UNDELE ULTRASONORE

Notiuni Generale

Ele sunt de aceeasi natura ca sunetele pe

care noi le parcurgem

Clasificarea urmarind frecventele

Infrasunete Sunete Ultrasunete Hipersunete Hz

0 20 Hz 20 KHz 150 MHz

Auzibile Neauzibile
 Proprietati

• Importanta practicã a ultrasunetelor este legatã de lungimea de

undã micã a acestora. Din aceastã cauzã, de exemplu, ultrasunetele
pot fi emise si se propagã ca si razele de luminã sub formã de
fascicule, spre deosebire de sunetele obisnuite care se împrãstie în
toate directiile. Astfel se constatã experimental cã dacã lungimea
undei emise este mai micã decât dimensiunile liniare ale sursei unda
se va propaga în linie dreaptã sub formã de fascicul. În afarã de
aceasta, datoritã lungimii de undã mici, fenomenul de difractie
(ocolirea obstacolelor) nu apare decât pentru obstacolele de
dimensiuni foarte mici în timp ce sunetele obisnuite ocolesc practic
aproape orice obstacol întâlnit în cale.
• Ultrasunetele suferã reflexia si refractia la suprafata de
separare a douã medii diferite la fel ca undele luminoase. Folosind
acest fenomen au fost construite oglinzi concave sau lentile speciale
care sã concentreze într-un punct fascicule de ultrasunete.
 Generarea undelor ultrasonore
• Generatorul piezoelectric. Efectul piezoelectric constã în faptul cã
supunând un cristal la deformãri de tractiune sau comprimare dupã
anumite directii, pe fetele sale apar sarcini electrice egale de semne
contrare care îsi schimbã rolul dacã înlocuim tractiunea prin
comprimare si invers. Existã si efectul piezoelectric invers sau
electrostrictiunea, pe care se bazeazã producerea ultrasunetelor,
care constã în dilatãri si comprimãri succesive ale cristalului sub
actiunea unui câmp electric alternativ.
• Partea esentialã a generatorului constã dintr-o lamã
piezoelectricã de obicei de cuart pe fetele cãreia sunt aplicati doi
electrozi, sub forma unor straturi subtiri metalice, legati la o sursã de
tensiune alternativã. Sub actiunea câmpului electric alternativ lama
începe sã vibreze cu o frecventã egalã cu cea a tensiunii aplicate.
Vibratiile lamei sunt transmise în mediul înconjurãtor sub formã de
ultrasunete. Cu astfel de generatori se poate ajunge pânã la frecvente
de cca. 150 000 kHz si la intensitãti ale radiatiei ultrasonore de la
câteva zeci de wati pe cm2 pânã la câteva sute de wati pe cm2.
 MODURI DE PROPAGARE A
ULTRASUNETELOR

Ultrasunetele corespund unei vibratii care se

propaga in interiorul materiei din aproape in
aproape, se poate spune din atom in atom vecin

Doua mari moduri de propagare :

- Modul longitudinal
- Modul transversal
 Notiuni de fizica
Amplitudine
l
C
l= C.T=
F
Distanta l este exprimata in m
C este exprimata in m/s
F este exprimat in H
Lungime de unda

Amplitudine
T

Timp T este exprimat in s

Perioada
 Viteze longitudinale si transversale
Mediu Viteza Longitudinala Viteza transversala
(m/s) (m/s)
Otel 5850 3230
Aer 331
Aluminiu 6220 3080
Argint 3600 1590 D
Cadmium 2780 1500 V= x2
Cauciuc
Cauciuc artificiel
1479
2300
T
Cupru 4700 2260 V = viteza in m/s
Apa la 20° 1483
Cositor 3320 1670 D = distanta in m
Fonta cenusie 4600 2160
Sticla 3980 1990 T = timp in s
Glicerina 1923
Ulei 1250
Ulei de transformator 1390
Alama 4430 2125
Magneziu 4800
Mangan 4660 2350
Nichel 5630 2960
Or 3240 1200
Platina 3960 1670
Plumb 2160 700
Cuartz 5570 3515
Tantal 3350
Titanat de bariu 6050
Plexiglas 2700
Zinc 4170 2410
Grafit 1600
 Viteza unei unde ultrasonore

Intr-un mediu omogen izotrop (cel care prezinta aceleasi

caracteristici acustice in toate directiile) o unda ultrasonora
se propaga in linie dreapta cu o viteza constanta si
caracteristica materialului.

