Sunteți pe pagina 1din 18

TEHNOLOGII CU ULTRASUNETE

3.1. GeneralităŃi teoretice

Prelucrarea cu ultrasunete are la bază transformarea energiei electrice în energie


mecanică de oscilaŃie a sculei. Un corp care vibrează transmite o parte din energia sa
de vibraŃie particulelor mediului de contact. Într-un mediu elastic, perturbaŃia se
propagă formând undele elastice, care iau, alternativ, forma unei compresiuni sau a unei
expansiuni. Undele acustice sunt o categorie de unde elastice.

3.1.1. Clasificarea undelor acustice


3.1.1.1. FuncŃie de frecvenŃă
♦ unde infrasonore-cu frecvenŃe inferioare frecvenŃei celui mai grav sunet
perceput de organul auditiv al omului 0,5...20 Hz ;
♦ unde sonore-cu frecvenŃe ce impresionează organul auditiv- 16 ⋅ 103...1010 Hz
♦ unde hipersonore-cu frecvenŃe foarte ridicate, 1010...1014 Hz , supuse legilor
mecanicii cuantice şi lungimi de undă comparabile cu distanŃele interatomice.
Regiunea mediului elastic aflat în stare de vibraŃie, sediu al undelor acustice, se
numeçte câmp acustic. ïn mod particular, câmpul acustic poate fi: câmp sonor, când
undele acustice produc senzaŃie de sunet sau câmp ultrasonor, când undele acustice nu
impresionează organul auditiv. Locul geometric al punctelor din cââmpul acustic aflate
în fază la un moment dat se numeçte frontul undei [1], [4].

3.1.1.2. FuncŃie de traiectoria particulelor mediului


♦ unde longitudinale - traiectoria este liniară çi deplasarea particulelor
mediului se face în direcŃia propagării undei. Undele longitudinale produc
compresii şi rarefieri succesive în fluide şi gaze, iar în solide eforturi
alternative de întindere şi ccmpresiune.

DirecŃia de mişcare DirecŃia de propagare


particulă mediu undă

λ
rarefiere

Fig. 3.1. Unde sonore longitudinale


♦ unde transversale - traiectoria undei este liniară iar deplasarea particulelor
mediului se face pe direcŃie perpendiculară traiectoriei undei; se mai numesc
ELECTROTEHNOLOGII

de alunecare çi se formează numai în medii solide.

DirecŃia de mişcare
a particulei DirecŃia de
propagare

Fig. 3.2. Unde sonore transversale

♦ unde de torsiune - traiectoria particulelor mediului este circulară, într-un plan


perpendicular pe direcŃia de propagare a frontului de undă, iar mediul are
dimensiuni finite. Apar în medii solide de tipul barelor solicitate la torsiune.
♦ unde Rayleigh - traiectoria particulor este un cerc conŃinut într-un plan paralel
cu direcŃia de propagare şi cu centru poziŃia de repaus. Apar pe suprafaŃa de
saparare a două medii, numite şi unde de suprafaŃă. Ele sunt generate çi de
cutremure de pămâânt şi se propagă pe distanŃe mari. Se utilizează în
defectoscopia nedistructivă ultrasonoră pentru evidenŃierea defectelor
superficiale.
♦ unde Lamb - unde elastice generate în plăci subŃiri cu caracteristici de
tensiune dependente de lungimea de undă corespunzătoare mediului de
propagare.
ProprietăŃile undei ultrasonore sunt:
 lungime de undă mică;
 acceleraŃie foarte mare a particulei;
 posibilitatea concentrării unui fascicul ultrasonic @n direcŃia dorită;
 posibilitatea de focalizare a energiei acustice @ntr-un spaŃiu limitat
fără să afecteze mediul @n care se propagă.
Caracteristicile undei sonore:
∗ Viteza de propagare a undelor longitudinale:
E ⋅ (1 − σ )
CL = (3.1)
ρ ⋅ (1 + σ ) ⋅ (1 − 2 ⋅ σ )
∗ Viteza de propagare a undelor transversale:
G
CTt = (3.2)
ρ ⋅ 2 ⋅ (1 + σ )
unde: E- modulul de elasticitate longitudinal [ N / cm2 ] ; G - modulul de elasticitate
transversal [ N / cm2 ] ; ρ - densitatea mediului [ kg / m3 ] ; σ - coeficientul lui Poisson.
∗ ImpedanŃa acustică a mediului:

Z = ρ ⋅ CL(T ) (3.3)
∗ Atenuarea

2
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

H
a = 20 log [dB ] (3.4)
H2
unde: H1, H2 - amplitudinile oscilaŃiilor @n cele două puncte unde s-a definit atenuarea.
Ïn tabelul 3.1 sunt prezentate caracteristicile unor medii frecvent utilizate.
Undele sonore suferă fenomene de reflexie şi refracŃie cu respectarea relaŃiei:
sin α1 c2
= (3.5)
sin α 2 c1

α1 α1

c1

c2

α2

Figura 3.3 Referitor la reflexia şi refracŃia unde sonore

Tabelul 3.1
Mediul CL [m s ] CT [m s ] [
Z Kg ]
sm 2 ⋅ 10 6
Aluminiu 6350 3100 17
Cupru 4600 2200 42
Plumb 2160 700 24
OŃel 5850 3230 46
Wolfram 5150 2870 99,8
Apă 1450 - 1,5
Sticlă 5700 3480 14,5
Aer 330 - 420⋅10-6

Din cauza divergenŃei fasciculului ultrasonor densitatea de energie scade pe


măsură ce distanŃa de la sursă creşte.

