Sunteți pe pagina 1din 42

STUDIU DE FEZABILITATE

nfiinare cmin ngrijire btrni n comuna Mgireti, judeul Bacu

Beneficiar: Comuna Mgireti Adresa: Primria Mgireti Str. Principal Judeul Bacu Tel/fax: 0234/355.200

CAPITOLUL A: Piese scrise (1) Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investitii Infiintare camin de ingrijire batrani in satul Valea Arinilor, comuna Magiresti, judetul Bacau. 2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul) Judetul Bacau, comuna Magiresti, satul Valea Arinilor, sola 56, parcela 1504/22. 3. Titularul investitiei Comuna Magiresti, judetul Bacau 4. Beneficiarul investitiei Comuna Magiresti, judetul Bacau (2) Informatii generale privind proiectul 1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului Comuna Magiresti, unitate administrativ-teritoriala din judetul Bacau, cuprinde localitatea Magiresti si patru sate apartinatoare comunei : Prajesti, Sesuri, Stanesti si Valea Arinilor. Comuna Magiresti este situata in zona central-vestica a judetului Bacau, la 6 km N-E de Municipiul Moinesti, pe DN 2G. Situata la poalele Subcarpatilor Orientali, comuna se incadreaza, din punct de vedere al reliefului, intr-o zona predominant de deal, in depresiunea Tazlaului, pe paraul Ruja dar cuprinde si zone de campie si munte. Comuna Magiresti are 4534 locuitori, din care in sat Magiresti, sat Sesuri 480, sat Stanesti 932, sat Magiresti 1197, sat Prajesti 666, sat Valea Arinilor 1259. Investitia avuta in vedere prin prezenta documentatie, respectiv infiintarea unui camin de ingrijire batrani va fi amplasata in satul Valea Arinilor. Imobilul propus pentru construire este format dintr-un singur corp de cladire Ds+P+2E, care va avea urmatoarele functiuni: locuire/cazare: total 10 camere duble, din care 1 camera pentru persoane cu handicap fizic asistenta medicala prepararea si servirea mesei spatii de recreere si activitati comune

Caminul va avea o capacitate de 20 persoane deservite de un personal de 6-8 persoane. Comuna Magiresti, prin Consiliul Local, este entitatea responsabila cu implementarea proiectului din prezentul studiu.

2. Descrierea investitiei a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat Nu s-a intocmit un studiu de prefezabilitate. Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei Ca tara membra a ONU, Romania are obligatia de a se alinia recomandarilor Adunarii Mondiale si de a elabora propria politica sociala adaptata realitatii, un plan de actiune national, axat pe directiile principale ale Planului Natiunilor Unite, avand in vedere ca tara noastra se confrunta cu un fenomen pronuntat de imbatranire a populatiei. La nivelul Uniunii Europene, Romania constituie unul din exemplele negative referitoare la proportiile dintre pensionari si salariati (un salariat sustine 1,5 pensionari), inregistrandu-se consecintele asa-numitei bombe demografice cu efect intarziat, bugetul asigurarilor sociale fiind an de an cu un deficit alarmant. In Romania, persoanele cuprinse in intervalul de varsta de peste 60 de ani reprezentau in anul 1990 un procent de 10,3% din totalul populatiei, in anul 2000 un procent de 18,7%, in 2003 un procent de 19,9%, iar pentru anul 2030 se preconizeaza un procent de 22,3%. Analiza acestei traiectorii demografice ofera un tablou ingrijorator a structurii pe varste, numai in ultimii 8 ani populatia varstnica inregistrand o crestere cu peste doua procente. Mai mult, peste 45% din populatia Romaniei sunt persoane dependente, repartitia pe medii de locuit fiind urmatoarea: 1/3 in mediul urban si 2/3 in mediul rural. Astfel, in mediul rural erau inregistrate la nivelul anului 2007 cu aproape 10% mai multe persoane de peste 60 de ani fata de mediul urban, fapt care conduce la o rata de dependenta batrani-adulti de 42,31% pentru rural si de doar 21,57% pentru urban 1. Situatia este cu atat mai grava cu cat 75% dintre saracii severi ai Romaniei sunt concentrati in mediul rural. Odata cu fenomenul general de imbatranire a populatiei, societatea va trebui sa faca fata urmatoarelor solicitari si presiuni: un numar crescut de pensionari; un numar crescut de persoane care traiesc singure; o mai mare incapacitate a familiei de a-si rezolva singura problemele legate de ingrijirea membrilor aflati la varste inaintate; o nevoie crescuta de servicii sociale si medicale destinate ingrijirii personale.

In contextul dat, avand in vedere ca interesele si nevoile specifice acestui segment de varsta fac obiectul securitatii sociale, trebuie specificate o serie de aspecte importante din punct de vedere social: varsta a treia este caracterizata prin singuratate, izolare, precum si prin riscul crescut de imbolnavire si invaliditate, generatoare de dizabilitati, implicit de dependenta; fara o asistenta medicala si sociala de lunga durata, existenta insasi a persoanelor varstnice poate fi compromisa.

Nivelul de dezvoltare si gradul de democratizare al societatii sunt foarte concludent exprimate prin calitatea protectiei sociale a individului, prin densitatea si dotarea serviciilor de asistenta sociala, in masura sa satisfaca diversitatea nevoilor si cererilor de ajutor din partea diferitelor grupuri de persoane.
1

Raportul global de dependen (tineri + vrstnici)/aduli*100)

Pe fondul aspectelor prezentate si cu raportare directa la nivel national, constatam ca in Romania situatia centrelor sociale este urmatoarea: 19 camine pentru persoane varstnice, cu o capacitate insumata de de 2.121 paturi, aflate in coordonarea metodologica a Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; 84 de centre de ingrijire si asistenta pentru adultii cu handicap, cu o capacitate titala de 10.230 paturi, reprezentand fostele camine de batrani si camine spital aflate in coordonarea metodologica a Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap (39 foste camine de batrani si 45 foste camine spital care nu si-au schimbat profilul initial): 17 institutii de asistenta sociala (camine pentru persoane varstnice si centre de zi) sustinute financiar de organizatii neguvernamentale, pentru care se acorda subventii de la bugetul de stat, cu o capacitate totala de 776 locuri; 39 de servicii la domiciliu subventionate de la bugetul de stat

Situatia prezentata la nivel national scoate in evidenta un decalaj pronuntat intre nevoia de asistenta sociala si oferta disponibila, atat cantitatziv cat si calitativ, realitate care se reflecta in proportii similare la nivel national, regional, precum si la nivelul fiecarei localitati in parte. Astfel la nivelul judetului Bacau, se pastreaza o traiectorie similara, populatia avand aceleasi tendinte accentuate de imbatranire, cu efecte semnificative in urmatorii 10 -15 ani. In medie, grupele de varsta a III-a (60 64 ani, 65 69 ani, 70 74 ani, 75 ani si peste) reprezinta cca. 5% din totalul populatiei inregistrate la nivelul judetului Bacau. In mediul rural, numarul persoanelor de peste 60 de ani a crescut, grupele de varsta din aceasta categorie avand fiecare o pondere de cca. 5,6% fata de totalul populatiei. Conform prognozelor 2, populatia judetului Bacau va continua sa scada si in urmatorii 13 ani, cu un ritm mediu anual de 0,13%, ceea ce echivaleaza cu o scadere absoluta medie anuala cu putin peste 12 mii persoane. Scaderea va fi inregistrata in ambele medii, ruralul cunoscand un ritm mediu anual mai mare de scadere (- 0,14% pe an) fata de urban (- 0,12% pe an). Aceasta se explica printr-un efectiv mai numeros al populatiei varstnice din rural fata de urban, prin urmare si o pierdere pe cale naturala de efective, mai mare la rural fata de urban, natalitatea mai ridicata nereusind sa compenseze o mortalitate mai ridicata in acest mediu. La nivelul comunei Magiresti structura pe grupe de varsta este urmatoarea:
STRUCTURA POPULAIEI PE GRUPE DE VRST
COMUNA MGIRETI
33% 24%

0-14 ani 15-40 ani Peste 40 ani

43%

Asa cum se poate observa din graficul de mai sus, peste 40% din populatia Comunei Magiresti se localizeaza in intervalul de varsta 40-85 ani.

InfoStat nr. 8/2007, Institutul Naional de Statistic Direcia Judeean de Statistic Bacu

In urma anchetei sociale efectuate de catre factorii responsabili de la nivelul comunei Magiresti, au rezultat urmatoarele aspecte definitorii pentru situatia existenta: persoanele intervievate sunt femei si barbati, de religie ortodoxa, cu varste cuprinse intre 52 si 89 de ani, necasatoriti(e) sau vaduvi(e); dezvolta relatii de intrajutorare cu prietenii sau vecinii in limita posibilitatilor; neglijeaza starea igienica si au o sanatate precara; realizeaza activitati curente, ale vietii de zi cu zi, fara ajutor, o parte dintre ei necesitand sprijin la toaleta proprie, pentru alimentare si hidratare, utilizarea mijloacelor de transport si respectarea indicatiilor privind tratamentul medical; sursele de venit sunt pensiile sau ajutorul social in cuantum cuprins intre 100-823 lei; detin casa proprie, imobile de 2-3 camere sau se afla in proprietatea parintilor care sunt de asemenea in situatii precare; incalzirea locuintelor mobilate sau partial mobilate se face cu lemne; unele locuinte au energie electrica, televizor, aragaz, altele nu.

In vederea asigurarii unui mediu social care sa sustina dezvoltarea durabila a comunei si care presupune implicit un nivel ridicat de responsabilitate sociala, obiectivele infiintarii unui camin de batrani sunt:

sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranta; sa ofere conditii de ingrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei varstnice; sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor varstnice; sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viata sociala; sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiile si rudele persoanelor varstnice; sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesare, potrivit reglementarilor existente la nivel european privind asigurarile sociale de sanatate; sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de imbatranire. servicii de consiliere si asistenta sociala; servicii de agrement si divertisment si socializare; ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale; sprijin pentru asigurarea unui regim constant de alimentatie; sprijin pentru mentinerea ideii de apartenenta la comunitate si la sistemul local de valori; sprijin pentru realizarea si mentinerea igienei corporale.

