TEMA NR 4: MORTALITATEA

1. Analizatimortalitatea în Brașov, România, Europa, pe glob. Unde se situează

Braşovul comparativ cu celelalte judeţe. Care sunt zonele geografice din România cu
mortalitatea cea mai ridicată? Dar cea mai scăzută? Unde se situează România
comparativ cu celelalte ţări din Europa sau de pe glob. Care sunt zonele din Europa
sau de pe glob cu mortalitatea cea mai ridicată? Dar cea mai scăzută?

ROMÂNIA

Analiza mortalității pe județe și medii în anul 2018, ne arată rata mortalității brute
mult mai mare în mediul rural față de mediul urban. Cea mai mare diferență la
mortalitate între mediul rural și cel rural în anul 2018 a fost înregistrată în Olt (9,9‰)
în rural - 18,8‰, în urban - 8,9‰, alte județe cu diferențe mari sunt Teleorman
(9,3‰) în rural - 20,1‰, în urban – 10,8‰, Sălaj (8,5‰) în rural - 16,3‰, în urban -
7,9‰, Vaslui (8,4‰) în rural - 15,8‰, în urban - 7,5‰, Dolj (8,2‰) în rural - 18,2‰,
în urban - 10,0‰. Județele la care diferența dintre rata mortalității în rural și urban
este mică sunt: Constanța (0,6‰) în rural - 11,3‰, în urban - 10,7‰, Sibiu (0,7‰) în
rural - 10,5‰, în urban - 9,8‰, Brașov (0,7‰) în rural - 10,8‰, în urban -
10,0‰, Timiș (1,0‰) în rural - 10,7‰, în urban - 9,7‰, Satu-Mare (1,4‰) în rural -
12,1‰, în urban - 10,8‰

EUROPA

PE GLOB
23.881.372 Decese în acest an

2. Care este speranța de viață (durata medie de viață) în Braşov, România, Europa, pe
mapamond. Cum diferă ea în funcție de sex sau mediul de rezidenţă? Cum s-a
schimbat în ultimii 15 ani?

În ceea ce priveşte durata medie a vieţii pe sexe, statisticile arată că, în medie, femeile
au o speranţă de viaţă de aproape 79 de ani, în timp ce bărbaţii au o durată medie a
vieţii de 72 de ani.

La nivel naţional, speranţa medie de viaţă este de 75,4 ani.

Un bucureştean trăieşte, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât restul locuitorilor. În Satu
Mare, există cea mai mică speranţă de viaţă din România, de numai 73,2 ani, arată
datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.
Un bucureştean trăieşte, în medie, 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cu cea mai mare
speranţă de viaţă din România

Brașovul, pe locul al patrulea în topul județelor cu cea mai mare speranță de viață a
locuitorilor - 76,6 ani

Spania, ţara cu cea mai mare speranţă de viaţă din Europa

Capitala Spaniei, Madrid şi zonele limitrofe stau cel mai bine la acest capitol.
Speranţa de viaţă aici este de 85,2 ani. Este urmată îndeaproape de alte 2 regiuni, La
Rioja şi Castilla y León, amândouă cu 84,3 ani.

3. Care sunt factorii care pot contribui la diferențele mari între țări, privind speranța
de viață? Care sunt factorii care ar putea explica diferența vârstei medii de viață între
femei şi bărbați în România și pe glob?

De-a lungul ultimilor 50 de ani, speranța de viață la naștere a crescut, în medie, cu

aproximativ 10 ani la nivelul UE, în mare parte datorită îmbunătățirii condițiilor
socio-economice și de mediu și a îmbunătățirii tratamentului și asistenței medicale.
Japonia, Spania, Singapore, Elvetia si Coreea de Sud sunt tarile in care oamenii
traiesc cel mai mult, cea din urma fiind prima tara care a atins o speranta de viata de
90 de ani, relateaza BBC. In aceste tari, oamenii traiesc mult mai mult decat media
mondiala si fiecare loc are propria sa sursa secreta de vitalitate.

4. Analizaţi mortalitatea infantila în Brasov, Romania, Europa, pe glob. Analizaţi

mortalitatea infantilă în România în funcţie de cauza de deces, mediul de rezidență,
județe și regiuni. Analizaţi mortalitatea infantilă în România în funcţie de vârsta,
nivelul de educaţie, starea civilă și etnia mamei.

În luna ianuarie 2017 s-au născut 2.009 copii în Regiunea Centru, mai mulţi cu 27 faţă
de luna precedentă, respectiv cu 28 mai mulţi comparativ cu luna ianuarie 2016, se
arată într-o analiză a Direcției Județene de Statistică Brașov.

De asemenea, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat 3.091 decese, mai multe cu 241 faţă
de luna precedenta, respectiv cu 523 decese mai multe comparativ cu luna ianuarie
2016.

Sporul natural a fost negativ în luna ianuarie 2017 (-1.082 persoane), mai mic
comparativ cu luna decemrie cu 214 persoane, respectiv tot mai mic cu 495 persoane
comparativ cu luna ianuarie 2016.

De asemenea, în luna ianuarie 2017 s-au înregistrat 13 decese la copii sub 1 an, cu 8
mai puţine decât în
luna precedenta, respectiv tot mai puţine cu 4 faţă de cele înregistrate în luna ianuarie
2016.

Botoșani și Călărași, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile

România a avut şi în 2018 cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Uniunea
Europeană, cu 6 decese la 1.000 de naşteri vii, aproape dublu faţă de o rată a
mortalităţii infantile de 3,4 decese la 1.000 de naşteri vii în Uniunea Europeană, arată
datele publicate luni de Eurostat, citate de Agerpres.

Alte state membre UE cu o rată a mortalităţii infantile ridicate sunt Bulgaria cu 5,8
decese la 1.000 de naşteri vii şi Malta cu 5,6 decese, la polul opus fiind Estonia cu 1,6
decese şi Slovenia cu 1,7 decese.

Pe parcursul ultimilor 20 ani, rata mortalităţii infantile în UE s-a redus la jumătate, de

la 6,6 decese la 1.000 de naşteri vii în 1998 până la 3,4 decese în anul 2018. România
a înregistrat progrese mai mari, rata mortalităţii infantile scăzând de la 20,5 decese în
1998, până la 6 decese în anul 2018.