UNDE MECANICE

 Pe marile stadioane, spectatorii înşişi devin, din când în când,

protagoniştii unui spectacol, care antrenează, rând pe rând, zeci
de mii de oameni. Este suficient ca doar câteva zeci de oameni
să se ridice brusc în picioare, apoi să se aşeze. Cei aflaţi lângă,
se vor ridica şi ei, cu oarecare întârziere. Astfel, mişcarea în sus
şi în jos a spectatorilor se transmite, din aproape în aproape, de
jurminus;împrejurul întregului stadion!
 Niciunul dintre spectatori nu se
deplasează de jur−împrejurul
stadionului, doar "perturbaţia"
produsă de ridicarea şi aşezarea
lor pe scaune se transmite, din
aproape în aproape.
 Spectacolul oferit de spectatorii
înşişi este asemănător unui "val"
care avansează cu aproximativ
12 m/s de jur−împrejurul
stadionului.
 Astfel de perturbaţii care se
răspândesc din aproape în aproape
se petrec în permanenţă în jurul
tău. Valurile, sunetele, lumina,
trepidaţiile solului şi transmisiile
radio sunt doar câteva exemple!
 Fenomenul de propagare, din aproape în
aproape, a unei perturbaţii se numeşte
undă.

 Unda transportă energie prin spaţiu,

transportul de energie realizat de undă
are loc fără transport de substanţă.

 Când perturbaţia care se propagă este de

natură mecanică (o deplasare), unda
este numită undă mecanică.

 Dacă în mediul material perturbat se

manifestă numai forţe elastice, unda este
o undă elastică.

 Undă plană o undă care se propagă pe o

singură direcţie, cu amplitudine
constantă.
 Se numesc puncte de fază egală punctele din mediul de
propagare a undei care oscilează în fază (au permanent
vectorii de oscilaţie egali în mărime şi cu aceeaşi tendinţă
de variaţie – creştere sau scădere).

 Distanţa dintre două puncte de fază egală vecine, succesive

pe direcţia de propagare, se numeşte lungime de undă (λ).
= distanţa parcursă într+o perioadă.

 Se numesc suprafeţe de undă sau suprafeţe de fază egală

suprafeţele închise, în jurul centrului de oscilaţie, pe care
se dispun punctele de fază egală.

 Front de undă locul geometric al punctelor la care a ajuns o

undă, la un moment dat.
In dreptul frontului de undă are loc
un transfer de energie între
particulele deja perturbate şi cele
care urmează a fi perturbate, ca în
cazul oscilatorilor cuplati. Astfel, o
undă transferă energie din locul
unei perturbaţii iniţiale, către toate
particulele care pot interacţiona.
Toate corpurile sunt alcătuide din
particule care pot interacţiona.
Orice perturbare a vreunei particule
determină transferul de energie, din
aproape în aproape, către toate
particulele care interacţionează.
Aşadar, o undă reprezintă o
modalitate de a transfera energie la
distanţă, fără transport de particule!
 Clasificare după forma suprafeţei de undă

Unde sferice Unde plane

suprafeţele de undă sunt sfere concentrice Suprafeţele de undă sunt plane
 Viteza UNDEI (viteya de fază) este viteza de propagare
a frontului de undă, adică a fazei.
v=λ/T
λ este lungimea de undă
T este perioada de oscilaţie a punctelor materiale din mediul în care
se propagă unda

Clasificarea undelor după direcţia de oscilaţie

a particulelor mediului

Unde transversale Unde longitudinale

 Undă transversală acea undă la care direcţia de
oscilaţie a particulelor din mediu este
perpendiculară pe direcţia de propagare a undei.
 Viteza de propagare a unei unde transversale
într-o coardă este dată de relaţia:
v = [ T/μ ]½
T= tensiunea la care este solicitată coarda
μ = m/L este masa unităţii de lungime a corzii.

Twave.exe
 Undă longitudinală acea undă la care direcţia de
oscilaţie a particulelor din mediu este paralelă cu
direcţia de propagare a undei.
 Viteza de propagare a unei unde longitudinale
este dată de relaţia:
v = [ E/ρ ] ½
E = modulul de elasticitate
longitudinal (modulul lui Young)
ρ = densitatea mediului
de propagare a undei
 Modelul undei plane

Punctul O al unui mediu elastic oscilează

armonic după legea
y= A sin t
Cum te aştepţi să oscileze un punct P al
acestui mediu elastic, aflat la coordonata x
faţă de punctul O?
 REPREZENTĂRI GRAFICE

 Legea de mişcare a oscilatorului liniar armonic:

y = A sin (ω t + φ) , φ = 0
Legea de mişcare
A (m) 3 3 3 3
3

ω (rad/s) 90 90 90 90 2

y (m )
t (s) 0 1 2 3 0
0 1 2 3 4
-1
y (m) 0 2.68199 -2.40346 -0.52814
-2

-3
t (s )
EXEMPLE DE UNDE MECANICE
 1. UNDE SONORE
 Sunetele sunt vibraţii mecanice care se propagă în medii continuu deformabile sub formă de
unde longitudinale şi provoacă senzaţii sonore urechii umane
 Sunetele produse de o sursă sonoră se propagă prin unde longitudinale în medii elastice
(continuu deformabile) şi ajung la urechea noastră.
 Viteza undelor sonore (între anumite limite) depinde de proprietăţile mediului, de tipul undei şi
de temperatură.
 Proprietăţile sunetelor (depind de sursă şi de receptor) :
a) înălţime; b) intensitate (tărie); c) timbrul
 La distanţă mare de sursa sonora, undele sferice pot fi considerate unde plane (cel mai
frecvent tip întâlnit in fluide). Receptorul de unde sonore recepţionează undele ce se propagă
pe o anumită direcţie, ecuaţia devenind unidimensională :
e = A sin (ω t – φ).
 În cazul în care două surse sonore (ex. diapazon) emit unde cu frecvenţe foarte apropiate nu
se mai percep două sunete distincte ci un singur sunet cu intensitate variabilă oscilatorie.
Acest fenomen poartă denumirea de bătăi şi se poate explica prin suprapunerea celor două
unde. Accesaţi următoarea adresă şi veţi găsi o ilustrare virtuală a fenomenului de bătăi :
http://www.walter-fendt.de/ph14ro/beats_ro.htm
Primele două diagrame arată dependenţa de timp ale elongaţiilor (y1 respectiv y2) a două
unde de aceeaşi amplitudine. Elongaţia y a undei rezultante la un moment de timp rezultă din
adunarea elongaţiilor individuale (y = y1 + y2). Din diagrama de jos rezultă cum depinde
această elongaţie y de timp t. Variaţiile periodice ale intensităţii sonore observate rezultă din
oscilaţiile amplitudinii oscilaţiei rezultante.
 2. UNDE SEISMICE
 Când are loc o fisură sau deplasare bruscă în scoarţa pământului,
energia radiază în exterior sub forma unor unde seismice.

simulare unde seismice.swf

 În fiecare cutremur, există mai multe tipuri de unde seismice.

 UNDE SEISMICE

UNDE
DE SUPRAFAŢĂ
UNDE INTERNE
Se propagă de-a
Se propagă prin
lungul
interiorul pământului
unor anumite
suprafeţe

Unde Stoneley
Unde de tip
care se propagă la Unde canal
Love (L) sau de
o suprafaţă de care se propagă
Unde longitudinale Unde transversale tip Rayleigh (R)
discontinuitate din de-a lungul unui
numite şi unde P numite şi unde S care se propagă
interiorul strat din interiorul
la suprafaţa
Pământului Pământului
Pământului
 Undele primare, denumite şi unde P sau unde de comprimare, se propagă cu o
viteză de aproximativ 1 până la 5 mile pe secundă (1.6 până la 8
kilometri/secundă), depinzând de materialul prin care se deplasează. Această
viteză este mai mare decât cea a altor unde, astfel încât undele P ajung înaintea
celorlalte la o anumită suprafaţă. Ele se pot deplasa prin substanţe solide, lichide
şi gazoase, şi astfel vor pătrunde prin scoarţa pământului. Atunci când se
deplasează prin rocă, undele pun în mişcare particule minuscule de rocă, înainte
şi înapoi, îndepărtându-le şi apropiindu-le, pe direcţia pe care circulă unda.
Aceste unde ajung de obicei la suprafaţă sub forma unei bufnituri bruşte.

wave-primary.swf

 Undele secundare, denumite şi unde S sau unde de tăiere, ajung la suprafaţă

puţin în urma undelor P. În timp ce aceste unde sunt în mişcare, ele deplasează
în afară particule de rocă, împingându-le perpendicular cu calea undelor. Astfel
rezultă prima perioadă de ondulare asociată cutremurelor. Spre deosebire de
undele P, undele S nu se deplasează direct prin pământ. Ele circulă doar prin
materiale solide, astfel încât sunt oprite de stratul lichid din interiorul pământului .

wave-secondary.swf
 TEST DE VERIFICARE
UNDE MECANICE

1. Ecuaţia undei plane este:

a) y=A sin 2π((t/T) - (x/λ))
b) y=A sin ((t/T) - (x/λ))
c) y=A cos ((t/T) + (x/λ))
2. Între diferenţa de fază Δφ şi diferenţa de drum Δx
există relaţia:
a) Δφ = π Δx / λ
b) Δφ = 2π Δx / λ
c) Δφ = λΔx / 2π
3. Ecuaţia de mişcare a unui oscilator elastic este
y=10 sin ((π t/4) + (π /2)) (m)
A. Valoarea frecvenţei de oscilaţie este:
a) (1/8) Hz; b) 8 Hz; c) 2 Hz
B. Faza iniţială a oscilatorului este :
a) (π /2) rad; b) (-π /2) rad; c) -2 rad
C. Viteza maximă a oscilatorului valorează :
a) (2,5) m/s; b) (10) m/s; c) (2,5 π) m/s
4. Ecuaţia de mişcare a unui oscilator defazat cu 2 s înaintea
oscilatorului care are ecuaţia y=10 sin ((π t/4) - (π /2)) (m) este:
a) y=10 sin ((π t/4) + π) (m)
b) y=10 sin (π t/4) (m)
c) y=10 sin ((π t/4) - (π /2)) (m)
 REZULTATE TEST
 Testul a fost aplicat elevilor clasei a XI-a C
 Numărul de elevi care au participat la test: 26

Notă 5 6 7 8 9 10
Nr. de elevi 1 3 7 10 4 1

Nr. de elevi

1 1
4 3

10
 RĂSPUNS CORECT
 FELICITĂRI !
 Revenire test :
- diapozitiv 14
- diapozitiv 15
 RĂSPUNS INCORECT
 MAI ÎNVAŢĂ !
 Revenire test :
- diapozitiv 14
- diapozitiv 15