Serviciile de asistenta sociala care vor fi asigurate in cadrul viitorului camin social Magiresti sunt:

Avand in vedere aceste obiective si serviciile preconizate, caminul va asigura conditii corespunzatoare de gazduire si hrana, recuperare, readaptare, petrecerea timpului liber, socializare, asistenta sociala si psihologica. De asemenea, caminul va dispune si de locuri destinate persoanelor cu dizabilitati. Principalele argumente, reflectare a starii de fapt, care justifica necesitatea, oportunitatea si eficienta a caminului social din comuna Magiresti sunt: veniturile scazute, reprezentate de pensie, ale categoriilor de persoane vizate;

cresterea progresiva a costurilor de intretinere a locuintei, a preturilor la alimente si medicamente; extinderea saraciei care afecteaza veniturile totale ale famililor, determinand reducerea sau chiar sistarea ajutorului traditional, acordat prin filiatie persoanelor varstnice (parinti, bunici); schimbarile inregistrate la nivelul stilului de viata in cadrul familiei; migratia populatiei tinere din zonele rurale catre zonele urbane sau migratia in alte tari, numarul varstnicilor fara sprijin fiind in crestere;

Toate aceste aspecte determina nevoia, in continua crestere, de a solicita servicii de ingrijire din ce in ce mai costisitoare, mai ales daca este vorba de asistenta acordata in regim institutionalizat. In afara riscului de batranete, acoperit de sistemul de securitate sociala - prin asigurarea unei pensii la un anumit nivel -, in cazul persoanelor de varsta a treia se intalneste o situatie particulara, acestea avand nevoie, in egala masura, de doua tipuri de suport, respectiv servicii sociale si servicii medicale. Pe acest fond, prestarea in conditii optime a serviciilor sociale si de sanatate, in special a celor de ingrijire personala, impun asigurarea unei infrastructuri adecvate, respectiv institutii de asistenta sociala, care sa permita continuarea decenta vietii varstnicilor. Mai mult, accentuarea gradului de saracie a majoritatii populatiei din mediul rural a generat, pe langa alti factori, si cresterea numarului de persoane si familii dependente din punct de vedere social si medical. Astfel, in judetul Bacau la data de 30.06.2007 existau 10.088 persoane cu handicap din care: 13,27% - in institutii clasice rezidentiale; 86,73% - neinstitutionalizate.

Repartiia geografic a vrstnicilor cu handicap n judetul Bacu


Bacau Onesti Moinesti Buhusi Comanesti Darmanesti Berzunti Tg Ocna 6% 1% 2%2% 2% 2% 2% 2% 2%3% 3% 3% Dofteana Helegiu Oituz Sascut Magiresti Altele

50%

20%

Nota: S-a avut in vedere un grup de localitati intre care exista similitudini in privinta cazului studiat. Faptul ca mai mult de trei sferturi dintre aceste persoane sunt neinstitutionalizate se datoreaza, in cea mai mare parte, penuriei de structuri sociale destinate ingrijirii batranilor, in judetul Bacau actionand doar 7 institutii de specialitate, dupa cum urmeaza:

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Denumire si locatie Centrul de Ingrijire si Asistenta Bacau Centrul de Ingrijire si Asistenta Rachitoasa Centrul de Ingrijire si Asistenta Comanesti Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Darmanesti Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Ungureni Centrul Pilot Miorita Parincea

Numar de locuri disponibile 178 100 197 81 363 159 36

Numarul de locuri din cele 7 institutii specializate releva ca doar 1114 persoane pot beneficia de acest tip de servicii sociale, aproximativ 8000 de persoane neavand alta posibilitate decat sa migreze in caminele sociale din judetele limitrofe sau sa fie ajutate de propria familie dupa posibilitati. Analizand natura serviciilor oferite, se poate observa ca 3 dintre cele 7 centre sunt de specialitate medicala (centre de neuropsihiatrie), selectia potentialilor beneficiari fiind mult mai stricta, avand drept criteriu diagnosticul medical si nu nevoile sociale de imbunatatire a nivelul de trai al varstnicilor. Desi una dintre solutii ar fi institutionalizarea varstnicilor in centrele sociale localizate in judetele limitrofe, trebuie specificat ca numarul acestora este de asemenea limitat. Astfel: in judetul Vaslui functioneaza doua centre pentru batrani, cu aproximativ 160 de locuri in judetul Neamt numarul centrelor destinate batranilor este de 5 (la Roman un camin de batrani, cu o capacitate de 60 de locuri; 2 in municipiul Piatra Neamt cu un total de150 de locuri; un centru in Bicaz cu 20 de locuri si unul in Targu Neamt cu un disponibil de 20 locuri)

Din analiza situatiei persoanelor asistate in centrele de protectie speciala din judetul Bacau, in functie de domiciliul acestora se constata ca 305 din cei 1114 asistati provin din alte judete, printre care cu cele mai multe cazuri se inregistreaza: Vrancea (59) Neamt ( 22) Galati (21) Municipiul Bucuresti (21) Buzau (17) Harghita (16) Suceava (11) Iasi (11)

Avand in vedere cele specificate in urma analizei la nivel national, judetean si local, consideram ca infiintarea unui camin de batrani in comuna Magiresti, judetul Bacau este absolut necesara, oportuna si eficienta. Caminul de batrani va functiona in parteneriat cu Fundatia Culturala Urmasii Razesilor Gazari de pe Valea Tazlaului Sarat, care va contribui la imbunatatirea serviciilor sociale in comuna Magiresti, judetul Bacau.

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investtii pe termen lung): scenarii propuse (minim doua):

Terenul ales de catre beneficiar pentru dezvoltarea acestei investitii are o deschidere la strada de ~16,38m si o lungime de ~321m. Forma terenului nu permite distribuirea spatiilor interioare de o parte si de alta a unui coridor de circulatie central, ci numai distribuirea acestor spatii pe o singura latura a coridorului. Ca urmare, din punct de vedere al rezolvarii functiunilor impuse de tema de proiectare, se pot lua in considerare trei scenarii: Scenariul 1: Construirea unui singur corp de cladire, P+1, cu spatiile interioare deservite de un coridor lung pe o singura latura a acestuia, cealalta latura fiind vitrata. Etajul 1 va adaposti spatiile de cazare; parterul va adaposti spatiile de receptie, medicale, tehnice si pentru prepararea si servitul mesei. Coridorul de distributie foarte lung insa determina creearea a doua noduri de circulatii verticale (scara si ascensor). Din cauza numeroaselor functiuni impuse de programul arhitectural, se poate ajunge la o lungime foarte mare a cladirii: ~80m. Datorita declivitatii terenului (~15-20%) diferenta dintre cotele de nivel la extremitatile de sud si nord ale cladirii poate fi 12-16m lucru care obliga la construirea a numeroase scari si rampe care sa preia aceasta diferenta. Scenariul 2: Construirea unui singur corp de cladire, Ds+P+2E, cu o suprafata construita mai mica decit cea de la scenariul 1 si cu o lungime a cladirii mai mica, fapt ce va duce la o diferenta de nivel mai mica intre extremitatile sud-nord ale cladirii. Aceasta impartire a spatiilor pe 4 nivele are ca scop reducerea suprafetei construite la sol (nu si a suprafetei desfasurate) si reducerea lungimii coridoarelor de distributie. Reducerea lungimii coridoarelor atrage dupa sine necesitatea unui singur nod de circulatie verticala (scara si ascensor) Scenariul 3: Construirea a doua corpuri de cladire separate: un corp adapostind spatiile de cazare, altul spatiile de receptie, medicale, tehnice, spatiile pentru prepararea si servitul mesei. Pentru toate scenariile considerate, structura de rezistenta este alcatuita din cadre si plansee de beton armat. scenariul recomandat de catre elaborator: Scenariul 2 avantajele scenariului recomandat:

- asigura un raport optim (cat mai mic) intre anvelopa cladirii (suprafata peretilor exteriori si a invelitorii ce trebuie termoizolate) si suprafata construita desfasurata a imobilului. Optimizarea acestui raport duce la scaderea costurilor pentru construire. - este importanta existenta tuturor spatiilor necesare unui camin de ingrijire pentru batrani in acelasi imobil pentru a usura si prin acest mod deplasarea dintr-o incapere in alta. c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz: 1. Arhitectura: Accesul principal in imobil se face pe latura de sud, corespunzatoare fatadei dinspre drumul de acces. Imobilul mai are un acces secundare pe fatada de nord, pentru aprovizionare si un acces pentru personalului de la bucatarie pe fatada de est. Accesul principal este prevazut cu rampa pentru facilitarea accesului persoanelor cu handicap locomotor.

Structura imobilului este de tip: cadre de beton-armat cu plansee de beton. Peretii de exterior sunt din zidarie de caramida tip Porotherm, placat cu termoizolatie de polistiren extrudat. Tamplaria exterioara este din lemn stratificat culoare maron, cu geam sistem termoizolant. Finisajul exterior va fi tencuiala decorativa culoarea alba la parter. Etajul este invelit in sita de lemn montata pe sipci de lemn, formind un volum unitar cu acoperisul. Acoperisul este simetric, in doua ape, cu structura de lemn si invelitoare de sita de lemn, asezata pe astereala de lemn si termoizolat cu vataminerala bazaltica. La interior, peretii de compartimentare vor fi din zidarie de caramida si/sau placaj gips-carton cu vata minerala bazaltica. Finisajele interioare vor fi: Pardoseli: placaje ceramice, rasini epoxidice, mocheta Pereti: placaje ceramice, vopsitorii lavabile pe tencuiala si/sau placaj gips-carton Tavan: vopsitorii lavabile pe tencuiala/ placaj gips-carton. Finisajele exterioare vor fi: Pereti: tencuiala decorativa culoare alba Tamplarie de lemn cu geam sistem termoizolant Invelitoarea: sita de lemn asezata pe sarpanta de lemn (panta 50%) Jgheburi si burlane din tabla Balustrade, miini curente, saceac, pazie din lemn Pardoseala teraselor exterioare va fi din placaj de piatra. Nota: se vor evita materiale straine de traditiile locale, cum ar fi: PVC, timplarii si/sau confectii metalice, betoane aparente. Platformele auto vor fi pavate cu piatra. Din cauza formei geometrice a terenului, incaperile imobilului sunt insirate de-a lungul unor coridoare de distributie, pe o singura latura. Exista o singura circulatie verticala, cu scara si ascensor care poatet fi folosit si de persoane in scaun cu rotile. Conform exigentelor impuse de tema de proiectare, s-au asigurat spatii pentru: cazare batrani aflati in ingrijire: sunt 10 camere de cazare cu cate 2 paturi fiecare, dintre care o camera este adaptata nevoilor persoanelor cu handicap fizic asistenta medicala spatii de preparare si servire a mesei, cu spatii de depozitare alimente

S-au amplasat hidranti exteriori. Amplasament constructie propusa pe parcela Amplasare fata de limita parcela din/alinieri (m) N S E V Imobil 190,21m 74,35 2,71 / 4,23 2,00m

Vecinatati N S E V Descriere regim de inaltime Nr. Nivele H.min. cornisa (m) H.max. coama (m) Bilant comparativ suprafete fond construit imobil propus: Tip suprafata Nivel S.construita(mp) S. terase ext. (mp) Total S. terase ext.(mp) Total S.construita(mp) Total S.c. desf.(mp) Ds 208,56 33 P 208,56 35,4 208,56 1127,94 E1 355,41 2,40 E2 355,41 Proprietate particulara : CERNAT MARGHIOALA Drum comunal Proprietate particulara : ABIRGOVANITEI ALEXANDRU Proprietate particulara : ZAHARIA VASILE

