t= + 1.055
219−20

bt=1.039+7.78*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

µt.ab=37.5 cP
µt.sat=25cP

μt −μ t . sat psat −p ( p sat − p ) ∙(μt , ab−μt ,sat )

= = + μt , sat
μ t . ab−μt . sat p sat − pab .t p sat − pabt

( 219− p ) ∙ ( 37.5−25 )
μt = + 25
219−20

µt=38.58 – 6.2*10-2 p
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rsab= 22.5 m³N/m³
rssat=81.25 m³N/m³

23
 r s−r sab p−p ab ( p− pab ) ∙(r s , sat −r s ,ab )
= = +22.5
r s . sat −r s . ab p sat − pab p sat − pab

( p−20 ) ∙(81.25−22.5)
rs= + 22.5
219−20

rs=16.6+0.295p m³N/m³

3.2. PROPRIETĂȚILE APELOR DE ZĂCĂMÂNT

3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR ÎN APA DE ZĂCĂMÂNT - G’

Solubilitatea gazelor ȋn apa de zăcământ este mult mai redusa decat ȋn țiței, dar nu este de
neglijat. Solubilitatea gazelor ȋn apă mineralizată de zăcământ se calculeaza cu relația:

X ∙Y
G ' =G 1−( 10000 )
Unde:
G- este solubilitatea gazelor (rația de soluție) ȋn apă distilata, in m³n/m³, pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizația (salinitatea) apei , ȋn meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecția salinității cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G=2.91 m³N/m³
XS.641=1394.26+128.96+35.27+1539+9.49+10 = 3116.98 mg.ech/l

XS.676=2194.03+225.05+120.51+2537.25+0.64+1.7=5079.18 mg.ech/l

X=4098.08 mg.ech/l

Y=0.055

3116.98 ∙ 0.055
(
G 'S 641 =2.91 ∙ 1−
10000 )
=2.86 m³ N / m³

5079.18 ∙ 0.055
(
G 'S 676 =2.91 ∙ 1−
10000 )
=2.828 m ³ N /¿

24
 G s' 641+ Gs' 676
G’ = = 2.844 m3N/m3
2
Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor în funcție de temperatură și presiune

Figura 3.2.Corecția salinității cu temperatura.

25
3.2.2 VÂSCOZITATEA DINAMICĂ A APEI DE ZĂCĂMÂNT -µa
Vâscozitatea dinamică a apei de zăcământ este un parametru sensibil ȋn special, la
variația structurii. Ea scade cu creșterea temperaturii și crește cu creșterea concentrației ȋn săruri.
Pentru determinarea vâscozității dinamice a apei de zăcământ vom determina:

 SALINITATEA PE SONDĂ

Y=Σyi (mg/l) – cantitatea de săruri

Y641=32067.98+2584.36+428.9+54572.92+455.83+610=90719.99 mg/l

Y676=50462.69+4510.12+1465.46+89971.88+30.85+103.7= 146544.7 mg/l

Ymed=118632.34 mg/l

1 l apa.......1 010 000 mg ...... 118632.34 mg saruri/l apa

100 mg ...... Y %

=> Y%=11.74 %
Pentru Y%=11.74%,Tz=57.8 °C,ba=1
Se determină dintr-o nomogramă vâscozitatea apei de zăcământ ȋn funcţie de
temperatura de zăcământ şi procentul de săruri.
Din nomograma va rezulta: µa = 0.59 *10-3 Ns/m2

26
Fig 3.3. Variația vâscozității dinamice a apei cu temperatura și salinitatea
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE- β 'a

Compresibilitatea apei este influențată de presiune, de temperatură, de concentrația în

electroliți (mineralizație) și de prezența gazelor in soluție.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zăcământ cu gaze în soluție se
poate calcula cu relația:
β 'a=β a ( 1+0,05 ∙G ' )
Unde:
βa-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
βa- se citeste din diagrama din figura 3.4
G’- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zăcământ
β a=4.03 ∙10−10 m 2 /N
G '=2.844 m3N /m 3
β 'a=β a ∙ ( 1+ 0.05∙ G ' )=4.03∙ 10−10 ∙ ( 1+0.05 ∙ 2.844 ) =4.6 ∙ 10−10 m2 / N

Figura 3.4.

