CUPRINS

Introducere.................................................................................................................... - 3 -

CAPITOLUL 1. PIAŢA PETROLULUI ÎN SITUAŢIA DE CRIZĂ........................................- 5 -

1.1. PETROLUL – PRIMA INDUSTRIE A LUMII...................................................................- 5 -

1.2. PIAŢA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA............................................................................ - 6 -

1.3. PIAŢA PETROLULUI ÎN SITUAŢIA DE CRIZĂ..............................................................- 8 -

1.4. PREŢUL PETROLULUI............................................................................................. - 9 -

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ PETROM S.A. (OMV PETROM S.A.).............- 13 -

2.1. SCURT ISTORIC..................................................................................................... - 14 -

2.2. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI PETROM..............................................................- 15 -

2.3. SECTOARE DE ACTIVITATE.................................................................................... - 16 -

2.4. PRODUSE ŞI SERVICII............................................................................................ - 18 -

2.4.1. PRODUSE..................................................................................................... - 18 -

2.4.2. SERVICII....................................................................................................... - 18 -

2.5. ANALIZĂ FINANCIARĂ......................................................................................... - 19 -

CAPITOLUL 3. POLITICA DE PROMOVARE.................................................................- 21 -

3.1. PIAŢA COMPANIEI PETROM................................................................................... - 21 -

3.2. ORGANIZAREA DEPARTAMENTULUI DE MARKETING.............................................- 22 -

3.3. POLITICA DE PROMOVARE A COMPANIEI PETROM..................................................- 24 -

3.3.1 LOGO-UL ŞI MESAJUL PROMOŢIONAL AL COMPANIEI PETROM........................- 25 -

3.3.2. TEHNICI PROMOŢIONALE............................................................................. - 26 -

3.3.3. RELAŢII PUBLICE ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ.........................................- 30 -

3.3.4. METODE NOI DE PROMOVARE ÎN CADRUL FIRMEI MODERNE..........................- 35 -

3.4. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND PRODUSELE OFERITE DE PETROM

(COMBUSTIBILI) LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRAŞOV.................................................- 37 -

3.4.1. IDENTIFICAREA IPOTEZELOR GENERALE ŞI STATISTICE ALE CERCETĂRII.......- 37 -

3.4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII............................................................................- 39 -

3.4.3. DETERMINAREA MĂRIMII EŞANTIONULUI.....................................................- 40 -

3.4.4. ANALIZA ŞI PRELUCRAREA DATELOR............................................................- 41 -

CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI.................................................................- 49 -

Bibliografie.................................................................................................................. - 53 -

2
ANEXA 1.................................................................................................................... - 54 -

Introducere

Petrolul constituie resursa energetică de bază în sistemul consumului energetic mondial,

ponderea petrolului în consumul de energie fiind în medie de 39%, iar în unele regiuni ajungând şi
la 60%. România este cel mai mare producător de petrol neprelucrat, având cea mai mare capacitate
de rafinare şi cel mai mare sector energetic din Europa de Sud – Est.
Piaţa produselor petroliere din România se află într-o continuă dezvoltare, motivul principal
fiind reprezentat de simpla achiziţie de maşini a românilor, care, în ziua de astăzi a devenit mai mult
decât o necesitate. De la an la an se consumă tot mai multe produse, în special benzină şi motorină.
Piaţa românească de petrol este matură, fiind avantajată de propriile resurse şi de numărul mare de
consumatori. La momentul actual, companiile petroliere din România reprezintă cel mai mare
contribuabil la bugetul de stat. Petrolul reprezintă unul dintre elementele de care depinde toată
industria modernă.
Tema aleasă pentru lucrarea de faţă este „Managementul marketing-ului. Politica de
promovare ” iar studiul de caz am ales să-l realizez asupra uneia dintre cele mai mari şi importante
companii petroliere din România la momentul actual, compania Petrom.
Obiectivele urmărite în cadrul acestei lucrări sunt următoarele:
- prezentarea pieţei petroliere, a evoluţiei acesteia de-alungul timpului, dar şi a industriei
petrolului în situaţii de criză;
- analiza modului în care se realizează politica de promovare în cadrul companiei Petrom;
- realizarea unei cercetării de marketing privind produsele oferite de compania Petrom, în
special carburanţii, la nivelul judeţului Braşov; scopul principal al acestei cercetări fiind
de a identifica părerile consumatorilor cu privire la produsele oferite de compania
petrolieră;
- propuneri de îmbunătăţire.
Metodologie: realizarea studiului are la bază o analiză făcută asupra companiei, am recurs la
analizarea site-ului firmei, de unde am cules mai multe informaţii, şi de asemenea am studiat
anumite rapoarte privind activitatea companiei din ultimii ani şi articole apărute în media.
Pentru a atinge scopul principal al lucrării am recurs la mai multe metode de cercetare, şi
anume: cercetare pe bază de bibliografie, studiu de caz în cadrul companiei, precum şi o cercetare
de piaţă în rândul populaţiei din Braşov. Instrumentul pe baza căruia se va realiza cercetarea este un
chestionar compus din 27 de întrebări, iar datele culese vor fi analizate cu ajutorul programului
SPSS, care ne va releva, pe baza preferinţelor consumatorilor, datele care ne interesează pentru
scopul lucrării.
3
Absolvent: Ioana Cristina N. Rătescu Promoţia: 2013
Programul de studii: MANAGEMENT ŞI
STRATEGII DE AFACERI - Masterat
Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Nicolaie Antonoaie
Tema lucrării: Managementul marketingului. Politica de promovare
Studiu de caz efectuat la: S.C. Petrom S.A.
Rezumatul lucrării:
Structura lucrării cuprinde 4 capitole. În primul capitol am prezentat piaţa petrolieră, atât din
România, cât şi piaţa internaţională, evoluţia acesteia de-alungul timpului, precum şi industria
petrolului în situaţii de criză.
În capitolul al doilea am descris compania, am prezentat un scurt istoric al acesteia, sectoarele de
activitate, produsele şi serviciile oferite, precum şi o mică analiză financiară.
Capitolul al treilea cuprinde descrierea politicii de promovare adoptată de compania în cadrul
căreia am ales să realizez studiul de caz şi o cercetare de marketing realizată la nivelul
municipiului Braşov privind produsele şi serviciile oferite de companie
În ultimul capitol am formulat concluziile generale deprinse în urma realizării studiului de caz
asupra companiei S.C. Petrom S.A. şi propuneri de îmbunătăţire.
Capitolul Nr. Nr. Nr. tabele Nr. referinţe
pagini figuri bibliografice
Nr. Denumire
1. Piaţa petrolului în situaţia de 8 1 1 6
criză
2. Prezentare generală Petrom 8 1 6 4
S.A.
3. Politica de promovare 28 5 1 17
4. Concluzii şi propuneri 4 0 0 0
Sinteza Lucrării Nr. pagini text Nr. Nr. Nr. referinţe Anexe (nr. pag.)
de disertaţie figuri tabele bibliografice

52 7 8 27 5

CAPITOLUL 1. PIAŢA PETROLULUI ÎN SITUAŢIA DE CRIZĂ

1.1. PETROLUL – PRIMA INDUSTRIE A LUMII

4
 Începutul industriei petroliere moderne datează din anul 1854 când un grup de oameni de
afaceri americani i-au cerut distinsului profesor de chimie, Benjamin Silliman Jr., de la
Universitatea Yale, să realizeze o analiză a proprietăţilor "uleiului de rocă" (petrol), cu scopul de a
afla dacă acesta putea fi folosit ca lubrifiant sau combustibil pentru iluminat. Rezultatele studiului
au fost remarcabile, analiza realizată la acel moment fiind considerată acum "un punct de cotitură în
crearea industriei petroliere".1
După 5 ani apare şi primul puţ din lume forat de colonelul Edwin Drake la Oil Creek în
Pennsylvania; acest moment reprezentând primul boom petrolier din istoria Americii. Astfel a
apărut, ca peste noapte, o industrie fără de care în acest moment, civilizaţia noastră ar fi de greu de
imaginat. În numai câteva decenii, petrolul a devenit unul dintre elementele esenţiale ale activităţii
economice moderne; într-un secol petrolul a devenit - prima industrie a lumii.
Dacă în anul 1900, petrolul asigura mai puţin de 4 % din nevoile de energie ale intregii lumi,
în prezent, petrolul constituie resursa energetică de bază în sistemul consumului energetic mondial,
ponderea petrolului în consumul de energie fiind în medie de 39 %, iar în unele regiuni ajungând şi
la 60 %.
Secolul XX a fost denumit secolul petrolului, aşa cum secolul XIX a fost cel al cărbunelui.
Hidrocarburile, sub forma petrolului şi a derivatelor sale, au devenit principala sursă de energie
pentru majoritatea popoarelor globului. Toată industria modernă depinde de petrol şi de produsele
sale
Creşterea considerabilă a producţiei de petrol, ca rezultat al sporirii deosebite a consumului
mondial, a impus dezvoltarea operaţiunilor de prospectare şi explorare cu repercursiuni directe
asupra mărimii rezervelor sigure de petrol. Aceasta explică sporirea de aproape 35 de ori a
rezervelor sigure ale Terrei de la 4 miliarde de tone în 1939, la 73 miliarde de tone în 1970 şi 96
miliarde tone în 1985, pentru ca în prezent să ajungă la peste 150 miliarde tone.
Raportat la producţia mondială actuală (3,2 – 3,6 miliarde tone), rezervele actuale pot
acoperi consumul pentru 40 – 45 de ani.

Extinderea activităţilor de explorare petrolieră pe aproape întreaga planetă a determinat

conturarea marilor regiuni deţinătoare de rezerve: Golful Persic, Sahara, Golful Mexic,
Midcontinent (S.U.A.), Alberta (Canada), Volga – Ural (Rusia) etc.. Astăzi sunt cunoscute rezerve
de petrol în peste 80 de ţări.

1
http://www.revista22.ro/criza-petrolului-4642.html
5
1.2. PIAŢA PETROLULUI ÎN ROMÂNIA

Exploatarea petrolului în ţara noastră are o istorie îndelungată, primele atestări datează încă
din sec. II d.H. şi continuă şi în secolele următoare, aşa cum o dovedesc numeroasele materiale
ceramice cu urme de păcură, datate în secolele II – XVI.2 În tot acest timp România şi românii au
acumulat o experienţă invidiată de multe state ale lumii cu o civilizaţie modernă.
România a contribuit decisiv la realizarea a trei premiere petroliere mondiale în anul 1857,
şi anume:
 Prima ţară din lume cu o producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile
internaţionale – (The Science of Petroleum - 1938);
 Prima rafinărie din lume (construită de fraţii Mehedinţeanu la marginea oraşului
Ploieşti);
 Bucureşti – primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant (1 aprilie 1857 –
data intrării în vigoare a contractului pentru iluminatul capitalei).
România se numără printre primele ţări care a demarat producţia de ţiţei, cea mai mare
producţie de petrol fiind realizată în anul 1976 – 14,7 milioane de tone.
Ulterior, producţia de ţiţei s-a diminuat constant, concomitent cu creşterea importurilor. În
Tabelul 1.1. este prezentată evoluţia producţiei interne de ţiţei din perioada 1997 – 2010.

Tabelul 1.1. Evoluţia producţiei interne de ţiţei în perioada 1997-2010

An 2010 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997
Mii tone 4300 5000 5200 5541 5650 5702 5810 6029 6132 6300 6501

Într-o industrie dominată de jucători globali, industria petrolieră din România este o forţă
semnificativă la nivel regional. Piaţa românească de petrol este matură, fiind avantajată de propriile
resurse şi de numărul mare de consumatori. La momentul actual companiile petroliere reprezintă cel
mai mare contribuabil la bugetul de stat.
Cu toate că rezervele din zăcămintele de petrol româneşti au scăzut semnificativ în ultimii
ani, totodată şi producţia de ţiţei, România rămâne în continuare una dintre ţările importante
producătoare de petrol şi gaze din Uniunea Europeană şi are un rol bine conturat în politica
energetică europeană.
Evoluţia preţurilor carburanţilor la pompă a generat foarte multe dezbateri în ultimii ani,
însă dincolo de analizele legate de profituri, de lipsa concurenţei şi de politicile de preţuri pe care le
practică marile companii petroliere, rămâne faptul că depindem de importuri mai mult ca oricând.

2
http://www.150deanidepetrol.ro/scurt-istoric.html
6
 În anul 2010, potrivit statisticilor British Petroleum, producţia de petrol a României a fost de
89 000 de barili pe zi, în timp ce consumul a fost de 192 000 de barili, producţia internă acoperind
astfel doar 46% din consum, acesta fiind cel mai mic procent din anul 1965 încoace. Foarte
probabil, gradul de acoperire al consumului intern din producţia internă, nu a fost niciodată mai mic
ca în anul 2010, ultimul an în care producţia internă a acoperit în totalitate consumul, fiind în anul
1976. În Figura 1.1. este prezentată evoluţia, atât a producţiei, cât şi a consumului de petrol din
România pentru perioada 1965 – 2010.

Fig. 1.1. Producţia şi consumul de petrol în perioada 1965 – 2010 în România

În perioada cuprinsă între anii 1977 şi 2010, producţia de petrol a scăzut cu aproximativ
70%, iar consumul de petrol cu 42 %. Cu alte cuvinte suntem din ce în ce mai dependenţi de
petrolul din import, iar această situaţie nu pare a se schimba în următorii 4 – 5 ani.
Tot în anul 2010, rezervele sigure de petrol ale ţării erau de 0.5 miliarde de barili, suficiente
pentru a acoperi producţia în următorii 15 ani, însă dacă prin absurd am lua în calcul acoperirea
întregului consum intern din producţia internă, aceste rezerve s-ar termina în cel mult 7 ani.3
Mai târziu cu 1 an, în 2011, producţia de petrol a României a fost de 88 000 de barili pe zi,
ocupând poziţia a zecea în topul producătorilor din Europa şi Eurasia, pierzând un loc raportându-
ne la anul anterior. Comparativ cu anul 2010, producţia de petrol a României a scăzut cu 1,5 %.
Conform statisticilor prezentate în ultimii ani, producţia de petrol a României este în
scădere. Rezervele sigure de ţiţei ale României sunt de 54,8 milioane de tone, ceea ce ar ajunge
pentru următorii 15 ani (raportat la nivelul producţiei din anul 2010), iar cele de gaze naturale sunt

3
http://businessday.ro/04/2012/de-ce-pretul-carburantilor-in-romania-depinde-atat-de-mult-de-cotatiile-internationale-
cata-energie-consumam-si-din-ce-surse/
7
de 109,2 miliarde de metri cubi gaze.4 În realitate, resursele geologice ale ţării sunt mult mai mari,
însă acestea nu pot fi exploatate cu tehnologiile existente. Astfel, cele de ţiţei s-ar ridica la 2
miliarde de tone, iar cele de gaze naturale la 660,6 miliarde metri cubi de gaze, potrivit datelor
prezentate de Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), într-o conferinţă privind eficienţa
energetică şi citând date ale Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM).

