Semnificația cuvântului

Curs 3
 SEMNIFICAȚIA
• Conținutul lexical al unei unităţi lingvistice definite, făcând abstracţie de
contexte şi de situaţii concrete
• Totalitatea sensurilor pe care le poate avea un cuvânt în propoziție
• Semnificația aparține sistemului, se înregisrează în dicționare
• În funcție de numărul de semnificații cuvintele pot fi monosemantice și
polisemantice.
 Cuvânt monosemantic
• Monosemia sau monosemantismul este proprietatea unor cuvinte de a avea o
singură semnificație (explicat într-un singur articol în dicţionar).
• Cuvintele monosemantice sunt specifice pentru anumite domenii de activitate a
oamenilor din societate.
• tehnici şi ştiinţifici: astronautică, cardiologie, electrocardiogramă, leucoplast,
ligament, linotip, piuliţă etc.
• frecvent întrebuinţate, dar recent introduse: internet, chia, locator etc.
• Frecvența folosirii dezvoltă alte semnificații.
 Cuvinte polisemantice
• Polisemia sau polisemantismul este capacitatea cuvântului de a avea mai
multe sensuri şi se opune monosemiei sau monosemantismului, denumire
rezervată pentru cuvintele cu un singur sens (fenomen specific mai ales
terminologiei ştiinţifice şi tehnice).
 Exemplu semnificație
MÁSĂ mése f.
1) Mobilă formată dintr-o placă orizontală, pusă pe un suport sau pe picioare, având diverse
întrebuințări (în special pentru a se servi pe ea mâncarea). ~ de scris. ~ de lucru. ♢ ~ verde a) masă
pentru jocuri de noroc; b) masă la care se duc tratative diplomatice. ~ rotundă dezbatere liberă între
specialiști pe o temă dată. ~ întinsă masă plină de bucate, pregătită pentru oaspeți. Capul mesei loc de
cinste rezervat unei persoane în semn de stimă deosebită. A strânge ~a a face curat pe masă după
mâncare.
2) Mâncarea servită; bucate.
3) Mâncarea de la amiază (constând, de obicei, din mai multe feluri); prânz. ♢ Înainte de ~ în partea
zilei care precedă prânzul. După ~ în partea zilei care urmează după prânz.
4) Proces de alimentare. ♢ A se așeza la ~ a începe mâncarea. A sta la ~, a lua ~a a mânca.
5) Obiecte sau părți de obiecte care seamănă cu această mobilă, având diverse întrebuințări. [G.-D.
mesei] /<lat. Mensa
 Sens și semnificație
• Unităţile lexicale sunt polisemantice numai la nivelul sistemului (în
dicţionare), reprezentând un ansamblu de virtualităţi semantice, în timp ce
în context (în acte de vorbire) unităţile de vocabular își actualizează de
fiecare dată o singură semnificație (devenită sens).
• De exemplu, în propoziția M-am așezat la masă să-mi pregătesc temele,
se actualizează prima semnificație; A lua masa, actualizează a IV-lea sens.
Gătesc masa, actualizează a doua semnificație etc. etc.
 Sens și semnificație
• În procesul comunicării, vorbitorii nu utilizează toate sensurile cuvântului deodată, ci numai
câte unul. Sensul cuvintelor polisemantice se precizează în context. Dintre sensurile cuvintelor
polisemantice, unul este sensul primar sau etimologic, iar celelalte sunt sensuri derivate, care
sunt înrudite prin înţeles.
• Astfel, cuvântul carte are o largă paletă de sensuri: 1) „scriere tipărită” – Mi-am cumpărat o
carte de la librărie; 2) „publicaţie oficială a unei instituţii cuprinzând date justificative” –
Cartea albă a securităţii; 3) „scrisoare” – Sorin a trimis o carte din tabără; 4) „diviziune mai
mare decât un capitol al unei opere literare” – Finele primei cărţi; 5) „carnet cu date personale”
– I-au eliberat cartea de membru; 6) „carnet care conţine date despre activitatea de muncă” –
Cartea de muncă se păstrează la direcţia personal; 7) „învăţătură” – George este om cu carte.
Prezentați polisemia cuvântului limbă (în baza imaginilor)
 Semem și sem. Analiză semică
• semem=totalitatea semelor; cuvânt
mamă= tată=
Ființă omenească Ființă omenească
• sem=unitate minimală De sex feminin
distinctivă/pertinentă de sens De sex masculin
Care a dat naștere la un Care îngrijește un copil
copil
• Dimineață= Care îngrijește un copil
seară= amiază= mamă=
Parte a zilei
Parte a zilei Parte a zilei Ființă omenească
Început Sfârșit Medie/ mijloc De sex feminin
Zori-prânz Prânz-asfințit Prânz Vitreg (nu a dat ea naștere copilului)
Care îngrijește un copil
 Metoda: analiza semică/
Activitate de învățare.
Identificați diferențele semantice
  semiîntuneric întuneric beznă negură
     