Ds+P+2E 12,00 (fata de cota terasa acces) 13,75m (fata de cota terasa acces)

Coeficienti utilizare teren P.O.T.(%) C.U.T. Date tehnice constructie propusa Destinatie Sistem constructiv Fundatii Pereti Plansee Sist. acoperire Tamplarii Finisaje exterioare

Existent 0 0

Propus 5,5% 0,29

Aprobat C.U. 20% 0,5

INFIINTARE CAMIN DE INGRIJIRE BATRINI Structura cadre BA Talpi continue BA Inchidere : zidarie de caramida Compartimentare : zidarie de caramida/placaj gip-carton beton Sarpanta lemn Lemn stratificat+ geam termopan clar/mat Pereti Invelitoare Tencuieli pe suport polistiren extrudat - texturate/decorative sita

Finisaje interioare

Pardoseli Pereti Tavane Tamplarii

Placaj gresie ceramica glazurata Rasini epoxidice, mocheta Vopsitorii lavabile; Placaje faianta glazurate Vopsitorii lavabile Panouri vitrate profil lemn+geam termopan/simplu; Usi lemn pline

Captare Pluviale

Evacuare ape pluviale de pe acoperis: un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare si terase canalizindu-le inspre bazinul vidanjabil si/sau rezerva intangibila de apa pt situatii de urgenta. Apele pluviale provenind de pe platformele auto vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi si apoi canalizate inspre bazinul vidanjabil. Aceste ape pot fi folosite la irigarea terenului si la curatirea spatiilor exterioare: terase, platforme, trotuare, carosabile, etc

In jurul imobilului se va construi un trotuar de garda. Utilitati, dotari si lucrari de amenajare specifice: Alimentare cu energie electrica: retea edilitara. Alimentare cu apa: retea edilitara. Alimentare cu gaz: rezervor cu gaz lichid, amplasat in incinta, umplut periodic. Rezervorul GPL va avea 5mc (5000L) si este amplasat la ~80m de imobil, in imediata vecinatate a drumului comunal si a platformei de parcare in vederea asigurarii unui acces usor pentru realimentare. Racordarea imobilului, intretinerea si alimentarea rezervorului vor fi asigurate de firme specializate si autorizate in acest sens. Evacuare ape uzate: microstatie de epurare cu bazin de retentie vidanjabil. Apele uzate provenite de la bucataria imobilului vor fi trecute prin separatoare de grasimi inainte de a fi canalizate inspre microstatia de epurare. Apele uzate purificate pot fi folosite la irigarea terenului si la curatirea spatiilor exterioare: terase, platforme, trotuare, carosabile, etc. Evacuare ape pluviale de pe acoperis: un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare si terase canalizindu-le inspre bazinul vidanjabil si/sau rezerva intangibila de apa pt situatii de urgenta. Apele pluviale provenind de pe platformele auto vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi si apoi canalizate inspre bazinul vidanjabil. Aceste ape pot fi folosite la irigarea terenului si la curatirea spatiilor exterioare: terase, platforme, trotuare, carosabile, etc. Termoficare si apa calda menajera: centrala termica proprie alimentata cu gaz lichid Deseuri menajere: depozitare in europubele amplasate pe platforma de beton special amenajata. Evacuarea lor se va face periodic de firma specializata prin contract. Deseurile medicale vor fi depozitate separat de cele menajere si gospodarite cf. legilor in vigoare. Accesul se face direct din drum de acces comunal, pe latura dinspre sud. Terenul va fi imprejmuit cu perete de sprijin de beton si gard de panouri de lemn pe soclu de beton

Se vor amenaja 20 locuri de parcare auto in interiorul incintei.

2. Rezistenta: La baza proiectarii de rezistenta au stat urmatoarele elemente: partiul de arhitectura, fatadele si sectiunile; situatia concreta de pe teren privind terenurile adiacente amplasamentului; prescriptiile de specialitate care reglementeaza activitatea de proiectare; studiul geotehnic efectuat pe amplasament.

Categoria de importanta a constructiei, conform HGR 766/1997, este C. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI Seismicitatea zonei, conform P100-2006 (zona C) se caracterizeaza prin valoarea coeficientului ag=0.24g si a perioadei de colt Tc=0.7sec (ceea ce corespunde gradului 8 de intensitate seismica, in grade MSK). Clasa de importanta a constructiei este II (1.2). Terenul de fundare se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: adancimea de inghet in zona este de -0.80m de la cota terenului natural, in conformitate cu studiul geotehnic realizat pe amplasament; studiul geotehnic ne recomanda fundarea la minim 1.30m fata de cota terenului natural,dupa depasirea in totalitate a stratului de sol vegetal din suprafata asigurandu-se o incastrare a fundatiilor de mimim 0.20 in terenul natural,argila prafoasa; presiunea conventionala de calcul pentru terenul in care se recomanda fundarea este de 150kPa.

Incarcarile care actioneaza asupra constructiei s-au stabilit pe baza urmatoarelor reglementari legale: - evaluarea incarcarilor din exploatare STAS 10101/2A1-87; - greutati tehnice si incarcarile permanente STAS 10101/1-78 + SR EN1991-1-1; - Cod de proiectare, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-3-2005; - Cod de proiectare. Bazele Proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP-082-04; - Cod de proiectare, Bazele proiectarii structurilor in constructii, indicativ CR 0-2005; - SR EN 1990-august 2004-Indice de Clasificare G11-Bazele Proiectarii Constructiilor; - Actiuni asupra structurilor, Actiuni generale-Greutati specifice, greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru Cladiri-SR EN 1991-1-1 - incarcarile din actiuni seismice P100-2006; - gruparea incarcarilor STAS 10101/0A-77. Dupa efectuarea sapaturilor se va intocmi un proces verbal de receptie al calitatii terenului de fundare ce va fi atasat la cartea constructiei. Adancimea de fundare este de -1.30m de la cota terenului natural. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI Inaltimile de nivel sunt: 3,00m

Infrastructura: Bloc de fundati din beton slab armat la partea inferioara C8/10, grinzi de fundatii din beton armat C12/15. Stalpii suprastructurii pornesc inca de la nivelul blocului de beton. Partea inferioara a blocului de beton se gaseste la -1.65 m fata de cota 0 a locuintei, asigurandu-se patrunderea minim 20 cm in terenul bun de fundare. Sapatura se va realiza manual sau mecanizat in functie de disponibilitati. Suprastructura constructiei este realizata dintr-un sistem spatial de cadre din beton armat, dispuse dupa 2 directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul de realizare si armare a elementelor cadrelor, stalpi si grinzi, au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu normele, standardele si normativele in viguare. Placa a fost conceputa si dimensionata astfel incat sa asigure pe de o parte o izolare fonica corespunzatoare, pe de alta parte sa asigure efectul de saiba rigida, indeformabila in planul ei si capabila sa oblige elementele orizontale de rezistenta sa conlucreze in preluare fortelor care pot aparea in constructie in timpul exploatarii uzuale sau in timpul unor miscari orizontale cum ar fi cele care apar in timpul seismului. Sistemul spatial a fost calculat, dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua eforturile care apar in structura in timpul exploatarii normale sau pe durata actiunii unor incarcari exceptionale(in Romania cea mai uzuala este seismul) cu un anumit grad de siguranta. Conform STAS 10101/2A1 incarcarea utila in camere este de 150daN/mp. Planseul are grosimea de 13 cm, ceea ce asigura pe de o parte efectul de saiba orizontala care distribuie fortele orizontale din seism la toate elementele structurii, iar pe de alta parte, prin masa pe care o au, izolatia fonica necesara intre nivele. Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din urmatoarele acte normative: - Normativ N112-04 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor; - STAS 10107/0-90 pentru calculul si alcatuirea elementelor structurale. - Normativul P100-96 pentru seism. - CR 6-2006 ptr calculul si alcatuirea zidariilor. - NP005-96-Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn; Materialele prevazute: - betonul armat Bc20 (C16/20)pentru suprastructura respectand urmatoarea reteta : ciment tip SR IIR-32.5 raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim dozaj minim ciment c=350kg agregate cu maxim=16mm lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea t=10020mm betonul din blocul din fundatii va fi de clasa Bc10 sau C8/10 (B150);

- betonul din pardoseala parterului va fi Bc15 sau C12/15 , va avea grosimea de 10cm si va fi armat cu plasa sudata ; - armaturi din otel beton PC52 si OB37, plase STPB 6/10cm x 6/10cm in pardoseala si bare individuale PC52 in placa agrafe zidarie/3 asize; - inchidere si compartimentare din zidarie porotherm cu grosimea de 30 cm - invelitoare usoara din sita din lemn ignifudata si hidrofuga. ; - lemn de rasinoase clasa II de calitate pentru elementele sarpantei: pane capriori, astereala;

Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de 1.5cm la placi, 2.5cm la grinzi, si de 3.5cm la stalpi si 5 cm la fundatii. Executarea lucrarilor de beton armat se va face respectand prevederile practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat. NE 012-99 Cod de

Verificarea calitatii lucrarilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de lucrari (de la sapatura pana la acoperis). Pe toata durata executiei se vor respecta: - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii Buletinul constructiilor nr. 58/1993; - Normele generale de protectia muncii B.C. nr. 1/1996; - Legea protectiei muncii nr. 90/1996. RECOMANDARI: nu se va admite depozitarea pamantului sau a materialelor de constructii la distante mai mici de 1.00m de la marginea sapaturilor; PROGRAMUL DE VERIFICARE A CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR PE SANTIER In conformitate cu prevederile legale in vigoare, se impune ca la realizarea lucrarilor, beneficiarul, de comun acord cu constructorul, sa solicite prezenta proiectantului pe santier, pentru efectuarea verificarilor de calitate a executiei si respectarea intocmai, dupa programul de mai jos: a. Calitatea terenului de fundare: -dupa deschiderea sapaturilor se va intocmi un proces verbal pentru a confirma calitatea terenului de fundare si a aproba continuarea lucrarilor. b. Calitatea executiei fundatiilor: -verificarea armaturilor; -verificarea asezarii mustatilor pentru stalpi si elevatii; -calitatea executiei betonarii tuturor elementelor infrastructurii. c. Calitatea executiei structurii din beton armat la fiecare nivel: -cofrarea si armarea planseelor, pozitionarea golurilor in placi; -cofrarea si armarea grinzilor si centurilor; -cofrarea si armarea stalpilor; -calitatea betonarii. d. Calitatea executiei sarpantei: -verificarea elementelor sarpantei ca dimensiuni si pozitie Beneficiarul si constructorul vor asigura conditiile materiale si tehnice necesare desfasurarii fara intrerupere a lucrarilor ce ar putea prejudicia calitatea constructiei. Constructia proiectata nu necesita o urmarire speciala a comportarii in timp. Beneficiarul trebuie sa asigure doar urmarirea curenta, conform legislatiei in vigoare si sa efectueze la timp lucrarile de intretinere si reparatii necesare.