3.1.2. Metode de generare a ultrasunetelor

 Generarea ultrasunetelor pe cale aero çi hidrodinamică, folosind cavităŃi


rezonante; se obŃin randamente çi puteri reduse.
 Generarea de ultrasunete pe cale ionică, cu ajutorul unui gaz ionizat supus
unui câmp alternativ cu frecvenŃă ultrasonoră. Prin oscilaŃia ionilor se
antrenează moleculele gazului, producând ultrasunete.
 Generarea de ultrasunete pe cale electrodinamică cu ajutorul unui dispozitiv
tip difuzor, a cărui membrană este @nlocuită cu un bloc metalic; când
frecvenŃa de excitaŃie este egală cu frecvenŃa proprie a blocului, acesta
oscilează cu o amplitudine mare şi produce ultrasunete cu randament bun.
 Efectul magnetostrictiv este o consecinŃă a proprietatăŃii unor materiale

3
ELECTROTEHNOLOGII

feromagnetice de a-şi modifica dimensiunile sub acŃiunea unui câmp magnetic


variabil..
Se poate scrie:
dl
dl = M * dB ; dB = M ' (3.6)
l
unde : l - lungimea barei, dB, dl,- variaŃiile elementare ale inducŃiei magnetice şi ale
lungimii, M , M ' sunt coeficienŃi de material. Conform relaŃiilor se evidenŃiază faptul
că orice variaŃie de inducŃie magnetică produce o variaŃie magnetostrictivă çi invers.
VariaŃia dimensională produsă de câmpul magnetic poate fi pozitivă (alungire) sau
negativă (comprimare ) @n funcŃie de tipul materialului şi depinde neliniar de
intensitatea câmpului [43], [44].

∆l
ă%ş
l

Ni(-)
30

Permaloy
20
(+) (+)

10

103 2 ⋅ 103 H ăA⋅Spş

Fig. 3.4.

Materialele cu proprietăŃi magnetostrictive utilizate frecvent sunt [19]:


- materiale feromagnetice pure: Ni, Co, Fe;
- aliaje: permendur (49% Co, 49% Fe, 2%Va), alfer (13,8% Al, 86,2 Fe),
permaloy (45% Ni, 55% Fe), hipernik (50% Ni, 50% Fe), supermalloy (66% Ni, 34%
Fe);
- ferite - combinaŃii @ntre oxidul unei metal oarecare şi oxidul de fier (ex. ferita).
VariaŃia dimensională sau deformaŃia specifică şi sensul acesteia depinde de
natura materialului, tratamentul termic şi intensitatea câmpului magnetic aplicat.
Generatoarele de unde ultrasonore construite pe acest principiu au puteri de
ordinul sutelor de waŃi şi frecvenŃa până la 400 kHz. Randamentul maxim se obŃine
pentru frecvenŃa egală cu frecvenŃa de rezonanŃă mecanică a blocului magnetostrictiv.
Efectul piezoelectric este o consecinŃă a proprietăŃii unor materiale de a se
deforma sub acŃiunea câmpului electric.
U
P =k ⋅ (3.7)
g
unde: U- tensiunea aplicată, g - grosimea materialului, k - constanta de material de
natură piezoelectrică, P - presiunea de natură piezoelectrică ce apare. Dacă grosimea
unui material piezoelectric suferă o variaŃie sub influenŃa unei solicitări mecanice
exterioare, apare o densitate de sarcină electrică (efect piezoelectric direct):
dg
σ = k' (3.8)
g

4
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

SubstanŃele ce prezintă efecte piezoelectrice sunt: cuarŃul, sarea Seignette, sulfatul


de litiu, titanatul de bariu, zirconiu de plumb şi titan (ZPT). VibraŃiile produse de aceste
substanŃe pot ajunge până la frecvenŃe de ordinul megaherŃilor.

3.2. AplicaŃii ale ultrasunetelor


3.2.1. Prelucrarea materialelor cu ultrasunete
3.2.1.1. Principiul prelucrării prin eroziune cu ultrasunete
Prelucrarea dimensională cu ultrasunete foloseşte efectele erozive ale unor
particule abrazive activate de oscilaŃiile ultrasonore ale sculei. Particulele pot fi @n
suspensie sau fixate pe sculă. Această prelucrare se aplică la materiale cu fragilitate
ridicată, densitate nu prea mare şi care nu suferă deformaŃii plastice @nainte de rupere:
ceramica, sticla, cuarŃul, siliciul, feritele etc.

