Familia și

copiii
Au elaborat: Axenti Rodrigo, Cojuhari Ion, Vitiu Victor.
Grupa 2105
Cuprins
 Introducere
Majotitatea autorilor studiilor despre
familie susțin că familia este o formă
complexă de relații biologice, sociale,
materiale și spirituale între oameni legați
prin căsătorie, sînge sau adopție. Familia
este principala instituție care are drept scop
educarea și socializarea tuturor celor care
provin din ea. Tot ce se educă în familie, se
potențează și influențează viața de mai
departe a ființei umane. Fiind o structură
socială, familia se dezvoltă odată cu
dezvoltarea societății și se modifică în
raport cu ea, iar fenomenele sociale își lasă
continuu amprenta asupra familiei.
 O serie de factori extrinseci – devalorizarea căsătoriei și accentul
deplasat pe aspectul material în întemeierea familiei, liberalizarea
relațiilor sexuale, independența economică – și intrinseci –
schimbarea rolurilor în familie, relațiile libertine dintre parteneri,
scăderea natalității, scăderea fertilității, creșterea numărului de
copii născuți înafara căsătoriei – marchează, la etapa actuală,
familia din Republica Moldova. Studiile din domeniu arată, în
același timp, că Moldova este unul din liderii din Europa în
privințaOratei
seriedivorțurilor.
de cercetări în domeniul psihologiei familiei (studiul
atitudinilor societății față de familie și căsătorie, dorinței / refuzului
tinerilor de a se căsători, de a avea copii, precum și a valorilor
acestora) pun în evidență transformarea valorilor, percepțiilor și
atitudinilor față de familie ca instituție, reliefînd, în același timp,
corelația dintre factorii extrinseci și cei intrinseci. Astfel, creșterea
ratei șomajului, a numărului de familii marcate de migrație, a
nivelului sărăciei, dar și absența politicilor orientate spre progresarea
instituției familiei, implică o scădere a nivelului de apreciere a
familiei și căsătoriei ca valoare a societății, dar și condiționează
modificarea strategiilor de supraviețuire, a modelelor culturale la care
aderă familia și a practicilor cotidiene.
 În condițiile unor transformări
complexe și profunde, a crizei de care
este afectată familia contemporană,
apare necesitatea, descoperirii, prin
investigații, a reprezentărilor sociale
despre familie, pentru că, în funcție de
acestea, pot fi prognozate acțiunile și
comportamentele lor. Anume
reprezentările sociale ale familiei,
calitatea și structura lor determină
situația de mai departe a familiei și
deci a societății în întregime.
 Fig.1. Reprezentarea grafică a diferențelor dintre frecvențele maxime pentru cuvîntul
inductor familia pentru ambele eșantioane.

Analizînd rezultatele obținute pentru ambele genuri, putem

concluziona că femeile au o reprezentare sociala a familiei
orientativ mai pozitivă față de bărbați.
Femeile văd în familie un
mediu prielnic pentru Bărbații văd familia prin
nașterea, creșterea și prisma termenilor
educarea copiilor. Familia asociativi bani și sex.
este receptată și prin prisma Cercetările actuale califică
grijilor. Femeile, în acești doi termeni drept

02
căsătorie, au multiple desemnări ale motivelor
principale de întemeiere a
responsabilități: gospodăria,
creșterea și educarea
copiilor, îngrijirea soțului
04
familiei.