1.3. PIAŢA PETROLULUI ÎN SITUAŢIA DE CRIZĂ

Economia mondială a fost afectată de trei "şocuri petroliere", care au fost urmate de
recesiuni economice, având de suferit multe variabile macroeconomice. Economia mondială a
întâlnit de-alungul timpului mai multe perioade de recesiune, urmate de aceste "şocuri petroliere" :
recesiunea economică din 1973 – 1975, urmată de Embargoul petrolier, recesiunea din 1979 –
1982 urmată de cel de-al doilea şoc petrolier cauzat de războiul Iraq – Iran şi revoluţia Iraniană şi
războiul din Golf (1990) ce a cauzat creşteri ale preţului petrolului şi o nouă recesiune economică
pe plan mondial.
Impactul Embargoului petrolier din 1973 – 1975 asupra economiei mondiale :
 Rata creşterii a scăzut de la 2,1% în 1974 la 1,4 % în 1975;
 A fost afectată şi economia Statelor Unite, rata de creştere a PIB-ului a scăzut de la
5,7 % în 1973 la – 0,5 % şi – 0,19% în 1974 şi 1975;
 Inflaţia a fost şi ea afectată, s-a triplat în perioada 1972 – 1974 de la 3,3 % la 11,1 %;
 Rata şomajului nu a scăpat neafectată, a crescut de la 4,9 % în 1973 la aproximativ
8,5 % în 1975.
Impactul celui de-al doilea şoc petrolier 1979 - 1982:
 Creşterea economică internaţională scade uşor de la 4,7 % în 1978 la 4 % în 1979,
pentru a atinge valoarea minimă în 1982 de 0,8 %;
 Comerţul internaţional este foarte afectat, de la 5,2 % în 1979 la -3,1 % în 1982;
 Rata de creştere a PIB-ului american scade până la 0,23 % în 1980, rata şomajului
american creşte de la 7,6 % în 1978 la 13,5 % în 1980.
Impactul primului război din Golf (al treilea şoc petrolier) 1990:
 PIB-ul a scăzut de la 2,5 % la 0,8 % în 1991;
 PIB-ul american a scăzut la 0,17%;
 Rata şomajului a crescut de la 5,7 % în 1990 la 7,5 % în 1992;
 Investiţiile străine directe erau negative între anii 1990 – 1992.
4
http://www.ziare.com/economie/petrol/romania-mai-are-rezerve-sigure-de-petrol-pentru-numai-15-ani-1120371
8
1.4. PREŢUL PETROLULUI

Concentraţia geografică de rezerve de petrol a dus la formarea unor organizaţii regionale.

Cea mai cunoscută în acest domeniu este O.P.E.C. (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol).
O.P.E.C. produce doar 40% din volumul total mondial de petrol, deţinând 77% din rezervele
mondiale de petrol, spre deosebire de restul regiunilor şi ţărilor care produc 60%, însă rezervele lor
se epuizează repede.
Scopul principal al organizaţiei, conform statutului ei, este determinarea celor mai bune
modalităţi pentru apărarea intereselor statelor membre, în mod individual şi colectiv, întocmirea şi
adoptarea metodelor pentru a garanta stabilizarea preţurilor pe pieţele acţiunilor petroliere
internaţionale, în vederea eliminării fluctuaţiilor dăunătoare şi inutile; susţinerea eficientă,
economică şi regulată cu petrol a naţiunilor consumatoare şi o întoarcere cinstită a capitalului pentru
investitorii în industria petrolieră.5
De-alungul timpului, preţul petrolului a cunoscut mai multe modalităţi de formare, în funcţie
de contextul economic şi istoric, dar mai ales în funcţie de raporturile de forţă de pe piaţă.
În prezent, preţul petrolului se formează în cadrul următoarelor tipuri de tranzacţii: tranzacţii
la vedere, tranzacţii la termen şi tranzacţii cu produse derivate (futures, opţiuni).

Piaţa petrolului este în esenţă o licitaţie la nivel global – cel mai mare licitator va câştiga
oferta. La fel ca oricare licitaţie, totuşi licitatorul nu vrea să plătească prea mult. Când pieţele sunt
puternice (cererea este mare şi/sau oferta este joasă), licitatorul tinde să plătească mult pentru a
deţine oferta. Când pieţele sunt slabe (cererea joasă şi oferta înaltă), licitatorul poate alege să nu
ofere mai mult concurenţilor, aşteptând în schimb pe mai târziu posibilitatea scăderii de preţ.
În mod general, preţul ţiţeiului este stabilit de condiţiile cererii şi ofertei pe piaţa globală.
Asupra formării preţului petrolului acţionează mai mulţi factori, care pot fi grupaţi în două
categorii principale, fiecare cu subcategoriile sale:
a) Factori intrinseci pieţei petrolului:
- Factori fundamentali: raportul cerere-ofertă, stocurile de petrol
- Factori adiţionali: rata de utilizare a capacităţilor de rafinare, condiţiile de pe pieţele
futures
b) Factori extrinseci pieţei petrolului:
- Factori monetari: rata dobânzii, cursul de schimb al dolarului

5
http://ro.wikipedia.org/wiki/OPEC
9
 - Factori geopolitici: războaiele, terorismul
- Factori psihologici
Sub aspectul acţiunii în timp a acestor factori, factorii fundamentali acţionează pe termen
lung (peste 1 an), în timp ce acţiunea celorlalţi factori se manifestă pe termen scurt (sub 1 an, chiar
şi pe câteva zile).
Preţul petrolului reprezintă un indicator important pentru a estima evoluţia preţurilor la nivel
general. Brent reprezintă cel mai important preţ de referinţă pentru petrolul din bazinul Atlantic.
Petrolul Brent este folosit drept referinţă pentru a stabli preţul petrolului pentru două treimi din
producţia de petrol internaţională.

Piaţa internaţională a petrolului

Comerţul internaţional cu ţiţei se realizează în cadrul a două pieţe distincte, care

funcţionează paralel, în condiţii de interdependenţă:
 piaţa spot – a tranzacţiilor la disponibil;
 piaţa futures – a tranzacţiilor pe bază de contracte la termen.
Iniţial, apariţia pieţelor spot a urmărit să slăbească monopolul marilor companii petroliere,
ulterior însă, rolul lor a devenit de barometru al pieţei şi al preţurilor. În general, pe pieţele spot, se
comercializează atât ţiţei, cât şi produse din cadrul comerţului regional şi internaţional. Pentru
produsele petroliere, pieţele spot sunt pieţe de tranzacţii fizice efective, mult mai importante decât
pentru ţiţei, iar preţurile de contract, pentru orice tranzacţie în afara burselor petroliere, sunt stabilite
pe baza preţurilor spot.
În industria petrolieră, piaţa spot este utilizată pentru a balansa cererea şi oferta. Atunci când
o companie are temporar un surplus de petrol, ea îl oferă pe piaţa spot. De asemenea, dacă nu
dispune de cantităţi suficiente, ea va procura cantitatea necesară de petrol. Preţurile de pe piaţa spot
indică un semnal clar despre cerere şi ofertă. Creşterea preţurilor indică spre o cerere sporită şi,
respectiv, căderea preţurilor indică pe piaţă un surplus al ofertei de petrol.
Participanţii la operaţiunile comerciale pe pieţe sunt:
a) companiile petroliere;
b) firmele comerciale;
c) companiile de rafinare neintegrate de talie redusă;
d) brokeri.

Analiza pieţei internaţionale a produselor petroliere pentru sfârşitul anului 2012

10
 Preţul ţiţeiului constituie un subiect foarte sensibil, de care depind mai multe variabile, iar
evoluţia lui continuă să facă obiectul unei perpetue surprize.
Conform datelor prezentate de Institutul de Economie Mondială, anul 2012, nu a fost unul
prea benefic pentru cei care sperau că ţiţeiul se va ieftini, acest fapt fiind influenţat de mai mulţi
factori, precum:6
 Tensiunile geo-politice din Orientul Mijlociu generate de conflictul dintre statele occidentale
şi Iran, pe tema programului nuclear al acestuia şi de eforturile de stopare al acestuia, printr-
un embargou petrolier. Embargoul împotriva Iranului, impus de statele occidentale, în frunte
cu UE, a făcut ca omenirea să piardă un volum considerabil de ţiţei în Iran, impactul fiind
resimţit cu precădere de preţul petrolului Brent.
 O creştere a preţurilor cu amănuntul ale produselor petroliere, care a declanşat semnale de
alarmă în capitalele lumii, în special în UE.
 O serie de întreruperi neplanificate ale producţiei de ţiţei în unele ţări, care nu sunt membre
OPEC.
Tendinţa de creştere a preţurilor a fost atenuată de incidenţa următorilor factori:
 evoluţia predominant ascendentă a producţiei OPEC, în special a Arabiei Saudite, care,
asociată cu creşterea explozivă a producţiei nord-americane de ţiţei neconvenţional, a
contracarat deficitul temporar din unele state ne-OPEC.
 creşterea preocupărilor legate de starea economiei mondiale, în speţă de criza datoriilor
suverane din Zona euro, de impasul în soluţionarea problemei bugetului SUA şi de
încetinirea creşterii economice în China, considerată motorul cererii de petrol din ultimul
deceniu. "Zidul fiscal" era prevăzut să intre în vigoare la începutul anului în curs şi urma să
antreneze măsuri de austeritate care riscau să conducă la o nouă recesiune economică în
SUA.

Pentru anul 2013, într-o primă fază, prognozele oficiale ale OPEC relevă faptul că
schimbările vor fi aproape imperceptibile. Preţul mediu al ţiţeiului Brent se va situa în jurul valorii
de 111$/baril, faţă de 112$/baril în 2012. Preţul ţiţeiului american WTI va coborî de la 95$/baril în
2012, la 93$/baril în 2013.
Conform datelor prezentate de Institutul de Economie Mondială, nu există motive pentru un
salt al preţurilor, deoarece creşterea economiei mondiale rămâne "anemică" (prognoza FMI este de
3,6% în 2013, după o creştere de 3,3% în 2012), iar aceasta va presupune o stagnare a cererii de
ţiţei. Oferta va fi stabilă graţie majorării producţiei de ţiţei a SUA şi a revenirii pe piaţă a unor ţări,

6
http://www.iem.ro/ro/articole-sinteze-conjuncturale/427-analiza-pieei-internaionale-a-produselor-petroliere-in-
perioada-31-decembrie-2-6-ianuarie-2013
11
precum Sudanul, care va începe livrările în primul trimestru al anului 2013. Dar, spre sfârşitul
anului, preţurile vor începe să scadă ca urmare a unei reduceri previzibile a cererii.

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ PETROM S.A. (OMV PETROM

S.A.)

Petrom este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Europa de Sud – Est cu activităţi
în sectoarele : Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze naturale
şi Energie.
S.C. Petrom S.A. a funcţionat până la privatizarea din 2004 sub numele de S.N.P. Petrom
S.A. Bucureşti, fiind o societate organizată sub formă de societate pe acţiuni. Cea mai importantă
etapă a existenţei sale de la înfiinţarea în 1994 şi până în prezent, poate fi considerată, finalizarea
procesului de privatizare în anul 2004. Finalizarea procesului constând în achiziţia pachetului
majoritar de acţiuni de către OMV, unul dintre cele mai mari grupuri petroliere europene.
După această privatizare, începând cu anul 2005, Petrom a demarat un proces amplu de
restructurare dar şi de investiţii, destinate să îmbunătăţească procesele de producţie şi cele de
rafinare, dar şi serviciile oferite prin reţeaua downstream. Ca parte componentă a grupului OMV,
Petrom va putea deveni un jucător important pe piaţa produselor petroliere din România, dar şi din
Europa Centrală şi de Est, la cele mai înalte standarde de calitate.

12
 Sediul societăţii este în municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor, numărul 239, sectorul 1 şi
este înmatriculată în Registrul Comerţului Bucureşti sub numărul J40/8302/1997, având codul unic
de înregistrare 1590082.
Obiectul de activitate al societăţii este reprezentat în principal de:
 exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental al
Mării Negre;
 transportul petrolului şi al produselor petroliere;
 comercializarea produselor prin reţele proprii de distribuţie;
 importul şi exportul de produse petroliere, precum şi alte activităţi.
Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze, estimate la 0,9 miliarde barili
echivalent petrol, are o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone şi deţine aproximativ 550
de benzinării în România. Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 de
benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. Producţia anuală este de
aproximativ 5 milioane tone de ţiţei pe an.7

În cele ce urmează voi prezenta un top al companiilor petroliere din România în anul 2011,
după cifra de afaceri, după profitul net şi după numărul de angajaţi.
Tabelul 2.1. Top companii petroliere după cifra de afaceri 2011
Nr. NUME FIRMĂ CIFRA DE AFACERI
1 OMV PETROM S.A. 16.565.465.973
2 ROMPETROL RAFINARE S.A. 10.174.808.952
3 PETROTEL LUKOIL ROMÂNIA S.A. 6.625.679.238
4 E. ON. ENERGIE ROMÂNIA S.A. 4.261.045.806
ROMGAZ S.A.
5 4.211.149.514

Tabelul 2.2. Top companii petroliere după profitul net 2011

Nr. NUME FIRMĂ PROFITUL NET
1 OMV PETROM S.A. 3.685.607.226
2 ROMGAZ S.A. 1.031.748.972
3 E. ON. ENERGIE ROMÂNIA S.A. -191.719.192
4 PETROTEL LUKOIL ROMÂNIA S.A. -391.609.120
5 ROMPETROL RAFINARE S.A. -735.847.584

Tabelul 2.3. Top companii petroliere după numărul de angajaţi 2011

Nr. NUME FIRMĂ NUMĂR DE ANGAJAŢI
1 OMV PETROM S.A. 22.052
2 ROMGAZ S.A. 5.779
3 ROMPETROL RAFINARE S.A. 1.103

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrom
13
 4 E. ON. ENERGIE ROMÂNIA S.A. 559
5 PETROTEL LUKOIL ROMÂNIA S.A. 556

După cum se poate observa din tabelele prezentate anterior, compania petrolieră OMV
Petrom S.A. este lider de piaţă în România, atât la valoarea cifrei de afaceri, cât şi la profitul net
obţinut, precum şi la numărul de angajaţi.
La fel şi în anul 2012, ca şi în anii trecuţi, Petrom s-a clasat pe primul loc în topul celor mai
valoroase companii din România, realizat de Ziarul Financiar.8 Petrom rămâne fără rival în lupta
pentru obţinerea titlului de cea mai valoroasă companie din România, iar în viitor producătorul de
petrol şi gaze va fi tot mai greu de răsturnat de pe podium ţinând cont de investiţiile în domeniul
energiei, precum şi de succesul care se prefigurează în adâncurile Mării Negre.