Suspensie abrazivă Obiect de transfer


Fs

vs
v

Granulă Bulă de SpaŃiu de lucru Particulă Obiectul


abrazivă cavitaŃie abraziv prelevată prelucrării

Figura 3.5. Principiul prelucrării prin eroziune ultrasonică

Cu bune rezultate se aplică şi materialelor ce suferă deformaŃii plastice @nainte


de rupere: carburi metalice, oŃeluri călite, aliaje de titan etc. Materiale metalice cu
plasticitate ridicată - oŃelurile moi, aliminiu, cupru- nu se pot prelucra, @ntrucât există
pericolul @ncastrării granulei abrazive @n metal, fără a produce dislocări de material.
#n figura 3.5 este prezentată schema de principiu a prelucrării prin eroziune abrazivă
ultrasonică [1], [23], [36]. Energia cinetică de vibraŃie cu frecvenŃă ultrasonică a
obiectului de transfer OT, numit impropriu sculă, se transmite obiectului prelucrării OP
prin intermediul granulelor abrazive GA aflate @n suspensie lichidă circulată @n
spaŃiul de lucru.
Mecanismul prelevării de material din obiectul de prelucrat se explică prin
interacŃiunea a patru factori:
⇒ transmiterea directă a şocurilor dinamice ale obiectului de transfer prin
intermediul granulelor abrazive la obiectul de prelucrat ;
⇒ accelerarea şi impactul granulelor abrazive libere din spaŃiul de lucru cu
suprafaŃa obiectului de transfer ;
⇒ eroziunea cavitaŃională a lichidului suspensiei abrazive;
⇒ acŃiunea chimică a lichidului asociată cu proprietatea acestuia de a fi mediu de
cuplaj acustic bun @ntre obiectul de transfer , granulele abrazive şi obiectul

5
ELECTROTEHNOLOGII

de prelucrat @n transmiterea undelor de şoc.


Primul factor este dominant @n acŃiunea de prelevare a materialului din obiectul
de prelucrat . #ntre obiectul de transfer şi obiectul de prelucrat se crează o forŃă de
apăsare statică Fs = (0,01...15) daN pentru transmiterea şocurilor dinamice (efectul de
piston) ale obiectului de transfer cu frecvenŃă de oscilaŃie f =16...35 kHz . Sub acŃiunea
şocurilor dinamice ale obiectului de transfer , granulele abrazive mai mari crează
microfisuri @n stratul de suprafaŃă al obiectul de prelucrat. Microfisurile progresează
@n adâncime producând desprinderea de microparticule din obiectul de prelucrat.
Granulele abrazive trebuie să aibă o duritate mai mare decât obiectul de prelucrat. Sub
acŃiunea de oscilaŃie a obiectului de transfer, @n lichidul purtător de abraziv, de obicei
apă, apar solicitări de compresiune şi @ntindere ale acestuia. #n fazele de @ndepărtare
ale obiectului de transfer, lichidul este supus la tracŃiune producându-se ruperi @n masa
lui, formându-se microbule cavitaŃionale, favorizate şi de neomogenitatea lichidului. #n
fazele de apropiere ale obiectului de transfer de obiectul de prelucrat se produc
solicitări de compresiune ale lichidului; microbulele se distrug prin implozie, producând
şocuri hidraulice şi presiuni locale ce depăşesc 1000 daN/cm2. Sub acŃiunea undelor de
şoc hidraulice lichidul pătrunde @n reŃeaua fină de microfisuri produse @n stratul de
suprafaŃă fragil al obiectul de prelucrat, având efect de pană hidraulică @n prelevarea
de material. Un rol secundar @n prelevarea de material @l au efectele chimice,
electrochimice, termice ce @nsoŃesc cavitaŃia.
CirculaŃia suspensiei lichide abrazive @n spaŃiul de lucru se poate face:
⇒ la presiune atmosferică normală;
⇒ prin absorbŃia cu vid a suspensiei abrazive lichide din spaŃiul de lucru, care a
condus la mărirea de 1,5..3 ori a cantităŃii de material prelevat;
prin circulaŃie forŃată cu suprapresiune, având ca efect aceeaşi creştere a cantităŃii de
material prelevat. Deşi efectul de cavitaŃie se micşorează la creşterea presiunii, se
@mbunătăŃesc condiŃiile de cuplaj acustic ale lichidului @n transmiterea undelor de şoc
hidraulic de la obiectul de transfer la obiectul de prelucrat.

3.2.1.2. AgenŃi erozivi


#n spaŃiul de lucru eroziv coroborează efectele:
 şocurile dinamice directe şi indirecte cu frecvenŃă ultrasonică transmise de
la granulele abrazive la obiectul de prelucrat;
 efectul de eroziune cavitaŃională ultrasonică;
 undele de şoc hidraulice propagate prin mediul lichid.
Aceste efecte conduc la prelevarea de material din obiectul de prelucrat.
AgenŃii erozivi din spaŃiul de lucru eroziv sunt:
- granulele abrazive
- bulele de cavitaŃie ultrasonică
- undele de çoc hidraulic.
Obiectul de transfer se execută din materiale tenace, íncât materialul prelevat din acesta
să fie minim çi deci uzura redusă. Obiectul de transfer vibrează cu frecvenŃa f =16...35kHz çi
amplitudinea A =10...60µm [36], asigurând o viteză medie de oscilaŃie
v = 0.64...8.4 m / s , numită viteză principală, @n sensul căreia se produce efectul
eroziunii principale. Viteza de avans vs çi forŃa statică Fs asigură presiunea statică
medie @n spaŃiul de lucru eroziv, producând continuarea procesului eroziv. Există çi un