3. Instalatii electrice: La elaborarea prezentului proiect s-au respectat Normele generale de protectia Muncii NGPM si Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu ordinul MLPAT nr. 1219/MC 3.03.2000 si M.I. 381/04.03.2000. De asemenea, s-au respectat normativele de proiectare I798 privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.ac, Instructiuni tehnice privind calculul de dimensionare a coloanelor electrice din cladirile de locuit I7/1-1998, si prevederile STAS-urilor in vigoare. In conformitate cu HG 766/1997 Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor, categoria de importanta este C (constructii de importanta normala). Fazele determinante ale specialitatii instalatii electrice sunt: - realizarea prizei de pamant; - asigurarea continuitatii prin sudura a elementelor ce constituie priza de pamant; - pozarea circuitelor; - realizarea conexiunilor. DESCRIEREA LUCRARILOR Alimentarea cu energie electrica: Receptorii de energie electrica prevazuti in cadrul investitiei sunt alimentati la tensiunea de 0,4 kV. Datele electroenergetice de consum pentru consumator sunt urmatoarele: Denumirea Putere instalata Pi Putere absorbita Pa UM kW kW Cantitate 91,6 47

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor se va face din tabloul general TEG amplasat in holul de la intrarea principala. Firida de bransament electric a fost propusa pe peretele exterior al cladirii. Se va efectua un racord trifazat al imobilului tinand cont ca se depaseste valoarea de 10A in ipoteza unui bransament la monofazat (art. 3.4 din I.7-02). Pe tabloul electric in cauza se va efectua un racord trifazat. Instalatii electrice de iluminat. A fost prevazut un iluminat normal. Gradul de iluminare este in concordanta cu destinatia fiecarei incaperi. Alimentarea cu energie electrica a corpurilor de iluminat normal se va realiza din tabloul de distributie . Circuitele de alimentare folosite sunt constituite din: conductoare FY pentru faze si nul de lucru protejate in tuburi IPEY montate ingropat. Aparatura de comanda se va monta in apropierea usilor ingropat sub tencuiala la inaltimile prevazute in proiect. Executia instalatiilor electrice de iluminat se va realiza in conformitate cu prevederile din normativul I.7-02 privind proiectarea si executia instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. Instalatii de legare la pamant si paratrasnet Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere directa s-au indirecta s-au prevazut urmatoarele:

carcasari de protectie a tablourilor; legarea la nulul de protectie special prevazut a carcaselor tablourilor electrice, nulul de protectie al prizelor, dar si legarea la nulul de protectie a corpurilor de iluminat. Executia instalatiei de legare la pamant se va realiza in conformitate cu prevederile din normativul PE 119, I7, STAS 6119-78 si STAS 6616/83.

Instalatia de legare la pamant este compusa din platbanda din OLZn 25 x 4 mm si priza naturala de pamant. Executarea instalatiei de legare la pamant se face conform normativului PE 119, I7-02, I20-2000, STAS 6616-83, STAS 12604/5-90. Se va folosi drept priza de pamant cea naturala, adica fundatia constructiei. Pentru aceasta s-a prevazut prin proiect si se va asigura prin constructie o legatura electrica de rezistenta neglijabila de la armatura fundatiei pana la o piesa de racord accesibila pentru racordarea conductelor de legare la pamant si fixata in constructie in dreptul tabloului general din holul de la parter. Aceasta piesa de racord va avea o grosime de min. 3mm, o latime de min. 40mm, si o lungime de min. 150mm. La inceperea lucrarilor de va intocmi prin grija investitorului un proces verbal de lucrarii ascunse, la care vor participa beneficiarul, executantul si proiectantul prin care se vor verifica asigurarea continuitatii prin sudura a armaturilor inainte de betonare. Daca dupa masuratori priza de pamant naturala nu poate asigura valoarea de 1 ohm se va suplimenta priza cu una artificiala din tevi din Ol Zn 2 pana la atingerea unei valori inferioare limitei de 1 ohm. Se vor respecta cu strictete conditiile de receptie si de verificare a instalatiei de legare la pamant de protectie conform STAS 6119-78, cap 3. Se propune dotarea obiectivului cu o instalatie de paratrasnet echipata cu dispozitiv de amorsare tip PREVECTRON 2 cu coborari la priza de pamant. Dispozitivul obtine energia din campul electric atmosferic care creste considerabil in timpul furtunilor, prin captatoarele inferioare. Cand descarcarea atmosferica este iminenta, apare o crestere brusca a campului electric local care este sesizata de dispozitivul electric de amorsare si primeste comanda de a restitui energia stocata sub forma unei ionizari la varf (precizia remarcabila de declansare asigura o functionare la momentul critic imediat premergator descarcarii principale). Instalatii de comunicatii date-voce si TV comerciala: Sistemul de cablare structurata este un ansamblu de elemente si subsisteme de cablare organizate pe un schelet de cablare flexibil, avand o topologie de tip stea, care ofera utilizatorului facilitati deosebite in administrarea, reorganizarea, remodelarea, reconfigurarea structurii retelelor locale precum si asigurarea intretinerii sistemului de telecomunicatie al cladirii. Realizarea acestui sistem este reglementat de metodologii standardizate de proiectare, instalare, testare, documentatii tehnice si etichetare. Punctul de acces al cablurilor de curenti slabi apartinand furnizorilor de servicii (telefonie, internet, si altele) se va stabili in faza de alegere a furnizorilor de servicii. Se va prevedea un sistem de distributie TV comerciala in intreaga cladire. Sistemul de detectie si alarmare incendiu. Acest sistem este alcatuit din: -centrala de semnalizare si avertizare incendiu - detectoare optice de fum - detectoare de temperatura

- butoane de semnalizare manuala -elemente de semnalizare acustica si optica: Centrala de semnalizare si avertizare incendiu asigura comanda instalatiilor electrice care au rol de siguranta la foc Masuri PSI si tehnica securitatii muncii: Atat in executie cat si in exploatare s-a avut in vedere respectarea masurilor de tehnica securitatii muncii si PSI specifice acestor tipuri de lucrari cuprinse in normativele in vigoare din care mentionam : NRPM I7-2002 - Normativ general de protectia muncii - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si 1500 V c.c.

4. Instalatii sanitare: In proiect s-au prevazut urmatoarele categorii de instalatii sanitare: - instalatii de alimentare cu apa menajera rece si calda ; - instalatii de canalizare menajera ; - instalatii de combatere a incendiului cu hidranti interiori ; Instalatii de alimentare cu apa menajera rece, calda: Conducte de distributie si legaturi: Aceste instalatii au rolul de a asigura alimentarea cu apa pentru consum menajer a armaturilor obiectelor sanitare din cladire, la debitele si presiunile de utilizare normate. Apa calda menajera necesara consumurilor din cladire va fi preparata local, in puncte de preparare apa calda: camera centralei termice . Furnizarea apei calde se face din schimbatorul de caldura cu serpentina si acumulare, boiler de 500 litrii .Alimentarea cu apa calda menajera este prioritara. Centrala termica functioneaza pe gaz petrolier lichefiat , alimentata de la rezervorul de GPL din incinta caminului . Instalatiile interioare sunt alimentate cu apa rece pentru consum menajer de la reteaua publica de apa potabila din zona . In functie de avizul furnizorului de apa din zona privind debitul si presiunea necesara caminului de batrini se va proiecta sau un o gospodarie proprie de apa. Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, s-a prevazut sa fie executata astfel: coloanele si legaturile la obiectele sanitare sint executate din teava de material plastic PPR (polipropilena reticulata), se vor folosi fitinguri specifice din PPR sau mixte PPR-alama ce se vor imbina prin procedeul de polifuziune ; Se vor monta: - baterii pentru obiecte sanitare: - baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare, si spalatoare; - baterii amestecatoare cu monocomanda de perete cu dus flexibil pentru cazile de baie , - armaturi de inchidere, retinere si reglaj: - robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic; - robinete de reglaj de colt, cu ventil ; - robinete de retinere cu ventil si mufe.

Instalatia de canalizare: In proiect au fost prevazute: - instalatii de evacuare a apei uzate menajere de la obiectele sanitare; - instalatii de evacuare a apei uzate de pe pardoseli; Apele uzate menajere provenite de la obiectele sanitare montate in grupurile sanitare si baile aferente cladirii, sunt colectate si evacuate prin curgere libera la reteaua exterioara de canalizare aferenta cladirii si apoi la microstatia de epurare si bazinul de retentie vidanjabil. Microstatia de epurare este de la ASIO de tipul AS-VARIOcomp N / AS-MONOcomp N , apa uzata menajera se scurge gravitational in microstatia de epurare si apoi in bazinul de retentie vidanjabil de capacitatae 20 mc. Debitul maxim epurat necesar este de 0,288 mc/h conform breviar de calcul. Datele tehnice conform prospect tehnic anexat . Apele pluviale de pe acoperisul caminului de batrini este colectata prin jgheaburi si burlane, apoi printr-o rigola si se string intr-un bazin de retentie vidanjabil de capacitate 30 mc. Apele pluviale de pe spatiile betonate se colecteaza prin guri de scurgere si sint trecute printr-un separator de hidrocarburi si mai apoi deversate in bazinul de retentie de volum 30 mc. Instalatiile de canalizare se vor monta in interiorul cladirii, mascate in ghene de instalatii, in pereti de gipscarton, inzidite in tencuiala si in sapa . Se vor utiliza: - conductele de legatura de la obiectele sanitare si coloanele pana la nivelul pardoselii parter conducte din polipropilena pentru interior (polipropilena de culoare gri PP ) imbinate cu fitinguri din polipropilena cu garnituri ; - obiecte din portelan sanitar (vas WC complet echipat inclusiv sistemul de prindere in pereti, lavoar complet echipat inclusiv sistemul de prindere in pereti, cada de baie ); - rezervor de apa pentru WC de 9 l, din polietilena montat pe vasul de WC ; - spalator din inox cu cuva si picurator. Instalatia de hidranti interiori In coformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor indicativ NP 086-05, art. 4.1, s-a prevazut o instalatie cu hidranti de incendiu interiori . In conformitate cu articolul 4.25 din Normativul NP 086-05 s-a prevazut retele de distributie separate pentru hidrantii interiori ( reteaua de alimentare cu apa potabila este executata din materiale plastice ). Hidrantii au fost amplasati astfel ca fiecare punct combustibil al cladirii sa fie protejat de un jet, anexa 3. din Normativul NP 086-05 ( cladirea avind sub 5000 mc ) , Hidrantii au fost amplasati in locuri usor vizibile in caz de incendiu conf. art. 4.5, 4.6 si 4.7 din Normativul NP 086-05, si vor fi marcati corespunzator (STAS 297/2 si SR ISO 6309). Accesoriile de trecere a apei (furtun plat Dn 50m- STAS SR EN 671-2/2002, de 20 m. lungime si teava de refulare universala cu ajutaj de pulverizare 14 mm STAS SR EN 671-1 si 2/2002, vor fi pozate in cutii si nise de hidranti, STAS 3081. Timpul normat de functionare al hidrantilor de incendiu interiori este de 10 de minute si 1 jet in functiune simultana. Robinetele de hidranti vor fi amplasati la maxim 1,50 m. de la cota finita a pardoselii, corespunzator art. 4.14 din Normativul NP 086-05..