Pentru un tip de unda data :

Viteza = Functie (constanta de elasticitate a materiei,
masa volumica si a modului de propagare).

Undele transversale se propaga mai incet ca undele

longitudinale.
- Undele longitudinale in otel = 5900 m/s
- Undele transversale in otel = 3230 m/s
 Transmisia ultrasunetelor intre doua medii
Atunci cand o unda ultrasonora se propaga intr-un mediu si
intalneste o interfata la separatia de un alt mediu, propagarea de
unda este modificata.
Interfata
Mediu 1 Mediu 2

Unda incidenta

Unda transmisa
Unda reflectata

O parte din unda este transmisa in al doilea mediu, o alta parte

este reflectata
Transmisii ultrasononore intre doua medii
Cantitatile de energie transmise si reflectate sunt functie de
impedantele acustice a celor doua medii
- Z = Impedanta acustica
Z = r.C - r = Masa volumica
- C = Viteza undei in materie

O unda care se propaga intr-un otel si intalneste o interfata cu aer va fi

complet reflectata. Aceeasi unda care intalneste o interfata cu fonta va fi
in parte transmisa in fonta.
Otel Aer Otel Fonta

Unda incidenta Unda incidenta

Unda transmisa
Unda reflectata Unda reflectata
 Transmisia ultrasunetelor intre doua medii
(Unghi de incidenta nenul)
Atunci cand incidenta este oblica, o parte din unda transmisa
este denumita unda refractata.

Unda incidenta a Unda reflectie

a
APA
C : viteza in apa
C : viteza in otel
OTEL
b
Unda refractata

Undele reflectate si refractate fac un unghi cu interfata

care este dat de catre legea de Descartes
sina
sinb =C
C.apa
.otel
 Atenuarea ultrasunetelor

Prin absortie
- O parte a energiei se transforma in caldura
(partea de energie prin efect Joule)

Prin difuzie
- Datorita discontinuitatilor intalnite in materie
(marime granulatie mare, porozitati, interfete...)

Prin divergenta fascicolului

- Datorat geometriei fascicolului ultrasonor
(In campul indepartat, fascicolul se largeste, acopera
o suprafata mai mare si deci energia in fiecare punct
scade).
 Aparatura ultrasonora
1) producerea ultrasunetelor :
Pentru a genera ultrasunetele, ne trebuie o vibratie
mecanica. Se utilizeaza o piezo-electricitate pentru
transformarea unei energii electrice in energie mecanica si
reciproca.
Traductor Vibratie mecanica
Impuls electric

Elementul care asigura aceasta transformare se numeste traductor

( cuartul este elementul piezoelectric cel mai cunoscut)
 Captoare ultrasonore

8 Traductor cu releu 8
Traductor dreapta
1 7
1 7
6 6

5 5
4 10
3 2
1) Cutie. 6) Fire electrice. 9
2) Pastila piezo-electrica. 7) Conector.
3) Protectie. 8) Cablu coaxial.
4) Amortizor. 9) Linie de intarziere.
5) Absorbant. 10) Bucsa.
 Captoare ultrasonore

Traductor bi-elemente
Traductor de unghi (emitator receptor separate)
4
4
5
2
1
5
2
6

3 6
3
1) Cutie. 5) Fire electrice.
2) Amortizor. 6) Pana (plexiglass).
3) Pastila piezo-electrica 7) Bariera acustica
4) Conector. 7
 Tipuri de aplicatii
1) Detectarea si caracterizarea defectelor
(localizare si dimensionare)
- Detectare fisuri, goluri, incluziuni
(bunuri de echipament, cordoane de sudura, discuri de frane, chiulasa).
- Detectare destratificari (lame compozite, table sandwich).
- Detectare coroziune.
- Controlul aderentei insertii (brat de suspensie, discuri de frana, chiulasa).

