FII LP II SĂNĂTATE ŞI BOALĂ STAREA DE SĂ NĂ TATE A POPULAŢIEI

INDICATORI DE MĂSURARE A STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

DEFINITIE

OMS „O bunăstare completă, fizică, mentală şi socială, care nu constă numai în absenţa bolii
sau a infirmităţii.”

este rezultatul interacţiunii dintre zestrea biologică, genetică a omului şi condiţiile mediului său
de viaţă şi de activitate, natural şi social.

reprezintă un fenomen complex, biologic, psihologic, social, cultural, care exprimă sintetic
nivelul şi caracteristicile sănătăţii membrilor comunităţii, privită în ansamblul ei.

BOALA

„o neadaptare sau o deficienţă a mecanismului de adaptare a organismului ca şi absenţa reacţiilor

la stimulii la care organismul este expus”

Noţiunea de „boală” ca stare obiectivă, antrenează o modificare morfofuncţională a unui organ

sau a funcţiilor vitale în totalitatea lor

boala poate fi percepută sub aspect subiectiv ca pierderea stării de sănătate

Aşa cum diagnosticul stării de sănătate la nivel de individ se bazează pe o simptomatologie şi

investigaţii paraclinice, şi la nivel de comunitate se poate măsura starea de sănătate, adică să se
stabilească diagnosticul la nivel comunitar

Etapele intermediare plecând de la sănătate la deces sunt:

sănătate
disconfort
boală
incapacitate
invaliditate
deces

Evaluarea stării de sănătate la nivel de colectivitate presupune descrierea, analiza şi interpretarea

caracteristicilor observate
Factorii care influențează starea de sănătate a populației

1. Factori endogeni

Sexul
Rasa
Vârsta
Caracteristicibiologice
Receptivitatea lainfecţii
Ereditatea
Constelaţiahormonală
Caracteristici demografice ale populaţiei
2. Factori de mediu (ambientali)
Mediu fizic:
-temperatura
umiditatea
radiaţii
zgomot
factori geo-climatici:
-altitudine;
zonăgeografică;
la locul demuncă;
locuinţă;
mediulînconjurător.
factorichimici:- substanţe organice şi anorganice din apă,
aer, sol şi alimente
factori biologici:
bacterii fungi
Paraziţi virusuri
Factorii mediului social:
socio-culturali,PIB pragul desărăcie;
mediul dereşedinţă stilul de viaţă şialimentaţie;
condiţii de muncă şi locuit nivel de instruire, cultură, tradiţii, obiceiuri
3. Factorii comportamentali, atitudinile,obiceiurile

Stilul de viaţă depinde de comportamente şi atitudini care la rândul lor sunt condiţionate de
factori sociali, adică stilul de viaţă este rezultatul factorilor sociali şi al comportamentelor 

4. Serviciile de sănătate (preventive, curative,recuperatorii).  

Stilul de viață are următoarele componente:

obiceiuri alimentare şi consum sau abuz de alcool

fumatul
stresul
Utilizarea drogurilor
Comportamentul sexual
comportamentulrutier
activitatea fizică(sedentarismul)
riscuri în timpulliber
riscuriprofesionale
Stilul de viață este influențat de:

factorii de mediu fizic;

presiuneaanturajului;
dezvoltarea socio-economică a uneiţări;
nivelul de educaţie al populaţiei în probleme desănătate;
obiceiuri dăunătoare sănătăţii determinate de tradiţii,
mijloacele financiare de care dispune un individ
publicitatea crescută la produse cu influenţă negativă asupra stării de sănătate a populaţiei
politica economică şi socială a unei ţări ce încurajează produce- rea şi consumul de bunuri cu
influenţă negativă asupra stării de sănătate a populaţiei

Percepţia problemelor de sănătate la nivel comunitar; Teoretic, sănătatea se situează între doi
poli: zero şiideal.

Zero reprezintă moarte.

Ideal reprezintă sănătate maximă

Omul tinde în permanenţă spre idealul de sănătate optimă.

Rangurile şi nivelurile sănătăţii şi ale bolii sunt reprezentate de următoarele momente:

Sănătateoptimă
Sănătate
Starea debine
 Stare minorădeboală
Stare majoră deboală
Boalăgravă
 Moarte

Stadiile stării de sănătate în funcţie de gradul de autonomie socială, după OMS, sunt:

Stare de sănătate optimă

Socialmente activ
Morbiditatelimitată
Nevoia de ajutor pentru a se deplasa în exterior
Îngrijit ladomiciliu
Incapacitate de a îndeplini sarcinile menajere
Incapacitate de a se alimenta
Incapacitate de a seîmbrăca
Incapacitate de a merge la toaletă
Neputinţă -Inconştienţă
Incapacitate de a primi alimente;
Comă -Moarte

A. Indicatori ai stării de sănătate

1. Speranţa deviaţă
speranţa de viaţă la naştere şi la anumite vârste (1, 15, 35, 65ani);
speranţa de viaţă în condiţii de sănătate;
2. Mortalitatea
Mortalitateag enerală;
mortalitatea specifică pe cauze de deces;
ratele de supravieţuire;
Mortalitatea infantilă;
3. Morbiditatea
morbiditatea specifică; incidenţa şi prevalenţa speci- fică pe cauze de îmbolnăvire (grupe de
boli), grupe de vârstă,sexe.
morbiditatea profesională (incapacitate, invaliditate, handicap)
4.Calitateavieţii
DALY (anii de viaţă corectaţi dupăincapacitate);
alţi indici: QALY (Quality Adjusted Life Years) – util în evaluarea economică de tip cost-
utilitate, combină modificările în supravieţuire cu calitatea vieţii pacienţilor, pentru a evalua
beneficiul adus de intervenţia efectuată(tratament).
B. Indicatori ai stilului deviață

Consumul detutun
Consumul dedroguri
Consumul dealcool
Dieta(alimentaţia)
C. Indicatori de caracterizare a condițiilor de ț7imunc1

Rata deangajare/şomaj
Condiţii ale mediului demuncă
proporţia persoanelor cu expunere la substanţe cancerigene şi alte substanţepericuloase
frecvenţa accidentelor şi bolilor profesionale
Indicatori de caracterizare a condiţiilor delocuit;
Indicatori de caracterizare a condiţiilor de mediuînconjurător;
poluareaer
poluareapă
alte tipuri de poluare (sol, alimente);
radiaţii;
expunere la substanţe cancerigene sau alte substanţe dăunătoare în afara locului demuncă;
D: Protecția sănătății

Surse de finanţare (plata directă, impozite,etc.)

Resurse umane
Cost/bolnav internat
Cost medicamente/bolnav internat
E: Caracteristici demografice și sociale

Sex;
Vârstă;
Starecivilă;
Locul derezidenţă;
Educaţie;
Venit;
Subgrupuri populaţionaledefavorizate;
Durata medie de viaţă sănătoasă sau speranţa de viaţă sănătoasă

Speranţa de viaţă se referă la viaţa trăită fără incapacitate, sub aspect fizic sau psihic, şi fără
invaliditate, adică numărul mediu de ani pe care o persoană speră să-i trăiască în condiţiile
caracteristicilor unui model de mortalitate speci- fică pe grupe de vârstă.

 Este un indicator sintetic de măsurare a stării de sănătate a populaţiei, care este dependent
de dezvoltarea socio-economică a unei ţări.

 Este influenţată de mortalitatea infantilă, mortalitatea juvenilă şi a populaţiei adulte de

până la 65 de ani, ca efect al cumulului unui complex de factori negativi:

 Există o corelaţie între speranţa de viaţă sănătoasă şi speranţa totală de viață