 +      
chindie
 +      
seară
 +      
amurg
   +    
noapte
   +    
a intrat murga în sat
 +      
se lasă întunericul
 +      
se îngână ziua cu noaptea
 +      
când soarele s-a culcat
     +  
de-ți dai cu degetele-n ochi
 seme casă cabană iglu iurtă cort prepeleac

construcție  
scop De locuit
Pentru/ minus uman
destinație primară (stabilă)/
secundară
Tip de material Zidărie
construcție lemn
gheață
Pânză sau alte
materiale (demontabil)
zona Fără marcă zonei
Regiunea polară
deșerturi
Zone muntoase
Popare turanice
 Masă birou tejghea banc noptieră gheridon

masă

de lucru intelectual

de lucru comercial

de lucru industrial

de expus obiecte uzuale

decorativ (de expus

obiecte ornamentale)
 Analiza distribuțională/ combinatorie
• Delimitarea sensurilor unui cuvânt se realizează în baza metodei de analiză combinatorie, prin
identificarea contextelor sau posibilităţilor de combinare pentru cuvântul respectiv. Această metodă se
utilizează, mai ales, în procesul de elaborare a dicţionarelor explicative.
• De exemplu, pentru substantivul picior identificăm următoarele contexte: piciorul stâng, picioarele
anterioare, a se ridica în picioare; piciorul scaunului, picioarele dulapului; picioarele Ceahlăului; la trei
picioare depărtare; picior de vers.
• În funcţie de aceste contexte se stabilesc următoarele sensuri: „(la om şi la animale) membru care susţine
corpul şi serveşte la deplasare”; „(la unele obiecte de mobilier) parte care serveşte la susţinere”; „(la
munte sau la deal) parte inferioară”; „(la snopi) grămadă aşezată în cruce”; „(în trecut) unitate de măsură a
lungimii, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru”; „(în versificaţie) unitate ritmică,
compusă dintr-un număr fix de silabe lungi şi scurte sau accentuate şi neaccentuate”.
 Tipuri de sens
• După calitatea lor generală, sensurile sunt grupate în trei mari tipuri, cu
excepţia celui gramatical.
 sensurile denotative
• reflectă un segment din realitatea obiectivă, extralingvistică.
• Necesită cunoaşterea datelor extralingvistice privind referentul desemnat
• Pot fi însoțite în dicționare și de sensuri conotative
• Cuvintele monosemantice au doar sens denotativ
• Sensul denotativ mai e numit propriu şi de bază.
FOSÍL, -Ă 
1.  adj. (despre organisme, formații geologice etc.) conservat în straturile Pământului.
2. s. f. 
A rest, urmă a unui animal sau a unei plante, aparținând unor epoci geologice
anterioare, care s-au păstrat în depozitele sedimentare ale scoarței terestre.
B. bătrân cu idei învechite.
 Sensul conotativ / figurat
• nu coincid cu noţiunea,
• vorbitorii le folosesc pentru nuanțare sau plasticitate.
• Există atât în vorbirea curentă, cât și în cea beletristică

• Va geme de patemi
Al mării aspru cânt...
Ci eu voi fi pământ
În singurătate-mi.
 Sensurile derivate sau secundare
• Modificarea sensului de bază, intrată în uz și funcționând fără nuanța
conotativă
• În această categorie putem include metaforele tocite
Albie-vas Albia râului
 „parte a corpului la om şi la
ombelic animale, alcătuită, din cutia
buric buricul craniană şi din faţă, „parte
cap a patului unde se află perna
centru pământulu
i capul oaselor
vârf cap de afiș

„fiecare dintre cele 12 perechi

de oase arcuite care unesc
coloana vertebrală cu osul
coastă pieptului”

- flanc
extremitate
- coasta dealuluui
 Sensul relaţional
• Sensul relaţional se redă de regulă prin unelte gramaticale. Prepoziţia ajută la expunerea
ideii de asociere, privită ca adăugare: cântaţi cu toţii, ca posesiune: pisica cu clopoţei nu
prinde şoareci, ca instrument: călătoreşte cu avionul, ca modalitate: aşteaptă cu sufletul la
gură, dar nu exprimă asocierea ca atare, necuprinzând niciuna din trăsăturile ei definitorii.
Unii savanţi sunt de părere că aceste cuvinte sunt „cuvinte fără sens deplin”, chiar dacă au
fost cândva purtătoare de sens lexical noţional, cu timpul s-a pierdut: fără provine din lat.
fores („uşă”, pl.). Sens gramatical propriu-zis au toate cuvintele, dar deosebit de cel
relativ, el este combinat cu denotaţia şi conotaţia. Iorgu Iordan şi Vladimir Robu precizează
că un cuvânt ca lucrez are pe lângă sensul lexical şi sensuri gramaticale (pers. I, prezent,
indicativ, activ). Aşadar, sensul relaţional se redă, de regulă, prin unelte gramaticale.
 Structura semnificației
• În concluzie, formulele generale de distribuire a sensurilor în cuvânt sunt:
• a) sens denominativ (denotativ) + sens gramatical; b) sens denominativ
(denotativ) + sens conotativ + sens gramatical; c) sens conotativ + sens
gramatical şi e) sens relaţional.
Paradigmatic vs sintagmatic
Funcția poetică în acest sens proiectează principiul echivalenței
de pe axa selecției pe cea a combinării.

1. Funcția (+efectul) poetică

Pentru copil: înger cu chip

pământesc
Pentru vorbește: îngână duios
Pentru încet: ca alintul unei adieri
de vânt
2. Funcția (+efectul) poetică

Pentru copil: înger, puișor,

bombonică
Pentru vorbește: hodorogește
Pentru tare: zgomotos
 Activitate:
Alеgеți epitete, comparații apoi metafore
Epitete Comparații Metafore
  emoționant
I etapă II etapă
ca o poezie
III etapă
poezia mișcărilor

Dans
divin ca un înger angelicul mișcărilor
expresiv ca un limbaj limbajul sufletului/
emoțiilor
sacru ca un ritual ritual prin mișcări
ușor, înaripat ca un zbor de pasăre zborul
măiastră emoțiilor/sufletului
nebunesc ca un vis de june visul ritmurilor juvenile