

CAMPANII
Moștenitorii | Europa îmbătrânește. Ce soluții
sunt pentru încurajarea tinerilor să aibă copii

10 octombrie, 2021

Irina Breilean

Tinerii acordă prioritate realizărilor personale,

lucru care înseamnă că formarea unei familii nu
mai este văzută drept o obligație. Acest lucru
afectează rata natalității la nivel european, în timp
ce populația îmbătrânește. Photo: Shutterstock

   …

Rata natalității reprezintă o problemă

pentru majoritatea țărilor europene,
pentru care îmbătrânirea populației este
o provocare constantă. Între timp,
pachetele de beneficii oferite familiilor
sunt tot mai inadecvate având în vedere
costurile traiului, care sunt în creștere. 

Până în 2050, populația planetei ar putea

ajunge până la 9,7 miliarde de oameni, iar
până în 2100 la 11 miliarde, potrivit unei
prognoze realizate de Departamentul de
Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor
Unite.

Însă creșterea prevăzută de ONU va avea loc

în mare parte în afara Europei și a Americii
de Nord, regiuni ale căror populații vor crește
cu o rată mult mai scăzută, de numai 2%.

Rata natalității din Europa rămâne la un nivel

scăzut, potrivit Băncii Mondiale. Acest lucru
reprezintă o problemă pentru reînnoirea
populației. Numărul de persoane care
muncesc și care pot întreține populația
vârstnică se află în scădere, iar emigrația
contribuie și aceasta la declinul populației în
anumite țări.

Fertility Rates Europe

Births/woman 2019*

1.1 2.06

*For Andorra and San Marino the latest available data is 2010,
2012 respectively. No data is available for Monaco.
Map: Irina Breilean • Source: World Bank • Embed • Created with
Datawrapper

Rata natalității în Uniunea Europeană

depășea media de 1,65 în 1989, dar a scăzut
rapid în anii următori. În 2019, cifra a ajuns la
o medie de 1,52 de copii născuți de către o
singură femeie, cu țările din sudul și estul
Europei aflându-se la coada statisticilor.

Potrivit unui studiu realizat de Parlamentul

European, cauzele ratei scăzute a natalității
sunt:

• Schimbarea valorilor personale. Tinerii

acordă prioritate realizărilor personale,

• Sistemele de pensii de stat. Oamenii nu

se mai văd nevoiți să aibă copii pentru a
fi susținuți la bătrânețe,

• Creșterea nivelului de participare a

femeilor în piața muncii,

• Metodele moderne de contracepție

(chiar dacă experții sunt de părere că
aceste metode ajută la plănuirea sarcinii
mai mult decât la oprirea acesteia),

• În Europa Centrală și de Est, lipsa de

siguranță generată de prăbușirea
socialismului.

Un studiu realizat de Institutului Național

pentru Studii Demografice din cadrul
Organizației Economice
Interguvernamentale, arată că printre cele
mai eficiente politici de creștere a natalității
se numără concediul plătit, accesibilizarea
serviciilor de maternitate, transferurile
financiare și furnizarea de beneficii
financiare după naștere.

Toate țările din Uniunea Europeană

implementează, într-un fel sau altul politici
ale natalității, fie acestea alocații, programe
de ajutor al noilor părinți sau furnizarea altor
tipuri de beneficii parentale.

Europa Liberă analizează eficacitatea câtorva

dintre aceste politici.

De la eficiență la insuficiență
Pentru a înțelege mai bine ce (nu) oferă statul
român, spre deosebire de alte țări europene,
am stat de vorbă cu Iasmina care a devenit de
curând mamă.

Iasmina a vorbit despre beneficiile pe care le

oferă statul român și despre condițiile din
spitale care i s-au părut insuficiente, motiv
pentru care a ales să meargă într-un spital
privat pentru nașterea copilului.

Regretă că a născut în România, dar s-a văzut

nevoită să facă acest lucru ca urmare a
pandemiei.

„Eu sper enorm ca înainte să înceapă Eli

grădinița să fim plecați de aici,” a mărturisit
Iasmina. Ar dori să crească copilul în Anglia,
împreună cu soțul ei, unde este de părere că
sunt condiții mai bune pentru familii.

Iasmina a povestit pentru Europa Liberă că regretă

că a născut în România.