Sustinerea conductelor din otel se va face astfel: sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat tip MUPRO, HILTI, VALSIR etc., cu garnitura din cauciuc antivibrant, amplasate la distante conf. I9-94 art. 4.11 tabel 3; amplasarea suportilor ficsi se va face tinand seama de I9-94 art. 4.10 tabel 2 si cu recomandarea ca acestia sa fie plasati langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere. In apropierea hidrantilor de incendiu (la maximum 1,5 m.), se va monta lampi pentru asigura iluminatului de siguranta pentru marcarea acestora. In zonele de amplasare a vanelor de actionare aferente instalatiilor de stingere, se va asigura iluminatului de siguranta pentru interventie. Hidrantii si conductele amplasate in zone in care accidental poate aparea pericolul de inghet au fost prevazute a fi insotite cu fire electrice insotitoare cu autoreglare. Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii, etansari pentru impiedicarea propagarii incendiului: Conductele instalatiei de apa (rece, calda de consum), se vor izola termic, astfel: cele in montaj mascat in nise, pereti din gipscarton, tencuiala sau sapa cu mansoane de cauciuc sintetic expandat tip armaflex sau similar, cu cu s= 9 mm(apa rece), respectiv 13 mm (apa calda menajera ); .. Elementele instalatiei vor fi protejate anticoroziv, astfel: Pe conducte de apa si canalizare se vor monta banderole de identificare, in culorile conventionale corespunzatoare. La trecerea conductelor de instalatii sanitare prin pereti si plansee antifoc sau rezistente la foc, se vor monta piese de trecere functie de rezistenta la foc a elementului strapuns. Tipul lor si detaliul de executie, va fi ales din "Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului P 118-99 siguranta la foc a constructiilor", indicativ: MP 008 - 2000, Anexa 2, Tabelul 2. Sustinerea conductelor Conducte din PPR pentru apa potabila - sustinerea se va face cu coliere si bratari din otel zincat cu garnitura din cauciuc antivibrant, amplasate la distante conf. Indicatiilor furnizorului de materiale. Conductele din polipropilena (PP) Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa acestuia. Coloanele se vor sustine astfel: - pentru coloanele care sunt incastrate la nivelul planseului, se vor monta cate doua bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m pe fiecare nivel; - pentru coloanele care traverseaza planseele prin goluri, pentru fiecare tub se va preveda cate un punct si o bratara de ghidaj la fiecare nivel. La baza si varful coloanei se vor monta puncte fixe. Instructiuni de montaj Instalatii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din mase plastice NP 084-2003.

Cu acordulul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor indicate in proiect (tevi, fitinguri, etc) . Materiale si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic in Constructii MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite de Certificat de calitate eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform ISO 9000. Probe si verificari Dupa executie instalatiile de apa menajera vor fi supuse la incercari si verificate conform art. 13.113.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera, conform art.13.9-13.19 din I9-94. BREVIAR DE CALCUL Determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalatiilor de alimentare cu apa potabila rece, apa calda de consum si hidranti, s-a facut conf.STAS 1478-90 si a nomogramelor uzuale de calcul, dupa cum urmeaza: Apa de consum menajera Dimensionarea conductelor de apa rece, calda s-a facut conform STAS 1478-90, cu relatia qc= abc E ; Pentru camine : coeficient determinat in functie de regimul de furnizare a apei in reteaua de distributie ; coeficient determinat in functie de felul apei ( rece sau calda) ; coeficient determinat in functie de tipul caldirii ; Valorile coeficientilor determinate conform STAS 1478-84 : a=0.15; b=0,7; c=2 E-suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectiva; E=E1 + E2. E1-suma echivalentilor bateriilor amestecatoare de apa rece cu apa calda ; E2- suma echivalentilor robinetelor de apa rece;

e
E1=
j =1 n

bj

nbj
;

e
E2=
j =1

rj

nrj
;

e bj - echivalentul unei baterii de tip j; e rj - echivalentul unui robinet de tip j; n bj - numarul bateriilor de acelasi tip j;

n rj - numarul robinetelor de acelasi tip j; E = suma echivalentilor bateriilor de apa calda si ai robinetelor de apa rece; Echivalenti obiecte sanitare : Lavoar=0,35 Cadita de dus=1,00 Cada de baie = 1,00 Rezervor W.C.=0,50 Masina de spalat rufe=0,85 Spalatoare = 1,00 Nr obiectelor sanitare : Lavoar=17 Cadita de dus =13 Rezervor W.C.=13 Masina de spalat rufe=4 Spalatoare = 4 E=E1+E2 E1=23 (Spalator, Lavoar,Cadita de dus) E2=10,5 (WC, MSR) E=33,5 In urma calculelor a rezultat debitul pentu alimentarea cladirii :q ar = 1,215 l/s ; Presiunea necesara s-a determinat cu formula: Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc Hnec = 6 + 3 + 5 + 3 = 17 mH2O ; mH2O ;

Aceste doua valori ale debitului si inaltimii de pompare s-au determinat pentru grupul de pompare de apa rece menajera din interiorul gospodariei de apa in cazul in care presiunea din reteaua exterioara nu vor avea aceste valori in urma obtinerii avizului de la furnizorul de apa din zona. Daca reteaua de apa potabila din zona intruneste conditiile de debit si de presiune, valorile se vor folosi pentru dimensionarea conductei de bransament de la reteaua exterioara de apa potabila la caminul de batrini. 5. Instalatia de canalizare Calculul necesarului de apa de evacuare, conform STAS 1846-90 si STAS 1795-87 a) Ape uzate menajere:

- determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalatiei interioare de canalizare menajera s-a facut conf. STAS 1795-86: Q = QS + qc ES= 135 qc= 0,31 E l/s qc =3,601 l/s Q= 2 + 3,601 = 5,601 l/s Consumuri de apa conform STAS 1343-06: Consumul mediu zilnic de apa rece (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru o persoana : 200 litii/om*zi. Qzimediu=30persX200l/pers*zi=6000l/zi=6 mc/zi Consumul maxim zilnic de apa rece (Qzi maxim) Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20 Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=7,2 mc/zi Consumul maxim orar de apa rece (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,36 mc/ora Instalatia de apa calda menajera Apa calda menajera se va prepara local, in puncte de preparare camera centralei termice, in schimbatoare de caldura cu serpentina si acumulare. Consumul mediu zilnic de apa calda (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru un angajat: 100 litii/om*zi. Qzimediu=30persX100l/pers*zi=3000l/zi=3 mc/zi Consumul maxim orar de apa calda (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,18 mc/ora Boiler apa calda menajera Din calcul rezula un boiler cu serpentina si acumulare de o capacitate 500 litrii . Rezervor apa menajera Din calcul rezulta ca volumul rezervorului tampon va fi de 1mc, si a recipientului de hidrofor de 1000 Litri. Canalizarea apelor uzate evacuate conform STAS 1846 Canalizarea menajera Se va face cu ajutorul unei statii de epurare si bazin de retentie vidanjabil, V~20mc. Restitutia medie zilnica de apa uzata (Qu med zi) Qu med zi=0,8XQzi mediu=0,8X6mc/zi=4,80 mc/zi [l/s] unde QS = 2 l/s

Restitutia maxima zilnica de apa uzata (Qu maxim zi) Qu maxim zi=0,8XQzi maxim=0,8X7,2mc/zi=5,7 Qu maxim zi=0,8XQzi maxim=0,8X7,2mc/zi=5,76 mc/zi Restitutia maxima orara de apa uzata (Qu maxim orar) Qu maxim orar=0,8XQorar maxim=0,8X0,36 mc/ora=0,288 mc/ora INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE SI EXPLOATARE Exploatarea instalatiilor sanitare se face conform prescriptiilor Normativului pentru exploatarea instalatiilor sanitare indicativ I9/1-1996. Exploatarea instalatiilor sanitare incepe dupa receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, cand investitorul certifica realizarea de catre constructor a lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale care certifica ca instalatia poate fi data in folosinta. Exploatarea instalatiilor sanitare trebuie sa se faca astfel incat aceasta sa mentina pe intreaga durata de folosinta urmatoarele cerinte de calitate care au caracter de obligativitate: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; siguranta la foc; igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatia termica hidrofuga si economie de energie; protectie impotriva zgomotului.

Exploatarea instalatiilor trebuie facuta pe intreaga perioada de utilizare a acestora, dar o atentie deosebita trebuie acordata in primii 2,3 ani, dupa darea in folosinta- perioada de rodare - in care apar multe defecte, determinate de defectiuni de fabricatie si executie, nedepistate la probele si receptiile finale. La exploatarea instalatiilor sanitare se vor respecta pe langa indicatiile din instructiunile de exploatare si prevederile incluse in: - fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant. Prin "exploatarea" unei instalatii sanitare se inteleg urmatoarele operatii: - controlul si verificarea instalatiei pentru asigurarea fuctionarii in regim normal; - revizia instalatiei ; - reparatii curente; - reparatii capitale; - reparatii accidentale. Controlul si verificarea instalatiei au caracter permanent, facand parte din urmarirea curenta privind starea tehnica a constructiei, care corelata cu activitatea de intretinere si reparatii au ca obiectiv mentinerea instalatiei la parametrii proiectati. Controlul si verificarea instalatiei se face pe baza unui program de catre personalul de exploatare. Programul se intocmeste de catre beneficiarul (administratorul) instalatiei, tinand cont de prevederile proiectului si de instructiunile de exploatare ale echipamentelor. Programul va cuprinde prevederi referitoare la intreaga instalatie, pe categorii de elemente ale instalatiei si pe operatiuni functionale, consemnate in instructiunile de exploatare ale instalatiei.

