www.referat.

ro

` UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

D E M O G R A F I E

Studenti:

Brasov 29 mai 2007

POLITICI PRONATALISTE SI ANTINATALISTE 1. Gasiti 3 tari care au adoptat politici demografice pronataliste. Analizati si comparati politicile demografice. Au avut ele impactul scontat? (Analizati rata natalitatii sau a fertilitatii in ultimii ani pt a observa trendul). Ce anume a facut diferenta intre ratele de natalitate sau fertilitate in tarile respective? Politica demografica pronatalista ( populationista) are ca obiectiv cresterea numarului populatiei prin influenta natalitatii si a morbiditatii, in vederea impiedicarii tendintei de depopulare. Japonia - la nasterea unui copil, familiilor le sunt platite un beneficiu de 2,448.89 $ - alocatia primului si celui de-al doilea copil este de 50$ pe luna si la cel deal treilea se plateste 100 $ ( pana la varsta de 6 ani) - unii angajatii primesc bonusuri pentru ca au copii mici - exista un serviciu de ingrijire al copiilor acasa - recent, guvernul a pornit o campanie de facilitate pentru noinascuti - 46% dintre femei au renuntat la munca in timpul maternitatii; - doar 16% dintre femei benefeciaza de concediu parental pentru copii Germania - femeile au dreptul la 14 saptamani de protectie a muncii - au concediu de maternitate platit - 8 saptamani de concediu postnatal - concediul parental reprezinta 100% din ceea ce femeia castiga net - este platit concediul parental pana la aziua de nastere celui de-al treilea copil - in timpul concediului parental, parintele poate munci 19 ore pe saptamana - 6 luni in 2 ani concediul parental e adresat tatalui ( 2% dintre ei accepta), 96% dintre femei accepta concediu parental restul timpului - pentru fiecare copil sub 12 ani, parintele cu job are la dispozitie 10 zile platite ca sa aiba grijade copilul bolnav pana la 25 zile pe an pentru fiecare copil - daca copilul este neangajat poate avea parte de beneficii pana la varsta de 21 ani si se poate prelungi pana la 27 ani daca este la facultate sau in training. - in 1999 beneficiile erau o alocatie de 115,7$ pentru primul si al doilea nounascut, 138.89$ pentru al treilea nounascut si 162.04$ pentru al patrulea si urmatorii nounascuti.

scutirea de taxe se face pentru fiecare copil din familie, iar muncitorii care castiga prea putin li se mai da un mic supliment la alocatia copiilor lor

Franta - prima maternitate platita a fost introdusa in 1913 - statul oferea femeilor muncitoare o maternitate platita si un concediu de 6 saptamani inainte si 10 saptamani dupa nasterea primului si celui de-al doilea inte si 18 saptamani dupa nasterea celui de-al treilea copil, 34 de saptamani inainte pentru gemeni si 42 saptamani prenatale pentru nasteri multiple. - mama castiga 80% din salariu pana la 16 sdaptamani pentru primul si al doilea copil, 26 de saptamani pentru urmatorii copii si 46 de saptamani pentru nasteri multiple - la finalul concediului de maternitate, oricare parinte cu un job are ca beneficiu un concediu parental pana ce copilul implineste trei ani sau daca are cel putin 2 copii acasa care au nevoie de ingrijire. - In 1999 alocatia se dadea pana la varsta de 18 ani; pentru 2 copii se oferea 93,78$ pentru 3 copii 213,9$, pentru 4 copii 334,02$, pentru 5 copii 454,27$, pentru 6 copii 574,39$ si pentru fiecare copil care e nascut ulterior 120,12$ - Franta ofera cateva posibile beneficii pentru suplimentarea castigurilor la parintii singuri, la adoptie, paritilor care isi reduce activitatea profesionala petru a ingriji copii, pentru educatie speciala, scolarizare si ingrijirea locuintei - familiile cu venit mic nu platesc mult 10%din salariu sau deloc pentru scoli maternale ( unde sunt plasati copii de la 2-3 ani jumate) - Franta ofera de asemenea alocatii pentru ingrijirea copiilor sub 3 ani - la familiile cu multi copii, statul ofera imprumuturi pentru achizitionarea locuintelor - n Frana, premierul Domnique de Villepin a anunat c prinii care i iau un an de concediu fr plat pentru a avea grij de un al treilea copil vor primi 750 de euro pe lun. Msura a intrat n vigoare din iulie 2006.

