ELECTROSTATICA

Prima parte
Conductoarele intr-un cimp
electrostatic

 Comportarea electrica a corpurilor la nivel

microscopic depinde de mobilitatea
sarcinilor sale electrice.
Conductivitatea electrica, care este
proprietatea care diferentiaza izolatorii
electrici de conductorii electrici,
depinde de mobilitatea purtatorilor de
sarcina la nivel atomic, respectiv a
electronilor si a ionilor.
Conductivitatea conductorilor obisnuiti,
care sunt metalele, poate fi de 10 20 ori
mai mare decat a izolatorilor obisnuiti,
cum sunt sticla sau masele plastice.

 Comportarea specifica a
conductoarelor la introducerea lor in
cimpul electric este conditionata de
prezenta in ele a electronilor liberi.

 Sa cercetam doua
placi metalice
paralele situate
aproape una de
alta si incarcate
cu sarcini
electrice de valori
egale , dar de
semne opuse.
Cimpul electric
dintre ele este un
cimp omogen ,cu
exceptia
regiunilor de la
marginile placilor.

 La
introducerea in cimp a corpului conductor ,
asupra electronilor liberi actioneaza forta
care le imprima acceleratie in sens opus
vectorului .
In consecinta, suprafata
conductorului aflata in partea placii pozitive se
incarca cu sarcina negativa. Simultan , la
suprafata din partea opusa a conductorului
ramine un surplus de sarcina pozitiva. Semnalam
ca sarcinile de semne opuse, aparute pe
suprafata conductorului, genereaza un cimp
electric de sens opus cimpului exterior. Astfel,
intensitatea cimpului electric din interiorul
conductorului
devine mai mica decat in
exterior.

 Acest

proces de deplasare a
sarcinilor libere continua pina la
momentul in care intensitatea
cimpului din interiorul conductorului
devine nula: i = 0. Ulterior, orice
miscare dirijata a sarcinilor libere a
conductorului inceteaza el trece in
stare de echilibru electric. In aceasta
stare continua doar miscarea haotica
a electronilor liberi.

 Intensitatea cimpului electric in

interiorul conductorului aflat in
cimp electrostatic este nula. In
aceste conditii in regiunea
interioara conductorul este
neutru.

 Echilibrul electric al sarcinilor se stabileste

intr-un interval de timp destul de scurt,
datorita masei mici ai electronului.
Sa cercetam cimpul electric in regiunea
exterioara din vecinatatea imediata a
conductorului. Daca vectorul intensitatii
ar avea componenta tangentiala la suprafata
conductorului, ar exista forte tangentiale
care ar deplasa electronii de-a lungul
suprafetei. Dar in stare de echilibru electric,
acestia nu se pot misca ordonat. Prin urmare,
liniile de intensitate in vecinatatea exterioara
imediata a suprafetei conductorului sint
normale la suprafata respectiva.

 Dupa cum se vede din figura, liniile

de intensitate care pornesc de la
placa pozitiva se termina pe sarcinile
negative ale conductorului, in
interiorul lui ele lipsesc, apoi pornesc
de la sarcinile pozitive ale
conductorului si se termina pe placa
negativa.

 Din relatia si deoarece

rezulta ca
0
pentru orice doua puncte ale
conductorului .
Potentialul electric este acelasi in
toate punctele conductorului aflat
in cimp electrostatic.

 Sa analizam un alt caz: un conductor

incarcat in absenta cimpului exterior are
surplus de sarcini de acelasi semn.
Astfel de sarcini se resping. Ele se
indeparteaza unele de altele la
distantele cele mai mari posibile, adica
se distribuie la suprafata conductorului,
care in interior este neutru. Intensitatea
cimpului electric in interiorul
conductorului este nula, iar in exterior,
in vecinatatea imediata a suprafetei lui
liniile de intensitate sint normale la
suprafata in punctele respective.

 Inlaturarea unei regiuni neutre din

interiorul conductorului incarcat nu
modifica cimpul electric al acestuia. Deci
cimpul electric al unui conductor incarcat
este determinat de sarcina sa electrica,
de forma si dimensiunile sale si nu
depinde de prezenta in el a unor cavitati
interne.
In cazul unei sfere metalice electrizate,
cu sau fara cavitati in interior, cimpul
electric din exterior este acelasi, ca si
cum toata sarcina electrica ar fi
concentrata in centrul sferei.