2.1. SCURT ISTORIC

Voi prezenta în continuare etapele cele mai importante care constituie istoricul societăţii Petrom
S.A.9:
 în anul 1991 se înfiinţează Regia Autonomă a Petrolului – Petrom S.A.;
 în anul 1996 a fost înfiinţată Compania Română de Petrol, ca societate comercială pe
acţiuni, constituită prin reorganizarea Rafirom, Peco şi Petrotrans, care au comasat şi şi-au
încetat activitatea;
 în anul 1997, Compania Română de Petrol, care deţinea toate cele zece rafinării din
România, alături de câmpurile de extracţie, de depozite şi de staţiile de benzină, a fost
împărţită: 8 dintre rafinării funcţionând pe cont propriu, restul activelor intrând în
proprietatea Societăţii Naţionale a Petrolului (S.N.P.) Petrom;
 prima etapă a restructurării organizatorice este realizată în 1999 prin disponibilizarea unui
număr de 13000 de persoane din sectorul de up-stream;
 în anul 2001 acţiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti;
 în anul 2002 activităţile mecano – energetice din cadrul sucursalei Petromar Constanţa se
externalizează sucursalei Petroserv. Se demarează procesul de privatizare prin publicarea în
presa internaţională şi din România a anunţului pentru selectarea consultantului;
 pe data de 23 iulie 2004 OMV a achiziţionat 51% din acţiunile Petrom;
 în anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe şase divizii, dinre care trei operaţionale;
se lansează noul concept "Full Agency", care prevede modificări majore în domeniul
serviciilor complementare şi al facilităţilor, ce includ magazinele VIVA, restaurante şi locuri
8
http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-valoroase-companii-din-romania-in-2012-10342566
9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrom
14
 de joacă pentru copii. De asemenea, staţiile PETROMV oferă servicii complete precum
alimentarea maşinilor, verificarea presiunii roţilor şi spălarea parbrizelor;
 în anul 2006 are loc achiziţia unui pachet de 99,9% din OMV România, OMV Bulgaria şi
OMV Serbia şi a 30 de benzinării MOL şi a 95% din Aviation Petroleum;
 în anul 2007 Petrom semnează contractul de construcţie pentru Petrom City, noul sediu
central al companiei;
 în mai 2009, Ministerul Economiei a cumpărat Petrochemicals Argeş pentru suma de 150
milioane de Euro;
 în anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu
un consorţiu format din General Electric şi Metka; consorţiul urmând a construi şi livra la
cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice şi a aburului în
ciclu combinat, care va funcţiona pe bază de gaze naturale;
 începând cu 1 ianuarie 2010, Adunarea Generală Exraordinară a Petrom a decis schimbarea
denumirii companiei petroliere Petrom în OMV Petrom;
 începând cu 1 octombrie 2010, Petrom a finalizat procesul de consolidare a activităţilor de
marketing din România într-o singură entitate, respectiv OMV Petrom Marketing S.R.L.;
 pe data de 2 decembrie 2010, Petrom a inaugurat Petrom City, sediul care va găzdui
activităţile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureştiului, acesta va reuni
circa 2500 de angajaţi din şapte sedii ale companiei aflate în Bucureşti şi Ploieşti;
 în iunie 2012, OMV Petrom a vândut subsidiara Petrom LPG companiei Crimbo Gas
International.

2.2. STRUCTURA ACŢIONARIATULUI PETROM

Structura acţionariatului Petrom S.A. este prezentată în Figura 2.1. şi este constituită din
următoarele entităţi10:
 51,01 % OMV Aktiengesellschaft;
 20,64 % Ministerul Economiei;
 20,11 % Fondul Proprietatea S.A.;
 1,62 % BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare)
 6,62 % Alţi acţionari (aproximativ 500 000 de persoane fizice şi juridice din România şi din
străinătate).

10
http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/Despre_Petrom/Organizare/Structura_actionariat
15
 Fig. 2.1. Structura acţionariatului OMV Petrom S.A.

2.3. SECTOARE DE ACTIVITATE

Petrom îşi desfăşoară întreaga activitate în sectoarele: Exploatare, Rafinare şi Marketing,

Gaze şi Energie. Aceste sectoare au fost grupate de către Petrom în 3 Divizii principale: divizia
Explorare şi Producţie, divizia Rafinare şi Marketing, divizia Gaze Naturale şi Energie.

2.3.1. EXPLOATARE

Activitatea de explorare conduce la descoperirea noilor rezerve de ţiţei şi gaze pentru

dezvoltarea durabilă a unei companii petroliere, astfel producţia hidrocarburilor îşi atinge scopul.
Petrom investeşte 100 milioane de euro anual în explorare.
La momentul actual, Petrom deţine 300 de perimetre de explorare şi exploatare petrolieră.
Cel mai bogat zăcământ din ţară este cel de la Suplacu de Barcău. Al doilea ca importanţă este
Platoul Continental al Mării Negre, unde Petrom are concesionate perimetre de explorare şi
producţie. Obiectul de activitate al Diviziei de Explorare şi Producţie al Petrom constă în
explorarea, descoperirea şi extragerea de ţiţei şi gaze naturale în România şi alte ţări din regiune,
precum Rusia şi Kazahstan
Explorarea platformei continentale româneşti a Mării Negre a fost începută încă din anul
1969, prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în 1980, iar prima producţie pe mare a început în
anul 1987. Petrom produce pe platforma continentală cinci zăcămine comerciale: Lebăda Est,
Lebăda Vest, Sinoe, Pescăruş şi Delta.

2.3.2. RAFINARE ŞI MARKETING

16
 Având două rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, Petrom este cel mai mare operator de
prelucrare ţiţei din România, deţinând o capacitate de rafinare de 8 milioane tone pe an. Ambele
rafinării sunt conectate la o infrastructură de conducte vastă, care permite atât transportul ţiţeiului
indigen de la schelele Petrom, cât şi al celui importat prin terminalul maritim Constanţa, de la
Marea Neargă.
Rafinăriile Petrom sunt retehnologizate constant. Pentru a face faţă cererii crescânde de
produse petroliere, rafinăriile Petrom vor creşte eficienţa, producţia şi calitatea produselor fabricate.
În anul 2009, produsele fabricate de cele două rafinării au fost aduse la nivelul standardelor UE de
mediu şi calitate, prin implementarea unor procese de modernizare vaste şi durabile. Începând cu
anul 2009, ambele rafinării produc carburanţi Euro 5.

2.3.3. GAZE ŞI ENERGIE

Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate
segmentele acestei pieţe. Spectrul de activităţi al Diviziei Gaze Naturale, Energie şi Produse
Chimice acoperă trei activităţi operaţionale: Gaze Naturale, Energie şi Produse Chimice şi o
activitate suport: Suport Activităţi Operaţionale, toate aducându-şi cu succes contribuţia la
profitabilitatea şi sustenabilitatea Grupurilor Petrom şi OMV.
În 2010 Petrom a înmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale în depozitele
subterane, în comparaţie cu 549 mil. mc în anul 2009.

2.4. PRODUSE ŞI SERVICII

Portofoliul de produse şi servicii Petrom a fost construit pentru a satisface toate exigenţele
clienţilor. Nivelul ridicat de calitate şi permanenta îmbunătăţire a produselor şi serviciilor contribuie
la reţeta de succes a companiei OMV Petrom.

2.4.1. PRODUSE
Principalele produse oferite de Petrom sunt:
• Carburanţi: Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzină 95 fără plumb, benzină Top Premium
99 +, Euro Diesel 5 şi Top Euro Diesel 5, toate cele 4 tipuri respectând standardul Euro 5;
• Lubrifianţi: Petrom produce o gamă de 15 de lubrifianţi: de la uleiuri multigrad sau monograd la
uleiuri hidraulice sau de transmisie. Aceştia sunt destinaţi atât sectorului auto, cât şi sectorului
industrial sau diverselor aplicaţii în domeniul feroviar.

17
• Aviaţie: produce combustibil pentru avioane cu motor cu reacţie la rafinăria Petrobrazi. Acesta se
numeşte Jet A – 1 şi a fost omologat în anul 2004.
• Bitum: Petrom obţine bitumuri prin distilarea ţiţeiului. Rezultatul este un material de construcţii
omogen care se foloseşte în special pentru construcţiile rutiere.
• GPL: Petrom produce gaz petrolier lichefiat şi îl distribuie către utilizatori persoane fizice (butelii
pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar şi pentru uz industrial, turistic sau
agricultură.
• Produse speciale: prelucrează şi obţine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful în
rafinăria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate în industria aluminiului, oţelului, agriculuturii şi
hârtiei.

2.4.2. SERVICII
Principalele servicii oferite de Petrom sunt următoarele:
 Servicii aviatice, feroviare şi rutiere: gestionare contracte, preţuri şi condiţii de livrare
avantajoase pentru clienţi, alimentare aeronave cu carburant prin credit, servicii de
distribuţie prin transport feroviar sau rutier, cu cisterne, fie cu transportul asigurat de client
sau terţă parte, fie de compania Petrom.
Prin compania Aviation Petroleum, în cadrul căreia Petrom deţine 95% din acţiuni oferă
deasemenea: servicii de alimentare aeronave, posibilitatea de a alimenta zboruri urgente.
 Spălătorie auto: spălare manuală, spălare automată cu perie rotativă, PetromCard.

2.5. ANALIZĂ FINANCIARĂ

Voi prezenta în continuare principalii indicatori din bilanţ, dar şi cei din contul de profit şi
pierdere, pentru compania Petrom S.A., publicaţi în situaţiile financiare ale companiei.

Tabelul 2.4. Indicatori din bilanţ pentru perioada 2010 - 2012

Indicatori din Bilanţ 2010 2011 2012
Total active imobilizate 26.623.660.873 28.568.337.614 31.715.112.140
Total active circulante 5.404.207.035 5.135.942.846 5.587.991.879
Stocuri 1.828.696.965 1.695.805.503 1.763.435.040
Casa şi conturi 1.416.091.506 567.026.496 83.472.634
Creanţe 2.159.418.564 2.873.110.847 3.267.137.787
Capitaluri total 16.195.075.527 18.890.892.162 22.911.450.945
Capital social 5.664.410.834 5.664.410.834 5.664.410.834
Provizioane 7.502.395.876 7.962.682.564 7.605.238.450

18
 Tabelul 2.5. Indicatori din contul de profit şi pierdere pentru perioada 2010 - 2012
Indicatori din Contul
de Profit şi Pierdere 2010 2011 2012
Cifra de afaceri 13.953.092.655 16.565.465.973 19.510.054.765
Total venituri 15.539.741.666 17.717.609.335 20.962.683.542
Total cheltuieli 13.324.102.647 13.238.970.097 16.379.213.905
Profit brut 2.215.639.019 4.478.639.238 4.583.469.637
Profit net 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876
Număr salariaţi 25.176 22.052 20.508
Pe baza valorilor obţinute din bilanţ, precum şi a valorilor obţinute din contul de profit şi
pierdere, am realizat o analiză a principalilor indicatori financiari de performanţă ai companiei
Petrom S.A. pentru perioada analizată cuprinsă între anii 2010 – 2012. Calculul acestor indicatori
este necesar pentru a urmări evoluţia companiei pe perioada analizată, dar şi pentru a putea compara
rezultatele acesteia cu rezultatele altor companii care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu.

Tabelul 2.6. Analiza indicatorilor financiari de performanţă - Petrom S.A.

Indicator Formula de 2010 2011 2012
calcul
Evoluția CA 108,6% 118,7% 117,7%
Cifrei de curentă/CA
Afaceri perioada
precedentă
Profitul net - 1.799.154.602 3.685.607.226 3.850.620.876
Rata Profit 12,9% 22,2% 19,73%
profitului net/CA

După cum se poate observa din tabelul prezentat anterior, atât cifra de afaceri a companiei,
cât şi profitul net realizat în perioada analizată prezintă valori pozitive, demonstrându-se astfel
rezultatele obţinute de companie, rezultate care plasează compania pe primul loc în rândul
companiilor din România.
Petrom a înregistrat în anul 2012 un profit de peste 900 milioane de euro, cifra de afaceri a
companiei înregistrată în anul 2012 reprezintă un record absolut pentru România. De asemenea,
vânzările înregistrate anul trecut au ajuns la 26,2 miliarde de lei, consemnând o creştere de 16% faţă
de 2011. Investiţiile Petrom au urcat anul trecut cu 3%, la 4,93 miliarde lei (1,1 miliarde euro), de la
4,803 miliarde lei în 2011, în principal datorită evoluţiei pozitive a preţurilor produselor petroliere,
potrivit companiei.
După o perioadă caracterizată prin preţuri volatile ale ţiţeiului şi incertitudine
macroeconomică, anul 2012 a reprezentat pentru Petrom un an de relativă stabilitate, înregistrând
performanţe operaţionale şi financiare foarte bune. Aceste performanţe fiind rezultatele obţinute în
urma investiţiilor semnificative efectuate în anii precedenţi, precum şi ale accentului pus pe
performanţă operaţională.
19
 Potrivit oficialului companiei, în 2013 eforturile vor fi concentrate pe "excelenţă
operaţională", stabilizarea volumelor de producţie şi valorificarea oportunităţilor de creştere prin
intermediul lucrărilor de explorare şi al achiziţiilor de licenţe de explorare.

CAPITOLUL 3. POLITICA DE PROMOVARE

3.1. PIAŢA COMPANIEI PETROM

Petrom este cel mai important furnizor pe piaţa carburanţilor din România, având
aproximativ 550 de staţii de distribuţie. Situate în toate judeţele ţării, punctele de vânzare Petrom
constituie cea mai extinsă reţea de distribuţie din România. Este deasemenea furnizorul principal de
combustibili şi servicii aferente pentru aviaţie şi cel mai important jucător pe piaţa locală de GPL
(gaz petrolier lichefiat).
În prezent, piaţa carburanţilor din România este dominată de Petrom cu o cotă de piaţă de
aproximativ 30%, urmată de Rompetrol şi Lukoil cu câte 20%, restul fiind deţinut de MOL, Agip,
OMV România şi alte benzinării particulare.11(Figura 3.1.)

Fig. 3.1. Piaţa carburanţilor din România

Petrom are un avantaj categoric prin faptul că oferă cel mai bun raport calitate-preţ în cadrul
celor mai bine plasate staţii de distribuţie. Alte puncte forte care constituie avantajul competitiv al
companiei Petrom sunt reprezentate de:
 Gradul ridicat de integrare al activităţilor de explorare şi producţie cu cele de distribuţie;
 Marca puternică şi poziţia de top deţinută pe piaţa românească;

11
http://economie.hotnews.ro/stiri-energie-8225396-exclusiv-indiferent-rezultatul-investigatiei-piata-carburantilor-
pretul-actual-benzinei-nu-schimba.htm
20
  Calitatea superioară a produselor şi serviciilor oferite, precum şi a standardelor de mediu;
 Reţeaua solidă de staţii de distribuţie şi depozite de produse petroliere.
Pe piaţa en gross, Petrom este un partener major pentru companiile şi instituţiile din cadrul
sectoarelor economice, cum sunt Transporturile, Industria, Construcţiile şi Mineritul, Agricultura
sau Autorităţile Publice şi Civile. Prin reţeaua depozitelor regionale sau direct prin cele 2 rafinării,
Petrom livrează produse petroliere către mai bine de 5500 de clienţi comerciali.
Clienţii pentru produsele şi serviciile oferite de companie sunt reprezentaţi de:
 Persoane juridice - entităţi economice care îşi desfăşoară activitatea în domeniile: Transport
şi Flote Auto, Revânzători, Industrie, Agricultură şi Construcţii, Autorităţi Publice şi Civile
şi Aviaţie;
 Persoane fizice: clienţii ai staţiilor de distribuţie şi ai spălătoriilor auto.