6
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

efect secundar eroziv ce realizează interstiŃiul lateral, datorită circulaŃiei suspensiei


abrazive çi eventualelor oscilaŃii transversale parazite ale obiectului de transfer.
Granulele abrazive cu diametru mediu echivalent 3...120µm , de obicei din
diamant, carbură de bor, carbură de siliciu, carborund, se găsesc ín număr mare @n
spaŃiul de lucru eroziv, 30000...100000 buc / cm2 . Sub acŃiunile de çoc dinamic generate
de obiectul prelucrării, granulele abrazive se uzează, fiind necesară circulaŃia suspensiei
abrazive pentru @nlăturarea granulelelor uzate çi evacuarea produselor de eroziune.
Lichidul suspensiei abrazive reprezintă mediul de cuplaj acustic @ntre obiectul
prelucrării, granulele abrazive çi obiectul de transfer, asigurând o propagare uçoară a
undelor de çoc. Cel mai bun lichid purtător al granulelor abrazive este apa care are
bune proprietăŃi de umectare, densitate suficientă pentru a susŃine @n suspensie
granulele abrazive, vâscozitate mică, conductibilitate termică mare, este netoxică çi
ieftină.

3.2.1.3. Caracteristicile procesului tehnologic


3.2.1.3.1. Generarea suprafeŃelor
Efectul de eroziune din spaŃiul elementar extins pe toată suprafaŃa frontală a
obiectului de transfer, dă o eroziune macroscopică, generând prin copiere spaŃială
suprafaŃa piesei.
Obiectul de transfer este purtătorul de informaŃie al coordonatelor spaŃiale ale
suprafeŃei generate, al cărui profil sau formă se reproduce cu un avansat grad de
precizie.
Generarea suprafeŃei piesei la prelucrarea prin eroziune abrazivă ultrasonică se
realizează, @n principiu, prin:
- copierea spaŃială a formei obiectului de transfer [36], figura 3.6;
- generarea cinematică prin deplasarea @n spaŃiu a curbei generatoare după o
anumită traiectorie. #n funcŃie de traiectoria miçcărilor de avans: longitudinal @n sensul
vitezei de oscilaŃie, transversal sau circular, de modul lor de combinare cât şi de forma
obiectului de transfer @n secŃiune transversală şi longitudinală, se pot genera suprafeŃe
complexe (elicoidale-filete interioare çi exterioare , suprafeŃe ale unor corpuri de rotaŃie,
orificii cu axa curbilinie, canale profilate curbilinii etc.).

3.2.1.3.2. Caracteristici tehnologice

• productivitatea (cantitatea de material prelevat @n unitatea de timp);


• precizia dimensională;
• precizia formei geometrice;
• calitatea suprafeŃei (rugozitate);
• uzura obiectului de transfer, care depinde de:
♦ factori acustici: amplitudinea çi frecvenŃa oscilaŃiilor;
♦ factori tehnologici: proprietăŃile fizico-mecanice ale obiectului
prelucrării: tenacitatea çi rezistenŃa la uzură şi oboseală a obiectului de
transfer, proprietăŃile şi dimensiunile granulelor abrazive, eficacitatea
circulaŃiei suspensiei abrazive, schemele cinematice de generare a
suprafeŃei.

7
ELECTROTEHNOLOGII

Figura 3.6 Generarea suprafeŃelor

3.2.1.3.3. Prelucrabilitatea materialelor


Aptitudinea materialelor de a fi prelucrate prin eroziune ultrasonică se apreciază
prin criteriul de fragilitate sau coeficientul de prelucrabilitate, @n funcŃie de caracterul
ruperilor fragile sau plastice [1]:
τ Rf
k pr = r = (3.9)
σ r Rt
unde: τr, Rf sunt tensiunea mecanică tangenŃială la rupere, respectiv forfecare; σr, Rt
tensiunea mecanică normală la rupere respectiv tracŃiune.
#n funcŃie de valoarea criteriului de fragilitate, materialele se clasifică astfel:

8
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

 materiale cu prelucrabilitate bună ( k pr > 2) : sticla, cuarŃul, ceramica,


germaniul, siliciul, feritele, care au fragilitate ridicată şi duritate nu prea mare
şi care suferă deformaŃii plastice @nainte de rupere;
 materiale cu prelucrabilitate medie ( 1 < k pr < 2 ): carburi metalice, oŃeluri
aliate, aliaje de titan etc. Sub acŃiunea granulelor abrazive suferă deformaŃii
iniŃiale elastice, apoi plastice; ruperea are un caracter fragil după fenomenul de
ecruisare a materialelor, ca rezultat al deformărilor plastice;
 materiale greu prelucrabile sau neprelucrabile ( k pr <1 ): oŃelul moale, cuprul,
aluminiul etc, materiale ce comportă deformaŃii elastice mari @nainte de
rupere çi @n care granulele abrazive se @ncastrează fără a preleva cantităŃi de
material.
Se recomandă a se prelucra materiale din prima grupă çi parŃial din a doua grupă.