27
 CAPITOLUL IV

STABILIREA ŞI AMPLASAREA REŢELEI SONDELOR DE

EXPLOATARE

Amplasarea raţională a sondelor este acea amplasare care asigură prducţia maximă de
ţiţei , cu cheltuieli minime . În acest sens , în practica exploatării apar două situaţii :
 se dă cumulativul pe zăcământ şi se cere să se amplaseze sondele de extracţie în aşa fel
încât să avem cheltuieli minime
 se dau resursele material şi se cere să se amplaseze sondele în aşa fel încât să se obţină
valoarea maxima a producţiei de ţiţei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de ţiţei se face înfuncţie de modul de manifestare a energiei de

zăcământ, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraţia geometrică a
zăcământului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zăcăminte de ţiţei tip bandă liniară , cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zăcăminte de ţiţei tip bandă liniară cu acvifer activ (fig 3.1) se
face în şiruri (rânduri) paralele, în raport cu conturul interior (limita ţiţei/apă pe culcuş), aceasta
deoarece sondele se inundă mai întâi pe culcuş. Numerotarea şirurilor începe dinspre conturul
petrolifer (limita ţiţei/apă) către conturul de închidere (C.I.).
Amplasarea începe cu fixarea ultimului şir de sonde (şirul k) ; acesta se fixează paralel cu
conturul de închidere al zăcământului la o distanţă de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a şirului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferenţă a şirului cu falia respectivă. O îndepărtare prea mare a şirului k de respectivul contur
ar face ca în volumul situat între şirul k şi C.I. să rămână o cantitate substanţială deţiţei nedrenat
de sonde.
După fixarea ultimului şir se măsoară distanţa d , dintre ultimul şir şi conturul ţiţei/apă pe
culcuş.

28
 Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracţie pe un zăcământ tip bandă liniară , cu acvifer
activ

Se determină distanţa între şiruri a :

d 310
a= = = 155 m
k 2

Unde:

d = distanţa de la ( ţ/a ) culcuş pana la ultimul şir de sonde

k= este numărul total de şiruri ( k = 2 )
a 1 = distanţa de la ( ţ/a ) culcuş până la primul şir de sonde
a 2= distanţa de la primul şir la al doilea şir de sonde
S= lungimea şirului

Se recomandă o distanţă optimă între şiruri de 150 – 200 m. Numărul de şiruri va fi în

funcţie de lungimea zonei respective L p. Distanţa dintre şirurile intermediare ( 2 , 3 k – 1 ) este
aceiaşi – egală cu a – şi rezultă din relaţia de mai sus . Distanţa de la conturul ţiţei/apă pe culcuş

29
la primul şir ( a 1 ) se alege mai mare decat a, având în vedere că primul şir este inundat mai
repede decât celelalte. Rezultă că distanţa dintre penultimul şir ( k – 1 ) şi ultimul şir ( k ) va fi a k
, mai mică decat a.

S-a constatat din practica exploatării, că exploatarea cu mai mult de două şiruri nu este
eficientă din punct de vedere al consumului energetic şi deci se recomandă ca în exploatare să fie
întotdeauna cel mult două şiruri, celelalte urmând să fie activate succesiv .
Se va proiecta în continuare numai modelul zăcământului pe care funcţionează două
şiruri simultan, indiferent de numărul de şiruri proiectate în vederea exploatării acestuia.
Astfel, distanţa de la conturul ţiţei/apă pe culcuş la primul şir de sonde de extracţie este:

a 1= 1.05 ∙ a= 1.05 ∙155 = 162.75 m

iar distanţa dintre penultimul şir şi ultimul şir va fi :

a k = 0.95 ∙ a = 0.95 ∙155 = 147.25 m

Numărul de sonde de pe şirurile intermediare se calculează cu relaţia :

S
n S=
2σ

unde :
S este lăţimea zonei productive ( fig 4.1 ), respectiv lungimea şirului de sonde ;
2σ i – distanţa dintre două sonde vecine de pe şirurile intermediare

