CARACTERISTICI DEFINITORII

ALE FAMILIEI MOLDOVENEȘTI

CONTEMPORANE
Criza familiei sau adaptare la noua
realitate?
Caracteristici: înainte de începerea celei de-a doua
tranziții demografice
Înainte de începerea celei de-a doua tranziții demografice,
comportamentul populației Republicii Moldova în domeniul căsătoriei și
familiei se definea prin următoarele caracteristici : căsătoria era precoce și
practic universală; vârsta medie a femeilor la prima căsătorie constituia
aproximativ 22 de ani, fiind cu 3-4 ani mai scăzută decât în țările Europei
Occidentale; ponderea femeilor care nu au fost căsătorite niciodată era
foarte mică; nașterea primului copil în familie, de regulă, avea loc în primul
an de căsătorie; cca. 90% din numărul total de nașteri anuale revenea
femeilor în vârstă de până la 30 de ani; ponderea femeilor care n-au
născut nici un copil, de asemenea, era nesemnificativă; prevala modelul
familial cu 2 copii; ponderea nașterilor extraconjugale era relativ mică,
constituind cca. 13%.
Deteriorare profundă a situaţiei demografice

• Pe parcursul a mai bine de trei decenii Republica Moldova se confruntă

constant cu o deteriorare profundă a situaţiei demografice, care s-a desfăşurat
pe fundalul schimbărilor politice, economice şi sociale generate de tranziţia
economică şi socială prin care a trecut ţara.
• În perioada 2020-2023 (la situaţia din 01 ianuarie) se constată un trend
negativ al numărului populaţiei. Astfel, numărul preliminar al populaţiei cu
reşedinţa obişnuită în Republica Moldova, la 1 ianuarie 2023, a constituit 2,5
milioane persoane, în scădere cu 52,3 mii persoane (sau cu 2,0% faţă de
începutul anului precedent), ceea ce confirmă o tendinţă clară de micşorare a
efectivului populaţiei. Acest fapt este condiţionat de migraţia internaţională
(migraţia netă rămâne negativă), cât şi de sporul natural negativ (
https://social.gov.md/wp-content/uploads/2024/01/Proiectul-Raportului-nr.-7-CEDAW.pdf )
 Condiționarea schimbărilor comp. familiei
• Situația familiilor a fost agravată de scăderea bruscă a nivelului de trai (), șomaj, migrația de
muncă, creșterea inaccesibilității locuințelor, în special, pentru familiile tinere, diminuarea
garanțiilor sociale, timpul prelungit de muncă (ocupația dublă) în scopul asigurării nevoilor
materiale ale familiilor, intensificarea diverselor forme ale comportamentului deviant etc.
Situația socială ambiguă a condus la diversificarea strategiillor de adaptare în ceea ce privește
formarea și dezvoltarea familiei.73,2%-săraci,1999
• O modalitate de adaptare la condițiile sociale în schimbare a devenit amânarea evenimentelor
cruciale de viață (căsătoria și nașterea copilului și inversarea ordinii acestora: nașterea
copilului, în multe cazuri, precedă înregistrarea căsătoriei, iar coabitările nonmaritale tind să
substituie căsătoria legală???! (discutabil-Gh. Neagu)).
• Cercetările şi concluziile specialiştilor indică asupra faptului că familia devine tot mai
integrată în dinamica societăţii, fiind tot mai condiţionată de schimbările economice şi
sociale, devenind un factor decisiv în evoluţia societăţii în ansamblu; schimbările valorice
sunt considerate a fi cel mai adesea principalele explicaţii pentru schimbările din
comportamentele familiale
Descreșterea principalilor indicatori demografici

• Pe parcursul anilor 2019-2022 evoluţia proceselor demografice se caracterizează

