GEOGRAFIA MUNICIPIULUI ROMAN-LECTIA NR.

15
SUPPORT DE CURS
STRUCTURA POPULATIEI
1 STRUCTURA POPULATIEI MUNICIPIULUI ROMAN, DUPA ANUL 1990
PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEXE

Caracteristicile demografice constituie un element major de diferenţiere a

populaţiilor. Între acestea, vârsta şi “sexul” (genul), numite şi “caracteristici demografice
fundamentale”, prezintă o importanţă deosebită, dată fiind semnificaţia lor pentru analiza
demografică, economică sau socială. Astfel, natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variază
în funcţie de vârsta populaţiei, genul, rata de activitate, gradul de ocupare a populaţiei, ca
şi de mobilitatea acesteia în teritoriu.

1.1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă

Este expresia divizării populaţiei totale, în trei categorii semnificative,

corespunzătoare populaţiei tinere (până la 18 ani), adulte (19-60 ani) şi vârstnice (peste 60
de ani). Pentru populaţia oraşului Roman, la nivelul anului 1992, ponderea populaţiei
tinere era de 37,54% , 53,88% - populaţia adultă, iar procentul populaţiei vârstnice era de
doar 8,58%. Această situaţie confirmă că, la acea dată, populaţia tânără era dominantă,
aceasta deţinând peste 35% din totalul populaţiei, fără a se putea vorbi despre îmbătrânirea
populaţiei (vârstnicii deţineau un procent sub 12%).

Figura nr. 1

Structura pe mari grupe de vârstă, la recensământul din 2002, se prezenta astfel:

populaţia tânără deţinea 28,64% din totalul populaţiei, valoare peste media pe ţară
(17,6%), populaţia adultă 58,32%, iar populaţia vârstnică era de 13,04%, sub media pe
ţară (19,4% populaţie vârstnică).

PROF. Patrauceanu Irina 1

GEOGRAFIA MUNICIPIULUI ROMAN-LECTIA NR. 15
SUPPORT DE CURS

Figura nr. 2

Analizând datele prelucrate pentru cele două recensăminte se poate constata tendinţa
de îmbătrânire demografică, în ultimii ani, prin creşterea procentului populaţiei vârstnice
de la 8,58% la 13,04% (creştere cu 4,4 procente) şi scăderea populaţiei tinere, de la
37,54% la 28,64% (cu 8,9 procente).
În cifre absolute, grupa de vârstă tânără cunoaşte în ultimii 10 ani o scădere cu
10.304 persoane (datorită, în principal, scăderii natalităţii în această perioadă), în vreme ce
populaţia vârstnică a crescut cu 2130 persoane în acelaşi interval. Scăderea mortalităţii a
avut impact şi la vârstele înaintate, ducând la creşterea longevităţii, deci a numărului
vârstnicilor în cadrul populaţiei oraşului. Aceste aspecte sunt foarte vizibile în cadrul
piramidei structurale, realizată pentru cele două recensăminte (figura nr.4). Procesul de
tranziţie demografică, prin care trece populaţia oraşului, a determinat schimbări şi în
structura pe grupe de vârstă. Acestea s-au produs lent şi vor fi vizibile după lungi perioade
de timp.

1.2 Structura populaţiei pe sexe

Structura pe sexe reprezintă expresia proporţiei bărbaţi / femei în totalul populaţiei

şi se identifică raportând, fie numărul total al bărbaţilor la numărul total al femeilor (raport
de masculinitate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbaţilor (raport de
feminitate). La nivelul ţării a crescut ponderea femeilor în total, de la 50,8% în anul 1992,
la 51,3% în anul 2002.
Pentru populaţia municipiului Roman, pe baza datelor prelucrate, în urma
recensămintelor din 1992 şi 2002, structura pe sexe a evoluat în ultimii 10 ani, în favoarea
celui feminin astfel:
 La nivelul anului 1992, populaţia masculină era de 39.734 persoane
(49,46%), iar cea feminină de 40.594 persoane (50,54%); raportul de
masculinitate era de 97,88 bărbaţi la 100 femei.
 La nivelul anului 2002, populaţia masculină a scăzut cu 6123 persoane,
ajungând la un total de 33.611 persoane (48,52%), iar populaţia feminină a
scăzut cu 4937 persoane, ajungând la un total de 35657 (51,48%); raportul
de masculinitate era de 94,26 bărbaţi la 100 femei
PROF. Patrauceanu Irina 2
GEOGRAFIA MUNICIPIULUI ROMAN-LECTIA NR. 15
SUPPORT DE CURS