3.2. ORGANIZAREA DEPARTAMENTULUI DE MARKETING

Firma, ca şi agent economic se confruntă cu o serie de probleme care o obligă la schimbări,

la eforturi suplimentare pentru dezvoltarea activităţii sale, asigurarea surselor de aprovizionare,
ridicarea nivelului tehnic, modificarea formei de organizare. Toate aceste schimbări pot să
influenţeze pozitiv sau negativ stabilitatea firmei. Din acest motiv, orice firmă trebuie să adopte
politici precise şi strategii eficiente pentru a putea exista şi a se putea dezvolta.12
Politica de marketing desemnează modul (stilul, maniera) în care firma concepe dezvoltarea
activităţii sale, direcţiile de perspectivă şi acţiunile practice vizând valorificarea potenţialului său în
concordanţă cu cerinţele pieţei. Politica de marketing reprezintă conduita pe care o adoptă firma
(producătoare, comercială sau prestatoare de servicii) privind dimensiunile şi structura gamei de
produse şi servicii pe care le fabrică sau comercializează, prin raportare permanentă la cerinţele
mediului social-economic şi la tendinţele manifestate de ceilalţi competitori de pe piaţă. Politica de
marketing este alcătuită din strategii şi tactici.13
Strategia de marketing – reprezintă un ansamblu de principii, proceduri care orientează
activitatea de marketing. Strategia de marketing poate lua diverse forme, ea poate fi o strategie de
piaţă, o strategie a preţului, o strategie de distribuţie şi o strategie promoţională.
Mix-ul de marketing reprezintă o îmbinare a celor patru elemente de bază ale politicii de
marketing, respectiv produsul, preţul, distribuţia şi promovarea. Sarcina marketingului mix constă
în a reuni cele patru grupe de variabile în programe de acţiune care să asigure o eficienţă maximă

12
http://www.referatele.com/referate/marketing/online1/Esenta-Marketingului--Functiile-Marketingului--
CONTINUTUL-SI-ROLUL-MARKETINGULUI-referatele-com.php
13
Pistol, Gh. M., Marketing, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, pag. 121
21
activităţii întreprinderii. Fiecare dintre cele patru componente poate fi eficientă numai cu suportul
celorlalte.14
Promovarea companiei este o variabilă controlabilă, reprezintă o formă de comunicare
socială. Devine un imperativ, o necesitate pentru orice întreprinzător să aibă un mecanism al
comunicării promoţionale foarte bine pus la punct.
Obiectivele urmărite cu ajutorul politicii de promovare sunt:
 influenţarea cererii pentru produsul ce urmează a fi promovat, influenţă ce poate conduce la
creşterea consumului în condiţiile păstrării preţurilor la acelaşi nivel; reducerea atitudinii
negative pe care consumatorul o dezvoltă datorită creşterii preţurilor;
 informarea şi convingerea potenţialilor consumatori - modul în care sunt utilizate anumite
instrumente promoţionale pentru a informa clienţii despre existenţa unui produs şi pentru a-i
convinge să-şi procure produsul respectiv, variază în funcţie de specificul activităţii
desfăşurate;
 informarea distribuitorilor şi agenţilor de vânzare - scopul este nu atât să determine
consumatorul să caute un produs ci mai ales să stimuleze agenţii de vânzare să caute cât mai
mulţi clienţi;
 îmbunătăţirea imaginii întreprinderii - uneori eforturile promoţionale nu urmăresc neapărat
creşterea vânzărilor la un anumit produs, ci mai ales îmbunătăţirea imaginii de ansamblu a
întreprinderii, atât printre consumatori cât şi printre concurenţi.15

Necesitatea alinierii la cerinţele pieţei şi ameninţările care vin de la ceilalţi participanţi au

făcut necesară accentuarea activităţilor de marketing şi în cadrul companiei Petrom. Astfel,
începând din anul 1999 a avut loc consolidarea departamentului de Marketing al companiei Petrom,
precum şi a activităţilor desfăşurate în cadrul acestuia.
Divizia Marketing din cadrul Petrom reprezintă interfaţa companiei cu clienţii. Prin
intermediul unei largi reţele naţionale de staţii de distribuţie, dar şi prin canale specializate de
vânzări, Divizia Marketing furnizează produse de înaltă calitate, atât clienţilor privaţi, cât şi
clienţilor comerciali.16 Volumul şi complexitatea activităţilor desfăşurate de PETROM a impus
organizarea acestei divizii, organizare specifică celui de-al treilea stadiu de dezvoltare al
marketingului, marketingul integrat.
În cadrul relaţiei companiei cu mediul extern, politica promoţională deţine un loc deosebit şi
eficient pentru pormovarea imaginii sale. Din acest motiv, şi nu numai, orice eveniment care poate

14
http://www.referatele.com/referate/marketing/online1/Esenta-Marketingului--Functiile-Marketingului--
CONTINUTUL-SI-ROLUL-MARKETINGULUI-referatele-com.php
15
Bruhn, M., Marketing, Editura Economica, București, 1999, pag. 84
16
http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Divizii/Rafinare_si_Marketing/Profilul_Diviziei_Marketing
22
fi valorificat în acest sens trebuie luat în seama, indiferent dacă acesta este propriu Petrom (de
exemplu: „Ziua Petrolistului”) sau eveniment deosebit pentru toată lumea (de exemplu: venirea
primăverii, sărbătorile de Paşti şi de Crăciun etc ..).
Având ca scop principal optimizarea proceselor pentru eficientizarea administrării costurilor,
activităţile de marketing desfăşurate în cadrul companiei Petrom pe teritoriul României, au fost
consolidate într-o singură entitate, OMV Petrom Marketing S.R.L. Această consolidare a
activităţilor de marketing va aduce în timp companiei o serie de beneficii cum ar fi: coordonarea
îmbunătăţită a activităţii societăţilor, menită să creeze valoare adăugată prin îmbunătăţirea
sinergiilor la nivel de grup, optimizarea organizării şi implementării proceselor standard comune de
afaceri, ceea ce va genera, pe lângă administrarea scăzută a costurilor, o rapiditate crescută în
mecanismul decizional şi un sistem mai flexibil de administrare a activităţii, precum şi o singură
interfaţă pentru toţi clienţii.17
OMV Petrom Marketing S.R.L. este deţinută în totalitate de Petrom şi desfăşoară activitatea
de distribuţie de carburanţi a Grupului Petrom în România, prin intermediul reţelelor de benzinării
Petrom şi OMV.

3.3. POLITICA DE PROMOVARE A COMPANIEI PETROM

Politica de promovare reprezintă un element important al politicii globale de marketing a

companiei. În prezent, nu mai este suficient să produci, produsul trebuie să fie cunoscut de
consumatori şi să aibă o bună imagine în rândul acestora, existenţa şi dezvoltarea companiei
aflându-se într-o strânsă relaţie cu performanţa activităţii promoţionale desfăşurate.
Politica de promovare reprezintă unul dintre cele patru elemente de bază componente ale
mix-ului de marketing: Produsul, Preţul, Plasarea (Distribuţia) şi Promovarea. Cele patru elemente
reprezintă punctul de vedere al vânzătorului asupra instrumentelor de marketing de care el dispune
pentru influenţarea cumpărătorilor. Din punct de vedere al cumpărătorului, fiecare instrument de
marketing este menit să-i ofere un avantaj în calitatea sa de consumator.18
Comunicarea promoţională reprezintă procesul de transmitere a informaţiilor referitoare la
produsele, serviciile şi activitatea companiei către segmentele ţintă de consumatori. Scopul acestei
comunicări este crearea unei atitudini favorabile a consumatorilor şi convingerea acestora să
cumpere produsele, respectiv serviciile companiei respective şi nu pe cele ale concurenţilor.19

17
http://www.business24.ro/petrom/stiri-petrom/petrom-a-finalizat-consolidarea-activitatilor-de-marketing-din-
romania-1481929
18
Kotler, Ph.,Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998, pag. 614
19
Constantin, Cristinel "Curs Marketing" ID
23
 Compania Petrom, cea mai mare companie din România a investit 4 milioane de euro într-o
strategie de schimbare a imaginii. Petrom şi-a schimbat de-alungul timpului strategia de imagine şi
s-a transformat dintr-o companie care se adresează partenerilor de afaceri în una „ aproape de inima
oamenilor”.
Politica promoţională a companiei se materializează într-un ansamblu de strategii care,
având în vedere complexitatea activităţilor promoţionale, se caracterizează printr-o diversitate
deosebită.
În cazul companiei Petrom, scopul activităţilor ce descriu politica de promovarea îl
reprezintă:
 Susţinerea vânzărilor de produse petroliere;
 Susţinerea vânzărilor de produse complementare;
 Promovarea imaginii companiei;
 Fidelizarea clienţilor.

3.3.1 LOGO-UL ŞI MESAJUL PROMOŢIONAL AL COMPANIEI PETROM

Logo-ul este un simbol unic prin care se asigură recunoaşterea mărcii Petrom. Acesta este
expresia competenţei şi succesului. Prin forma sa, logo-ul Petrom creează un tot unitar de cuvinte şi
imagini, fix şi independent. Logo-ul trebuie să fie întotdeauna folosit împreună cu certificarea
"Membru OMV Grup". (Figura 3.2.)

Fig. 3.2. Logo-ul companiei Petrom

Logo-ul comunică faptul că Petrom este sursa mesajului pe toate canalele media şi pe
produse. Este foarte important pentru identitatea vizuală, ca logo-ul să fie folosit cu atenţie.
Folosirea corectă a logo-ului întăreşte identitatea mărcii şi ajută astfel la promovarea produselor şi
serviciilor oferite de Petrom. Logo-ul trebuie să reflecte standardele de înaltă calitate a produselor şi
serviciilor, precum şi imaginea firmei.

Mesajul promoţional al Petrom cuprinde două idei esenţiale:

24
  Calitatea produselor petroliere, fapt ce se bazează pe mulţi ani de experienţă, cu
accent pe faptul că produsele petroliere Petrom sunt produse petroliere care
corespund cerinţelor noilor norme ale Uniunii Europene;
 Faptul că majoritatea produselor petroliere comercializate de ceilalţi operatori de pe
piaţă provin de la rafinăriile Petrom, realitate care nu este lipsită de importanţă şi
trebuie a fi comunicată clienţilor.

3.3.2. TEHNICI PROMOŢIONALE

Compania Petrom utilizează o diversitate de tehnici promoţionale pentru comunicarea cu

segmentele ţintă, tehnici care formează mix-ul promoţional: publicitatea, relaţiile publice,
promovarea vânzărilor, promovarea la locul vânzării, marketing-ul direct, specialităţile
promoţionale, promovarea pe internet.
Programul activităţilor promoţionale desfăşurate de compania Petrom cuprinde două
categorii:
a) Activităţi promoţionale cu caracter punctual – aceste activităţi punctează următoarele tipuri
de evenimente:
 Evenimente calendaristice bine precizate (ziua de 8 Martie, sărbătorile de Paşti,
sezonul estival, Ziua Petrolistului, sărbătorile de iarnă);
 Lansări de produse noi;
 Inaugurarea de noi staţii de distribuţie, produse petroliere şi/sau redeschiderea
staţiilor Petrom modernizate;
 Impulsionarea vânzărilor pentru produsele la care se înregistrează stagnări sau
reduceri ale volumului vânzărilor.
b) Activităţi promoţionale cu caracter permanent:
 Pliante de popularizare a noilor produse Petrom;
 Sponsorizări de diferite evenimente cu caracter social, cultural, sportiv etc.;
 Carnetele promoţionale de fidelitate;
 Tombole cu premii;
 Reduceri de preţuri pentru produsele greu variabile;
 Vânzări grupate de produse complementare aflate pe stoc.
Realizarea activităţilor promoţionale au drept scop instaurarea în rândul clienţilor a unei
atitudini favorabile faţă de Petrom şi faţă de calitatea produselor sale, precum şi atingerea
obiectivului permanent privind promovarea vânzărilor.

25
 Prin trecerea de la vechiul sistem de distribuţie PECO la sistemul modern de distribuţie al
Petrom se urmăreşte pe termen lung, schimbarea viziunii clienţilor asupra imaginii Petrom, şi nu în
ultimul rând, transformarea clienţilor ocazionali în clienţi permanenţi.
Concurenţa accentuată existentă în domeniul comercializării produselor petroliere impune
trecerea de la o publicitate statică a imaginii Petrom, la un sistem de promovare prin publicitate
modern şi dinamic. Se urmăreşte a se realiza o publicitate cu caracter permanent sistemului de
distribuţie, dar şi cu caracter agresiv atunci când este vorba despre anumite evenimente deosebite
(de exemplu: sărbătorile generale şi/sau legate de activitatea companiei).
Una dintre tehnicile promoţionale cel mai des utilizate în cadrul companiei pentru
promovarea acesteia este publicitatea. Se axează foarte mult pe publicitate, deoarece aceasta este o
formă de promovare a produselor, serviciilor sau imaginii companiei care se adresează unor grupuri
largi de consumatori, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă.
Programul de desfăşurare al activităţilor de promovare şi publicitate al sistemului de
distribuţie constă în acţiunile prezentate în Figura 3.3.
Publicitate în cotidiane
naţionale şi locale

Publicitate în reviste
(publicaţii bilunare sau
lunare)

Publicitate TV

Publicitate radio
Programul de publicitate
al sistemului de
distribuţie
Publicitate locală

Publicitate în staţiile de
distribuţie Petrom

Publicitate în alte medii de

presă

Fig. 3.3. Programul de publicitate al sistemului de distribuţie

 Publicitate în cotidiane naţionale şi locale:
26
 - cu caracter permanent într-un cotidian de mare tiraj;
- cu caracter periodic în mai multe ziare cu ocazia unor diverse evenimente (sărbători,
lansări de produse noi etc..);
- în ziare locale cu ocazia reintrării în circuitul comercial a unor staţii modernizate sau cu
ocazia inaugurării de staţii noi;
 Publicitate în reviste (publicaţii bilunare sau lunare) cu specific auto-moto:
- cu caracter semipermanent sub forma unor reclame scurte;
- cu specific de promovare de produse, atunci când au loc lansări de produse noi, însoţite
de un articol referitor la caracteristicile tehnice şi avantajele utilizării produsului
respectiv;
 Publicitate radio:
- prin diverse mesaje de sărbători la un post de radio naţional, şi eventual, la posturile de
radio locale;
- prin sponsorizarea unor concursuri ale emisiunilor cu specific auto-moto prin oferirea de
produse tematice (bidoane de ulei, bonuri de benzină etc..) pe parcursul campaniilor
promoţionale;
 Publicitate TV:
- prin intermediul unui post de televiziune care nu are multe transmisiuni sportive în direct
şi în special transmisiuni ale meciurilor de fotbal;
- prin emisiuni TV cu specific auto-moto;
- campanii promo, diverse mesaje de sărbători;
- publicitate ocazională prin diverse manifestări sportive: curse auto-moto, concursuri de
iarnă, concursuri sportive organizate pe plajă;
 Publicitate locală:
- în oraşe mari;
- panouri publicitare (4/3 metri) amplasate pe clădiri înalte în intersecţii cu trafic intens,
care se amplasează periodic;
- panouri de mici dimensiuni, amplasate temporar, pe stâlpi de iluminat stradal la o
distanţă de 100 de metri unul de altul pe unele artere principale ale oraşelor (de exemplu:
în Bucureşti cu ocazia Salonului Auto Bucureşti, pe Calea Victoriei, B-dul Lascăr
Catargiu etc..);
- amplasarea unei reclame luminoase pe sediul Petrom (Bucureşti) şi pe sediile
sucursalelor din ţară, dacă aceste sedii corespund din punct de vedere tehnic şi estetic
scopului propus;

27
 - pe marginile importante la intrarea în oraşele mari şi în staţiunile estivale (panouri
publicitare cu două feţe, de mari dimensiuni);
 Publicitate în staţiile de distribuţie:
- pliante publicitare cu şi despre produsele Petrom în staţiile de distribuţie;
- construirea şi amplasarea unor panouri, de diverse tipuri, în staţiile de distribuţie;
 Publicitate în alte medii de informare:
- publicitate în anuare de specialitate
- în oraşe mari şi în special pe perioada sezonului estival, avînd în vedere că majoritatea
companiilor de transport în comun locale folosesc carburant achiziţionat de la
sucursalele Petrom.

