TEMA NR 5: NATALITATEA

1. În anul 2013 în România s-a înregistrat cel mai mic număr de născuţi vii din anul
2000 încoace: 182.313. După o scădere accentuată în primii trei ani ai perioadei de
referinţă, natalitatea a înregistrat o uşoară apreciere în anii 2003-2009, influenţată şi
de efectele stimulării căsătoriilor din 2006. Rata totală de fertilitate s-a apreciat
continuu începând cu anul 2002 până a atins un maxim de 1,66 copii la o femeie în
anul 2009, după care a înregistrat o scădere accentuată până în anul 2013, apropiindu-
se de nivelul anilor 2005 2006, când natalitatea a fost cu circa 20% mai mare decât
cea din 2013.
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?
title=Archive:Marriages_and_births_in_Romania/ro

Rata natalității în anul 2016 pe total țară este de 9,1 născuți vii la 1000 loc, în
mediul rural 9,5 născuți vii la 1000 loc, iar în mediul urban 8,9 născuți vii la 1000 loc.
Județul cu cea mai mică rată a natalității în 2016 a fost Vâlcea (6,8 născuți vii
la 1000 loc.), rate mici s-au înregistrat și în Teleorman (7,2 născuți vii ‰ loc.), Brăila
(7,3 născuți vii la ‰ loc.), Caraș-Severin (7,5 născuți vii la ‰ loc.), Olt (7,5 născuți
vii la ‰ loc.). Rata cea mai mare a natalității a fost înregistrată în județul Ilfov (12,4
născuți vii la ‰%o locuitori), rate mari au fost înregistrate și în Suceava (11,4 născuți
vii la ‰ loc.), Iași (10,5 născuți vii la ‰ loc.), Bistrița-Năsăud (10,4 născuți vii la‰
loc.), Sălaj (10,4 născuți vii la ‰ loc.).
https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/SSPR-2017.pdf
Brașov, locul 5 pe țară după rata sporului natural și locul 3 după rata natalității,
https://transilvania365.ro/brasov-locul-5-pe-tara-dupa-rata-sporului-natural-si-locul-3-
dupa-rata-natalitatii/

2. Dimensiunile natalităţii şi mortalităţii determină şi configurează evoluţia sporului

natural al unei populaţii12. În perioada 2005-2018, sporul natural a fost permanent
negativ, însă dimensiunea fenomenului a înregistrat variaţii mari pentru anumite
intervale de timp: după 2005 a urmat o perioadă de diminuare a sporului natural
negativ, până în anul 2008 (-31,3 mii persoane) după care fenomenul a reluat tendinţa
de creştere negativă până în 2011 (-55,2 mii persoane). Sporul natural s-a ameliorat în
perioada 2011-2013, însă în ultimii ani tendinţa este din nou nefavorabilă, valoarea
indicatorului a fost de -73,3 mii persoane, în anul 2018.
https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf
3.
https://insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in
%20Romania_n.pdf

4.

Nivelul fertilităţii în anul 2010 reprezintă aproape 1/3 din nivelul fertilităţii din anul
1960, iar rata totală a fertilităţii s-a redus, în aceeaşi perioadă, de la 2,3 copii la o
femeie la 1,3.
https://insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in
%20Romania_n.pdf
5. Studiul, publicat în Lancet, a urmat tendințele din fiecare țară în perioada 1950-
2017. În 1950, femeile aveau o medie de 4,7 copii în timpul vieții. De atunci, la nivel
global, rata fertilității s-a redus cu jumătate, ajungând la 2,4 copii pe femeie anul
trecut.

Dar aceste statistici maschează o variație enormă între națiuni. Spre exemplu, rata
fertilității în Niger, Africa de Vest, este de 7,1, dar în insula mediteraneeană Cipru
femeile au, în medie, un singur copil.

În majoritatea țărilor europene, rata copiilor este de 1,7.

Rata fertilității totale este numărul mediu de copii pe care o femeie îi naște în timpul
vieții (diferită de rata natalității, care este numărul de copii născuți pe mia de oameni
în fiecare an).

De fiecare dată când rata unei țări scade sub aproximativ 2,1 atunci populația începe
să se micșoreze („baby bust”-ul este semnificativ mai mare în țările cu rate mari de
deces în copilărie).

La începutul studiului, în 1950, nu exista nicio națiune cu rată sub 2,1.

Profesorul Christopher Murray, directorul Institutului „Health Metrics and

Evaluation” din cadrul Universității din Washington, SUA constată că: „Am ajuns în
situația  în care jumătate dintre țările de pe Terra au rate de fertilitate sub nivelul de
înlocuire, deci dacă nu se întâmplă nimic, populația va intra în declin în aceste țări.”

https://bioterramed.ro/rata-fertilitatii-in-scadere/
6.
7. Având în vedere previziunile conform cărora, în condiţiile menţinerii ratelor
fertilităţii extrem de scăzute şi a tendinţelor nesemnificative de redresare a declinului
demografic, România va avea 16,7 milioane locuitori în anul 2050 şi doar circa 11,9
milioane de locuitori în anul 2075, acum, mai mult ca niciodată, se impune o
regândire a strategiilor familiale în scopul prevenirii acestei situaţii. Scăderea
iminentă şi accelerată a fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor următoare
determină, prin urmare, repercusiuni majore asupra stării economice a României, prin
reducerea natalităţii, accelerarea îmbătrânirii populaţiei, diminuarea populaţiei active
şi, implicit, creşterea numărului de persoane nonactive dependente de persoanele
active. Conform statisticilor Eurostat ale Comisiei Europene, în prezent cele mai
ridicate rate ale fertilităţii se înregistrează în Islanda, cu o medie de 2,07 copii per
femeie, Irlanda, 2,01 copii per femeie, Franţa, 1,98 copii per femeie, şi Norvegia, cu o
medie de 1,90 copii per femeie în anul 2007. Dintre ţările occidentale, cele mai
scăzute rate sunt remarcate în Italia, cu o medie de 1,35% copii per femeie, Germania,
cu o medie de 1,37% copii per femeie, Spania, cu o rată de 1,40 copii per femeie în
anul 2007.
https://infertilitate.com/miscelanea/5847-2/