Rata natalitatii Datele luate din cartea Statele lumii editia: 2001 Franta: 13,3/1000 Germania: 9,2/1000 Japonia 1,4% Rata fertilitatii 2003 Franta: Germania: Japonia: 1,38

2005 12,7/1000 8.6/1000 1,3% 2005 1,9 1,25

CONCLUZIE: In Japonia bunastarea este foarte scazuta. Deoarece ingrijirea populatiei tinerilor si batranilor- revine o responsabilitate de baza a familiilor.Un motiv pentru care rata natalitatii a scazut in Franta este cresterea somajului. Femeile isi impart responsabilitatile intre serviciu si munca de acasa, barbatii implicanduse putin in cresterea copiilor. Astefel se paote explicarata scazuta a fertilitatii in aceasta tara. In Franta o cauza a fertilitatii si nataltatii scazute poate fi considerat somajul ridicat. Alta cauza ar fi implicare in munca a femeilor si preocuparea mai degraba pentru cariera decat pentru viata familiala. Rata natalitii din Germania este acum cea mai redus din Europa, la nivelul de 8,6 la mie. In 2005 n Germania s-au nscut cu 2,8 la sut mai puini copii dect anul precedent doar n anul 2003 s-au nscut i mai puini copii. Anul trecut in Germania au murit mai multi oameni decat s-au nascut, 830.000 de decese, versus 686.000 de nasteri, deci diferenta dintre decese si nasteri este de aproximativ 144.000. Doar 388.000 de casatorii au fost incheiate, deci 1,9 la suta mai putine decat anul trecut. Pe cand in anul 1990 avusesera loc 516.000 de casatorii. 2. Gasiti doua tari care au adoptat politici demografice antinataliste si realizati aceeasi analia. Politica demografica antinatalista (malthusiana) indreptata spre limitarea sau reducerea nasterilor prin controlul populatiei datorita extinderii programului de limitare a nasterii. China incurajeaza casatoria tarzie cu copii mai putini, dar mai sanatosi cauta sa evite defecte genetice sau de nastere care sa epuizeze resursele sociale advoca politica un cuplu, un copil guvernul prevede support puternic pentru planingul familial pentru a creste nivelul desanatate intre femei si copii se da concediu e maternitate la prima nastere, apoi la celelalte nasteri acest concediu este diminuat se ofera alocatii doar la primul copil se ofera concediu medical platit de 14 zile la femeile care avorteaza sau 30 de zile daca supun voluntar sterilizarii abandonarea sau avortarea urmasului care se dovedeste a fi fata Iran aplica program national de limitare a nasterilor prin planificare prin punerea la dispozitia populatiei a mijloacelor necesare: mijloace contraceptive moderne, sterilizarea sau intreruperea cursului normal al sarcinii.

Ministerul Sanatatii al Republicii Islamice din Iran a descoperit ca planificarea familiala este o problema a femeilor, iar barbatii participa putin

CONCLUZIE: In China este o rata a natalitatii mare din cauze istorice. Inainte e 1900 China se baza pe o economie a agriculturii bazata pe munca manuala. Taranii aveau mai multi copii care sa ii ajute la munca. Deoarece populatia a crescut considerabil, iar resursele nu erau destule pentru numarul mare al poppulatiei, s-a simtit nevoia unei politici antinatlaiste. Aceasta politica duce la rezultatele dorite, rata fertilitatii scazand in anul 2005 la 1,7. In Iran numarul copiilor nedoriti a scazut la 16%. 64,5% dintre femei devin mame pentru ca isi doresc acest lucru.

Din tabelul nr 4 se observa ca in mediul rural se folosesc mai des metoda de cotraceptie prin pilule, prezervativul fiind cea mai rara metoda folosita in contraceptie. 3.Analizati politica demografica a Romaniei de crestere a natalitatii si rezultatele adoptarii acesteia. Rata mica a fertilitatii si scaderea populatiei survin dupa o crestere fortata in perioada 1966-1989. Liberalizarea avorturilor si raspindirea contraceptiei sint principalii responsabili pentru scaderea brutala a natalitatiidupa 1989, spune Rodica Nanu, secretar stiintific la Institutul Mama si Copilul Alfred Russescu. n Romnia, n anul 1990 s-au fcut un milion de chiuretaje, iar n 2002 aproape un sfert de milion. Un sondaj realizat de Asociaia Primul Pas arat c numai n Iai se realizeaz 60 de intervenii zilnic! Se estimeaz c ntre anii 1990 - 2005 n Iai au fost efectuate circa 330.000 de avorturi, ceea ce nseamn aproape echivalentul populaiei municipiului Iai. Politica demografica din Romania are un caracter pronatalist. Romania pastreaza in acest domeniu linia francofona, adica furnizeaza: - alocaii de stat pentru copii i ajutoare pentru ngrijirea copilului bolnav ori handicapat Romnia are un sistem universal de acordare a alocaiilor familiale de care beneficiaz toi copiii rezideni. Finanarea sistemului este asigurat n exclusivitate de ctre stat, nici angajaii i nici angajatorii necontribuind cu nimic la sumele destinate acestui tip de protecie social. Sunt eligibili pentru alocaia familial toi copiii sub 16 ani i sub 18 ani dac sunt n continuare elevi sau studeni, pna la mplinirea acestei vrste, i dac sunt handicapai sau invalizi. Beneficiile primite constau ntr-un venit lunar fix pentru fiecare copil, nivelul beneficiilor fiind dublu dac este vorba despre un copil invalid. Alocaiile familiale au fost instituite n Romnia pentru a completa veniturile familiilor cu copii i pentru a nu se deteriora nivelul de trai, avnd o funcie de protecie social i o funcie politico-demografic de stimulare a natalitii, mai ales nainte de