Când vine vorba de abordări la nivel

european, majoritatea țărilor implementează
politici familiale într-un fel sau altul. Unele
țări au abordări de succes în timp ce alte țări
suferă de insuficiență când vine vorba de
natalitate.

Potrivit profesorului universitar Vasile

Ghețău, expert în demografie, natalitatea
este sub nivelul optim pentru reînnoirea
populației în toate țările europene.

El a explicat pentru Europa Liberă că

motivele acestei rate scăzute sunt
mortalitatea, emigrația, factorii economici și
rata scăzută a nașterilor. Nivelul înlocuirii
generațiilor în timp este unul dintre
indicatorii cheie care arată cum stă Europa
din punct de vedere al populației.

Danemarca și Franța, spre exemplu, sunt

cazuri de succes când vine vorba de politicile
privind natalitatea.

Franța este pe primul loc, din punct de vedere

al natalității, în Europa, cu o rată de 1.87 iar
Danemarca are o rată a natalității de 1.7 de
copii născuți de către o singură mamă în
2019, peste media europeană.

### VEZI ȘI... ###

Moștenitorii | Între „nu acum”, „e
greu cu doi copii” și „nu vreau copii
deloc”

Motivul succesului francez este, potrivit

profesorului Vasile Ghețău, politica de
favorizare a natalității pe care a început să o
implementeze după al doilea război mondial.
Abordarea franceză a fost gândită pe fondul
pierderilor suferite după primul și al doilea
război mondial și încurajează formarea de
familii cu trei copii.

Abordarea țărilor nordice este una care

acordă prioritate femeilor, prin încurajarea
lor să fie atât mame cât și persoane active
economic, explică profesorul.

Motivul ratei crescute a natalității este faptul

că aceste țări oferă beneficii generoase
familiilor care doresc să aibă mai mult de un
copil. Creșele, alocațiile generoase, concediul
maternal și încurajarea independenței femeii
se numără printre măsurile adoptate de către
guvernul francez și cel danez.

Alocațiile din aceste țări se numără printre

cele mai mari din Europa. În medie, acestea
ajung la 156 de Euro în Danemarca și 132 de
Euro în Franța.

Alocații în Europa
Alocația medie în țările europene
280

260

240

220

200

180

160

140

120

100

80

60

40

20

0
ne ia

o a

M F Ola nia
ea la da
Sl itan a

Au edia

m da

m ia
Su nia
m cia
Li ton a
un C ria

M ria
Ro re ta

Ge It ca
Lu rm alia
Se gru

a
ga ia

ov ia

Fr tria
lg rd

tu ia
Bu No a

rg
Sl vac e

Da Irl ța
Cr rbi

Br nd
Es âni
Po ați
i

o i
te eh

xe an
Unlon
de n

G l

bu
an

ar
ar in n

ne an
a
a

e
ia eto

s
on L

M
ed
ac
M

Surse: European Commission, Council of Europe • Autor: Irina Breilean

Pentru țările unde nu există o alocație fixă a fost folosită media alocațiilor oferite
de stat

În comparație, în România, deși alocațiile au

crescut recent, sumele sunt adesea
insuficiente pentru creșterea unui copil (cu
atât mai puțin doi).

„Mă simt batjocorită,” spune Iasmina. Ea este

de părere că România ar putea să facă mult
mai mult când vine vorba de susținerea noilor
părinți. Ea a explicat că alocația oferită de stat
nu ajunge pentru costuri precum pampers și
lapte praf. Din acest motiv, spune ea, când va
avea al doilea copil, pe care speră să îl adopte,
speră că va putea face acest lucru în altă țară.

Concedii generoase în Europa

Copiii din Danemarca pot fi îngrijiți în cadrul
unei creșe de la vârsta de 26 de luni, iar
creșele sunt plătite în proporție de minim
75% de către stat. Restul de 25% este plătit de
către părinți însă există și excepții pentru
părinții cu venituri mai mici.

Spre exemplu, dacă venitul combinat al

familiei este sub 24.400 de Euro, subvenția de
la stat este de 100%.

Concediul parental este asigurat atât pentru

mame cât și pentru tați. Un minim de 18
săptămâni este asigurat mamelor. Concediul
paternal este prevăzut, de asemenea, prin
beneficiile oferite de către stat. În total ambii
părinți pot obține până la 52 de săptămâni de
concediu.