 Distribuirea sarcinilor electrice pe

suprafata exterioara a conductorului
poate fi demonstrata prin urmatorul
experiment:

 Proprietatea conductoarelor de a nu
permite patrunderea cimpului
electric in interiorul lor se aplica
pentru a proteja dispozitivele
sensibile de actiunea cimpurilor
electrice exterioare. Aceste
dispozitive se izoleaza in interiorul
unei cutii (sau plase) metalice,
numite Cusca lui Faraday

A doua parte

Dielectricii in cimp
electrostatic

 Dielectricii sau izolatoare sunt

numite substantele care nu contin
particule incarcate libere, spre
deosebire de conductoare si sint
constituite din moleculele neutre.
Pentru a cerceta comportarea
dielectricilor in cimp electric
exterior , sa analizam proprietatile
electrice ale moleculelor neutre,
determinate de modul de distributie
a sarcinilor electrice in ele. Aceste
sarcini se pot deplasa numai in
limitele moleculei, de aceea sint

 Sa analizam un exemplu concret:

molecula de apa H20 care contine un
atom de oxigen si doi atomi de
hidrogen.

 Moleculele in care centrul sarcinilor

pozitive esre deplasat fata de centrul
sarcinilor negative sunt numite
molecule polare.
Alte exemple de molecule polare: CO, H2S,
etc.
De obicei, se utilizeaza un model al
moleculelor la care centrele sarcinilor de
semne opuse nu coincid. Acest model se
numeste dipol electric.
Dipolul electric este sistemul de doua
sarcini punctiforme egale in modul, de
semne opuse, situate la o anumita
distanta una de alta.

 Distanta

l dintre sarcinile dipolului

este numita brat al dipolului, iar
produsul dintre sarcina si brat
moment dipolar, sau moment
electric:

pe =ql
Introducind bratul dipolului ca marime
vectoriala, orientata de la sarcina
negativa spre cea pozitiva, definim
momentul dipolar ca marime
vectoriala de acelasi sens, de la
sarcina negativa spre cea pozitiva:

 Momentul dipolar este o

caracteristica electrica a moleculelor
si la moleculele polare este diferit de
zero chiar in lipsa cimpului electric
exterior.
Exista molecule in care sarcinile
electrice sint distribuite simetric,
astfel incit centrul sarcinilor pozitive
coincide cu centrul sarcinilor
negative. Ele au moment dipolar nul
si se numesc molecule nepolare.
Moleculele nepolare sinte moleculele
gazelor inerte, ale oxigenului (O2) ,

 Sa
analizam comportarea
moleculelor de ambele feluri intr-un
cimp omogende intensitate .

Dielectricii constituiti din molecule polare au

fost numiti dielectrici polari, iar din cele
nepolare- respectiv nepolari.

 Sa
descriem proprietatile electrice ale dielectricilor,
cunoscand comportarea moleculelor in cimp electric.
Consideram cimpul electric omogen dintre doua
placi paralele de dimensiuni mari incarcate cu
sarcini electrice de semne opuse. Intensitatea
cimpului electric dintre placi in vid este notata cu .
Introducem un dielectric polar in cimpul electric.
Pina la intreoducerea in cimp, datorita miscarii
termice, momentele dipolare erau orientate haotic.
Cimpul electric orienteaza moleculele astfel ca
momentele dipolare sa fie directionate in sensul
cimpului. Aceasta orientare este doar partiala,
datorita miscarii termice care produce o actiune cu
caracter opus.

 Sub actiunea
cimpului electric
exterior
momentele
dipolare ale
moleculelor
dielectricului se
orienteaza si pe
suprafetele lui
apar sarcini
electrice legate.
Acest fenomen se
numeste

 Marimea

adimensionala care arata

de cite ori intensitatea cimpului
electric in dielectric este mai mica
decat in vid se numeste
permitivitatea relativa a
dielectricului.

 Sa
cercetam o sarcina punctiforma q
aflata intr-un mediu dielectric. In baza
celor expuse mai sus si a formulei pentru
intensitatea cimpului electric in vid ,
obtinem formula intensitatii cimpului
electric generat de o sarcina punctiforma
in dielectric: =

De asemenea, diferenta de potential

este de ori mai mica ca in vid
Unde este diferenta de potential intre
aceleasi puncte in lipsa dielectricului ( in
vid).

 Astfel,

expresia legii lui Coulomb ia

forma:

Aplicatie
Sa cercetam un dipol in cimp electric neomogen,
adica intr-un cimp a carui intensitatea E variaza in
spatiu. Asupra sarcinilor electrice ale dipolului, egale
in modul, actioneaza din partea acestui cimp forte
diferite in modul: in regiunea cimpului cu
intensitatea mai mare forta este mai mare. Prin
urmare, in cimpul electric neomogen dipolul este nu
numai orientat in directia liniilor de intensitate, ci si
tras in regiunea in care intensitatea cimpului este
mai mare. In mod similar se comporta si dielectricul
introdus in cimp electric neomogen: el se polarizeaza
si, simultan, este atras in regiunea spatiului in care
intensitatea cimpului este mai mare.

 Prin asemenea comportare a dielectricului in

cimp electric neomogen se bazeaza functionarea
filtrului electrostatic