Studiu demografic asupra judetului Ialomita

-imbatranirea populatiei-

Aceasta lucrare are ca scop tratarea unei problematici comune zilelor noastre si anume
imbatranirea populatiei la nivelul judetului Ialomita si efectele pe care le are acest proces
asupra populatiei generale a judetului. Avand in vedere aceste aspecte, putem emite idei
pentru ameliorarea consecintelor fenomenului mai sus mentionat.

Judetul Ialomita este situat in sud-estul Romaniei si se intinde pe o suprafata de 4.453

km2 . Intreaga populatie a judetului numara 258.669 locuitori1 , dintre care municipiul
judetului, Slobozia, numara 43.061 locuitori. Judetul Ialomita este organizat administrativ-
teritorial in:

-3 municipii: Slobozia, Fetesti, Urziceni;

-4 orase: Amara, Cazanesti, Fetesti-Targ, Tandarei;

-59 comune si 127 sate;

1
Conform date INS - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2017

1
Definirea fenomenului de imbatranire a populatiei

Imbatranirea demografica reprezinta un proces ce presupune modificarea structurii pe

varste a populatiei, prin cresterea semnificativa a proportiei varstnicilor in populatia totala, in
detrimentul proportiei tinerilor, ca tendinta ferma si de lunga durata, cu numeroase implicatii
in toate sferele activitatii umane.

Context national – cauze

La fel ca in majoritatea tarilor europene, Romania se confrunta cu consecintele

economice si sociale ale unei populatii aflate intr-un proces lent, insa sigur, de imbatranire
demografica. Odata cu trecerea anilor si cu aparitia fenomenului de industrializare,
urbanizare si modernizare, scala valorilor a fost si ea inversata. Astfel, familia extinsa, agrara
– ce continea 3 sau mai multi copii, specifica secolului XX, s-a transformat in cea nucleala –
1-2 mostenitori . Conceptul de familie nu mai ofera in prezent sentimentul de stabilitate si
siguranta, fiecare cauta sa isi croiasca propriul drum in viata. Se poate observa din aceasta
tendinta ca cei mai afectati sunt batranii, al caror loc era inainte in centrul familiei iar astazi
se confrunta tot mai des cu izolarea,abandonul si institutionalizarea. Totodata fenomenul de
industrializare si urbanizare a dus la imbunatatirea conditiilor de trai, astfel ca speranta de
viata a crescut considerabil. Datorita progresului in domenii precum medicina, calitatea vietii,
protectia sociala a rezultat reducerea mortalitatii in special in randul persoanelor varstnice cat
si cresterea duratei medii a vietii.

Conform statisticilor INS publicate la 1 ianuarie 2017, fenomenul de imbatranire

demografica s-a accentuat, populatia varstnica de 65 de ani si peste depasind cu 269.000
persoane populatia tanara de 0-14 ani. In prezent in Romania sunt 3,55 milioane varstnici fata
de 3,28 milioane tineri.

Indicele de imbatranire demografica a crescut de la 105,8 la 1 ianuarie 2016 la 108,2

persoane varstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2017. Varsta medie inregistreaza o
crestere cu 0,2 ani mai mare decat in anul precedent, aceasta avand valoarea de 41,1 ani. In
acelasi ritm si varsta mediana este de 40,8 ani, cu 0,4 ani mai mult fata de anul 2016.

Deplasarea mortalitatii spre varstele inaintate si cresterea duratei medii de viata au

determinat cresterea ponderii persoanelor varstnice in ansamblul populatiei. In decursul unui

2
deceniu se poate observa o crestere semnificativa a ponderii persoanelor varstnice in totalul
populatiei urbane a judetului, fapt ce oglindeste tendinta nationala curenta.