2) Masurare de grosimi (incepand de pe o fata)

- Masurare grosimi de table.
- Masurare grosimi de garnituri (chiulasa, cartere motor).
- Masurare grosimi de tevi.

3) Caracterizare de materiale si de structuri

(caracteristici metalurgice si mecanice)
- Masurare viteza (determinarea modulului de elasticitate).
- Masurarea atenuarii (masurarea sanatatii materialului, porozitate chiulasa).
 Defectoscopia ultrasonora

• Dintre numeroasele aplicatii ale ultrasunetelor vom mentiona aici,

in principal defectoscopia ultrasonorã.
• Controlul nedistructiv ultrasonor permite stabilirea existentei unor
defecte (fisuri, goluri) în interiorul unor piese metalice masive.
Principalele tipuri de defectoscoape ultrasonore utilizeazã
transmisia sau reflexia.
 Lant de masurare

Aparat ultrasonor

Ecograma
ultrasonora

E R

Piesa cu defect
Traductor
 Aparatura ultrasonora
3) Aparat ultrasonor
- Generator :
Produce o tensiune de excitatie la traductor.
Reglari : tensiune, timp, frecventa, forma...

- Receptor :
Primeste si transforma semnalul returnat de
traductor. Reglari : coeficientul de amplificare...

- Osciloscop sau ecran de vizualizare :

Permit de vizualizat semnalul ultrasonor amplificat
in functie de timp.
Reglari : scara volt/timp, sincronizarea...
 Traductoare asamblate
Membrana
flexibila

Extremitate perforata
(membrana flexibila) Partea Element
cilindrica sensibil
 Metode de masurare ultrasonore
1) Metoda prin transmisie
Emitatorul transmite o energie ultrasonora
Propagarea undei ultrasonore in piesa
Receptorul situat pe cealalta fata primeste energia transmisa
Ecograme corespondente
Analiza pierderilor de energie

E R

Ecou de emisie Ecou de fund

E R

Avantaj : 1 singura traversare a fascicolului (acces necesar la 2 fete)

Limitari : acces necesar la 2 fete, nelocalizat in grosime
DACIA - D.I.V.D / Serv.M 430
Formare ultrasunete / M.Popescu
 Metode de masurare ultrasonore
2) Metoda prin ecou
Traductor : emitator/receptor
Reflexia undei ultrasonore pe fata opusa paralela cu fata de
intrare.

Aparat ultrasonor
Piesa cu defect

Traductor E R

Avantaj : 1singur traductor, acces la 1 singura fata, localizarea in grosime.

Limitari : Cazul grosimilor reduse, cazul materialelor foarte absorbante.
 Procedeele de punere in aplicare a ultrasunetelor

1) Prin contact

Avantaje : Punere in aplicare rapid, masurare de grosimi

Limitari : Automatizare dificila, experienta operator,
reproductibilitate in atenuare.

2) In imersie

Avantaje : Automatizabila pentru controlul in serie,

reproductibilitate, inregistrare
Limitari : Cazul pieselor cu geometrie complexa, imersiune
uneori interzisa
 Tehnici de control
Prin contact In imersie

e d e

Traductor Traductor

APA
e d
Piesa
e Piesa

Avantaje: Rapiditate si facilitate, costuri mici Avantaje: Foarte bun cuplaj,

Inconveniente: Control lent, neautomatizabil, automatizabil, fara uzura traductor
cuplaj aleatoriu, uzura traductor Inconveniente: Costuri, instalatie
complexa
 Reflexia ultrasunetelor
Atunci cand ultrasunetele intalnesc un obstacol pe traseul lor, ele sunt intoarse de acesta, in
maniera unui fascicol luminos reflectat de catre reflector.