Revizia instalatiei se face periodic, conform indicatiilor mentionate la fiecare element de instalatie si are ca scop cunoasterea starii instalatie la un moment in vederea luarii unor eventuale masuri pentru ca instalatia sa functioneze la parametrii proiectati. Reparatiile curente se fac la unele elemente ale instalatiilor sau la o parte din acestea, care pot afecta buna functionare a intregii instalatii sau a unei parti de instalatie. Reparatiile curente se fac pe baza constatarilor facute la revizii sau preventiv, pentru elementele susceptibile unor defectiuni intr-o perioada apropiata de timp. Reparatiile capitale se fac cu scopul ca, prin inlocuirea unor elemente de instalatie, sa se asigure functionarea instalatiei la parametrii prevazuti in proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrari de modernizare). Perioada si data reparatiei se stabilesc in fuctie de constatarile facute cu ocazia reviziilor si verificarilor in decursul exploatarii, si de durata de viata normata, avandu-se in vedere gradul de uzura al elementelor instalatiei si influenta in exploatare (pierderi de apa si energie, reparatii repetate etc.), frecventa aparitiei defectiunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc Reparatiile accidentale sunt determinate de aparitia neasteptata a unor defectiuni, deteriorari sau avarii a caror inlaturare imediata se impune pentru mentinerea instalatiei in stare normala de functionare si de siguranta. Se recomanda cuplarea activitatii de intretinere si exploatare a instalatiilor sanitare cu alte tipuri de instalatii existente in cladire, cu care in multe cazuri se conditioneaza. MASURI DE PROTECTIA SI IGIENA MUNCII La stabilirea solutiilor de proiectare, in conformitate cu : - NGPM /2002 - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii MLPAT-1993; -Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii sanitare si de incalzire-1996, s-au avut in vedere: - asigurarea conditiilor de igiena prin instalatiile sanitare; - asigurarea calitatii minime a apei potabile rece si calde; - stabilirea nivelului maxim admisibil al continutului de substante nocive in apa potabila, provenite prin contactul cu peretii conductelor si echipamentelor instalatiilor de distributie a apei reci si calde; - evitarea stagnarii apei in reteaua de distributie pentru apa potabila; - separarea completa intre reteaua de distributie a apei potabile si-a altor retele de apa; - stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica (canalizare); - stabilirea conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca apele uzate pentru a putea fi deversate in retelele de canalizare; Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masurilor de protectie a muncii specificate in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii - MLPAT 1993 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire-1996. MASURI DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de catre executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300-94.

6. Instalatii termice: Categoriile de sisteme care fac parte din instalatiile tratate in prezenta documentatie sunt: - centrala termica, ca sursa de agent termic pentru instalatiile de incalzire si preparare a.c.m. ; - sistemul de incalzire cu corpuri statice . Echipamentele si materialele care compun aceste sisteme sunt definite prin caracteristicile lor tehnice esentiale indeplinirii scopului si functiunii pentru care au fost introduse in proiect, dar tipul lor concret va fi stabilit de catre beneficiar, in urma alegerii celor mai avantajoase oferte. O parte din detaliile de montaj care nu influenteaza in nici un fel solutiile din proiect, vor fi, din acest motiv, definite dupa acceptarea ofertelor, pe baza informatiilor de detaliu ale furnizorilor. Centrala termica functioneaza cu combustibil - propan si se va amplasa la parter, conform temei de arhitectura. Centrala termice si masinile de gatit vor fi alimentate cu combustibil de la un rezervor de propan amplasat in curte, furnizat si verificat periodic de catre furnizor - ex ButanGas. Pentru functionare cu propan este necesara inlocuirea duzelor de la arzatorul centralei. De documentatia necesara instalarii rezervorului se ocupa furnizorul, care este proprietarul rezervorului, rezervorul fiind livrat cu toate echipamentele aferente. Nu face obiectul prezentului proiect partea electrica aferenta instalatiilor de incalzire si sanitare si nici cea de alimentare cu combustibil . DESCRIEREA INSTALATIILOR Pentru producerea agentului termic necesar incalzirii si pentru producerea apei calde menajere a fost prevazuta o centrala termice Buderus Logamax de 100kW. Centrala, cu o putere termica de 100kW, produce agent termic apa 75/65 oC, functionind cu aprindere automata, cu modularea continua a puterii termice. Evacuarea gazelor arse se face printr-un cos de fum sistem tub in tub, care asigura accesul aerului necesar combustiei precum si evacuarea gazelor de ardere. Centrala este echipata cu un arzator de combustibil gaz natural, comandat de instalatia de automatizare incorporata Pentru functionare cu propan este necesara inlocuirea duzelor de la arzatorul centralei. Arzatorul asigura controlul arderii combustibilului. Centrala este dotata cu dispozitive de siguranta - supape de siguranta, masurare-afisare-control temperaturi si presiuni agent termic, armaturi de izolare si golire. Circulatia agentului termic prin sistemele de incalzire si respectiv preparare apa calda menajera este asigurata de cate o pompa montata in camera centralei termice. Pornirea/oprirea pompelor se face automat , corelat de instalatia de automatizare . Pompa circuit incalzire :

Q 100 x860 Dpompa = (Ttur Tretur ) x1000 xc (mc / h)= (75 65) x1000 x1 = 8,60(mc / h)
H=5 mCA Pompa circuit apa calda menajera :

Qacm Dpompa = (Ttur Tretur ) x1000 xc


H=3mCA

78 x860 (mc / h)= (75 65) x1000 x1 = 6.70(mc / h)

Reglajul sarcinii termice se face functie de temperatura exterioara si de temperatura pe tur a agentului termic. Pentru preluarea dilatatiilor agentului termic instalatia va fi prevazuta cu un vas de expansiune inchis, cu membrana, de 60 de litri.

Alimentarea cu apa a circuitelor tuturor sistemelor de incalzire se face din reteaua de apa potabila a cladirii. Umplerea si completarea eventualelor pierderi de apa , semnalizate de presostatul de minim al cazanului, se face manual. Producerea apei calde menajere se face intr-un boiler de 500 de litri care utilizeaza ca agent primar apa calda 75/65C produsa de centrala . Sistemul de incalzire asigura in incaperi temperaturile prevazute de STAS 1907/2-90, in regim permanent de functionare a sursei( functionare automata). Corpurile de incalzire utilizate in proiect sunt radiatoare din otel tip Vogel&Noot si radiatoare portprosop in bai. Tipul corpurilor de incalzire poate fi schimbat la dorinta proprietarului cu conditia respectarii sarcinilor termice si presiunii de serviciu. Pentru reglajul hidraulic al consumatorilor fiecare corp de incalzire este prevazut cu robinet dublu reglaj pe tur, robinet de reglaj pe retur, iar pentru aerisire, cu robinet de aerisire automat. Armaturile ce se vor utiliza in instalatie vor avea caracteristicile indicate in liste si vor avea calitatea atestata de certificate . Conductele utilizate vor fi din cupru , diametre 15x1, 18x1, 22x1, 28x1,5, 35x1,5, 42x1,5, 54x2. Distributia instalatiei se va realiza ramificat, la plafonul parterului. BREVIAR DE CALCUL Calculul necesarului de caldura s-a facut conform STAS 1907/1-97 si STAS 1907/2-97. Date de intrare : temperatura exterioara de calcul -150C temperatura in incaperi: camere +200C, grupuri sanitare si bai +220C, camera administrativ +200C, camere consultatii +220C, vestiare +220C, holuri si coridoare +180C, bucatarie +180C, loc de luat masa si sala de activitati +200C; agent termic apa calda: - temperatura de functionare - presiune maxima Date de iesire : - temperatura interioara sarcina instalata in radiatoare EXECUTIE, RECEPTIE, PROBE Montajul, exploatarea si intretinerea echipamentelor se va face in stricta conformitate cu instructiunile si cartile tehnice ale furnizorilor acestora. Executantul instalatiei va efectua probele conform normativului I 13 , acestea constituind o conditie de receptie : proba de presiune la rece la 4 bar proba de dilatare - contractare la 90 grd. C. proba de functionare de 72 ore. Receptionarea si punerea in functiune a instalatiei, se vor face numai dupa ce se constata ca : - s-au respectat prevederile proiectului ; - s-au realizat toate masurile de protectie a muncii si PSI prevazute in proiect si ca aceste masuri corespund conditiilor de lucru si celor cerute de actele normative in vigoare la data punerii in functiune . : conform ipotezelor de calcul; : 80306kW; : 6 bar 75/650C

Calculul coeficientilor de transfer pentru elementele de constructie s-a facut cu programul EMER.

Constituie conditie de receptie prezentarea de catre executant a proceselor verbale de efectuare a probelor. Orice modificare a proiectului se poate face numai cu acordul scris al proiectantului. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE Exploatarea si intretinerea echipamentelor se va face in concordanta cu instructiunile mentionate in cartile tehnice ale furnizorilor. Ca instructiuni specifice se vor respecta urmatoarele : In perioada de probe se vor efectua reglajele instalatiei, atat la sursa, conform instructiunilor furnizorului centralei, cat si la consumator, prin reglajul vitezei pompelor de circulatie si prereglajul robinetelor de la radiatoare . Umplerea cu apa a instalatiei, cat si completarea ei in cazul semnalizarii scaderii presiunii se face numai la rece (cu centrala oprita). Umplerea este completa cand manometrul indica presiunea minima 1 bar. Instalatia se va mentine in permanenta plina cu apa, golirea ei fiind permisa numai pentru reparatii. Instalatia functioneaza automat, nefiind necesara nici o manevra la inceputul sau terminarea sezonului de incalzire. Daca pentru anumite perioade se intentioneaza o functionare la regim redus (cladirea nu este ocupata dar ramane supravegheata), se poate economisi energie (combustibil) prin reglajul temperaturii pe turul cazanului la valoarea minima admisa de fabricant. MASURI DE PROTECTIA MUNCII In vederea asigurarii conditiilor normale de munca cat si pentru evitarea accidentelor s-au prevazut prin proiect urmatoarele masuri, in conformitate cu legislatia in vigoare : A. Pentru perioada de exploatare : - armaturi de izolare si de golire : - asigurarea la suprapresiuni accidentale pentru sistemul cu agent termic apa se face la sursa - protectia impotriva arsurilor prin termoizolare. B. Pentru perioada de executie : Intra in responsabilitatea executantului luarea masurilor de protectie a muncii specifice efectuarii lucrarilor curente de executie conform Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ord.MLPAT 9/N/1993. MASURI DE PAZA SI STINGEREA INCENDIILOR Prin prezentul proiect s-a urmarit prevederea de solutii tehnice care sa nu favorizeze declansarea sau extinderea incendiilor. In acest sens au fost aplicate masurile care corespund cerintelor normativelor I.13/94 , PE 101/85, C1 42/82 si Decretului 290/77. A. Masuri pentru perioada de exploatare : Folosirea de materiale incombustibile pentru izolatii si protectiile lor. B. Masuri pentru perioada de executie : Se stabilesc de catre elaboratorul documentatiei de organizare de santier si de catre unitatea de executie in conformitate cu normativele C 300/94, PE 009/93 si Decretul 290/77.