Pe şirurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k – 1 ) numărul de sonde este acelaşi. Pe primul şir se

va amplasa un număr mai mic de sonde decât pe celelalte, având în vedere că şirul 1 va fi inundat
primul şi deci, sondele respective vor lucra o perioadă mai scurtă de timp. Notând cu n S 1 numărul
de sonde de pe primul şir, avem :

n S 1 = 0.88 ∙ nS

Pe ultimul şir se va amplasa un număr mai mare de sonde decât pe celelalte şiruri,
deoarece se va inunda ultimul şi în faza finală a exploatării va trebui să dreneze cât mai complet
zona productivă. Se notează cu n Sk numărul de sonde de pe ultimul şir şi avem:

n Sk = 1.36 ∙ nS

Distanţa dintre două sonde vecine de pe şirurile intermediare se determină cu ajutorul

diagramei din figura 4.2 . De menţionat că, în diagramă, r S are semnificaţia de rază redusă a
sondei. Se calculează cu expresia : lg(a/rs) şi, din punctul corespunzător acestei valori de pe
abscisă se duce o vertical până la intersecţia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralelă la
σi
abscisă şi se citeşte pe ordonată valoarea raportului . Cunoscând raza redusă a sondei ,r rs
rS

30
rezultă semidistanţa dintre două sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distanţă σ faţă de
faliile F 1 , respectiv F 2 ( fig 4.1 ) si la 2 σ i între ele .

31
 Fig. 4.2 Diagramă pentru determinarea distanţei dintre sonde
Cunoscând diametrul coloanei de exploatare ( Dc ), se poate determina raza sondei de
extracţie.
Dc – diametrul sondei
1
Dc = 5 2 in = 13.97 cm
DS – diametrul sapei
D S = 7 in = 17.78 cm
D
Raza sondei :r S = S = 8.89 cm
2

Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
d 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
n 46 42 38 32 26
r rs 0.117 0.186 0.241 0.227 0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus şi cu ajutorul
relaţiei propuse de Sciurov.
Relaţia de calcul la razei reduse este:

425
ln r rs = ln r s−
[ ( l+ 1.5 ) n∙ d
+ 0,6
]
Unde :r s – raza sondei după sapă, în cm
r rs – raza redusă a sondei
l – lungimea canalului perforaturii realizate în strat , în cm
n – numărul de perforaturi pe metru liniar de coloană
d – diametrul perforaturii , în cm

425 425
ln r rs 1= ln (8,89)−
[ ( 4,7+1.5 ) 46 ∙0,4
+ 0,6 = 2.18 –[
]
114.08
+0.6 ] = 2.18 – 4.32 = -2.14

r rs 1 = eln rrs1= e—2.14 =0.117 cm

425
+ 0,6 = 2.18− 425 +0.6 =2.18−3.86=−1.68
ln r s= ln (8,89)−
[ ( 4,7+1.5 ) 42∙ 0,5 ]
130.2 [ ]
r rs 2 = = eln rrs2= e-1.68 =0.186 cm

425 425
ln r s= ln (8,89)−
[ ( 4,7+1.5 ) 38 ∙ 0,6
+ 0,6 =2.18−
]
141.36 [ ]
+0.6 =2.18−3.6=−1.42

32
r rs 3 = eln rrs3= e-1.42 =0.241 cm

425
+ 0,6 = 2.18− 425 +0.6 =2.18−3.66=−1.48
ln r s= ln (8,89)−
[ ( 4,7+1.5 ) 32 ∙0,7 ] [ ]
138.8
r rs 4 = e = e =0.227 cm
ln rrs4 -1.48

425
+ 0,6 = 2.18− 425 +0.6 =2.18−3.89=−1.71
ln r s= ln (8,89)−
[ ( 4,7+1.5 ) 26 ∙ 0,8 ] [ 128.96 ]
r rs 5 = eln rrs5= e-1.71 =0.180 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru r rs , respectiv combinaţia optimă .

r rs = 0.241 cm

Pentru determinarea numărului de sonde pe fiecare şir se citeşte din aceeaşi

diagramă(4.2) valoarea expresiei :

a 15500
lg =lg = 4.8
r rs 0.241

Se citeşte din diagrama (4.2) valoarea raportului:

σi
= 2∗104 ⇒ σ i = 0.241∗2∗10 4 ⇒ σ i = 4820 cm = 48.20 m
r rs

Se calculează distanţa dintre sonde :

2σ i = 96.4 m ; la scara hărţii

2σ i = 1.93 cm ( distanţa dintre sonde ) ;

Numărul de sonde de pe şirurile intermediare se calculează cu relaţia :

S 1100
nS = = = 11.51 sonde
2 σ 96.4
s=222 mm
s=222*5=1110 mm
Numărul de sonde pe primul şir se calculează cu relaţia :

33
 n S 1 = 0.88 ∙ nS = 0.88 ∙ 11.51= 10.12⇒10 sonde pe şirul 1

Numărul de sonde pe ultimul şir se calculează cu relaţia :

n S 2 = 1.36 ∙ nS = 1.36 ∙11.51 =15.65⇒ 16 sonde pe şirul 2

Se recalculează semidistanţa între sonde pe şirul 1 :

S 1110
σ1 = = = 55.5 m
2∙ n1 2∙ 10
σ 1 =11.1 mm( pe harta)
Se recalculează semidistanţa între sonde pe şirul 2 :

S 1105
σ2 = = = 34.68 m
2∙ n2 2∙ 16
σ 2=6.93 mm( pe harta)

a a1 a2 ns ns1 2 σ1 σ1 ns2 2 σ2 σ2
m m m - - m m - m m
m 155 162.75 147.2 11.5 10 111 55.5 16 69.36 34.68
5
mm 31 32.55 29.45 22.2 11.1 13.87 6.93

( Se face amplasarea sondelor la scară pe hârtie milimetrică )

34
 CAPITOLUL V

CALCULUL DEBITELOR POTENȚIALE

Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic, adică perfectă după modul
și gradul de deschidere se poate calcula cu relația:
2 ∙ π ∙ k t ∙ ht ∙ ∆ p
q t=
R
μt ∙ bt ∙ ln C
r rs
unde: k t – permeabilitatea efectivă față de țiței- pe zăcământ(mD)
k|¿|¿ – permeabilitatea absolută
ht – grosimea efectivă a stratului saturat cu țiței – pentru fiecare sondă(cm)
∆ p – căderea de presiune strat-sondă(bar) ∆ p=p strat −p sondă
μt – vâscozitatea dinamică a țițeiului(cP)
r rs – raza redusă a sondei (cm)
b t – factorul de volum al țițeiului
Rc - raza de contur(raza de influență a sondei), semidistanța dintre două sonde situate pe
aceiași falie (σ) sau dacă sonda este apropiată de falie se ia dublul distanței pâna la falie(cm).
k t=( 0,6 ÷ 0,8 ) × k|¿|=0,7 × 599.2= 419.44mD ¿
k|¿|=k zac ¿

Valorile μt și b t se citesc pe curbele de comportare din tema de proiect.

35
Sonda 605
∆ p=1 ¯¿
2∙ π ∙ k t ∙ ht ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 419.44 ∙10−15 ∙16 ∙ 1∙ 105 ∙ 86400
q t 605 = =
RC 50
μt ∙ bt ∙ ln 2.5∙ 10−3 ∙ 1.196∙ ln
r rs 0,241∙ 10−2
q t = 137.38 cm3/s =11.87 m3/zi
∆ p=1,5 ¯¿
q t =206.07 cm3/s =17.8 m3/zi
∆ p=2 ¯¿
q t =27..76 cm3/s =23.74 m3/zi

∆ p=2,5 ¯¿
q t=343.45 cm3/s =29.67 m3/zi

Sonda 641
∆ p=1 ¯¿
2 ∙ π ∙ k t ∙ ht ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 432.42 ∙10−15 ∙ 45 ∙ 1∙ 105 ∙ 86400
q t 641 = =
RC −3 50.22
μt ∙ bt ∙ ln 2.5 ∙ 10 ∙1.196 ∙ ln
r rs 0,241∙ 10−2
q t =386.25 cm3/s =33.372 m3/zi
∆ p=1,5 ¯¿
q t =579.37 cm3/s =50.058 m3/zi
∆ p=2 ¯¿
q t =772.495 cm3/s =66.744 m3/zi
∆ p=2,5 ¯¿
q t=965.18 cm3/s =83.43 m3/zi