Pentru obţinerea unei poziţii stabile pe piaţă, Petrom desfăşoară următoarele activităţi legate
de marketing privind sistemul de distribuţie:
- a înfiinţat la nivelul fiecărei sucursale de distribuţie a unui compartiment specializat în
activităţi de marketing;
- creează baze de date comparative referitoare la activitatea sucursalelor proprii şi a
concurenţei;
- completează şi actualizează site-ul internet al Petrom;
- iniţiază cursuri de instruire din punct de vedere al activităţii de marketing pentru
personalul angajat în staţiile de distribuţie Petrom.
În acelaşi scop a fost creat şi serviciul telefonic la dispoziţia publicului INFO CENTER
PETROM, pus în funcţiune la 1 martie 2000, serviciu care oferă informaţii clienţilor.

3.3.3. RELAŢII PUBLICE ŞI RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Pentru promovare, Petrom s-a folosit de mai multe tehnici promoţionale şi a apelat de
asemenea şi la relaţiile publice.
Relaţiile cu publicul sau PR, cum sunt utilizate mai des ca termen economic, sunt
“programe diverse menite să promoveze sau să protejeze pe piaţă imaginea firmei sau a produselor
ei.”20 Relaţiile publice sunt un domeniu relativ recent dezvoltat ca subdomeniu al marketingului şi
mai ales al politicii de promovare, fiind încadrat până nu demult în categoria altor forme de
promovare, cel mai frecvent erau incluse în categoria reclamelor.
Ce presupun de fapt relaţiile publice ? Acestea presupun o serie de activităţi specifice
dintre care cele mai importante sunt : “editarea de broşuri şi jurnale de întreprinderi, organizarea
20
Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997
28
de manifestări – de genul congreselor, colocviilor, seminariilor – acordarea de interviuri şi
publicarea de articole, crearea şi difuzarea de filme, înfiinţarea de fundaţii, iniţierea şi susţinerea
diverselor opere filantropice şi de caritate, participarea la diverse acţiuni sociale şi de interes
public, lansarea de ştiri, organizarea unor conferinţe de presă etc.”21
Voi prezenta în cele ce urmează câteva dintre campaniile de marketing derulate de Petrom,
precum şi cele mai importante proiecte de responsabilitate socială corporatistă.

I. CAMPANII DE MARKETING

În ceea ce priveşte campaniile de marketing desfăşurate, începând cu anul 2005, compania a

demarat un proces amplu de investiţii menite să îmbunătăţească imaginea şi să întărească această
marcă. Încă din acel an s-au realizat o serie de campanii publicitare care au suţinut marca Petrom.
Dintre acestea, cele mai semnificative şi cu un impact puternic au fost:22

Campania „Zburaţi cu Top Premium

99+” – a fost desfăşurată în perioada 2005 – 2006
şi s-a axat pe promovarea produselor Petrom, pe
noua gamă de carburanţi: Top Premium 99+, Top
Nordic Diesel. În această perioadă, imaginea Petrom a fost susţinută de o serie de spoturi.

Campania „Maşinile sunt ca

oamenii” – desfăşurată în 2007. Clienţii
Petrom putem spune că sunt reprezentaţi în
principal de maşini şi pentru că firmei
Petrom îi pasă de clienţii săi, vor să facă
parte din „viaţa” lor permanent, oferind întotdeauna carburanţi de cea mai bună calitate.
Campania Top Premium 99+ „Semeni cu Petrom, culegi
profit” – desfăşurată în 2008. Această campanie a pornit de la ideea
că, profesioniştii, cei care aleg să îşi facă meseria cu
responsabilitate, au nevoie de cei mai buni parteneri pentru a-şi
atinge scopurile. Carburantul Top Premium 99+ de la Petrom
reprezintă unul dintre cei mai buni parteneri pentru cei care au

21
Balaure, V., Popescu, I. C., Şerbănică, D., Tehnici promoţionale, Editura Metropol, Bucureşti, 1994, pag. 100
22
http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/Despre_Petrom/Publicitate_si_Identitate_vizuala/C
ampanii_Marketing
29
activităţi care presupun deplasarea rapidă la obiectiv, fie transport valori, intervenţie rapidă sau
salvarea unei vieţi.

Campania „Un plin la 15 minute” – desfăşurată în 2009.

În perioada 15 iunie – 15 septembrie, Petrom a derulat o
campanie de promovare şi totodată, de fidelizare a clienţilor, ce a
constat în câştigarea unui plin la fiecare 15 minute, sau marele
premiu, benzină pe viaţă.
Campania „Sofezi? Poluezi! Plantezi!” – s-a
desfăşurat în anul 2010 şi a constituit o campanie de promovare bazată pe responsabilitate şi grijă
asupra mediului înconjurător. Campania s-a bazat pe cumpărarea unui odorizant de maşină cu
inscripţia „Şofez, deci plantez!” în urma căreia echipa Petrom planta câte un copac pentru fiecare
odorizant cumpărat.
Campania „Alimentează de la Praktiker” – derulată tot în anul 2010, a fost realizată în
parteneriat cu Praktiker. Clienţii care achiziţionau produse din magazinul Praktiker primeau în
schimbul valorii cumpărăturilor un bon valoric pentru combustibil (30/50 de lei pentru cumpărături
în valoare de 300/500 de lei).

Campania „Telefonul Petrom dă un premiu pe minut 23 – s-a

desfăşurat în perioada 1 iunie – 30 iunie 2011 şi presupunea atenţia
clienţilor în benzinăriile Petrom unde era amplasat un telefon galben
care suna la fiecare minut. Clienţii care alimentau de peste 110 lei
puteau răspunde la telefon şi câştigau pe loc un premiu. Peste 33 000
de clienţi au avut norocul să câştige prin această campanie.

II. RESPONSABILITATEA SOCIALĂ A COMPANIEI PETROM

Conceptul de Corporate Social Responsibility (CSR) vizează rolul pe care companiile îl

joacă într-un context social mai larg. CSR este un concept ce clarifică responsabilităţile sociale ale
companiilor şi modul în care acestea pot fi îndeplinite. Pot exista, spre exemplu companii care sunt
profitabile din punct de vedere financiar, dar a căror activitate dăunează atât angajaţilor, cât şi
comunităţii sau mediului înconjurător.

23
http://www.smark.ro/a_20667/petrom_a_amplasat_telefoane_in_statiile_proprii_pentru_campania_telefonul_petrom_
da_un_premiu_pe_minut.html
30
 Responsabilitatea faţă de
comunitate şi societate poate constitui un
element de diferenţiere foarte important
între companii, întrucât consumatorii şi
alţi actori relevanţi încep să fie mai
receptivi la modalităţile în care companiile
contribuie sau nu la dezvoltarea durabilă a
societăţii: din ce în ce mai mulţi
consumatori consideră că o companie ar trebui să fie implicată în rezolvarea problemelor sociale ale
comunităţii în care activează, în timp ce unii consumatori au început să ia în calcul aspecte legate de
ecologie atunci când cumpără un produs.24
Responsabilitatea socială corporativă este parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă
a Petrom. Una dintre principalele preocupări ale Petrom este să susţină utilizarea eficientă a
resurselor şi a produselor energetice. Prin programele de CSR, reunite sub deviza „Respect pentru
viitor”, compania incearcă să ţină cont, atât de nevoile clienţilor actuali, cât şi de interesul
generaţiilor viitoare în privinţa protecţiei mediului şi a dezvoltării durabile a societăţii. 25 Compania
derulează proiecte de CSR pentru a susţine Angajaţii Petrom, Educaţia, Sportul, Protecţia Mediului,
Calitatea şi Comunităţile Locale.
Anul acesta, în 2013, se împlinesc 7 ani de proiecte dedicate românilor, proiecte care
urmăresc, nu doar să reducă impactul pe care activitatea companiei îl are asupra comunităţilor din
România, ci şi să ajute la rezolvarea unor probleme ale societăţii în ansamblu. Au început progresiv
– primele iniţaitive au fost concentrate pe protecţia mediului şi pe promovarea unei atitudini
responsabile faţă de resursele naturale. Apoi au continuat cu investiţii importante pentru sistemul
educaţional românesc – de la reconstrucţia de şcoli până la proiecte de educaţie non-formală care
urmăresc să deschidă orizonturile elevilor, dar şi ale profesorilor. A urmat sprijinirea sistemului
naţional de sănătate prin parteneriate cu Ministerul Sănătăţii şi SMURD, prin această activitate
încercând să dea şansa la viaţă cât mai multor oameni, prin extinderea sistemului de telemedicină de
urgenţă şi recompensarea doctorilor din România.26
În continuare voi prezenta cele mai importante proiecte de CSR derulate de Petrom:
„Parcurile Viitorului”: proiectul a fost demarat în iunie 2007 şi a fost gândit ca un veritabil
parteneriat public – privat, ca răspuns firesc la o nevoie constantă cu care se confruntă comunităţile
locale la nivel naţional: lipsa spaţiului verde.

24
http://www.efin.ro/imm/consultanta_marketing/ce_este_csr
25
http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/petrom.html
26
http://www.taraluiandrei.ro/implicarea-petrom
31
 Figura 3.4. Parcul Adolescenţilor Timişoara
Acest proiect a avut ca scop redefinirea conceptului de parc în spaţiul urban românesc şi
creearea unui colţ de natură reprezentativ pentru viitor. Au fost vizate iniţial cinci parcuri din cinci
oraşe ale ţării, însă lista a rămas deschisă, finalizându-se cu şase parcuri reorganizate. În perioada
2007 – 2009 au fost finalizate cu succes şase parcuri în oraşele: Bucureşti (Parcul Lunca Florilor),
Piteşti (Expo Parc), Moineşti (Parcul Central), Timişoara (Parcul Adolescenţilor – Figura 3.4.),
Ploieşti (Parcul Libertăţii) şi Constanţa (Parcul Viitorului). „Parcurile Viitorului” sunt dotate cu
sisteme moderne de irigaţii şi utilizează energiile alternative, promovând astfel, conceptul de
folosire responsabilă a resurselor.
În anul 2008, în parteneriat cu autorităţile locale, furnizori, organizaţii non-guvernamentale
şi voluntari locali, compania Petrom a implementat o serie de proiecte în 36 de comunităţi locale
din judeţele Bacău, Galaţi, Gorj, Dâmboviţa, Bihor, Teleorman, Argeş şi Constanţa. Proiectele au
inclus deschiderea unor tabere internaţionale de vară pentru copii, acţiuni pentru dezvoltarea şi
implementarea strategiilor locale, donarea de echipamente necesare brigăzilor locale de pompieri
voluntari, eco-educaţie (plantare de arbori, colectare a deşeurilor, reciclare a hârtiei etc.), precum şi
campanii de sensibilizare anti-drog. Deasemenea, Petrom a asigurat suport pentru reabilitarea
infrastructurii de educaţie, prin modernizarea şi îmbunătăţirea sistemelor de încălzire şi a
echipamentului sanitar, aferente grădiniţelor şi şcolilor din 8 localităţi.
„Ţara lui Andrei” (Figura 3.5.) – este primul program de responsabilitate socială care
permite unui număr nelimitat de oameni să interacţioneze, să comunice, să se informeze şi mai ales
şi mai ales să schimbe în mod concret lumea în care trăiesc. Graniţele „Ţării lui Andrei” sunt
deschise angajaţilor Petrom şi publicului larg, de
la elevi şi profesori, până la fundaţii şi artişti, de
la oameni de cultură şi jurnalişti până la
politicieni.
Figura 3.5. Ţara lui Andrei
Petrom lansează astfel un apel către toată România de a se exprima deschis şi sincer în timp
real, într-un spaţiu interactiv pentr a-şi uni ideile şi energiile în acţiuni concrete pentru o lume mai
bună. Acţiunile cetăţenilor Ţării lui Andrei sunt răsplătite cu puncte care se transformă în copaci ce
vor fi plantaţi de către Petrom cu ajutorul voluntarilor, în fiecare primăvară şi toamnă.
În 29 noiembrie 2010, Petrom a implementat programul „Respect pentru viaţă” prin care
răspunde unei nevoi acute a sistemului medical public din România: accesul la serviciile medicale
de urgenţă şi de specialitate. Este o iniţiativă dezvoltată în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi face
parte din platforma de responsabilitate socială „Respect pentru viitor”. Prin intermediul acestui
program s-a extins reţeaua de telemedicină de urgenţă cu centrul la Târgu Mureş, prin conectarea
32
unor încă 16 puncte medicale din sudul şi estul ţării la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din
Bucureşti. Toate spitalele incluse în program beneficiază de asistenţă medicală de urgenţă şi de
specialitate în timp real. Investiţia Petrom în acest proiect s-a ridicat la peste 410 000 Euro.
„Campania internă de promovare a prevederii 2%” – Petrom a organizat în 2011 un
proiect inedit de promovare a facilităţii „2 %”, constând într-o amplă campanie internă şi un târg de
ONG-uri. Petrom este cea mai mare companie din România, având peste 20000 de angajaţi. În
consecinţă, începând cu anul 2008, departamentul de CSR a incercat să-i informeze pe angajaţi
despre prevederea 2% şi să-i încurajeze să depună declaraţiile de redirecţionare. Campania de
informare s-a desfăşurat pe parcursul a 2 săptămâni, înainte de termenul limită pentru depunerea
formularelor din luna mai. Printre instrumentele de comunicare folosite se numără: un pachet de
comunicare directă, postere, puncte de informare gestionate de echipe de promoteri care au
funcţionat în 15 din cele mai importante sedii din ţară, prin intermediul unei secţiuni speciale pe
intranet, dar şi prin email-uri directe trimise angajaţilor. Această campanie de promovare a avut un
impact ce a fost resimţit, atât la nivelul comunităţii, cât şi un impact puternic pentru companie, ce a
adus rezultate pozitive pentru imaginea companiei în rândul angajaţilor în primul rând, dar şi o
creştere a percepţiei pozitive în sectorul ONG.
După cum reiese din prezentarea anterioară, compania Petrom s-a implicat de-alungul
existenţei sale în diferite campanii, atât de marketing, cât şi de responsabilitate socială corporatistă.
Toate aceste activităţi desfăşurate au condus la crearea unei imagini pozitive în rândul clienţilor
companiei, au condus la o promovare mult mai bună şi eficientă pentru produsele şi serviciile
oferite. Compania Petrom s-a transformat, dintr-o companie care se adresa doar partenerilor de
afaceri, într-o companie aproape de oameni. Petrom a fost şi încă este, compania care investeşte cel
mai mult în programe de responsabilitate socială din România.