Note generale privind proiectarea: Proiectul va fi verificat la urmatoarele cerinte de calitate: Cerinta de calitate A: REZISTENTA SI STABILITATE Cerinta de calitate B: SIGURANTA IN EXPLOATARE Cerinta de calitate C: SIGURANTA LA FOC Cerinta de calitate D: IGIENA, SANATATEA OAMENILOR, PROTECTIA SI REFACEREA MEDIULUI Cerinta de calitate E: PROTECTIA TERMICA, HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE Cerinta de calitate F: PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI 3. Date tehnice ale investitiei Prin tema de proiectare, beneficiarul reprezentat de catre COMUNA MAGIRESTI prin Consiliul Local solicita intocmirea documentatiei necesara in vederea infiintarii unui camin de ingrijire batrani in satul Valea Arinilor, comuna Magiresti. Proiectul propus contribuie la crearea si imbunatatirea serviciilor sociale si a infrastructurii sociale la nivelul comunei. a) zona si amplasamentul Obiectivul propus va fi amplasat in satul Valea Arinilor, comuna MAGIRESTI. b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat Terenul apartine domeniului public al Comunei Magiresti. S-a atasat Hotararea privind modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.347 (si a HG nr. 588/2006) privind atestarea domeniului public al comunelor din judetul Bacau, cu evidentierea terenului care face obiectul investitiei Infiintare camin ingrijire batrani in comuna Magiresti, judetul Bacau Anexa nr. 2 Completari la inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Magiresti - pozitia 135. c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan Terenul destinat amplasamentului caminului este intravilan si are o suprafata de 3781,00 mp. Suprafata ocupata de constructii existente: Sc=0 mp (terenul este liber de constructii) Suprafata ocupata de constructia propusa: Sc = 547,32mp Scd = 1208,53mp P.O.T. = 547,32/3781,0 X 100=14,47% C.U.T. = 1208,53/3781,0=0,3 d) studii de teren: studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, lista cu repere in sistem de referinta national;

studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari; alte studii de specialitate necesare, dupa caz.

Pentru acest obiectiv s-a intocmit studiu topografic si studiu geotehnic. e) caracteristicele principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare; Functiune: Camin de ingrijire batrani Deschideri (m): 1,50 / 6,00 Travei (m): 2,70 / 3,00 / 5,00 Aria construita: Ac=547,32mp Aria desfasurata: Ad=1208,53mp Numar de niveluri: 2 Inaltimea de nivel (m)=3,00 Volum construit: V=8459,71mc

Nr. Crt. 1.

Denumire categorie de lucrari Cladire Amenajare teren Infrastructura

Variante constructive V1 V2 Fundare directa Bloc de fundati din beton slab armat, grinzi de fundatii din beton armat Cadre de betonarmat plansee de betonarmat Zidarie de caramida termoeficienta Sarpanta de lemn Beton turnat rostuit Pavaj piatra

Solutie recomandata

Suprastructura

Zidaria de BCA

V1

Inchideri Acoperis Trotuar Platforme auto/pietonale Finisaje exterioare Terase

Sarpanta metalica Dale prefabricate Covor asfaltic

V1 V1 V1

2.

Pereti

Timplarie Invelitoare

Placaj ceramic andiderapant Tencuiala decorativa culoare alba Sita lemn stratificat cu sticla sistem termoizolant Sita

Mozaic Vopsitorii de exterior

V1 V1

PVC/Al

V1

Tabla

V1

Pazie/saceac Jgheaburi/burlane Balustrade 3. Finisaje interioare Pardoseli Pereti

Lemn baituit si lacuit Tabla Mina curenta de lemn pemontanti metalici Rasina epoxidica / placaje ceramice / mocheta Vopsitorii lavabile pe gips-carton Vopsitorii lavabile pe gips-carton / Tavan suspendat gips-carton Rasina epoxidica Mina curenta lemn cu montanti metalici Usi celulare MDF Conducte din PPR Conductele din polipropilena conductoare FY pentru faze si nul de lucru protejate in tuburi IPEY montate ingropat. cupru

PVC Mina curenta metalica

V1 V1

Parcheturi / placaje ceramice Vopsitorii lavabile pe tencuieli Vopsitorii lavabile pe tencuieli

V1

V1 V1

Tavane Scari: trepte/contratrepte Balustrade scari Timplarie interioara Retele Apa Canalizare (microstatie de epurare)

lemn Mina curenta metalica PVC

V1 V1

V1

4.

Electrice

Termice f)

situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum.

- necesarul de utilitati propusa promovarii. - solutii tehnice de asigurare cu utilitati. - Alimentare cu energie electrica: retea edilitara. Consum: Putere instalata Pi=104,5kW Putere absorbita Pa=60kW - Alimentare cu apa: retea edilitara. Consum: Consumuri de apa conform STAS 1343-06 Consumul mediu zilnic de apa rece (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru o persoana : 200 litii/om*zi. Qzimediu=30persX200l/pers*zi=6000l/zi=6 mc/zi Consumul maxim zilnic de apa rece (Qzi maxim)

Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20 Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=7,2 mc/zi Consumul maxim orar de apa rece (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,36 mc/ora - Termoficare si apa calda menajera: centrala termica proprie alimentata cu gaz lichid Consum apa calda: Instalatia de apa calda menajera Apa calda menajera se va prepara local, in puncte de preparare camera centralei termice, in schimbatoare de caldura cu serpentina si acumulare. Consumul mediu zilnic de apa calda (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru un angajat: 100 litri/om*zi. Qzimediu=30persX100l/pers*zi=3000l/zi=3 mc/zi Consumul maxim orar de apa calda (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,18 mc/ora Consum termoficare: Calculul necesarului de caldura s-a facut conform STAS 1907/1-97 si STAS 1907/2-97. Date de intrare : temperatura exterioara de calcul -150C temperatura in incaperi: camere +200C, grupuri sanitare si bai +220C, camera administrativ +200C, camere consultatii +220C, vestiare +220C, holuri si coridoare +180C, bucatarie +180C, loc de luat masa si sala de activitati +200C; agent termic apa calda: - temperatura de functionare 75/650C - presiune maxima : 6 bar Calculul coeficientilor de transfer pentru elementele de constructie s-a facut cu programul EMER. Date de iesire : - temperatura interioara sarcina instalata in radiatoare : conform ipotezelor de calcul; : 96kW; -

- Evacuare ape uzate: microstatie de epurare cu bazin de retentie vidanjabil. Apele uzate provenite de la bucataria imobilului vor fi trecute prin separatoare de grasimi inainte de a fi canalizate inspre microstatia de epurare. Apele uzate purificate pot fi folosite la irigarea terenului si la curatirea spatiilor exterioare: terase, platforme, trotuare, carosabile, etc. - consum: - determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalatiei interioare de canalizare menajera s-a facut conf. STAS 1795-86:

Q = QS + qc ES= 135

[l/s]

unde QS = 2 l/s

qc= 0,31 E l/s qc =3,601 l/s Q= 2 + 3,601 = 5,601 l/s g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului Protectia calitatii apelor: Alimentarea cu apa se va face prin racord la reteaua edilitara existenta. Apele uzate menajere vor fi trecute printr-o statie de epurare tip Biosystems si apoi impreuna cu apele pluviale provenite de pe acoperis, terase si platforme betonate vor fi stocate intr-un bazin de retentie de beton, de unde vor fi fi folosite la intretinerea spatiilor verzi si/sau vidanjate. Indicatorii de calitate a apelor uzate din incinta obiectivului se vor incadra in limitele impuse de HG 188/2002 anexa 3 NTPA 001/2002, modificata si completata cu HG325/2005. Obiectivul nu prezinta alte surse de poluare a apelor. Alimentarea cu apa: Debitele calculate conform SR 1343-1. Alimentarea cu apa se face de la reteaua publica de apa potabila.Numarul de persoane pentru care s-a calculat consumul de apa este 30, reprezentind personalul care va fi in imobil. Consumul mediu zilnic de apa rece (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru un angajat: 200 litii/om*zi. Qzimediu=30persX200l/pers*zi=6000l/zi=6 mc/zi Consumul maxim zilnic de apa rece (Qzi maxim) Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20 Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=7,2 mc/zi Consumul maxim orar de apa rece (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,36 mc/ora Instalatia de apa calda menajera Apa calda menajera se va prepara local, in puncte de preparare camera centralei termice, in schimbatoare de caldura cu serpentina si acumulare. Consumul mediu zilnic de apa calda (Qzi mediu) Debitul specific de apa pentru un angajat: 100 litii/om*zi. Qzimediu=30persX100l/pers*zi=3000l/zi=3 mc/zi Consumul maxim zilnic de apa calda (Qzi maxim) Coeficientul de variatie zilnica kzi=1,20 Qzi maxim=Qzi mediuX1,20=3,60 mc/zi

Consumul maxim orar de apa calda (Qorar maxim) Numarul de ore de utilizare a apei 24ore Coeficientul de neuniformitate orara=1,20 Qorar maxim =Qzi maximX1,20/24=0,18 mc/ora Boiler apa calda menajera Din calcul rezula un boiler cu serpentina si acumulare de o capacitate 500 litrii . Rezervor apa menajera Din calcul rezulta ca volumul rezervorului tampon va fi de 1mc, si a recipientului de hidrofor de 1000 Litri. Canalizarea apelor uzate evacuate Debite calculate conform STAS 1846. Canalizarea menajera Se va face cu ajutorul unei statii de epurare si bazin de retentie vidanjabil, V~10mc. Restitutia medie zilnica de apa uzata (Qu med zi) Qu med zi=0,8XQzi mediu=0,8X6mc/zi=4,80 mc/zi Restitutia maxima zilnica de apa uzata (Qu maxim zi) Qu maxim zi=0,8XQzi maxim=0,8X7,2mc/zi=5,76 mc/zi Restitutia maxima orara de apa uzata (Qu maxim orar) Qu maxim orar=0,8XQorar maxim=0,8X0,36 mc/ora=0,288 mc/ora NOTA: apele uzate provenite de la spalatoarele de la bucatarie vor fi trecute printr-un separator de grasimi inainte de canalizare. Apele uzate provenite de la sifoanele de pardoseala din incaperile medicale vir fi preluate de un sistem separat de canalizare, purificate de o statie de epurare microbiologica si apoi indreptate inspre statia de epurare a imobilului si bazinul de retentie vidanjabil. Canalizare ape pluviale Debite calculate conform STAS 1846. Burlane exterioare tabla zincata scurse la nivelul platformei din beton perimetrale (trotuar de garda) de unde vor fi canalizate prin rigole in bazin de retentie. Apele pluviale de la nivelul platformelor auto vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi si apoi canalizate inspre bazin de retentie. Masura de atenuare a riscului de poluare pe timpul santierului: reducerea perioadei de executie la timpul cel mai scurt posibil Protectia aerului: Singura sursa de poluare a aerului este instalatia de incalzire a imobilului. Pentru producerea agentului termic necesar incalzirii si pentru producerea apei calde menajere au fost prevazute 2 centrale termice CerapurMaxx de 65 kW montate in cascada si automatizate pentru functionare in cascada, alimentate de la rezervor GPL amplasat in incinta. Centrala, cu o putere termica de 65kW, produce agent termic apa 75/65 oC, functionind cu aprindere automata, cu modularea continua a puterii termice. Evacuarea gazelor arse se face printr-un cos de fum sistem tub in tub, care asigura accesul aerului necesar combustiei precum si evacuarea gazelor de ardere. Centrala este echipata cu un arzator de combustibil gaz natural, comandat de instalatia de automatizare incorporata Pentru functionare cu propan este necesara inlocuirea duzelor de la arzatorul centralei. Arzatorul asigura controlul arderii combustibilului. Centrala este dotata cu dispozitive de siguranta - supape de siguranta, masurare-afisare-control temperaturi si presiuni agent termic, armaturi de izolare si golire.