EE EF
Ecou de intrare
Ecou de fund Ecou de defect
(EE)
(EF) defect

Obstacol : Fundul piesei Obstacol : Defectul si Fundul piesei

Atunci cand cele doua fete ale piesei nu sunt paralele fascicolul ultrasonor este deviat si nu
revine intotdeauna la traductor; in acest caz controlul este mai dificil sau imposibil.

EE EF EE
Fascicolul revine la Fascicolul nu revine la
traductor dar traseul traductor
este mai lung
 Exemple de control
E/R
a b
E/R
a
c

b
a b a c
E R
a b
E/R a
c c

a c b a c

a c b a
E/R E/R

a b a
 Procedee de punere in lucru a ultrasunetelor
3) In imersie locala
Avantaj : neimersiunea totala a piesei, se Piese
preteaza bine la controlul pieselor lungi (in rotatie)

Limitari : precautii de luat pentru etanseitate

pentru evitarea bulelor de aer
Camera cu
apa
apa
Traductor
4) Cu jeturi de apa Baleiaj E apa
Avantaj : neimersia piesei, jet indreptat
de unda Lama compozita jet de apa

jet de apa
Limitari : punere in lucru delicata
Baleiaj apa
R
 Vizualizarea ultrasunetelor
Tip A sau A-SCAN

Reprezentarea ecogramei
Analiza amplitudinii semnalului si a timpului
Traductor

Reflector
 Vizualizarea ultrasunetelor
B-SCAN
Vedere in sectiune urmarind planul de propagare al undelor

Suprafata de palpare Goluri axiale Nivel de culoare

5 volts

0 volt

Fund
 Vizualizarea ultrasunetelor
Cartografie C-SCAN
Vedere in proiectie a piesei examinate

Destratificare
 Controlul nedistructiv al sudurii electrice prin puncte de

rezistenta

• Pentru fiecare captor, cu reglajele aparatului ultrasonor identice si o valoare de

amplificare proprie, o ecograma de referinta este relevata si arhivata . Valoarea
amplificarii proprie fiecarui captor este aleasa pentru ca primul ecou de fund sa aiba o
amplitudine cuprisa intre 80 si 90%. Fiecare ecograma este caracterizata de un numar de
ecouri de fund propiu captorului corespunzator (amplitudinea ultimului ecou de fund 
5%).
• Verificarea lantului de masurare consta in :
• 1) a captura ecogramele cu aceleasi reglaje.
• 2) a compara amplitudinea primului ecou de fund cu a celui din ecograma de referinta.
• 3) a compara numarul de ecouri de fund.
•
• Ecarturile de amplitudine trebuie sa fie inferioare cu 10% si cele doua ecograme
comparate trebuie sa aiba acelasinumar de ecouri de fund cu  1 ecou de fund.
 Ecograme de referinta pentru diferiti captori

CAPTOR Ø 3 mm CAPTOR Ø 4 mm
Traducteur G20MN 3,15 Traducteur G20MN 4,0
Réf = 66745 / n° 501 Réf = 66747 / n° 596

CAPTOR Ø 6 mm
Traducteur G20MN 6,0 CAPTOR
TraducteurØG20MN
8 mm 8,0
Réf = 66751 / n° 505 Réf = 67121 / n° 502
 CALITATEA SI CONFORMITATEA PUNCTELOR
DE SUDURA

• Metoda de control nedistructiva pusa in lucru este

ecografia ultrasonora prin contact. Ea permite a se
pronunta asupra conformitatii punctului de sudura
diagnosticand clasele de calitate : bun, lipit, detasat,
diametru miezului insuficient, scanteie, dubios.
• Aceasta metoda este aplicabila la toate tablele de otel de
diferite grosimi, acoperite sau nu, la ansamblari de doua
sau trei table. Ea este in egala masura aplicata la tablele de
aluminiu.
Determinarea diametrului de miez teoretic de sudura otel

Table otel Diametru de miez teoritic

Grosimea de referinta al (Dt)
ansamblului sudat
(e)
0,57 mm  e  0,82 mm Dt  3 mm

0,82 mm  e  1,2 mm Dt  4 mm
1,2 mm  e  2 mm Dt  6 mm
2 mm  e  3 mm Dt  8 mm
 Asamblajelor de table din otel simplu

Micrografia de mai jos este cea a unui asamblaj de table groase simple.