3.3.4. METODE NOI DE PROMOVARE ÎN CADRUL FIRMEI MODERNE

Epoca contemporană este una dinamică, în care schimbările au loc foarte rapid, iar firma
modernă trebuie să se adapteze şi să răspundă prompt acestor schimbări. Este o epocă a televiziunii,
a computerului şi a internetului, de aceea o firmă modernă trebuie să speculeze şi să se orienteze în
aceeaşi direcţie.
Publicitatea TV este cea mai costisitoare, dar este prezentată unui număr foarte mare de
consumatori, iar internetul prezintă un avantaj imens pentru orice companie ; prin intermediul
internetului orice companie având posibilitatea să se prezinte, să-şi prezinte oferta, să comunice

33
direct şi rapid cu potenţiali clienţi şi potenţiali parteneri de afaceri, poate chiar să-şi facă publicitate
pe intermediul internetului, având în vedere că numărul utilizatorilor de internet este într-o continuă
expansiune. Astfel, realizarea unui site al
firmei este una dintre cele mai noi metode
de promovare a firmei, dar unul foarte
important care poate atrage clienţi şi poate
conecta firma la cele mai noi şi mai
importante informaţii. Compania Petrom are
creat un site propriu, prin intermediul căruia
se pot obţine o multitudine de informaţii şi
se pot realiza o serie importantă de
activităţi.
Mai există şi alte metode cu impact
mare asupra potenţialilor clienţi, dar şi asupra potenţialilor parteneri de afaceri şi anume
sponsorizările şi respectiv, târgurile şi expoziţiile. Sponsorizările au un efect foarte mare asupra
populaţiei. Cele culturale, sportive, de caritate etc.
Începând cu anul 2005, compania Petrom alături de parteneri profesionişti, a participat la
desfăşurarea unor proiecte complexe şi de lungă durată, care au avut un impact pozitiv asupra
societăţii, în domenii ca asistenţă socială, sport şi educaţie. Dintre numeroasele sponsorizări pentru
diverse evenimente, oferite de compania Petrom, cele mai importante proiecte de sponsorizare sunt
reprezentate de :
« Fundaţia Casa Campionilor » – începând cu anul 2006, compania a demarat un
parteneriat cu Fundaţia « Casa campionilor » prin intermediul căruia susţin echipele loturilor
naţionale de juniori pentru gimnastică, canotaj şi kaiac-canoe. Începând cu anul 2010, Petrom
susţine lotul naţional feminin de gimnastică. Pentru Petrom, susţinerea sportului românesc şi a
tinerilor sportivi români reprezintă o activitate importantă şi continuă.
« Crosul Petrom » – Începând cu anul 2006, compania Petrom a organizat 6 ediţii de cros
Petrom ; conform tradiţiei şi regulamentului acestui cros organizat şi sponsorizat de cea mai
puternică companie economică din România, cu sprijinul Federaţiei Române de Atletism, în funcţie
de numărul de participanţi, Petrom a amenajat câte un metru de pistă pentru biciclişti/la un
concurent participant în competiţie.

Campanie de mobile advertising

34
 Campania de marketing „Un plin la 15 minute” – desfăşurată în 2009, a beneficiat şi de o
campanie de mobile advertising pentru promoţia de vară a companiei Petrom. Astfel, pe lângă
mediile tradiţionale de comunicare – spot TV şi materiale la punctele de vânzare, promoţia Petrom,
dezvoltată de Leo Burnett Group, a inclus şi alte canale de promovare inovatoare, prin serviciul
Vodafone de mobile advertising, AdPlus, care a permis selectarea extrem de precisă a audienţei, în
funcţie de criteriile de segmentare dorite. Astfel, campania a targetat clienţii serviciilor Vodafone pe
bază de abonament, din toată ţara, cu vârste între 25 şi 55 de ani, cu putere de cumpărare medie şi
peste medie, şi care au folosit cel putin de 3 ori telefonul mobil în proximitatea benzinăriei.27
AdPlus revoluţionează modul în care brandurile şi companiile pot comunica şi interacţiona
cu utilizatorii lor, în plus faţă de publicitatea tradiţională. Serviciul de mobile advertising este un
instrument inovator şi extrem de eficient deoarece permite segmentarea detaliată a publicului ţintă,
în funcţie de criterii specifice precum vârsta, localizare geografică, venitul potenţial sau domenii de
interes ale consumatorilor. Selectarea extrem de precisă a audienţei reprezintă un avantaj unic al
serviciului de mobile advertising.

3.4. CERCETARE DE MARKETING PRIVIND PRODUSELE OFERITE DE

PETROM (COMBUSTIBILI) LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRAŞOV

Combustibilii sunt substanţe care reacţionează din punct de vedere chimic cu o altă
substanţă pentru a produce căldură, sau care provoacă căldură prin procese nucleare. Combustibilii
sunt folosiţi pentru încălzire, pentru producerea energiei la motoare cu combustie internă. Unul
dintre avantajele pe care le poate deţine o companie petrolieră este reprezentat de gradul de
conformitate al calităţii sau măsura în care aşteptările consumatorilor coincid vis-a-vis de calitatea
carburanţilor.
Calitatea combustibilului comercializat este elementul principal care, de cele mai multe ori,
determină preferinţele consumatorilor asupra unui producător de carburant sau altul şi, bineînţeles
profiturile companiilor respective. Profiturile unei benzinării sunt generate în primul rând de
calitatea produsului, apoi de locaţia benzinăriei şi de preţ.
Pe piaţa carburanţilor din România, Petrom este lider de piaţă de aproximativ cinci ani.
Principalii jucători cu care se duelează Petrom pe piaţa carburanţilor sunt reprezentaţi de: MOL care
a dezvoltat o reţea de benzinării în oraşele mari, Lukoil care profită de ţiţeiul rusesc şi cu Rompetrol
care deţine multe staţii de distribuţie, mai ales în zonele rurale.
În continuare voi realiza o cercetare cu privire la consumul şi alimentarea cu carburant de
către populaţia braşoveană. Acest studiu are menirea de a contura imaginea pe care o au în general
27
http://www.strategic.ro/publicitate/campanie-de-mobile-advertising-pentru-petrom.html
35
şoferii din municipiul Braşov cu privire la produsele şi serviciile oferite de Petrom, măsura în care
aceştia sunt mulţumiţi de diferitele aspecte legate de promovarea pe care compania alege să o facă
pentru produsele sale, dar şi pentru imaginea sa.

3.4.1. IDENTIFICAREA IPOTEZELOR GENERALE ŞI STATISTICE ALE CERCETĂRII

După definirea problemei pe care o voi cerceta, urmează să formulez o serie de ipoteze:
generale şi statistice cu privire la aspectele ce vor fi cercetate, după care voi putea stabili obiectivele
cercetării.

Ipoteze generale:

1. O mare parte din populaţia braşoveană alimentează cu carburanţi de la benzinăriile din

oraş.
2. Majoritatea populaţiei braşovene consideră că preţul carburanţilor este ridicat.
3. Majoritatea populaţiei braşovene consideră că cel mai important element în alegerea
carburantului este reprezentat de calitatea acestuia.
4. O mică parte a populaţiei din judeţul Braşov rămâne fidelă unei anumite companii
distribuitoare de carburant atunci când alimentează cu combustibil.
5. Majoritatea populaţiei braşovene consideră promovarea imaginii şi, implicit, a unei
companii ca fiind un element important în alegerea carburantului unei companii anume.

Ipoteze statistice:

1. H0: Cel mult 40% din populaţia braşoveană alimentează cu carburant o dată pe săptămână.
H1: Mai mult de 40 % din populaţia braşoveană alimentează cu carburant o dată pe
săptămână.
2. H0: Cel puţin 25% dintre braşoveni alimentează cu carburant de la benzinării situate în
afara oraşului.
H1: Mai puţin de 25% dintre braşoveni alimentează cu carburant de la benzinăriile situate în
afara oraşului.

36
 3. H0: Cel mult 55% din populaţia braşoveană alimentează cu carburant de la una dintre
benzinăriile grupului Petrom.
H1: Mai mult de 55 % din populaţia braşoveană alimentează cu carburant de la una dintre
benzinăriile grupului Petrom.
4. H0: Cel puţin 60% dintre braşoveni alimentează cu carburant de la o anumită benzinărie.
H1: Mai puţin de 60% dintre braşoveni alimentează cu carburant de la o anumită benzinărie.
5. H0: Cel puţin 40% din populaţia braşoveană este influenţată de promovarea realizată de
companie în decizia de alegere a carburantului.
H1: Mai puţin de 40% din populaţia braşoveană este influenţată de promovarea realizată de
companie în decizia de alegere a carburantului.

3.4.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Tabelul 3.1.Obiectivele cercetării

Aspecte de bază
Identificarea opiniilor pop
ulaţiei cu privire la consu
mul de carburant.
2. Atitudinea populaţiei cu
privire la preţul şi calitatea alitate-preţ când se alimentează c
carburanţilor.
3. Identificarea comporta
Întrebările cercetătorului Obiectivele cercetării
1. Cât de des alimentează populaţi 1. Identificarea frecvenţei de achizi
a cercetată cu carburant? ţionare a carburantului de către con
2. De la ce benzinării achiziţionea sumatori.
ză consumatorii carburant? 2. Identificarea benzinăriilor de la
3. Cu ce tip de carburant alimente care consumatorii achiziţionează c
ază consumatorii? arburant.
3. Identificarea tipului de carburant
cu care alimentează populaţia.
1. Cât de important este raportul c 1. Identificarea raportului calitate-p
reţ atunci când se alimentează cu c
u carburant? arburant.
2. Cât de mulţumită este populaţia 2. Identificarea gradului de
de calitatea carburantului cu care mulţumire a populaţiei în ceea ce p
alimentează? riveşte carburantul cu care aliment
3. Care este suma cheltuită în me ează.
die atunci când se alimentează cu 3. Identificarea sumei medii cheltui
carburant? tă de populaţia atunci când aliment
ează cu carburant.
1. Cu ce tip de carburant Petrom a 1. Identificarea tipului de carburant

37
 mentului consumatorilor c
u privire la carburanţii co
mercializaţi de Petrom.
4. Atitudinea populaţiei cu
privire la promovarea
realizată de Petrom.
5. Caracterizarea populaţi
ei intervievate.
limentează populaţia?
2. Care este părerea populaţiei cu
privire la carburanţii Petrom?
3. Cât de mulţumită este populaţia u privire la carburanţii Petrom.
de preţul carburanţilor Petrom?
1. În ce măsură consumatorii sunt
influenţaţi de promovarea făcută
de o companie în luarea deciziei?
2. Care dintre campaniile de
marketing realizate de Petrom
sunt cunoscute de consumatori?
3. În ce măsură consumatorii
cunosc activitatea desfăşurată de
Petrom în domeniul
responsabilităţii sociale?
1. În ce măsura vârsta, sexul, veni
tul, profesia influenţează consum
ul de carburant?
Petrom cu care alimentează popula
ţia.
2. Identificarea părerii populaţiei c
3. Identificarea gradului de mulţum
ire a populaţiei în ceea ce priveşte
preţul carburantului Petrom.
1. Identificarea importanţei
promovării în decizia de alegere a
unei companii sau alteia.
2. Identificarea campaniilor de
marketing cunoscute de populaţie.
3. Identificarea măsurii în care
consumatorii cunosc activităţile de
responsabilitate socială desfăşurate
de Petrom.
1. Identificarea populaţiei prin vârs
tă, sex, profesie, venit şi dacă acest
ea influenţează consumul de carbur
ant.

3.4.3. DETERMINAREA MĂRIMII EŞANTIONULUI

În cadrul cercetării cantitative, populaţia cercetată este reprezentată la nivel local de toate
persoanele cu vârsta de peste 18 ani, de ambele sexe, din municipiul Braşov. Conform ultimului
recensământ al populaţiei realizat, în municipiul Braşov avem 227961 persoane.
Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul, atât a unei eşantionări aleatoare, cât şi a
unei eşantionării în trepte, am avut în vedere nivelul de precizie al estimării dat de eroare admisă şi
de nivelul de încredere. Am luat în considerare un nivel al erorii admise de ± 3% şi un nivel de
încredere de 95 %. Conform tabelului distribuţiei z, nivelului de încredere de 95% îi corespunde
valoarea 1,96.
Datorită lipsei de informaţii cu privire la p (procentul celor care au răspuns "DA"), acesta va
fi considerat de 50%. Astfel, mărimea eşantionului în cazul procentelor a fost determinată după
următoarea formulă:

38
 2
z * p(100 - p)
n= /2 unde,
E2

n = mărimea eşantionului;
2 2
z/2 = pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere, z/2 = 1,96;
p = estimarea procentului în caz de succes;
100 – p = estimarea procentului în caz de insucces;
E = nivelul erorii admise exprimată în procente.

Astfel avem:
1,96 2 * 50 * 50
n= =1067 persoane
32

Am ales mărimea eşantionului de 100 de persoane, ceea ce determină o eroare mai mare la n
ivelul cercetării.
În cazul acestei cercetări, unitatea de observare o reprezintă individul, iar unitatea de analiză
este reprezentată de locuitorii municipiului Braşov de peste 18 ani. Pentru constituirea eşantionului
final am optat, atât pentru eşantionarea aleatoare deoarece aceasta oferă fiecărui individ aceeaşi
probabilitate de a face parte din eşantion, cât şi pentru eşantionarea în trepte.
O primă treaptă presupune selectarea staţiilor de alimentare din oraşul Braşov. Din totalul de
32 de staţii de alimentare din Braşov, am exclus staţiile de alimentare cu gaz, astfel au rămas 29 de
staţii de alimentare. Următoarea treaptă a constat în realizarea unei liste cu toate cele 29 de staţii de
alimentare. Prin eşantionare aleatoare simplă am ales 5 staţii de alimentare, aparţinând unor diferite
companii petroliere iar în fiecare dintre cele 5 staţii de alimentare am chestionat aleator 20 de
persoane, şoferi care au oprit la staţia respectivă pentru alimentare cu carburant.
Astfel, ca urmare a îmbinării metodei de eşantionare în trepte cu metoda de eşantionare aleat
oare simplă se poate stabili eşantionul pentru cercetarea care priveşte atitudini, opinii şi comportam
ente ale populaţiei braşovene cu privire la consumul de carburanţi.

3.4.4. ANALIZA ŞI PRELUCRAREA DATELOR

Voi prezenta în continuare statistica descriptivă a întrebărilor relevante din chestionar,

privind rezultatele obţinute în urma chestionarului aplicat pe cele 100 de persoane. Menţionez de la

39
început că, cercetarea a fost realizată doar în rândul posesorilor de autoturism. Pentru analiză au fost
selectate doar câteva întrebări din chestionar, urmând ca întregul chestionar să fie prezentat în
Anexa 1.

Întrebarea 2: Cât de des alimentaţi cu

carburant?

La întrebarea „Cât de des alimentaţi

cu carburant?”, jumătate dintre
respondenţi au menţionat că alimentează
o dată pe săptămână, 24% au răspuns că o
data pe lună, 22% - o dată la 2 săptămâni,
iar într-o proporţie foarte mică, 4%, au
răspuns că alimentează zilnic.