Masuri de atenuare a riscului de poluare pe timpul santierului: reducerea perioadei de executie la timpul cel mai scurt posibil, si controlul prafului rezultat din lucrarile de constructii cu apa su alte mijloace. Protectia importiva zgomotului si vibratiilor: Prin natura activitatii propuse, aceasta nu constituie sursa de zgomot. Pe durata lucrarilor de santier, se va tine cont ca utilajele folosite sa functioneze in parametrii normali si dupa un program bine stabilit, astfel incat sa nu afecteze vecinatatile cu vibratii sau zgomot. Montarea panourilor de protectie vor impiedica raspandirea directa a vibratiilor si zgomotului spre vecinatati. Se vor respecta normele in vigoare privind executia si protectia mediului. Protectia importiva radiatiilor: Nu exista surse de radiatii in cazul functiunilor propuse. Pe durata lucrarilor de santier nu se vor folosi utilaje sau materiale ce produc radiatii. Protectia solului si a subsolului: Prin natura activitatii propuse, nu exista surse de poluare a solului si subsolului. Pe timpul lucrarilor exista riscul de poluare cu produse petroliere provenite de la mijloacele de transport. Masura de atenuare a riscului de poluare pe timpul santierului: reducerea perioadei de executie la timpul cel mai scurt posibil; evitarea scurgerilor deproduse petroliere. Se va tine cont ca pe timpul lucrarilor sa nu se afecteze sub nici o forma vecinatatile. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Prin natura activitatilor propuse, nu exista pericole pentru ecosistemele terestre si acvatice. Amplasamentul nu se afla in zona protejata, deci nu se impun masuri speciale de protectie. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public: Prin C.U. nr. 55 din 18.09.2008, Primaria Comunei Magiresti a considerat ca functiunea propusa prin aceasta documentatie este compatibila cu amplasamentul pentru care s-a solicitat certificatul. In zona nu exista monumente istorice si de arhitectura, zone de interes traditional sau obiective de interes public care sa fie afectate de aceasta investitie. Pentru limitarea impactului vizual asupra vecinatatilor, se recomanda reducerea perioadei de executie la timpul cel mai scurt posibil Gospodarirea deseurilor generate de amplasament: Deseurile rezultate sunt: - deseuri menajere (nepericuloase) - deseuri medicale (periculoase) Deseurile vor fi separate pe categorii si colectate separat in functie de natura acestora. In cazul accidental in care nu se realizeaza separarea deseurilor pe categorii, intreaga cantitate de deseuri se trateaza ca deseuri periculoase. Deseurile menajere rezultate se estimeaza la maximum 20 kg/zi si sunt alcatuite din ambalaje rezultate. Vor fi colectate in pubele cu volum de 240 l, amplasate intr-un loc amenajat special, in incinta proprie, vor fi transportate ritmic de catre firma de salubrizare cu care este incheiat un contract, la cea mai apropiata rampa de gunoi. Astfel se va evita poluarea fondului peisagistic, precum si aparitia eventualelor focare de infectie. In urma amenajarii curtii, solul si subsolul nu urmeaza a fi afectate in nici un fel (din punct de vedere ecologic).

Deseurile medicale generate de amplasament: - deseurile infectioase: deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; - deseurile intepatoare-taietoare: reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; - deseurile chimice si farmaceutice: deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu: substante dezinfectante, substante tensioactive etc. Gospodarirea deseurilor medicale periculoase: Ambalarea: Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul. Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt: a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice); b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere). Pentru deseurile infectioase si taietoare-intepatoare se foloseste pictograma "Pericol biologic". Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre 50-70 . Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic". Cutiile se avizeaza

din punct de vedere sanitar de catre Ministerul Sanatatii si Familiei - Directia generala de sanatate publica. Recipientul destinat colectarii deseurilor intepatoare-taietoare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: a) sa fie impermeabil si sa prezinte etanseitate, iar prin sistemul de inchidere definitiva sa impiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deseurile intepatoaretaietoare si a mediului, precum si posibilitatea de refolosire a acestora de catre persoane din exteriorul unitatii sanitare; b) sa fie inscriptionat, in cazul recipientelor importate, si in limba romana. Inscriptia trebuie sa cuprinda: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitara care a folosit recipientul, persoana desemnata responsabila cu manipularea sa, data umplerii definitive; c) sa fie avizat de Ministerul Sanatatii si Familiei dupa ce a fost supus procedurilor de testare specifica a rezistentei materialului la actiuni mecanice. Testele trebuie sa fie realizate de catre laboratoare acreditate pentru astfel de testari, rezultatele testelor determinand calitatea produsului. Produsul, in urma testarii, nu trebuie sa isi modifice nici una dintre caracteristicile privitoare la structura, forma, culoare. In situatia in care numai acele de seringa sunt colectate in recipientele descrise la art. 14 si 15, seringile pot fi colectate separat in cutii de carton rigid prevazute in interior cu sac din polietilena de inalta densitate, de culoare galbena, si marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. La confectionarea sacului trebuie sa se respecte cerintele art. 13. Pentru deseurile infectioase de laborator se pot folosi in locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevazute in interior cu sac de polietilena, marcate cu galben si cu pictograma "Pericol biologic". Al doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere. Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deseurile chimice periculoase. Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti si incolori. Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

Depozitarea temporara:

Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii temporare. Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare). In incaperile cu functiuni medicale se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea deseurilor periculoase cf normelor in vigoare. Transportul: Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale. Transportul extern (in afara unitatii sanitare) al deseurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se face in conformitate cu reglementarile in vigoare, elaborate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si Ministerul Sanatatii si Familiei. Transportul deseurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Directia de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de Ministerul Sanatatii si Familiei. Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minime: a) compartimentul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului si realizat din materiale usor lavabile si rezistente la agentii chimici folositi la dezinfectie; b) sa aiba dispozitive de fixare a containerelor in timpul transportului; c) sa fie utilat cu sisteme etanse de inchidere a usilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului; d) sa contina sisteme de asigurare impotriva raspandirii deseurilor periculoase in mediu in caz de accident. Conducatorul auto trebuie sa aiba cunostinte referitoare la natura incarcaturii si la normele de igiena privind deseurile periculoase rezultate din activitatea medicala. Eliminare finala : Deseurile periculoase produse de unitatile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecarei categorii de deseuri. Deseurile periculoase vor fi evacuate de firme autorizate cu care se va incheia un contract in acest sens si distruse prin incinerare la cel mai apropiat incinerator. Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a deseurilor municipale. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase: Nu rezulta deseuri in componenta carora sa existe astfel de substante. Deseurile rezultate din santier vor fi depozitate in spatii special amenajata si apoi colectate de catre societatea de salubritate conform contractului anexat.

Pe durata lucrarilor de santier substantele periculoase vor fi depozitate in recipiente speciale. LUCRARI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI

Starea actuala a terenului este: teren liber de constructii. Dupa incheierea lucrarilor de executie se vor evacua modulele destinate personalului, cabinele de WC ecologic; se vor desfiinta platformele de beton si/sau fundatiile care au fost necesare pentru folosinta utilajelor si echipamentelor grele (macarale, betoniere, etc) si/sau a depozitarii materialelor de constructii. Terenul va fi amenajat ca spatiu verde cu gazon si vor fi plantati arbusti/arbori decorativ.

Evaluari lucrari de constructii obiectiv: "Infiintare camin ingrijire batrani in satul Valea Arinilor, comuna Magiresti, judetul Bacau" Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului Amenajarea terenului: decopertare teren si transport 542 mc sistematizare teren Amenajarea pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala: refacere amplasament si inierbare 360 mp

Capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utililtilor necesare obiectivului ALIMENTARE CU APA procurare si montaj teava + accesorii 171,40 ml CANALIZARE 171,40 ml ALIMENTARE CU GAZ procurare si montaj teava + accesorii 140 ml ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA procurare si montaj fire subterane 100 ml contoar TELECOMUNICATII (internet, telefonie, televizor, interfon) procurare si montaj fire subterane 100 ml DRUMURI DE ACCES, PARCARI AUTO, ALEI PIETONALE sapatura mecanizata, strat de pietris, pamant compactat, pavaj 1050 mp ALTE CHELTUIELI taxe racordare (curent electric, telefonie)

Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza Terasamente

sapatura mecanizata 1250 mc sapatura manuala 100 mc strat drenaj balast 303 mc trotuare 200 mp

Arhitectura si rezistenta pereti exteriori - zidarie de caramida termoeficienta: 270 mc pereti interiori - placaj GC cu vata minerala bazaltica: 3000 mp cofrare, armare si turnare beton la suprastructura 350 mc geamuri exterioare 150 mp usi exterioare si interioare 95 mp finisaje pardoseala + sapa corespunzatoare 905 mp finisaje pereti 2300 finisaje tavan 905 sarpanta 340 invelitoare - sita 1100 mp mp mp

mp

finisaj exterior - tencuiala decorativa 720 mp termoizolatie polistiren la exterior 1000 mp termoizolatie vata minerala - sarpanta 340 mp

hidroizolatie fundatii + soclu 765,7 mp hidroizolatie invelitoare folie polietilena 1100 mp

Instalatii electrice (fara telecomunicatii) 1.127,94 mp Instalatii sanitare 1127,94 mp Instalatii termice (fara climatizare; nu e nevoie datorita conditiilor climatice) 1127,94 mp Instalatii gaze 50 ml Instalatii telecomunicatii

Utilaj cu montaj microstatie de epurare si separatoare de grasimi/hidrocarburi: 1 buc centrale termice 1 boiler 1 rezervor GPL 1 buc buc

buc

ascensor special 1 buc pompa apa 1 buc

centrala detectare si avertizare incendiu 1 buc Total utilaje cu montaj

Dotari

vezi lista alaturata

Capitolul 5 - Alte cheltuieli

Organizarea de santier Lucrari de constructii: TOTAL =