prin descreşterea principalilor indicatori demografici. Mecanismele care au
condus la reducerea numărului şi deteriorarea structurii pe vârste a populaţiei
sunt determinate de aspectul nefavorabil al fertilităţii, migraţiei externe şi
mortalităţii generale a populaţiei. Concomitent, reducerea natalităţii a provocat
un dezechilibru în structura pe vârste a populaţiei şi a intensificat procesul de
îmbătrânire.
• Speranţa de viaţă la naştere la bărbaţi a fost în descreştere continuă (de la 68,05
în a.2013 la 65,2 în a. 2021), înregistrând, totuşi, o creştere cu 2 ani în anul 2022.
Aceiaşi situaţie se atestă în cazul femeilor (75,55 în a. 2013 şi 73,0 în a. 2021), dar
cu o creştere de 2,7 ani în 2022) Femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii în
medie cu 8 ani. Acest decalaj se datorează nivelului mai înalt al mortalităţii
premature a bărbaţilor, determinată în mare măsură şi de factorii socio-culturali.
Indicatori demografici
Rata natalității
 Unele concretizări
• Femeile din mediul rural nasc la o vârstă mai tânără comparativ cu cele
din mediul urban
• Vârsta medie a mamei la prima naștere în anul 2022 a constituit 25,3 ani.
Femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai tânără – 23,9 ani
comparativ cu cele din mediul urban – 27,3 ani. Distribuţia născuţilor-vii
în funcție de vârsta mamei evocă concentrarea acestora în intervalul de
vârstă 25 de ani până la vârsta de 34 ani (cu 55,7% din total născuți-vii).
• Totodată, nivelul natalității extraconjugale în anul 2022 a constituit
18,3% sau aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei.
În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 21,4% din născuți-vii
comparativ cu 14,0% în mediul urba
Rata totală de fertilitate, în 2022, s-a micşorat
• Rata totală de fertilitate, în 2022, s-a micşorat comparativ cu anul
precedent şi constituie 1,69 copii născuţi-vii per femeie. Deşi, rata
totală de fertilitate în Republica Moldova este relativ înaltă, totuşi,
aceasta nu atinge nivelul de înlocuire a generaţiilor de 2,1 copii
născuţi-vii per o femeie de vârstă reproductivă.
 Copii aflați în situație de risc
• Cei mai vulnerabili copii aflați în situații de risc sunt copiii din mediul rural
• Conform datelor Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale, la sfârșitul anului 2022, la evidenţă erau
circa 13,2 mii de copii aflați în situații de risc4, 67,2% dintre aceștia fiind din mediul rural. În
numărul copiilor aflați în situație de risc au predominat băieții, constituind 51,5%. Fiecare al
patrulea copil (23,9%) avea vârsta de 3-6 ani, 64,0% aveau vârsta de 7-15 ani, 13,1% - vârsta de 16-
17 ani și 12,0% - vârsta de 0-2 ani. Din numărul copiilor aflați în situații de risc, 334 copii erau copii
cu dizabilități.
• Din total copii în situații de risc, 12,1 mii de copii au fost din categoria copiilor neglijați, 515 de
copii au fost supuși violenței, 308 copii aveau părinții/unicul părinte decedat, 111 copii aveau ambii
părinți/unicul părinte care refuză să-și exercite obligațiile părintești privind creșterea și îngrijirea
copilului, iar restul copiilor (195 de copii) aflându-se în alte situații precum: practicarea
vagabondajului, cerșitului, prostituției, lipsirea de îngrijire și supraveghere din partea părinților din
cauza absenței acestora la domiciliu din motive necunoscute, copii care au fugit de acasă sau au
fost alungați, copii abandonați de părinți, copii victime ale infracțiunilor și copii în cazul cărora în
privința părinților/unicului părinte a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară.
Servicii sociale, copii, 2022
Servicii sociale specializate, copii, 2022
• Beneficiari de servicii în centrele care acordă servicii sociale
specializate au fost 2,5 mii de copii în vârstă de până la 18 ani (49,0%
fete și 51,0% băieți). De serviciile sociale acordate în centrele cu
specializare înaltă au beneficiat 712 copii în vârsta de până la 18 ani
(52,8% fete și 47,2% băieți).
• În afară de aceasta, conform pachetului minim de servicii sociale, circa
62,7 mii de copii (47,9% fete și 52,1% băieți) au beneficiat de sprijin
pentru familiile cu copii și circa 2,1 mii de copii (35,1% fete și 64,9%
băieți) de asistență personală.
Sărăcia copiilor este în creștere
Populația vârstnică
• Populația vârstnică crește atât în termeni absoluți, cât și relativi
• În Republica Moldova, la începutul anului 2023 locuiau 598,3 mii de
persoane2 în vârstă de 60 ani şi peste, ceea ce constituie 23,8% din
totalul populației cu reședință obișnuită. Din numărul total al
vârstnicilor, 359,7 mii de persoane erau femei (sau 60,1%), fiecare a treia
persoană avea vârsta cuprinsă între 60-64 ani (32,6%), iar 60,1 mii (sau
10,0%) constituiau persoanele care au depășit vârsta de 80 ani.
• Ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 ani este în creştere continuă.
În ultimii cinci ani a crescut cel mai mult ponderea vârstnicilor din grupul
de vârstă de 70-74 de ani – cu 8,5 puncte procentuale (de la 13,6%, la
începutul anului 2019 până la 22,1% la începutul anului 2023).
Vârstnicii după grupe de vârstă
 Concluzii intermediare