Asamblaj 2 grosimi minim : 1,5 mm + 1,5 mm .

Zona afectata termic Metal de baza

Zona de
legatura

Zona fondata
 Distanta intre ecourile ultrasonore
• Baza de timpi a ecogramelor (axa absciselor) este reglata astfel incat sa vizualizeze o
serie de reflexii a ultrasunetelor la traversarea asamblajului.
• Fiecare dus-intors al ultrasunetelor dealungul asamblajului este materializat pe
ecograma printr-un varf (sau ecou).
• Distanta intre doua varfuri dintr-o ecograma este proportionala cu timpul parcurs de
ultrasunete in asamblaj. Viteza ultrasunetelor fiind constanta, distanta intre doua
varfuri este egal proportionala cu grosimea asamblajului.
• Datorita distantei intre varfuri, exista asadar posibillitatea de a detecta punctele lipite
cele mai critice dand loc la table detasabile. Ecograma obtinuta este aceeasi cu cea care
va fi obtinuta pe o tabla simpla.
• Este deasemenea posibil de masurat distanta asamblului la nivelul zonei analizate si de
a estima astfel valoarea indentitatii.
Tabla simpla Imbinare sudata

traductor traductor
ultrasono
r ur
ultrasonor
rre

Tabla 1 Tabla 1
interfata Punct interfata
Tablae 2 sudura
de Tabla 2
ecou ecou
d’entrée
1ulrecou intermediar d’entrée
u (EI)lea
2 EI 1er ecou de fund
l
lea
(EF)
3 EI
4ème EI 2ème EF
5ème EI
6ème EI 3ème EF
7ème EI 4ème EF
 Punct de sudura corect sudat :
Semnalul ultrasonor este bine atenuat prin largimea mizului. Descresterea
ecourilor este puternica. Nu exista ecouri intermediare.

Traductor
ultrasonor

Tabla 1
Tabla 2

Ecograma ultrasonora
 Punct de sudura detasat :
Nici o legatura nu este formata si ecograma este de tip simplu de tabla,
putin atenuat. Distanta intre doua ecouri corespunde grosimii de tabla in
contact cu captorul.

Traductor
ultrasonor
ur

Tabla 1
Tabla 2
Ecograma ultrasonora
 Punct de sudura cu diametru miezului insuficient :

Ecograma este intermediara intre cea a unui punct lipit si cea a unui punct bun.
Ea poate prezenta ecouri intermediare intodeauna reprezentand un punct neconform.
Amortizarea este adesea mai puternic decat cel al unui punct lipit si mai slab decat cel al unui
punct bun dar intotdeauna diferentiabil.

Traductor
ultrasonor

Tabla 1
Tabla 2

Ecograma ultrasonora
 Punct de sudura ars sau scanteie :
• Punctul de sudura are un aspect ars, foarte crestat si uneori gol.
• Din cauza suprafetei deformate, adesea de lighean, controlul punctelor este
dificil si aproape imposibil.
• Ecograma prezinta un amortizare brutala, ecourile de fund sunt foarte
apropiate si grosimea masurata este mult inferioara fata de cea a imbinarii

Traductor
ultrasonor

Tabla 1
Tabla 2

Ecograma ultrasonora
• Remarca : Aceste date teoretice sunt baza
controlului prin ultrasunete a punctelor
sudate, ele conditioneaza reflexia pentru a
evalua calitatea imbinarilor sudate.
• De fapt din diversitatea de table, de grosimi,
de acoperiri, este necesar a completa aceste
date prin ecograme de referinta urmarind
asamblajele de controlat.