În Franța, copiii de până la trei ani pot fi

trimiși la creșă. De altfel, modelul francez
încurajează familiile cu trei copii.

În acest sens, alocația se plătește abia după al

doilea copil, un stimulent important pentru
mulți părinți. Aceasta variază între 132 și 472
de Euro, în funcție de numărul de copii.

Concediul maternal este de 16 săptămâni.

Acestea pot fi acordate cu 3-6 săptămâni
înainte de naștere și 10-13 după.

Există, de asemenea, mai multe beneficii

financiare direcționate către părinții noilor
născuți.

O sumă de până la 952.08 Euro se acordă la

nașterea unui copil sau 1.904,17 la adopția
unui copil. Alte beneficii se acordă, de
asemenea, în funcție de statutul de angajare
și venitul familial. Sume mai mari se acordă
pentru familii cu copii care au dizabilități.

Un alt factor care a contribuit la scăderea

ratei natalității în Europa a fost criza
financiară mondială. Ca urmare a crizei
financiare din 2008, rata șomajului s-a aflat
în creștere, iar odată cu aceasta a scăzut și
rata natalității în cele 28 de țări analizate de
Institutul Max Planck pentru Cercetare
Demografică din Germania. Studiul a arătat
că tinerii sunt cei mai puternic afectați de
efectele șomajului.

### VEZI ȘI... ###

Moștenitorii | Politica natalității din
epoca Ceaușescu, un capitol sângeros.
Traumele nu s-au vindecat

Alocații pentru părinți

Alocațiile acordate părinților, spre deosebire
de alocațiile pentru copil, sunt sume de bani
acordate strict părinților pentru ca aceștia să
poată acoperi costurile întreținerii unei
familii.

Pentru a stimula natalitatea Germania a

introdus o serie de beneficii pentru noii
părinții. „Banii pentru părinți” (Elterngeld)
este o alocație care se acordă părinților care
numai ce au avut copii. Sumele alocate
părinților variază între 300 de Euro și 1.800
de Euro pe lună, în funcție de venit.

Spre exemplu, pentru părinții care câștigă

sub 1.000 de Euro lunar, alocația este între
67%-100% din salariu. Pentru cei care câștigă
peste 1.240 de Euro, suma este de numai 65%
din venit.

Programul de alocații este similar celor din

țările nordice, care încurajează părinții să
petreacă cât mai mult timp cu nou născuții.

De la implementarea programului Elterngeld

în 2007, rata natalității a început să crească.
Din 2007 aceasta a crescut de la 1.37 la 1.6 în
2015 dar în 2019 a atins numai 1.54.

Alocațiile copiilor germani pornesc de la 219

Euro pentru primii doi copii, 225 de Euro
pentru al treilea și 250 de Euro de la al
patrulea în sus, printre cele mai generoase
din Europa.

Expertul în demografie, Vasile Ghețău, este

totuși de părere că nu alocațiile și măsurile
strict economice sunt soluția care ar putea
încuraja familiile române, ci implementare de
infrastructură mai accesibilă tinerilor: creșe,
programe școlare, mese calde pentru
copii după școală.

Potrivit lui, guvernul României ar trebui să își

îndrepte atenția către populația tânără și ar
trebui să încerce să înțeleagă ce îi motivează
pe acești tineri să nu aibă copii sau să aibă un
singur copil.

„Guvernanții ar face o mare eroare dacă ar

continua să adopte astfel de măsuri
punctuale, de pildă să mărească alocația de
stat pentru copii pentru că nu vor exista
efecte certe în nici un fel,” explică profesorul.

### VEZI ȘI... ###

Moștenitorii | Cum trebuie să fii dacă
vrei o familie cu mulți copii în
România?

Cazuri unde guvernul „te lasă

mai mult sau mai puțin singur”
Rata natalității pentru anul 2019 a fost de 1.48
în Elveția, cu mult sub rata necesară pentru
reînnoirea populației.

Rata creșterii populației s-a aflat în scădere

din 2011, deși Elveția a implementat mai
multe politici pro natalitate începând cu
2009, prin legea privind alocațiile familiale
care prevede un minim de beneficii pentru
toate cantoanele țării.