• La începutul anului 2023, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei3 a

constituit 23,8%, ceea ce corespunde unui nivel înalt de îmbătrânire
demografică. Comparativ cu începutul anului 2019 acesta a înregistrat
o majorare cu 3,0 puncte procentuale.
• Diferenţe se constată şi în repartizarea pe sexe, coeficientul
îmbătrânirii populației feminine la începutul anului 2023 fiind cu 7,0
puncte procentuale mai înalt față de cel al bărbaților și a constituit
27,1% comparativ cu 20,1% în cazul bărbaților.
Numărul pensionarilor
Valoarea minimului de existență pentru pensionari
Servicii sociale pentru vârstnici
 Vârstnici activi din punct de vedere
economic
Rata sărăciei
 Rata sărăciei absolute, 2019

• În anul 2019 pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună pe

o persoană 2095,1 lei5, rata sărăciei absolute fiind de 25,2%.
Populaţia rurală este expusă unui risc de sărăcie mult mai mare decât
populaţia din urbe. Rata sărăciei în anul 2019 în mediul rural a
constituit 34,5% faţă de 11,2% în mediul urban. Rata sărăciei în
gospodăriile conduse de femei (26,6) este mai mare decât cea unde
capul gospodăriei este bărbat (24,6) şi depăşeşte, de asemena, rata
sărăciei totale (25,2). Indicii sărăciei au fost mai mari în gospodăriile
cu o singură persoană şi în cele cu numărul de persoane 5+, cele din
urmă depăşind cu mult media totală
Rata sărăciei absolute pe medii și regiuni
Beneficiari de ajutorul social, 2020-2023
După 1990, comportamentul populației în domeniul căsătoriei și familiei a
cunoscut schimbări profunde:

- a scăzut rata nupțialității, căsătoria devenind dintr-un fenomen cvaziuniversal în unul cu incidență mult mai
redusă;
- s-a modificat calendarul căsătoriilor, a crescut vârsta medie la prima căsătorie;
- a crescut rata divorțialității;
- s-a extins rapid fenomenul uniunilor non-maritale, acest lucru fiind valabil atât pentru vârste tinere, cât și pentru
cele mai în vârstă;
- primele uniuni non-maritale nu întotdeauna se transformă în căsătorii;
- căsătoriile repetare compensează într-o proporție tot mai mare disoluția primei căsătorii;
- începutul vieții în comun a partenerilor, precum și momentul încheierii căsătoriei pierd semnificația unui punct
de reper pentru începutul procesului de procreare;
- s-a redus brusc natalitatea, rata totală de fertilitate instalându-se sub nivelul de înlocuire a generațiilor;
- s-a modificat calendarul nașterilor, acestea se amână spre vârste mai mature;
- a crescut semnificativ ponderea copiilor născuți în afara căsătoriei, în paralel cu majorarea vârstei medii a mamei
la nașterea copilului extraconjugal;
- a crescut ponderea familiilor monoparentale etc.
Căsătorii și divorțuri
Repartizarea cuplurilor familiale, după numărul de
copii
Gospodăriile monoparentale după numărul de copii
Trecerea de la tradiţionalism la modernism pe
alocuri se face cu paşi rapizi
• Trecerea de la tradiţionalism la modernism pe alocuri se face cu paşi rapizi: de la
o extremă la alta (de ex.: avansarea libertinajului sexual al tinerilor, creşterea
numărului copiilor născuţi în afara căsătoriei, creşterea numărului adepţilor
concubinajului etc.); pe de altă parte se simte o confruntare dintre tradiţii şi ideile
moderne/postmoderne: transformările rolurilor de gen etc. Are loc o reevaluare a
rolurilor tradiţionale a femeii şi bărbatului în familie, a responsabilităţilor acestora,
a normelor de convieţuire şi funcţiilor realizate, a relaţiilor părinţi-copii.
• În ceea ce priveşte concubinajul, trebuie să menţionăm că spre deosebire de ţările
europene în care ponderea concubinajului se ridică la peste 20% şi predomină
atitudinea că instituţia căsătoriei este demodată (este nevoie de o abordare mai
nuanțată-GH.N), în Republica Moldova practica de coabitare în majoritatea
cazurilor poate fi tratată ca un stadiu de convieţuire a tinerilor înainte de
căsătorie, nu unul de înlocuire a acesteia.
Fenomenul uniunilor consensuale a căpătat o
amploare semnificativă
Fenomenul uniunilor consensuale a căpătat o amploare semnificativă
și poate fi conceput ca o structură concurentă căsătoriei legale. Cea
mai scăzută pondere a uniunilor consensuale pentru țările europene s-
a înregistrat în Polonia, acest fenomen fiind condiționat de importanța
majoră a valorilor religioase din această țară. Grecia și Italia se
caracterizează și ele prin dimensiuni scăzute ale fenomenului în cauză,
în virtutea menținerii normelor și valorilor tradiționale. Republica
Moldova, ca și Ucraina, Republica Belarus, Rusia, are o pondere
relativ înaltă a uniunilor consensuale în comparație cu țările din
Europa de Sud și aproape de două ori mai scăzută decât în Norgegia,
Estonia, Franța.
Ponderea uniunilor consensuale
 Tipizarea uniunilor consensuale