3.2.1.4. InstalaŃia electroacustică de prelucrat


Schema constructivă de principiu a unei instalaŃii electroacustice de prelucrare
este prezentată @n figura 3.7. Transductorul este alimentat de la generatorul de oscilaŃii
electrice prin intermediul transformatorului de adaptare. Transductorul este
magnetostrictiv , energia ultrasonoră fiind direcŃionată şi concentrată de către
concentrator, pe care este fixat electrodul de prelucrare. #n scopul obŃinerii unor
oscilaŃii cu amplitudine mare se asigură o premagnetizare @n curent continuu cu
ajutorul unui redresor, al cărui curent este filtrat de o bobină de filtrare. Sursa de curent
continuu este separată de transformator printr-un condensator. Un sistem de avans
vertical realizează avansul vertical pe durata prelucrării. InstalaŃia este prevăzută cu un
sistem de poziŃionare a capului de lucru pe direcŃie verticală şi o contragreutate.
Blocul ultrasonic transformă energia electrică de frecvenŃă ultrasonică ín energie
mecanică de aceeaçi frecvenŃă çi o concentrează ín spaŃiul de lucru tehnologic. FuncŃia
de convertor de energie o realizează transductorul (magnetostrictiv sau piezoelectric)
iar cea de transfer çi concentrare o realizează piesa numită concentrator.
#n figura 3.8. este prezentat blocul ultrasonic.
Carcasa asigură fixarea mecanică çi etançeitatea circulaŃiei apei de răcire.
Transductorul este montat pe o coloană intermediară çi este izolat sonic la cealaltă
extremitate. Coloana intermediară este fixată mecanic de carcasă la distanŃa λ/4 de
transductor, aşa @ncât să nu apară solicitări mecanice. Concentratorul, de formă conică
@n mod frecvent, transferă çi concentrează energia amplificând vibraŃiile ultrasonore.

Redreso
r Bobină de
şoc Sistem de
Transformat avans
or
Sistem
de
Condensa echilibr
tor
Transductor
magnetostri
ctiv Vană
Carcasa
capului
Obiect de
acustic transfer

Sanie
9 transvers
ală
Sanie
ELECTROTEHNOLOGII

Extremitate izolată

Transductor

λ/ Carcasă
λ/2

Coloană
l intermediară

λ/2
Concentrat
l or
Sculă de
prelucrare
Figura 3.8 Blocul
Lungimea concentratorului este un multiplu @ntreg al semilungimii de undă,
ultrasonic
pentru a asigura oscilaŃii de amplitudine maximă ale electrodului de lucru sau obiectului
de transfer. Capacitatea de funcŃionare a concentratorului la frecvenŃa de rezonanŃă
depinde de calitatea lipirii sculei de concentrator, masa sculei çi de presiunea
ansamblului concentrator- obiect de transfer asupra piesei de prelucrat .

Transductorul magnetostrictiv
Principiul de funcŃionare al transductorului magnetostrictiv se bazează pe
fenomenul magnetostrictiv direct.
Clasificarea transductoarelor magnetostrictive
Traductoarele magnetostrictive metalice, spre deosebire de cele ceramice care au

10
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

rezistivitatea electrică foarte mare, se confecŃionează sub formă de pachete de tole


subŃiri çi izolate electric. FuncŃie de structura sistemului vibrator, transductoarele sunt:
simple çi compuse.
Transductoare simple
• Traductoare tip bară confecŃionate din Ńevi de material magnetostrictiv, tole
laminate sau bară compactă (@n cazul feritelor), figura 3.9. FrecvenŃa de
vibraŃie longitudinală a barei de lungime l, este dată de formula [1]:
n Y
fo = (3.10)
2⋅l ρ
unde: Y - modulul lui Young, ρ - densitatea materialului, n - ordinul armonicii n=1,2,..

a) b)

Figura 3.9. Transductor simplu: a) bară; b) cilindric

Transductorul cilindric are forma unui miez din tole inelare. Bobinajul de excitaŃie
este @nfăşurat pe miez sau açezat @n fante practicate @n miez.
FrecvenŃa de vibraŃie radială este dată de formula [1] :

f0 =
1
2 ⋅π ⋅ r ρ
[
Y
]
1 + (1 − n )
2
(3.11)

unde: r - raza medie a transductorului cilindric, mult mai mică decât lungimea de undă
λ @n materialul transductorului, pentru a evita apariŃia modurilor de vibraŃie complexe.
• Transductoare compuse (tip fereastră)
Ansamblul este confecŃionat din mai multe elemente ca cele din figura 3.10b.
S -secŃiunea barei, S1 - secŃiunea capătului transversal. ImpedanŃele caracteristice sunt:
Z -impedanŃa caracteristică a barei; Z1 -impedanŃa caracteristică a capătului transversal:
Z = ρ ⋅ c ⋅ q ⋅ S1 , Z1 = ρ ⋅ S1 (3.12)
unde: c -viteza de propagare a vibraŃiilor longitudinale @n bară.
l l l1

S
1 S = qS1

a) b)