Sonda 656
∆ p=1 ¯¿

36
 2∙ π ∙ k t ∙ ht ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 432.42∙ 10−15 ∙ 13 ∙1 ∙10 5 ∙ 86400
q t 656 = =
RC −3 50
μ t ∙ b t ∙ ln 2.5 ∙ 10 ∙1.196 ∙ ln
r rs 0,241 ∙ 10−2
q t =111.63 cm3/s =9.645 m3/zi
∆ p=1,5 ¯¿
q t =167.36 cm3/s =14.46 m3/zi
∆ p=2 ¯¿
q t =223.26 cm3/s =19.29 m3/zi
∆ p=2,5 ¯¿
q t=279 cm3/s =24.11 m3/zi

Sonda 676
∆ p=1 ¯¿
2∙ π ∙ k t ∙ ht ∙ ∆ p 2∙ π ∙ 432.42∙ 10−15 ∙ 46 ∙ 1∙ 105 ∙ 86400
q t 676 = =
RC 79.28
μ t ∙ b t ∙ ln 2.5∙ 10−3 ∙ 1.196∙ ln
r rs 0,241∙ 10−2
q t =519.71 cm3/s =44.9 m3/zi
∆ p=1,5 ¯¿
q t =779.5 cm3/s =67.35 m3/zi
∆ p=2 ¯¿
q t =1039.34 cm3/s =89.8 m3/zi
∆ p=2,5 ¯¿
q t=1299.18 cm3/s =112.25 m3/zi

n
Q t =∑ q ti
i=1

Qt ¿ ¿=1154.93 cm3/s =99.787 m3/zi

Q t ¿ ¿=1732.257 cm3/s =149.668 m3/zi

37
 Q t ¿ ¿=2307.869 cm3/s =199.574 m3/zi
Qt ¿ ¿=2887.25 cm3/s =249.46 m3/zi

Datele se centralizează în tabelul 5.1

k ht RC Δp qt
Sonda nr. mD cm cm bar 3
cm /s m3/zi
1 137.38 11.87
605 432.42 1600 5000 1,5 206.07 17.8
2 274.76 23.74
2,5 343.45 29.67
1 386.25 33.372
641 432.42 4500 5022 1,5 579.37 50.058
2 772.495 66.744
2,5 965.18 83.43
1 111.63 9.645
656 432.42 1300 5000 1,5 167.36 14.46
2 223.26 19.29
2,5 279 24.11
1 519.71 44.9
676 432.42 4600 7928 1,5 779.5 67.35
2 1039.34 89.8
2,5 1299.18 112.25
Tabelul 5.1

5.1. Calculul cumulativului de țiței și al factorului de recuperare

38
 Rezervele se exprimă în condiții standard. Se raportează rezervele calculate în condiții de
zăcământ la factorul de volum al țițeiului, considerat la presiunea inițială p0−bt 0 . Estimarea cât
mai exactă a rezervelor este în funcție de cantitatea estimată a parametrilor indicați.
Rezerva de țiței se calculează cu următoarea relație:
1
N= A p × h ×m ×(1−S ai )×
bt 0
1
N=835450× 31× 0,2136 × ( 1−0,34 ) ×
1,186
N=3656 143.58 m3

Cumulativul de țiței anual se calculează cu relația:

∆ N an=Qt ×365
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿
∆ N an¿ ¿

Pentru a vedea eficiența în timp a procesului de exploatare, în funcție de debitele

potențiale se va calcula un factor de recuperare ε. Factorul de recuperare într-un an este
considerat ca având valori cuprinse între 2 și 3 %. Acest factor se va calcula cu următoarea
formulă:
∆ N an
ε=
N
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿
ε ¿¿

39
 Tabelul 5.2.
∆p Qt ∆ N an ε an
bar m3/zi m3 %
1 99.787 36422.25 0.99
1,5 149.668 54628.82 1.494
2 199.574 72844.51 1.99
2,5 249.46 91052.9 2.49

Se alege debitul de țiței a cărei valoare se încadrează pentru ε an între 2 și 3 %.

Qt =¿249.46m3/zi

40