Figura nr. 3

Dezechilibre importante apar la grupele de vârstă superioare, în special de peste 60

de ani. Deşi se nasc mai mulţi bărbaţi decât femei, la acestea din urmă posibilitatea de
supravieţuire este mult mai mare, astfel că, pe măsura înaintării în vârstă, numărul
femeilor depăşeşte numărul bărbaţilor (vezi piramida structurală pe grupe de vârstă şi
sexe - figura nr.34), la grupele de vârstă de peste 20 de ani.
Celibatul a început să se manifeste destul de frecvent, mai ales în rândul femeilor.
Raportul de feminitate era, în anul 1992, de 102.16 femei la 100 bărbaţi, iar în anul 2002 a
crescut la 106 femei la 100 bărbaţi. La nivelul ţării media este de 1051 femei la 1000
bărbaţi, iar în Regiunea Nord – Est media este de 1032 femei la 1000 bărbaţi. Se
înregistrează un deficit de bărbaţi cauzat, în principal, de mişcările migratorii care au
antrenat în mare măsură bărbaţii dar şi datorită supramortalităţii masculine (mortalitatea
este mai ridicată la bărbaţi datorită exercitării unor meserii cu grad ridicat de
periculozitate, consumului de alcool, tutun, etc.). Pe ţară, la recensământul din 2002,
femeile sunt majoritare în toate judeţele, faţă de recensământul din 1992, când existau 4
judeţe în care bărbaţii erau majoritari (Alba, Galaţi, Harghita, Tulcea).
Pentru vizualizarea repartiţiei pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei, se utilizează
piramida vârstelor. Aceasta nu reflectă numai tendinţele pe termen lung ale fertilităţii şi
mortalităţii, ci şi efectele de scurtă durată ale migraţiilor, politicii demografice ori
schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică (piramida cuprinde grupele de
vârstă de la 0 la 100 de ani).
Analizând piramida structurală, pe grupe de vârstă şi sexe, realizată la nivelul celor
două recensăminte (1992-2002), pentru populaţia municipiului Roman, se constată
următoarele:
 În perioada 1992-2002, a scăzut procentul populaţiei tinere cu 4,4 %, baza piramidei
pentru anul 2002, fiind mult mai îngustă decât cea pentru anul 1992, acest fapt
datorându-se, unei rate scăzute a natalităţii cât şi fertilităţii, în această perioadă. Se
observă o scădere la grupele de vârstă 0-4 şi 5-9 ani. În anul 1992, procentul
populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani, era de 9,03%, iar în 2002, acesta a ajuns
la 4,1% (pentru ambele sexe). Scăderea este asemănătoare şi pentru grupele de
PROF. Patrauceanu Irina 3
GEOGRAFIA MUNICIPIULUI ROMAN-LECTIA NR. 15
SUPPORT DE CURS
vârstă 5-9 şi 10-14. La grupa de 15-19 ani se observă o uşoară creştere (de la
8,01% ,în 1992, la 10,41%, în 2002). La ambele piramide se observă că, procentul
populaţiei masculine, este constant mai mare decât al populaţiei feminine (se nasc
mai mulţi băieţi decât fete), pentru populaţia de vârstă tânără (0-20 ani).
 Populaţia adultă formează un trunchi fracturat, în ambele piramide, datorită
natalităţii oscilante, după o creştere forţată a acesteia, susţinută prin mijloace
administrative, în perioada 1966-1989. Procentul acestei grupe de vârstă a crescut
de la 53,88%, în 1992, la 58,32%, exact cu 4,44%, prin trecerea acestui procent de
la populaţia tânără, la cea adultă. Privind ponderea populaţiei pe sexe, se observă o
creştere a populaţiei adulte de sex feminin de la 54,62 % în anul 1992, la 58,77% în
2002, concomitent cu scăderea populaţiei adulte de sex masculin.
 Populaţia vârstnică formează un vârf îngust şi uşor alungit al piramidei, pentru anul
1992, dar, se observă o uşoară lăţire a vârfului piramidei, pentru anul 2002, datorită
faptului că procentul acestei grupe, a crescut în 10 ani cu 4,46%, fapt ce relevă o
creştere a longevităţii populaţiei oraşului.
 Piramida vârstelor, pentru anul 2002, pune în evidenţă o disimetrie a sexelor,
impusă de o pondere mai crescută a populaţiei în vârstă de peste 60 de ani, din care
cea feminină, prezintă o evidentă superioritate numerică (14,19% populaţia de sex
feminin în anul 2002 comparativ cu 9,59 % în anul 1992). Din aceasta rezultă, o
supramortalitate masculină, datorită faptului că, susţin specialiştii, stress-ul
accentuat al tranziţiei a afectat mai puternic bărbaţii decât femeile-bărbaţii având
îndeosebi responsabilitatea de a asigura mijloacele de subzistenţă ale familiei.
 Piramida are un aspect neregulat ca urmare a evoluţiei diferite a indicatorilor
demografici, în perioada 1992-2002. Faţă de piramida vârstelor din anul 1992,
piramida vârstelor pentru anul 2002, a evoluat nefavorabil, prin îngustarea bazei, în
următoarele decenii putem vorbi despre o piramidă a vârstelor cu vârful în jos.
Pentru a preveni diminuarea excesivă a numărului generaţiei de vârstă mică, s-ar
putea accepta o politică demografică pronatalistă, însă această opţiune este
condiţionată mai curând de factori de natură socială, economică, educativă,
culturală, decât de cei strict demografici. Rămâne de văzut dacă este oportună şi
legitimă o politică demografică orientată spre creşterea numărului populaţiei.
Evident, nu vor fi acceptate mijloace coercitive care să susţină o eventuală politică
pronatalistă.
 Piramida vârstelor poate scoate în evidenţă şi informaţii despre starea de sănătate a
membrilor comunităţii, dar în acelaşi timp, este utilă şi pentru analiza evoluţiei
probabile a resurselor umane existente în localitate şi a necesarului de personal, pe
piaţa forţei de muncă, pentru viitorul apropiat.

PROF. Patrauceanu Irina 4