Fig. 3.10

11
ELECTROTEHNOLOGII

Concentratorul
Concentratorul ultrasonic numit çi transformator de energie acustică este o bară
cu secŃiune variabilă care dirijează energia ultrasonoră de la transductor la obiectul de
transfer şI @ndeplineşte următoarele funcŃii:
♦ concentrează şi focalizează energia ultrasonoră @n spaŃiul de lucru eroziv;
♦ măreşte amplitudinea de oscilaŃie çi a asigură un acord de impedanŃă acustică @ntre
transductor çi sarcina din spaŃiul de lucru;
♦ conferă un randament maxim procedeului de prelucrare;
♦ permite obŃinerea diferitelor tipuri de unde acustice (longitudinale, transversale sau
combinate), @n funcŃie de natura procedeului tehnologic la care se aplică;
♦ susŃine şi fixează @ntregul sistem acustic @n ansamblul instalaŃiei de prelucrare.
Este o componentă a blocului ultrasonic. Formei geometrică a concentratorului
trebuie să asigure un optim @ntre mărimea amplitudinii oscilaŃiei çi valoarea solicitării
maxime la oboseală a materialului concentratorului. Sistemul oscilant trebuie să luicreze
@n regim de rezonanŃă pentru ca amplitudinea vitezei @n vârful obiectului de transfer
să fie cât mai mare şi deci intensitatea acustică să fie mare.
Există o mare varietate de concentratoare, distincte prin profilul secŃiunii
transversale çi lungime: cilindrice, cilindrice @n trepte, conice, exponenŃiale,
catenoidale, [1], [13]. Concentratorii cilindrici @n trepte asigură cel mai mare raport
de amplificare al amplitudinii oscilaŃiei çi au simplitate constructivă, dar prezintă
dezavantajul unor solicitări mecanice apreciabile @n secŃiunea de trecere.
Concentratorii exponenŃiali çi conici, deşi mai greu de prelucrat, sunt totuşi
recomandaŃi.
Generatorul ultrasonic converteşte energia electrică de frecvenŃă industrială
50Hz @n energie electrică de frecvenŃă ultrasonică. ConstrucŃia are la bază un
oscilator de frecvenŃă ultrasonică. La puteri mici (100...200 )W se realizează cu
tranzistoare, iar la puteri mari (1000...8000 )W cu tuburi electronice sau tiristoare.
Generatoarele cu tiristoare rapide çi scheme cu invertoare rezonante sunt dificil de
realizat din cauza frecvenŃei mari. #n figura 3.12 este prezentată [41] schema
invertorului cu divizare de timp. Circuitul oscilant este format din condensatorul C şi
ansamblul parametrilor L, R care modelează bobina transductorului şi acordat pe
frecvenŃa de rezonanŃă mecanică a blocului magnetostrictiv.
Lk

T1
C1 C
Ck
U L R T2
C2
Lk

Figura 3.12. Schema invertorului cu


divizare de timp
Generatorul çi transductorul funcŃionează @n regim de rezonanŃă astfel că
transferul maxim de putere se asigură prin adaptarea impedanŃelor de ieçire.

3.2.2. Sudarea cu ultrasunete a materialelor metalice çi nemetalice

12
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

Sudarea cu ultrasunete se aplică la realizarea dispozitivelor cu semiconductori, cu


circuite integrate precum şi la execuŃia microcircuitelor integrate.

3.2.2.1 Sudarea materialelor metalice


Se sudează cu ultrasunete materialele: aluminiu çi aliajele sale, oŃelul, aurul,
argintul, platina çi aliajele sale sub formă de folii çi fire, sticla metalizată, ceramica,
metalele refractare çi aliajele lor, nichelul, plumbul.
Caracteristicile procesului de sudare:
◊ procesul de sudare are loc la temperaturi mai joase decât temperatura de
topire;
◊ nu se modifică substanŃial proprietăŃilor materialelor @n zona @mbinării;
◊ @mbinarea se bazează pe fenomenele de difuzie, cavitaŃie acustică çi
absorbŃie;
◊ se efectuează fără material de adaos, la distanŃe de mari de sursa de curent çi
@n locuri greu accesibile.
Fenomenele care intervin ín procesul de sudare:
∗ gradul de deformabilitate, ce facilitează deformarea plastică a zonelor de
@mbinare;
∗ absorbŃia energiei ultrasonice la suprafaŃa de contact pentru @ncălzirea
locală;
∗ cavitaŃia acustică ce are ca efect distrugerea çi @ndepărtarea stratului de
oxizi de pe suprafaŃa de contact çi eliminarea gazelor;
∗ difuzia ce permite transformarea materialului @n micropori ;
∗ curgerea vâscoasă çi tensiunea superficială ce permit o redistribuire a
materialului @n zona de contact.
Se sudează materiale metalice nu foarte dure, dar cu durităŃi apropiate ca valoare.
FaŃă de sudarea cu curenŃi de @naltă frecvenŃă prezintă avantajul independenŃei alegerii
materialului de pierderile dielectrice çi posibilitatea sudării @n medii diferite (apa, ulei
etc).
VibraŃiile ultrasonore permit obŃinerea unor @mbinări combinate de materiale
metalice cu plastice, sudarea cu cusătură continuă a materialelor textile sintetice,
sudarea ermetică a corpurilor cave, tip rezervor.

3.2.2.2. Sudarea materialelor plastice


Sudarea materialelor plastice cu ajutorul energiei ultrasonore este de mare
actualitate.
Avantaje: degajare locală de căldură @n zona sudării, sudarea suprafeŃelor fără
curăŃire prealabilă.
3.2.2.2.1 Clasificarea materialelor plastice
Sursa principală de căldură o constituie energia oscilaŃiilor mecanice absorbită la
suprafaŃa pieselor ca urmare a impedanŃelor acustice ale materialului çi a sonotrodei.
Materialele plastice se clasifică astfel:
• moi - (ex. polietilena) E < 2 ⋅ 104 Kgf / cm2 ;
• dure - (ex: sticla ceramică, polistiren) E > 2 ⋅ 104 Kgf / cm2 .
Materialele moi sunt mai greu sudabile datorită energiei mecanice scăzute