Întrebarea 3: Alimentaţi cu carburant doar de la o benzinărie anume?

În ceea ce priveşte alimentarea cu carburant doar de la o anumită benzinărie, 56% dintre

respondenţi aleg să alimenteze de la o anumită benzinărie, fiind fideli unei anumite companii, în
timp ce 44% dintre respondenţi alimentează de la mai multe benzinării.

Întrebarea 4: De la care dintre următoarele benzinării alimentaţi cel mai des?

Între preferinţele subiecţilor

privind alegerea unei benzinării pentru
alimentare, pe primul loc s-a situat
Petrom, cu un procent de 37%, fiind
urmată de OMV cu 26%, restul
procentelor fiind împărţite astfel: 15%

40
dintre subiecţi alimentează de la Rompetrol, 13% de la Mol, iar pe ultimul loc s-a situat Lukoil cu
9%.

Întrebarea 6: Unde este amplasată benzinăria de la care alimentaţi cu carburant de obicei?

Referitor la locaţia benzinăriei de la care alimentează de obicei, 42% dintre respondenţi au

răspuns că aceasta se află la periferia oraşului, pentru 41% benzinăria se află în oraş, iar pentru
restul de 17% se află chiar în apropierea casei.

Întrebarea 7: Cu ce tip de carburant alimentaţi de obicei?

În figura de mai jos sunt prezentate opţiunile subiecţilor privind alegerea unui anumit tip de
carburant. Pentru fiecare benzinărie am reprezentat tipurile de carburanţi cu aceeaşi culoare pentru a
putea fi identificate mai uşor. Astfel, pentru Petrom carburanţii sunt reprezentaţi de culoarea roşie,
pentru Rompetrol – albastru, OMV – culoarea verde, iar galben pentru Lukoil. După cum se poate
observa, 16% dintre respondenţi aleg să alimenteze de la Petrom cu benzină Premium 95 şi
motorină Euro Diesel 5 în proporţie de 14%; de la Rompetrol preferă benzina Efix 95 şi motorina
Alto 55; de la OMV preferinţele sunt pentru benzina OMV Carrera 95 şi motorina OMV Premium
Diesel, iar de la Lukoil respondenţii aleg să alimenteze cu benzina Euroluk 95 şi motorina Euro L
Diesel.

Întrebarea 9: Cât de important este

raportul calitate-preţ atunci când

alimentaţi cu carburant?

41
 Pentru 52% dintre subiecţi este foarte important raportul preţ/calitate, 35% au răspuns că
este important, în timp ce restul
consideră ca nefiind important acest
aspect.

Întrebarea 12: Ce sumă cheltuiţi de

obicei atunci când alimentaţi cu
carburant?

Suma cheltuită de obicei pentru achiziţia de carburant este cuprinsă între 60 – 100 lei, 60%
dintre subiecţi alegând acest interval. 21% dintre respondenţi cheltuie 140 – 180 lei, 10% cheltuie
20 – 60 lei, restul de 9 % alimentând cu
carburant în valoare de 100 – 140 lei.

Întrebarea 17: Cât sunteţi de mulţumit de

preţul carburantului Petrom cu care aţi
alimentat?

Referitor la preţul carburantului Petrom,

subiecţii au răspuns într-o proporţie de 53%
că sunt mulţumiţi, foarte mulţumiţi sunt doar 7% dintre aceştia, iar total nemulţumiţi sunt 9% dintre
respondenţi.

Întrebarea 18: Care a

fost sursa dvs. de
informare cu privire la
benzinăriile grupului
Petrom?

Despre
benzinăriile grupului
Petrom, subiecţii
chestionaţi au fost informaţi într-o proporţie de 40 % de la prieteni/cunoştinţe, 29 % au fost
informaţi prin intermediul publicităţii TV/Radio realizată de companie, 18% s-au informat de pe

42
internet, 12% au citit articolele din presă publicate despre Petrom, iar restul de 1% au beneficiat de
informaţii din alte surse.

Întrebarea 19: Care dintre

următoarele campanii de
marketing realizate de
Petrom vă sunt cunoscute?
În ceea ce priveşte
campaniile de marketing
desfăşurate de compania
Petrom, mai mult de
jumătate dintre respondenţi,
mai exact, 62% au răspuns că nu cunosc nici una dintre campanii, 13% au recunoscut campania
„Un plin la 15 minute”, 10% cunosc campania „Zburaţi cu Top Premium 99+”, 9 % au auzit de
campania „Telefonul Petrom dă un premiu pe minut”, 6% au recunoscut campania „Maşinile sunt
ca oamenii”, iar despre campania „Semeni cu Petrom, culegi profit” nu a menţionat nici unul dintre
cei 100 de subiecţi chestionaţi.

Întrebarea 20: Aveţi cunoştinţă despre activităţile desfăşurate de Petrom în domeniul

responsabilităţii sociale?

71 % dintre respondenţi cunosc faptul că

Petrom desfăşoară activităţi în domeniul
responsabilităţii sociale, restul de 29 % necunoscând
acest aspect despre compania petrolieră.

Întrebarea 21: Care

dintre proiectele de
responsabilitate socială
desfăşurate de Petrom vă sunt
cunoscute?

În ceea ce priveşte
proiectele de responsabilitate
socială desfăşurate de compania

43
Petrom, cel mai cunoscut proiect în rândul subiecţilor a fost „Ţara lui Andrei”, într-o proporţie de
53%, 29% dintre subiecţi au recunoscut că nu cunosc nici unul dintre proiectele menţionate,
celelalte procente fiind repartizate astfel: 9 % pentru campania „Respect pentru viaţă”, 5 % pentru
campania „Parcurile Viitorului”, restul de 4 % fiind pentru „Campania internă de promovare a
prevederii 2 %”.

Întrebarea 22: În ce măsură sunteţi influenţat de

promovarea realizată de o companie în decizia de
achiziţionare de produse şi servicii de la compania
respectivă?

Jumătate dintre respondenţi susţin că

promovarea realizată de o companie îi influenţează
în mică măsură atunci când decid să achiziţioneze
carburanţi de la o companie sau alta, pentru 29 %
dintre respondenţi acest aspect prezintă o importanţă nesemnificativă, în timp ce doar pentru 9%
dintre respondenţi promovarea are un rol important în luarea deciziilor de achiziţionare pentru
anumite produse.

Întrebarea 23: În ce categorie de

vârstă vă încadraţi?

Cei mai mulţi dintre subiecţi,

un procent de 55% au vârsta cuprinsă
între 18 – 25 ani, fiind urmaţi de cei cu
vârsta cuprinsă între 36 – 45 ani în
procent de 22%. Cei cu vârsta cuprinsă
între 26 – 35 ani au răspuns în
proporţie de 16%, iar cei mai puţini respondenţi au vârsta între 46 – 55 ani.

Întrebarea 24: Ultima şcoală absolvită

de dumneavoastră este:
În ceea ce priveşte pregătirea
respondenţilor, cei mai mulţi au terminat
facultatea – 38%, liceul în proporţie de

44
37%, 9% au urmat o şcoală postliceală, 3% au urmat doar şcoala gimnazială, restul de 13% urmând
un alt tip de pregătire.
Întrebarea 26: Între ce limite se
încadrează venitul dumneavoastră?

Mai mult de jumătate dintre

respondenţi au venituri cuprinse între 800 –
1300 lei, sunt urmaţi de cei cu venituri
între 1300 – 1800 lei în proporţie de 23%.
Cu venituri mai mari, peste 1800 lei avem
doar 21% dintre respondenţi, iar restul de
1% au venituri sub 800 lei.

Întrebarea 27: Sexul interlocutorului:

Aproape trei sferturi dintre cei

chestionaţi, 72% sunt persoane de sex
masculin, restul de 28% fiind reprezentaţi de
doamne şi domnişoare. Este de înţeles totuşi
că am ales să intervievăm mai mulţi bărbaţi
decât femei, deoarece este cunoscut faptul
că bărbaţii sunt cei care predomină atunci când vine vorba de maşini.

3.4.5. CONCLUZIILE CERCETĂRII

Concluziile obţinute în urma realizării cercetării de marketing privind obiceiurile de

consum, de alimentare cu carburant de către populaţia braşoveană, dar şi rezultatele obţinute privind
produsele şi serviciile sau promovarea realizată de compania Petrom, exprimă atât rutele de decizii
ce pot fi urmărite cât şi eficacitatea lor prin evidenţierea aspectelor care trebuie îmbunătăţite pentru
produsele şi serviciile companiei, aspecte care prezintă o importanţă deosebită în rândul acestor
categorii de clienţi.
În urma interpretării rezultatelor obţinute a reieşit faptul că jumătate dintre subiecţii
chestionaţi alimentează cu carburant o dată pe săptmămână. Cei mai mulţi, şi anume 56% dintre
aceştia aleg să alimenteze de obicei cu carburanţi de la o anumită benzinărie, ceea ce înseamnă că

45
sunt fideli unei anumite companii, fiind într-o proporţie destul de mare mulţumiţi de produsele şi
serviciile oferite de compania respectivă. Printre "preferate" în rândul clienţilor se numără
compania Petrom cu un procent obţinut de 37% dintre cei chestionaţi, urmată de OMV cu un
procent de 26%.
Cei mai mulţi dintre subiecţi au staţia de alimentare preferată, fie la periferia oraşului (42%),
fie chiar în oraş, în procent de 41%. Pentru 52% dintre respondenţi, raportul calitate/preţ este foarte
important, acest fapt fiind evident, ţinând cont de preţul general al carburanţilor pe piaţa din
România, iar suma cheltuită de obicei atunci când alimentează cu carburanţi are valori cuprinse în
intervalul 60 – 100 de lei. Doar 53% dintre subiecţii sunt mulţumiţi de preţul carburanţilor.
În ceea ce priveşte informarea cu privire la benzinăriile care aparţin grupului Petrom s-a
constat faptul că, cei mai mulţi dintre respondenţi, în proporţie de 40% au avut ca şi sursă de
informare, persoanele apropiate din cercul de cunoştinţe/prieteni, următoarele surse fiind
reprezentate de: publicitate TV/radio în procent de 29%, internet – 18%, presă – 12 %. Foarte mulţi
subiecţi, 62 % dintre subiecţi au recunoscut faptul că nu cunosc nici măcar una dintre campaniile de
marketing desfăşurate de compania Petrom.
Referitor la activităţile de responsabilitate socială desfăşurate de compania Petrom, doar
71% dintre cei chestionaţi au cunoştinţă despre acest aspect, procent relativ mic ţinând cont de
faptul că, Petrom este una dinte cele mai mari şi importante companii din România, dar şi compania
cu cele mai mari contribuţii în domeniul responsabilităţii sociale. Cel mai cunoscut dintre proiectele
dezvoltate de companie în acest domeniu este proiectul "Ţara lui Andrei", într-o proporţie de 53%
dintre cei chestionaţi, 29% dintre aceştia neavând cunoştinţe despre nici unul dintre proiectele de
responsabilitate socială. Jumătate dintre respondenţi consideră că sunt influenţaţi de promovarea
realizată de o companie atunci când aleg o anumită companie pentru achiziţionarea de produse şi
servicii.
Majoritatea respondenţilor au vârsta cuprinsă între 18 – 25 de ani, în procent de 55%; au
terminat o facultate 38%, doar liceu 37%, restul având un alt tip de pregătire. Veniturile medii
obţinute în România se reflectă şi în cadrul acestei cercetări, mai mult de jumătate dintre
respondenţii obţinând venituri cuprinse între 800 – 1300 de lei, cei cu venituri mai mari (peste 1800
lei) reprezentând doar 21% dintre cei chestionaţi. Dintre cele 100 de persoane chestionate, 72 %
sunt persoane de sex masculin, restul de 28 % fiind persoane de sex feminin.

46
 CAPITOLUL 4. CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Lucrarea de faţă are ca temă "Managementul marketing-ului. Politica de promovare" iar