Toate cele 26 de cantoane au obligația să

îndeplinească un standard minim când vine
vorba de beneficiile acordate familiilor. Unele
cantoane sunt mai generoase decât altele.

Alocațiile pentru copii se calculează în baza

venitului familiei, vârstei copilului,
numărului de copiii și a nivelului de educație
la care se află copilul.

În medie, alocația ajunge undeva la 185 de

Euro (200 de franci elvețieni) pe copil. Însă
aceste sume pot fi mai mari, de la canton la
canton.

Într-o discuție cu o familie de români stabiliți

în Elveția, am dorit să aflăm mai multe despre
cum îi ajută sistemul elvețian.

Mihai și Bella s-au stabilit în Elveția, unde au

un fiu pe nume Felix. Au povestit despre ce i-
a mulțumit dar și ce li s-a părut că lasă de
dorit când vine vorba de creșterea unui copil
în Elveția.

Concediile scurte de maternitate, de numai 13

săptămâni, li s-au părut printre cele mai
nesatisfăcătoare.

Prețul unei creșe li se pare, de asemenea,

inaccesibil – undeva la 270 de Euro (300 de
franci) pe zi. Așadar, costul unei creșe poate
ajunge până la peste 2.700 de Euro pe lună.
Asta îi obligă pe mulți dintre părinți să aleagă
între înscrierea copilului la creșă, contra-
cost, sau să rămână acasă, renunțând la
carieră.

Mihai și Bella s-au stabilit în Elveția unde și-au

format o familie. Cei doi au vorbit cu Europa Liberă
despre ajutorul pe care îl primesc ca părinți de la
statul elvețian.

Alocația lunară pentru copil în Basel, unde s-

au stabilit cei doi, este de circa 250 de Euro
(275 de franci) pe lună. Costurile traiului se
află însă în creștere, iar statul le oferă puține
alte beneficii familiale.

Mama lui Felix a fost plăcut surprinsă de

sistemul de sănătate și de cum a fost tratată
pe parcursul sarcinii. Condițiile din spitale li
s-au părut, de asemenea, infinit mai bune
decât cele din România, însă acest lucru nu
este suficient pentru a îi motiva să aibă un al
doilea copil, lucru pe care nu îl iau în
considerare, parțial și din considerente
materiale.

Tatăl a explicat că statul „te lasă mai mult sau

mai puțin singur” când vine vorba de
îngrijirea copilului, lucru care ar putea
explica rata scăzută a natalității.

Bella, mama lui Felix, a fost plăcut surprinsă de

condițiile din spitalele elvețiene și, mai ales, de
mâncarea servită noilor mame în secțiile de
maternitate.

Politici insuficiente sau

inexistente
Țările din sudul Europei se confruntă cu o
rată a natalității scăzută. Spania, Portugalia,
Italia, Grecia și țările balcanice au printre cele
mai scăzute rate ale natalității din Europa
pentru anul 2019.

Bulgaria este un caz similar României. Țara se

confruntă cu probleme când vine vorba de
politicile privind natalitatea și de reînnoirea
populației.

În 2019, rata natalității a fost de numai 1.58 de

copii născuți/femeie. Rata de creștere a
populației în 2021 a fost de –0.75%, cu 0.12%
mai mică decât cu zece ani în urmă.

Declinul populației se datorează în cazul

Bulgariei mai multor factori, printre care
numărul scăzut de nașteri și emigrația.

Alocația este printre cele mai mici din

Europa, numai 20 de Euro pe lună, sumă
acordată strict familiilor cu venituri mici (sub
210 Euro lunar, echivalentul a 410 de BGN).
Pentru familiile cu un venit mai mare decât
suma stabilită de guvern, alocația scade cu
80%.

Deși concediul maternal este printre cele mai

generoase din Europa, 58 de săptămâni în
total, rata natalității rămâne scăzută.
Beneficiile oferite familiilor cu nou născuți
par să fie insuficiente pentru a stimula rata
natalității în Bulgaria.

Statul bulgar acordă stimulente prin alocații

acordate la naștere pentru creșterea
copilului. Suma de 128 de Euro (250 BGN) se
acordă pentru primul copil născut, 308 de
Euro(600 BGN)  pentruNewsletter
al doilea copil, 154
 de