Cele mai tipice uniuni consensuale în Republica Moldova se integrează, cu anumite

rezerve, în următoarele trei modele:
- coabitarea premaritală care reprezintă o etapă tranzitorie la căsătoria înregistrată,
acest model fiind cel mai des practicat de tineri;
- coabitarea non-maritală – opțiune aleasă de către cei la care satisfacția individuală este
mai importantă decât regulile tradiționale și presiunea socială. Acest model se întâlnește
relativ rar;
- coabitarea impusă – modelul acceptat de cei care în virtutea anumitor considerente
obiective nu-și oficializează relația, dar își realizează rolurile maritale și parentale
autentic, exact ca și în cadrul căsătoriei înregistrate. În acest caz, coabitarea reprezintă o
opțiune contextuală, rezultatul adaptării la o situație problematică (lipsa veniturilor, lipsa
locuinței etc.).
(BULGARU, Maria, CHISTRUGA, Inga. Op. cit., p. 246.)
Cea mai mare schimbare: rata fertilității
 Vârsta medie la înregistrarea primei
căsătorii
Atitudinea față de familie
Familia- instituție demodată?
 Concluzii

(Sursa: BULGARU, Maria, CHISTRUGA, Inga. Op. cit., p. 189)

Faptul că 77,7% din tinerii necăsătoriți consideră că familia reprezintă o
necesitate și că 81,7% n-o consideră instituție demodată
demonstrează că instituția familiei rămâne o valoare primordială,
chiar dacă este relativ mare numărul tinerilor care practică concubinajul
Instituția căsătoriei și instituția familiei în viziunea
studenților Universității de Stat ,,Alecu Russo” din Bălți
Articolul a fost elaborate în baza datelor colectate în urma studiului
empiric realizat în USARB în perioada octombrie-noiembrie 2016.
Eșantionul pe cote a presupus chestionarea a 250 de studenți.
Procedura de eșantionare a luat în calcul următorii indicatori de bază:
nivelul licență și nivelul master; forma de învățământ (cu frecvență, cu
frecvență redusă; anul de studii; vârsta, sexul respondentului.
Sunt ferm fideli modelul tradițional al instituirii familiei (prin
intermediul căsătoriei) 66,47% din respondenți, iar 33,41% din cei
chestionați tind spre alte modele familiale (modern și postmodern). În
acest sens, invocăm următoarele date:
Ponderea manifestărilor postmoderniste

• Pentru a înțelege intensitatea și direcția acestei tendințe, am încercat să determinăm dacă

familia la etapa actuală reprezintă o necesitate pentru individ. La acest item au răspuns
afirmativ 82,62% dintre studenții intervievați, iar 17,97% dintre respondenți nu
consideră familia o necesitate pentru individ. La întrebarea (de control) dacă familia este
o instituție învechită/demodată au răspuns afirmat 14,94% din respondenți. Concluzia
intermediară care se desprinde din acești indici este că cca.15-18% dintre studenții USARB
sunt adepți fermi ai stilului postmodernist de viață.
• De rând cu adepții fermi ai stilului postmodernist de viață, datele investigației realizate ne-
au permis să identificăm șu un segment al respondenților care acceptă anumite manfestări
postmoderniste. În acest sens, este elocventă ponderea concubinajului în rândul tinerilor.
Astfel, 38,78% din respondenți sunt total de acord cu enunțul conform căruia tânăra
generație este adepta concubinajului, iar 43,63% - sunt parțial de acord cu enunțul
respectiv. În ceea ce privește atitudinea studenților față de acest stil de viață, sunt
convingători următorii indici:
Atitudinea față de concubinaj