13
ELECTROTEHNOLOGII

transmise către marginea suprafeŃelor de sudat (materialul @çi pierde uçor elasticitatea).
Transformatorul de oscilaŃii elastice are la partea frontală, la ieçire fixată
sonotroda care este destinată amplificării amplitudinii frontului de ieçire al oscilaŃiei çi
transmiterii energiei mecanice la locul de sudură. Partea frontală a sonotrodei are forme
diferite, @n funcŃie de obiectul de sudat çi tipul sudării.
Se confecŃionează din materiale elastice cu densitate mică, pentru reducerea
pierderilor de energie mecanică (aluminiu, titan, OL 45).
Se folosesc patru tipuri de sonotrode: cilindrice @n trepte, conice, exponenŃiale
çi catenoidale. Transformatorul de oscilaŃii elastice este un intermediar @ntre
transductor çi sonotrodă. Serveçte la acordarea parametrilor transductorului cu cei ai
sonotrodei çi la mărirea amplitudinii oscilaŃiilor de ieçire.
3.2.2.2.2. Clasificarea procedeelor de sudare
FuncŃie de modul de repartizare a energiei mecanice aplicate suprafeŃelor de
sudat [36]:
• sudarea de contact (sudarea @n ″câmp apropiat ″) - energia mecanică la
ieçirea sonotrodei se repartizează uniform pe toată suprafaŃa de contact a
pieselor @ntrucât partea frontală a sonotrodei are o formă identică cu acestea
çi se află la o distanŃă de cca 6 mm de piesa superioară.
• sudarea de transmisie (sudarea @n ″câmp @ndepărtat ″) - oscilaŃiile
mecanice se aplică @ntr-un punct sau o mică porŃiune a suprafeŃei piesei
superioare.
Transmiterea çi repartizarea uniformă a energiei ultrasonore depinde de
capacitatea materialelor de a transmite vibraŃiile mecanice. Se recomandă materialele
dure (polistiren, policarbonat, cristal etc), cele mai frecvente ímbinări fiind cele cap la
cap çi suprapuse.
FuncŃie de continuitatea procesului de sudare:
♦ sudare prin presiune - executată dintr-o singură miçcare a sonotrodei;
♦ sudare continuă - permite obŃinerea de @mbinări prin miçcarea ne@ntreruptă
a sonotrodei çi a pieselor de sudat.

3.2.3. Defectoscopia cu ultrasunete


3.2.3.1. Principiul defectoscopiei cu ultrasunete
Defectoscopia cu ultrasunete are la bază fenomenele de propagare ale
ultrasunetelor @n medii solide şi prelucrarea informaŃiilor purtate de undele reflectate,
figura 3.14.
Echipamentul de control cu ultrasunete cuprinde: generatorul propriu-zis,
transductorul de receptare a undelor reflectate, dispozitivul de interpretare çi vizualizare
a rezultatelor.
Ultrasunetele ce se propagă @n piesă suferă reflexii la @ntâlnirea unui defect sau
a unei zone cu impedanŃă acustică modificată. Semnalele reflectate vor fi receptate de
transductor çi transmise unui osciloscop.
Analiza undei reflectate permite evaluarea defectelor. Într-un material fără
defect apare @ntotdeauna o reflexie generală a fasciculului la parcurgerea grosimii
materialului la intervalul de timp t = g / v unde g - grosimea materialului, v -viteza de
propagare. În cazul existenŃei unui defect paralel cu suprafaŃa, apar mai multe ecouri sau
reflexii, la intervale de timp t1 < t . Ecoul ia forme specifice, corespunzătoare tipului

14
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

de defect (porozităŃi sau fisuri cu asperităŃi), care ulterior sunt prelucrate cu


calculatorul, fapt ce permite elaborarea unei imagini fidele defectului [41].

Figura 3.14 Principiul defectoscopiei


Defectoscopia ultrasonoră se mai poate folosi: la măsurarea grosimii materialelor,
depistarea unor defecte @n piese çi subansamble mari: elici de nave, turbogeneratoare,
roŃi de vagoane, arbori mari, @nainte de testele finale, verificarea fisurilor de
@mbătrânire ín corpul avioanelor, testarea furtunelor de descărcare la petrolierele ce
deservesc platformele de foraj marin, testarea conductelor de gaz @n subteran, a
structurii podurilor peste ape adânci etc.

3.2.3.2. Traductoare utilizate @n defectoscopie


În defectoscopie sunt utilizate frecvent transductoarele piezoelectrice cu rol de
emitor, receptor sau ambele, conform figurii 3.15.
Transductorul simplu emiŃător sau receptor se constituie dintr-un cristal
piezoelectric 1, ale cărui feŃe metalizate sunt conectate la exterior prin conexiunile 2.
Cristalul este @nglobat @ntr-un strat protector, prevăzut @n partea superioară cu un
strat de amortizare 3.
Transductorul compus emiŃător - receptor conŃine cristalele TE çi TR dispuse
@n unghi astfel @ncât receptorul să primească semnalul emiŃătorului. Pentru un cuplaj
acustic bun @ntre transductor çi piesă se utilizează o substanŃă de cuplaj, lichid sau
pastă (apă, glicerină, uleiuri naturale ) a cărei impedanŃă acustică este media geometrică
a impedanŃelor celor două medii.