ș.a.
 TENDINȚELE MAJORE ÎN DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA
.
Dezvoltarea umana în Republica Moldova, de la obținerea independenței, a fost în
mare parte determinată de o serie de factori demografici, sociali, economici, climatici
și de guvernare. Evaluarea obiectiva a tendințelor în dezvoltarea Republicii Moldova
este importantã pentru a evidenția principalii factori și influențele care caracterizează
dezvoltarea țării pe termen lung. Republica Moldova trece printr-o tranziție
demografică, caracterizată de schimbari majore în modelul familiei și rata fertilității,
tinerii creeaza familii tot mai târziu pe parcursul ciclului de viață rata divorțurilor a
crescut esențial.
 în anii 1996-1998, vârsta medie la care bârbații se casătoreau pentru prima
datã era de 24 de ani, iar a femeilor - de 22 de ani, în timp ce în anul 2018 vârsta
medie pentru bârbați a fost de 28,7 de ani, iar pentru femei - de 25,8 de ani.
Ponderea copiilor născuți în afară casatoriei a crescut de la 15% la 21%, in
aceeași perioada. Rata nașterilor la adolescenți continua sã fie de 2,3 ori mai
mare in Republica Moldova (22,4 l a1,000 de adolescenți de 15-19 ani, in anul
2017) decât în Uniunea Europeana, cu disparitate mare intre zonele rurale și cele
urbane. A continuat tendința secularã de scâdere a fertilitaăii feminine: rata totală
de fertilitate a scâzut de la circa 1,6 la 1,17. Modelul reproductiv rural,
caracterizat anterior printr-un numãr mai mare de copii nascuți de femeile din
sate decât de cele din orașe, a convers tot mai mult catre cel urban . Familiile au
devenit mai compacte, atat în sate, cât și in orașe.
 în decenile următoare, declinul demografic va continua cu ritmuri rapide. Conform
prognozei demografice, până în anul 2035, scăderea anualã a populației va constitui
circa 1,1-2,0%. Efectivul numeric al nașterilor va fi foarte mic și nu va putea recupera
declinul populației, acest fenomen find determinat atât de fertilitatea scăzută, cât si de
scăderea numarului populației feminine de vârsta fertila (15-49 de ani). Pâna în anul
2035, efectivul populației țării ar putea să scada pâna la 2085,8 mii (cu 28,4%).
Totodată, se anticipează că numarul copiilor care trăiesc în familii monoparentale va
crește esențial, în mare parte din cauza emigrării și a schimbarilor culturale privind
modelul familiei tradiționale.
 Republica Moldova se confruntă cu o tranziție demografică complexă, care
implică schimbări semnificative în structura și dinamica populației. Tranziția
demografică se referă la trecerea de la modele demografice caracterizate prin rate
ridicate de natalitate și mortalitate la modele caracterizate de rate scăzute ale acestor
indicatori.
În Republica Moldova, tranziția demografică este marcată de următoarele aspecte:
1. Scăderea ratei natalității: În ultimele decenii, rata natalității în Republica Moldova a
scăzut semnificativ. Factori precum migrația, schimbările economice și sociale,
precum și amânarea formării familiilor și a nașterii copiilor au contribuit la această
tendință. Scăderea ratei natalității poate avea impact asupra structurii de vârstă și
asupra sustenabilității sistemului de securitate socială în viitor.
2. Creșterea ratei mortalității și îmbătrânirea populației: Republica Moldova se
confruntă cu o creștere a ratei mortalității, în special datorită bolilor cardiovasculare,
cancerului și altor afecțiuni cronice. Aceasta contribuie la îmbătrânirea populației,
adică creșterea proporției de persoane în vârstă în comparație cu cea a populației
tinere. Acest fenomen poate avea implicații semnificative asupra sistemului de
3. Accesul la servicii medicale și planificarea familială: Accesul la servicii
medicale de calitate, inclusiv la serviciile de planificare familială și la metodele
contraceptive, poate influența decizia cuplurilor în privința nașterii copiilor.
Disponibilitatea informațiilor și a serviciilor în domeniul sănătății reproductive
este esențială pentru a ajuta cuplurile să ia decizii informate și responsabile.
4. Mentalitatea și normele sociale: Unele norme sociale și culturale pot influența
decizia de a forma o familie și de a avea copii. Presiunea societății asupra
femeilor de a se căsători și de a avea copii într-un anumit interval de timp poate
crea tensiuni și poate afecta libertatea de alegere a individului.
5. Infrastructură și servicii de suport pentru familii: Existenta unei infrastructuri
adecvate, care să ofere servicii de suport pentru familiile tinere și pentru
îngrijirea copiilor, poate juca un rol important în sprijinirea formării și menținerii
familiilor. Accesul la îngrijirea copiilor, servicii de învățământ și facilități
recreative pot contribui la crearea unui mediu propice pentru creșterea copiilor.
6. Migrația: Republica Moldova este afectată de o emigrare semnificativă a populației, mai ales
a tinerilor, în căutarea unor oportunități de muncă și de viață mai bune în străinătate. Aceasta
poate influența în mod negativ tranziția demografică, deoarece reduce numărul de persoane în
vârstă reproductivă și poate duce la o scădere suplimentară a ratei natalității.
7. Impactul social și economic: Tranziția demografică poate avea un impact semnificativ asupra
economiei și societății în Republica Moldova. Schimbările în structura de vârstă și dimensiunea
populației pot afecta cererea și oferta de forță de muncă, sustenabilitatea sistemelor de pensii și
asistență socială, precum și nevoile de sănătate și educație.
Pentru a aborda aceste provocări, Republica Moldova poate implementa politici și măsuri
care să promoveze stimularea natalității, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă,
facilitarea reintegrării migranților.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2020, rata natalității în Republica Moldova a fost de
aproximativ 11,4 nașteri la 1000 de locuitori. Comparativ, media ratei natalității în Uniunea
Europeană (UE-27) a fost de aproximativ 9,3 nașteri la 1000 de locuitori în același an.
Este important de menționat că rata natalității poate varia de la an la an și poate fi
influențată de diferiți factori, cum ar fi condițiile economice, sociale, culturale și politice.
Aceste cifre sunt doar o comparație generală între Republica Moldova și media Uniunii
Europene și nu reflectă în totalitate complexitatea și contextul demografic specific al fiecărei
țări.
 Concluzie
În concluzie putem menționa că, Republica Moldova se confruntă cu provocări
demografice semnificative. Populația țării a cunoscut o scădere constantă în ultimele
decenii, cu emigrarea masivă a cetățenilor în căutarea unor oportunități de muncă și trai
mai bune în străinătate. Acest fenomen a dus la o scădere a forței de muncă disponibile și
la o pierdere a resurselor umane calificate. Aceste tendințe au implicații semnificative
asupra economiei, sistemului de pensii, serviciilor medicale și echilibrului între generații.