1989. n aceast perioad, datorit diferenierii sczute a salariilor i datorit nivelului la fel de sczut al puterii lor de acoperire a nevoilor de consum, alocaiile familiale au jucat un rol important n combaterea srciei. Obiectivul declarat al acestui sistem era atingerea unei echiti sociale. (Molnar 1999, 205) nainte de 1989 acordarea alocaiilor de stat pentru copii era reglementat prin Decretul nr. 40 din 26 decembrie 1985, prevederi modificate n 1990 prin Decretul-Lege nr. 70. Acest decret-lege este primul pas ctre universalizarea sistemului alocaiilor de stat pentru copii din Romnia, renunnduse la diferenierea cuantumului alocaiei pe criteriul mediului de reziden (rural sau urban) considerat o surs de promovare a inegalitii ntre copii: Alocaia de stat pentru copii se acord lunar, [] indiferent de mediul, urban sau rural, n care acesta domiciliaz. Art. 1: Copiii n vrsta de pn la 18 ani beneficiaz de alocaie acordat de stat. Art. 5: Copiii n vrst de peste 7 ani care nu urmeaz, potrivit regulamentelor colare, nvmntul general obligatoriu nu beneficiaz de alocaie de stat pentru copii. n prezent nivelul alocaiilor familiale a sczut cu 20-30% fa de perioada dinainte de 1989, nivelul alocaiilor fiind ngheat la un cuantum ajuns aproape nesemnificativ n condiiile fluctuaiilor n valoarea monedei naionale i a puterii de cumprare a acesteia. Capacitatea actual a alocaiilor familiale de a contribui la ridicarea veniturilor sau de a combate srcia este una foarte sczuta, aproape inexistent. O alta politica pronatalista in Romania este potrivit Legii nr. 19 / 2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 140 din 1 aprilie 2000, privind sistemul public de pensii ai alte drepturi de asigurari sociale, care a intrat in vigoare de la 1 aprilie 2001, asiguratele au dreptul pe o perioada de 126 de zile calendaristice, la concediu pentru sarcina si lauzie, perioada in care beneficiaza de indemnizatia de maternitate. Prin asigurate se intelege persoanele fizice asigurate in conditiile legii 19 / 2000 si care pot fi cetateni romani, ai altor state sau apatrizi, pe perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari sociale. Alineatul 2 al articolului 118 precizeaza ca femeile beneficiaza de aceleasi drepturi, 126 de zile calendaristice concediu pentru sarcina si lauzie, daca au incetat plata contributiei de asigurari sociale, dar care nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Potrivit articolul 119 din legea 19 / 2000, concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare. Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina incepand cu luna a sasea de sarcina. In cazul in care copilul se naste mort sau moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia. Conform articolului 120 din legea nr. 19 / 2000, cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul ce se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respectiva.