Figura 3.15. Traductoare pentru defectoscopie

3.2.4. Măsurarea mărimilor fizice


Determinarea distanŃei se realizează cu ajutorul unui aparat numit sonar, care

15
ELECTROTEHNOLOGII

funcŃionează similar cu radarul, undele electromagnetice fiind @nlocuite cu unde


ultrasonore, figura 3.16. Metoda foloseşte la trasarea profilului fundului mării,
detectarea submarinelor, a bancurilor cu peçti.

Figura 3.16
Măsurarea nivelului unui lichid dintr-un recipient se bazează pe principiul
reflexiei undei sonere, folosindu-se transductoare piezoelectrice, aşa cum este redat @n
figura 3.17.
Prelucrare informaŃii

TE TR

Figura 3.17. Principiul măsurării


nivelului
Sub acŃiunea pulsurilor de lichid
unui generator, aplicate unui cristal emiŃător TE, undele
ultrasonore dirijate spre lichidul al cărui nivel trebuie măsurat, sunt reflectate çi
detectate de către transductorul TR, conectat la sistemul de prelucare çi afiçare a
rezultatelor.
Datorită dependenŃei vitezei sunetului de temperatura aerului, rezultatele sunt
supuse unor corecŃii. Metoda are aplicaŃii multiple @n industria chimică çi petrolieră.
Măsurarea vitezei unui fluid - se realizează folosind 2 transductori T1 şi T2
plasaŃi la distanŃa d, conform figurii 3.18.
d

c+v c-v
v
T1
T2

Fig. 3.18. Principiul


măsurării vitezei
Impulsurile emise de cele 2 transductoare parcurg distanŃa d @n sensuri contrare.
Prelucrând expresia diferenŃei timpilor de parcurgere @n cele 2 sensuri, rezultă viteza
fluidului:

16
Capitolul 3 Tehnologii cu ultrasunete

1 
 d + d 2 + (t2 − t1 ) c 2 
2
v= (3.13)
t2 − t1  

3.3. Alte aplicaŃii ale ultrasunetelor @n domeniul prelucrării

• Eficientizarea procedeelor de prelucrare prin aşchiere


Creşterea eficienŃei procedeelor clasice de prelucreare (strunjire, frezare, alezare,
polizare, ascuŃirea sculelor etc) are la bază suprapunerea oscilaŃiilor ultrasunetelor peste
forŃele din sistemul clasic de aşchiere. Prezintă avantajele:
- prelucrarea economică a materialelor dure şi extradure;
- eliminarea vibraŃiilor proprii ale sistemului de aşchiere;
- reducerea câmpului termic şia tensiunilor remanente;
- creşterea vitezei de aşchiere .
- obŃinerea de suprafeŃe cu proprietăŃi fizico-chimice ridicate.
#n cazul strunjirii, problema cea mai importantă este modalitatea de introducere şi
suprapunere a energiei ultrasunetelor @n procesul de desprindere a aşchiei. Unul din
procedee este construirea unei păpuşi mobile ultrasonore .Se reduc forŃele de aşchiere,
creşte durata de viaŃă sculei şi se micşorează rugozitatea suprafeŃelor prelucrate.
• Tratamente termice @n câmp ultrasonor
Una din aplicaŃii este călirea şi revenirea metalelor şi aliajelor @n câmp
ultrasonor. O importanŃă deosebită o are modul de realizare a contactului dintre piesa
care se căleşte şi mediul de călire, @ntrucât datorită diferenŃei mari de temperatură se
formează o peliculă de vapori @ntre piesă şi mediul de răcire, care schimbă capacitatea
de răcire a mediului. Prin aplicarea unui câmp ultrasonor mediului @n care se
efectuează călirea, sub acŃiunea presiunii şi fenomenului de cavitaŃie se distruge şi se
@mpiedică formarea peliculei de vapori şi gaze, asigurând un contact mai prelungit
@ntre piesă şi mediul de răcire, mărind capacitatea de răcire acestuia. Călirea cu
ultrasunete asigură o repartiŃie uniformă a densităŃii @n secŃiune şi totodată o duritate
mai mare. Piesa tratată este mai curată , lipsită de oxizi, arsuri sau ulei .
• CurăŃirea şi degresarea cu ultrasunete
Procedeul se aplică @n special pentru:
- @ndepărtarea impurităŃilor din orificii greu accesibile, de dimensiuni foarte
mici;
- @ndepărtarea impurităŃilor mecanice ca pulberi metalice, aşchii, emailuri,
straturi arse;
- @ndepărtarea, grăsimilor, uleiurilor, pastelor de polizare;
- @ndepărtarea produselor de coroziune (oxizi, rugină etc).
CurăŃirea cu ultrasunete @mpreună cu curăŃirea electrolitică sunt cele mai
moderne metode, curăŃirea cu ultrasunete nefiind limitată numai la metale feroase, ca
@n cazul curăŃirii electrolitice. La baza fenomenului de curăŃire stă fenomenul de
cavitaŃie ultrasonoră şi @n mai mică măsură acŃiunea forŃelor acceleratoare mari pe
care le produc vibraŃiile ultrasunetelor. Intensitatea ridicată a cavitaŃiei ultrasonore este
atinsă @n condiŃii de temperatură mare şi vâscozitate redusă a lichidului de curăŃire.
Procese similare apar şi la debavurarea @n câmp ultrasonor.

3.4 AplicaŃii numerice

17
ELECTROTEHNOLOGII

18