Actual, una din particularitatile fenomenului de imbatranire a populatiei lumii este

cresterea populatiei de 65 de ani si peste. Acest segment creeaza deja si va crea probleme
suplimentare in ceea ce priveste serviciile de asigurare sociala.2

Figura 1

Ponderea persoanelor de 65 de ani si peste in total

populatie la 1 ian 2000 si 1 ian 2017

Tandarei

Fierbinti-Targ

Cazanesti

Amara

Urziceni

Fetesti

Slobozia

0 5 10 15 20 25

2017 2000

Intr-o populatie, procesul de imbatranire demografica poate avea 3 forme:

-imbatranirea populatiei totale, care presupune cresterea ponderii persoanelor

varstnice in totalul populatiei, in paralel cu scaderea populatiei tinere, in timp ce proportia
persoanelor adulte nu inregistreaza schimbari senificative;

-imbatranirea demografica a fortei de munca sau imbatranirea populatiei adulte-

proces care il precede pe cel al imbatranirii demografice si presupune cresterea ponderii
persoanelor varstnice active, in totalul populatiei adulte active, in timp ce ponderea specifica
a populatiei active tinere este in scadere sau ramane aproape neschimbata;

2
Anexa 1, pag

3
 -imbatranirea batranilor –proces de crestere a ponderii persoanelor de peste 80 de ani
in totalul populatiei varstnice;

Lent, dar inevitabil, populatia sufera in prezent o evolutie majora: aparitia unei noi
grupe –varsta a patra, batranii de peste 80 de ani, cu pondere mare, in crestere continua.

Reducerea natalitatii si scaderea numarului de copii in paralel cu sporirea constanta a

numarului varstnicilor duce la schimbarea echilibrului dintre generatii.

Figura 2

Ponderea populatiei de 65 de ani si peste si a populatiei de 80 de ani si peste, la 1 ian

Tandarei

Fierbinti-Targ

Cazanesti

Amara

Urziceni

Fetesti

Slobozia

0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00

Ponderea persoanelor de 80 de ani si peste in total populatie de 65 de ani si peste

Ponderea persoanelor de 65 de ani si peste in total populatie

Imbatranirea populatiei se datoreaza in primul rand scaderii natalitatii. Cauzele

principale ale acestui fenomen este migratia interna si externa cat si schimbarea modului de
viata, multe dintre femei punand accent pe cariera, educatie si dezvoltare personala, amanand
astfel momentul aducerii pe lume a unui copil. Exigenta sporita a parintilor fata de cresterea
si educatia copiilor necesita timp si cheltuieli importante.Totodata, parasirea mediului rural
de catre tineri si relocarea in mediul urban a avut ca urmare abandonul comportamentului
demografic traditional taranesc procreativ si a trecut la un nou comportament demografic.

Fenomenul de parasire a tarii, in principal de catre populatia tanara si adulta care

incerca astfel sa obtina castiguri mai mari pentru a avea o situatie financiara care sa-i permita

4
o viata cat mai confortabila, a condus de asemenea la accelerarea procesului de imbatranire
demografica in Romania.

Consecintele imbatranirii demografice

Dupa pensionare, persoanele varstnice trec printr-o serie de schimbari majore care
sunt resimtite la nivel personal si au efecte profunde. Apar modificari la nivelul modului de
viata, rolului pe care il au in familie, cat si la nivelul starii fiziologice care se afla in declin.
Intreruperea activitatii profesionale si a relatiilor de munca duce la o stare de izolare a
individului,mai ales in cazul in care aceasta ruptura s-a produs in mod brusc si neasteptat.
Socul este insa, in general, asemanator indiferent de categoria sociala sau calificare. S-a
constatat in schimb, ca implicarea varstnicilor in activitati antrenante, in grupuri de interes
pentru ei, poate avea un efect benefic asupra starii lor psihice. In cazul persoanelor lipsite de
ocupatie se poate observa tendinta de izolare si in consecinta favorizarea instalarii bolilor
psihice, in special stari depresive si anxioase.

La nivel macro, ameliorarea problemelor prin care trec persoanele in pragul

pensionarii trebuie abordate de societate, careia ii revine obligatia supravegherii si ingrijirii
unor persoane lipsite de sprijin. Situatia actuala are aceste implicatii datorita faptului ca
familia nu mai are rolul de protectie si sustinere, setul de valori fiind unul bazat pe
individualism. Astfel, rolul de baza in rezolvarea acestor situatii il au politicile publice de
asistenta sociala, ajutor menajer, ingrijire si supraveghere calificata.

Pe plan medico-sanitar

5
Anexa 1

6
7