Soluționarea acestor probleme necesită măsuri și politici adecvate pentru a stimula

dezvoltarea economică, a îmbunătăți condițiile de viață și a promova oportunitățile pentru
tineri în Republica Moldova.
Tranziția demografică în Republica Moldova diferă de cea din Uniunea Europeană în
termeni de rate de natalitate, mortalitate și migrație. Aceste diferențe au implicații asupra
structurii de vârstă și a nevoilor socio-economice ale populației moldovenești,
reprezentând provocări și oportunități pentru dezvoltarea pe termen lung a țării. Pentru a
aborda aceste provocări, Republica Moldova poate implementa politici și măsuri care să
promoveze stimularea natalității, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă,
facilitarea reintegrării migranților.
 Resources
Did you like the resources on this template? Get them for free at our other websites.
Vectors
♥ Hand drawn international day of families il
lustration
♥ Flat-hand drawn black family illustration
with a baby
♥ Hand drawn international day of families il
lustration I
♥ Hand drawn mother's day banners
♥ Illustration set of people avatars
♥ Family enjoying time together
Mulțumesc pentru atenție!
♥ Family enjoying time together I
♥ Postponed concept
♥ Organic flat non binary people illustratio
n
♥ People with food illustration pack
♥ Hand drawn international day of familie
s illustration II
♥ Hand drawn happy father's day banners
set