studiul de caz este realizat asupra companiei S.C.Petrom S.A.
Companie cu mare rezonanţă, Petrom un nume istoric în România, a străbătut etape
importante de-alungul existenţei sale din 1991 şi până în momentul finalizării procesului de
privatizare din 2005. În anul 2004, odată cu achiziţionarea de către OMV, a 51% din acţiunile
Petrom, compania a devenit lider pe piaţa de petrol şi gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.
Această privatizare putem spune că a ajutat marca Petrom să se remarce pe plan
internaţional. Înainte de 1 ianuarie 2007, o serie de companii autohtone au fost preluate ca filiale ale
marilor branduri cunoscute pe piaţa europeană. Acest fenomen se manifestă în întreaga lume,nu
numai în România. Acelaşi lucru putem spune că s-a întâmplat şi cu societatea Petrom, o companie
puternică, cu un nume greu pe piaţa locală ce a reuşit să-şi păstreze poziţia de top şi care, prin
fuziunea cu OMV a pătruns cu succes pe alte pieţe, devenind în prezent un jucător important pe
piaţa petrolieră din Europa Centrală şi de Est.
În ceea ce priveşte produsele şi serviciile, Petrom deţine o gamă diversificată de produse,
încercând mereu să vină cu ceva nou pe piaţă, satisfăcând clienţii cu nivelul superior al calităţii
conforme cu standardele UE. Portofoliul de produse Petrom a fost construit pentru a satisface toate
exigenţele clienţilor; nivelul ridicat de calitate şi permanenta îmbunătăţire a produselor şi serviciilor
contribuie la reţeta de succes a companiei.
Compania activează în următoarele sectoare de activitate: exploatare, rafinare şi marketing,
şi gaze şi energie, grupate în 3 divizii principale.
Divizia de Explorare şi Producţie a Petrom constă în explorarea, descoperirea şi extracţia de
ţiţei şi gaze naturale în România şi în alte ţări din regiune (Rusia şi Kazahstan). Petrom este unicul
producător de țiței din România și contribuie cu 50% la producția totală de gaze a României.
Având două rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, Petrom este cel mai mare operator de
prelucrare ţiţei din România, deţinând o capacitate de rafinare de 8 milioane tone pe an.
Petrom deţine un rol important pe piaţa gazelor naturale din România, acoperind toate
segmentele acestei pieţe. Spectrul de activităţi al Diviziei Gaze Naturale, Energie şi Produse
Chimice acoperă trei activităţi operaţionale: Gaze Naturale, Energie şi Produse Chimice şi o
activitate suport: Suport Activităţi Operaţionale, toate aducându-şi cu succes contribuţia la
profitabilitatea şi sustenabilitatea Grupurilor Petrom şi OMV.
Petrom exploatează rezerve dovedite de petrol şi gaze, estimate la 0,9 miliarde barili
echivalent petrol, are o capacitate anuală de rafinare de 8 milioane de tone şi deţine aproximativ 550
de benzinării în România. Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 257 de
47
benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia. Producţia anuală este de
aproximativ 5 milioane tone de ţiţei pe an.
În prezent, piaţa carburanţilor din România este dominată de Petrom cu o cotă de piaţă de
aproximativ 30%, urmată de Rompetrol şi Lukoil cu câte 20%, restul fiind deţinut de MOL, Agip,
OMV România şi alte benzinării particulare.
În ceea ce priveşte politica de promovare adoptată, de-a lungul activităţii sale, compania a a
pelat la mai multe campanii de imagine şi de publicitate pentru promovarea produselor şi serviciilor.
Astfel, începând cu 2005 şi până în prezent, compania a derulat mai multe campanii de marketing şi
de imagine, pentru promovarea produselor şi serviciilor oferite.
Compania Petrom, cea mai mare companie din România a investit 4 milioane de euro într-o
strategie de schimbare a imaginii. Petrom şi-a schimbat de-alungul timpului strategia de imagine şi
s-a transformat dintr-o companie care se adresează partenerilor de afaceri în una „ aproape de inima
oamenilor”.
În cadrul lucrării am realizat o cercetare de marketing referitoare la consumul şi alimentarea
cu carburant de către populaţia braşoveană. De asemenea, am dorit ca prin intermediul acestei
cercetării să identificăm imaginea pe care o au în general şoferii din municipiul Braşov cu privire la
produsele şi serviciile oferite de Petrom, măsura în care aceştia sunt mulţumiţi de diferitele aspecte
legate de promovarea pe care compania alege să o facă pentru produsele sale, dar şi pentru imaginea
sa.
În urma interpretării rezultatelor obţinute a reieşit faptul că jumătate dintre subiecţii
chestionaţi alimentează cu carburant o dată pe săptămână. Cei mai mulţi, şi anume 56% dintre
aceştia aleg să alimenteze de obicei cu carburanţi de la o anumită benzinărie iar printre "preferate"
în rândul clienţilor se numără compania Petrom cu un procent obţinut de 37% dintre cei chestionaţi,
urmată de OMV cu un procent de 26%.
Referitor la promovarea realizată de compania Petrom, am aflat că, foarte puţine persoane
au informaţii despre activităţile de responsabilitate socială desfăşurate de companie, în condiţiile în
care Petrom este compania cu cele mai mari contribuţii în domeniul responsabilităţii sociale. De
asemenea, nu sunt cunoscute nici campaniile de marketing realizate de companie, un procent de
62% dintre cei chestionaţi răspunzând că nu cunosc nici una dintre campaniile de marketing
Petrom. Cei mai mulţi dintre subiecţi, în procent de 40%, au fost informaţi despre produsele şi
serviciile oferite de Petrom de la prieteni/cunoştinţe, fiind influenţaţi de aceştia pentru a achiziţiona
produse şi servicii de la această companie.
Concluziile obţinute în urma realizării cercetării de marketing privind obiceiurile de
consum, de alimentare cu carburant de către populaţia braşoveană, dar şi rezultatele obţinute privind
produsele şi serviciile sau promovarea realizată de compania Petrom, exprimă atât rutele de decizii
48
ce pot fi urmărite cât şi eficacitatea lor prin evidenţierea aspectelor care trebuie îmbunătăţite pentru
produsele şi serviciile companiei, aspecte care prezintă o importanţă deosebită în rândul acestor
categorii de clienţi.
Orice companie trebuie să descopere noi modalităţi de a-şi atrage clienţii, originale şi
deosebite de cele ale concurenţei. Publicitatea de succes este de multe ori copiată de concurenţă,
ceea ce nu aduce niciodată succesul iniţial al firmei promovate, de aceea originalitatea în promovare
este necesară pentru a personaliza ceea ce se promovează, pentru a fi recunoscută de consumatori ca
unică, deosebită şi aparţinând produsului şi firmei pentru care a fost făcută.
Compania Petrom s-a implicat mereu în campanii de marketing, campanii de imagine,
precum şi numeroase reclame la televizor sau radio. Totodată, compania desfăşoară mai mereu
concursuri în benzinăriile proprii, unde participanţii au şansa să câştige benzină pe viaţă sau un plin
la pompă; deasemenea, Petrom este compania care investeşte cel mai mult în programe de
responsabilitate socială în România.
Chiar dacă, toate aceste activităţi desfăşurate de companie sunt cunoscute în rândul
consumatorilor, întotdeauna compania va trebui să realizeze acţiuni care să-i permită să-şi menţină
această poziţie privilegiată pe piaţă, dar şi acţiuni care să surprindă în mod continuu consumatorii şi
să-i atragă, atât pe cei existenţi, cât şi pe cei potenţiali.
Există o multitudine de strategii promoţionale pe care compania le stabileşte precis, dar
problema cea mai dificilă este alegerea şi dozarea corespunzătoare a fiecărei metode promoţionale
în parte, astfel încât raportul cheltuieli / beneficii în urma acestora să fie unul optim. Pentru a face
alegerea şi dozarea optimă este necesară o analiză exactă a unor indicatori precum: natura
mesajului, audienţa şi credibilitatea în rândul publicului, flexibilitatea şi durata de acţiune, bugetele
necesare şi controlul asupra rezultatelor.
În urma interpretării rezultatelor chestionarului, a reieşit faptul că, din păcate, campaniile de
marketing desfăşurate de companie nu sunt cunoscute într-o măsură satisfăcătoare în rândul
clienţilor din municipiul Braşov. De aceea, consider că, ar trebui să-şi schimbe strategia de
promovare, îndreptându-se mai mult pe promovarea la locul vânzării, în cazul de faţă, în staţiile de
alimentare.
Un motiv simplu care stă la baza alegerii acestei forme de promovare îl constituie faptul că,
în zilele de astăzi oamenii sunt "bombardaţi" în timpul pauzelor publicitare TV cu tot felul de
reclame pentru diverse produse şi servicii aparţinând multor companii. Lumea secolului XXI este
una care cunoaşte multe, este bine informată, publicitatea trebuie să fie subtilă, oamenii nu mai pot
fi „păcăliţi” cu imagini şi descrieri care nu sunt conforme cu realitatea: ei pot cumpăra o dată, dar
dacă nu primesc ceea ce li s-a promis într-un material promoţional, cu siguranţă nu vor mai
cumpăra a doua oară. De aceea, un număr semnificativ de telespectatori, deoarece ne referim aici la
49
publicitatea TV, aleg să nu mai urmărească reclamele TV, preferând să schimbe canalul, sau, altă
variantă - renunţă de multe ori la TV în favoarea internetului, preferând să urmărească un film/
emisiune Tv etc..
Consider că, pentru a reuşi să promoveze produsele şi serviciile oferite de companie în
staţiile de alimentare, Petrom ar putea urma o strategie de "împingere", această strategie fiind
îndreptată către vânzători şi alţi angajaţi ai companiei care pot influenţa consumatorii să
achiziţioneze produsul promovat.
În prezent tendinţa care se manifestă în rândul consumatorilor este de a achiziţiona mai mult
marca sau o imagine decât produsul în sine, de aceea publicitatea şi celelalte forme de promovare se
axează tot mai mult pe aceste componente, iar firmele încearcă să îşi creeze mărci proprii, să le facă
cât mai cunoscute şi mai personalizate.
Cheia succesului în publicitate a unei firme moderne va fi crearea unei imagini şi mărci
proprii, originale şi deosebite care să fie bine promovate, să fie aduse la cunoştinţa publicului larg şi
să-l atragă tocmai datorită a unor elemente de originalitate şi unicitate. Succesul apare atunci când
consumatorii identifică oricând produsul sau marca promovată şi îl sau asociază cu o imagine
plăcută, amuzantă, potrivită care să-l determine să şi cumpere.

Bibliografie

50
 1. Balaure, V., Popescu, I. C., Şerbănică, D., Tehnici promoţionale, Editura Metropol,
Bucureşti, 1994 ;
2. Bruhn, M., Marketing, Editura Economică, București, 1999;
3. Constantin, C., "Curs Marketing" ID, Universitatea Transilvania din Braşov;
4. Kotler, Ph., Principiile marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998;
5. Kotler, Ph., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997;
6. Pistol, Gh. M., Marketing, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006;
7. http://www.revista22.ro/criza-petrolului-4642.html
8. http://www.150deanidepetrol.ro/scurt-istoric.html
9. http://businessday.ro/04/2012/de-ce-pretul-carburantilor-in-romania-depinde-atat-de-
mult-de-cotatiile-internationale-cata-energie-consumam-si-din-ce-surse/
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/OPEC
11. http://www.zf.ro/companii/topul-celor-mai-valoroase-companii-din-romania-in-2012-
10342566
12. http://www.iem.ro/ro/articole-sinteze-conjuncturale/427-analiza-pieei-internaionale-a-
produselor-petroliere-in-perioada-31-decembrie-2-6-ianuarie-2013
13. http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrom
14. http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/petrom.html
15. http://www.taraluiandrei.ro/implicarea-petrom
16. http://www.strategic.ro/publicitate/campanie-de-mobile-advertising-pentru-petrom.html
17. http://www.petrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/Petrom/Despre_Petrom/Public
itate_si_Identitate_vizuala/Campanii_Marketing

ANEXA 1

CHESTIONAR

Bună ziua! Numele meu este Rătescu Ioana, sunt masterandă în cadrul Universităţii
Transilvania din Braşov, Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Management şi strategii de
afaceri. În scopul realizării unei cercetări de marketing privind produsele (carburanţii) oferite de
51
Petrom, vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări. Vă asiguram că
răspunsurile dumneavoastră sunt de un real interes pentru cercetare şi vor rămâne strict
confidenţiale.

Întrebarea 1: Aveţi autoturism?

 Da (treceţi la întrebarea 2)
 Nu (treceţi la întrebarea 23)

Întrebarea 2: Cât de des alimentaţi cu carburant?

 Zilnic
 O dată pe săptămână
 O dată la 2 săptămâni
 O dată pe lună

Întrebarea 3: Alimentaţi cu carburant doar de la o benzinărie anume?

 Da
 Nu

Întrebarea 4: De la care dintre următoarele benzinării alimentaţi cel mai des? ( O singură variantă
de răspuns.)
 Petrom
 Rompetrol
 Lukoil
 Mol
 OMV

Întrebarea 5: Accesibilitatea benzinăriei este importantă pentru dumneavoastră?

_________ _________ ____________ ___________ _______
Foarte importantă Importantă Nici importantă, Neimportantă Total neimportantă
Nici neimportantă

Întrebarea 6: Unde este amplasată benzinăria de la care alimentaţi cu carburant de obicei?

 În apropierea casei
 La periferia oraşului
 În oraş
 Alta locaţie

Întrebarea 7: Cu ce tip de carburant alimentaţi de obicei? ( O singură variantă de răspuns.)

□ Premium 95
□ Euro Diesel 5
□ Top Premium 99+

52
 □ Top Euro Diesel
□ Efix 95
□ Alto 55
□ Alto 101
□ OMV Carrera 95
□ OMV Premium Diesel
□ OMV Carrera 100
□ Euroluk 95
□ Euro L Diesel
□ Super Euro L Diesel
□ Super Euroluk 98
□ Altul

Întrebarea 8: Vă rugăm să ordonaţi următoarele 5 benzinării având în vedere preferinţele

dumneavoastră (se acordă rangul 1 mărcii pe care o preferaţi cel mai mult, rangul 2 mărcii pe care o
consideraţi pe un loc secund, şi aşa mai departe până la rangul 5, pentru cea situată pe ultimul loc).
□ Petrom
□ Rompetrol
□ Mol
□ Lukoil
□ Alta

Întrebarea 9: Cât de important este raportul calitate-preţ atunci când alimentaţi cu carburant?

_______ ________ ____________ __________ ________

Foarte Important Nici important, Neimportant Total
important nici neimportant neimportant

Întrebarea 10: Cum apreciaţi calitatea carburanţilor comercializaţi de următoarele benzinării?

+3 +3 +3 +3
+2 +2 +2 +2
+1 +1 +1 +1
Calitate Calitate Calitate Calitate
carburant carburant carburant carburant
Petrom Mol Lukoil Rompetrol
-3 -3 -3 -3
-2 -2 -2 -2
-1 -1 -1 -1

53
Întrebarea 11: În ce măsură vă afectează creşterea preţului la carburanţi?

În mare măsură 5 4 3 2 1 În mică măsură

Întrebarea 12: Ce sumă cheltuiţi de obicei atunci când alimentaţi cu carburant?

□ 20 – 60 lei
□ 60 – 100 lei
□ 100 – 140 lei
□ 140 – 180 lei

Întrebarea 13: Cunoaşteţi benzinăriile din grupul Petrom?

 Da (treceţi la întrebarea 14)
 Nu (treceţi la întrebarea 23)

Întrebarea 14: Aţi alimentat până acum şi cu produse din benzinăriile Petrom?
 Da (treceţi la întrebarea 15)
 Nu (treceţi la întrebarea 23)

Întrebarea 15: Cu ce tip de carburant aţi alimentat de la Petrom? ( O singură variantă de răspuns.)
 Premium 95
 Euro Diesel 5
 Top Premium 99+
 Top Euro Diesel

Întrebarea 16: Ce părere aveţi de benzina/motorina de la Petrom?

______________________________________________________________________

Întrebarea 17: Cât sunteţi de mulţumit de preţul carburantului Petrom cu care aţi alimentat?

Foarte mulţumit/ă 5 4 3 2 1 Total nemulţumit/ă

Întrebarea 18: Care a fost sursa dvs. de informare cu privire la benzinăriile grupului Petrom?
( O singură variantă de răspuns.)
 Presă
 Publicitate TV/Radio
 Internet
 Prieteni / Cunoștinţe

 Alte surse. Care anume? ....................

54
Întrebarea 19: Care dintre următoarele campanii de marketing realizate de Petrom vă sunt
cunoscute? ( O singură variantă de răspuns.)
 Campania "Zburaţi cu Top Premium 99+"
 Campania "Maşinile sunt ca oamenii"
 Campania Top Premium 99+ "Semeni cu Petrom, culegi profit"
 Campania "Un plin la 15 minute"
 Campania "Telefonul Petrom dă un premiu pe minut”
 Niciuna

Întrebarea 20: Aveţi cunoştinţă despre activităţile desfăşurate de Petrom în domeniul

responsabilităţii sociale?
 Da (treceţi la întrebarea 21)
 Nu (treceţi la întrebarea 22)

Întrebarea 21: Care dintre proiectele de responsabilitate socială desfăşurate de Petrom vă sunt
cunoscute? ( O singură variantă de răspuns.)

 "Parcurile Viitorului"
 "Ţara lui Andrei"
 "Respect pentru viaţă"
 "Campania internă de promovare a prevederii 2%"
 Niciunul

Întrebarea 22: În ce măsură sunteţi influenţat de promovarea realizată de o companie în decizia de

achiziţionare de produse şi servicii de la compania respectivă?

În mare măsură 5 4 3 2 1 În mică măsură

Întrebarea 23: În ce categorie de vârstă vă încadraţi?

□ 18 – 25 de ani
□ 26 – 35 de ani
□ 36 – 45 de ani
□ 46 – 55 de ani
□ peste 55 de ani

Întrebarea 24: Ultima şcoală absolvită de dumneavoastră este:

 Şcoala gimnazială
 Liceul
 Şcoala postliceală
 Facultatea
55
  Altele. Care anume? .............................................

Întrebarea 25: Care este profesia dvs.?

______________________________________________________________________

Întrebarea 26: Între ce limite se încadrează venitul dumneavoastră?

 Sub 800 lei
 800 – 1300 lei
 1300 – 1800 lei
 Peste 1800 lei.

Întrebarea 27: Sexul interlocutorului:

 Feminin
 Masculin

56