Art. 154. _ Femeile gravide, ncepnd din luna a sasea, si cele care alapteaza, nu vor fi repartizate la munca de noapte. Art. 155. _ (1) Femeile au dreptul la concediu de maternitate platit, care se compune dintr-un concediu prenatal de 52 de zile si un concediu postnatal de 60 de zile. (2) Daca nasterea se produce nainte de expirarea concediului prenatal, concediul postnatal se prelungeste cu numarul zilelor de concediu prenatal neefectuat. Art. 156. _ (1) Unitatile snt obligate sa acorde femeilor n cursul programului de lucru pauze pentru alimentarea si ngrijirea copilului, de o jumatate de ora, la intervale de cel mult 3 ore. La aceste pauze se adauga si timpul necesar deplasarii dus si ntors la locul unde se gaseste copilul. Timpul acordat pentru alaptare, inclusiv deplasarile, nu poate depasi 2 ore zilnic. Pauzele se acorda pna la mplinirea de catre copil a vrstei de 9 luni, putndu-se prelungi pna la 12 luni n cazul copiilor prematuri, distrofici si celor care necesita masuri deosebite de ngrijire, pe baza recomandarilor medicale. (2) La cererea mamei, pauzele pentru alimentarea si ngrijirea copilului vor fi nlocuite cu reducerea programului normal de lucru cu 2 ore zilnic. (3) Pauzele si reducerea programului de lucru acordate n scopul alimentarii si ngrijirii copilului se includ n timpul de munca si nu au consecinte asupra retribuirii sau altor drepturi materiale. Art. 157. _ Femeile care au copii bolnavi mai mici de 3 ani li se vor acorda, cu avizul medicului, concedii platite pentru ngrijirea acestora, care nu se includ n concediul de odihna. Art. 158. _ Femeile care au copii n vrsta de pna la 6 ani, pe care i ngrijesc, pot lucra cu 1/2 norma, daca nu beneficiaza de crese sau camine; timpul ct au fost ncadrate n aceste conditii se considera, la calculul vechimii n munca, timp lucrat cu o norma ntreaga. Este adevarat, femeile trebuie sa lucrez minimum 6 luni sau sa faciaun contract individual de asigurare dar tot pe minimum 6 luni inainte de concediul prenatal sau de nasere. Se mai acorda un ajutor social in caz de deces al unui parinte, de familie numeroasa unde parintii nu au un venit destul de mare. RATA FERTILITATII. Numarul de copii nascuti de o femeie in cursul vietii sale fertile (sau rata fertilitatii totale) este si el in scadere. Daca in conditiile fertilitatii din 1967 o femeie avea, in medie, 3,7 copii, in 2003 cifra a scazut la 1,3. CONCLUZIE: Scaderea rapida a natalitatii a fost determinata, pe langa situatia economica, si de schimbarile profunde din societate si o noua atitudine a tanarului cuplu vizavi de casatorie, familie si de nasterea copilului, in societatea capitalista. De asemenea, de asemenea diferenierea veniturilor n Romnia nu ofer o protecie eficient a copiilor si familiei. Se poate spune ca aceasta politica a dus la scaderea natalitatii, nu la cresterea ei

4.Creati o politica pronatalista pentru Romania. Argumentati. Pentru o politica buna pronatalista in Romania, trebuiesc luate urmatoarele masuri: Msuri economice ( deoarece Romania sta prost la capitolul finantari din partea Guvernului si la capitolul venituri). Astfel trebuie acordat sprijin financiar tinerelor familii ameliorarea condiiilor de via i de munc in genereal dezvoltarea serviciilor sociale pentru familie alocaii mai mari pentru copii (suma primita in present este infima) prelungirea primirii alocatiilor pentru copii care isi prelungesc studiile (acest lucru nu exista la noi) alocaii postnatale prime la natere oferite de firme mprumuturi n condiii avantajoase n raport cu numrul copiilor aflai n ngrijirea respectivei persone imprumuturi pentru locuinte pt tinerii casatoriti ajutoare materiale i financiare acordate familiilor de ctre instituii i organizaii specializate garantarea unor venituri adecvate; atacarea dezavantajelor unor indivizi n sistemul educaional; meninerea solidaritii familiale i proteciei drepturilor copiilor; asigurarea unor condiii de trai decente; garantarea accesului egal la servicii sociale de calitate; investiii n servicii sociale;

Stimularea economisirii. Dac povara sistemului fiscal se va muta dinspre investiii i capital nspre consum, consumul actual va scdea i investiiile vor crete, ceea ce va duce la o producie mai mare n viitor i deci o posibil contrabalansare a scderii populaiei active.

Stimularea educaiei. Prin eliminarea taxelor pe servicii de educaie i prin introducerea n programa nvmntului de stat a unor materii practice n detrimentul materiilor cu contribuii discutabile sau reduse la producie. De asemenea ar fi binevenita incurajarea copiilor la practice scolare si extrascolare prin recompensare pozitiva ( burse mai multe), oferirea unor facilitate precum biblioteci curate, dotate si gratuite, a unor sali dotate cu calculatoare conectate la internet. Stimularea direct a natalitii. Mrirea perioadelor legale pentru concediul de maternitate, plata concediului pre si postnatal, subvenii pentru produsele specifice etc, ajutor social si benefici (gradinita gratuita) petru familii sarace, plata concediului parental, diminuarea orelor de munca pentru mamele cu copii mici.

BIBLIOGRAFIE: 1. Mihu, L. i B. Lauritzen. Modele de politici sociale/Models of Social Policy. Bucureti, 1999 Editura Didactic i Pedagogic, pp. 15-36 2. Ray Hall, Paul White Europes population Towards the next century, Ed. UCL Press, 1995 3. Vladimir Trebici - Populatia Terrei. Demografie mondiala, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991 4. Vladimir Trebnici Mica enciclopedie de demografie 5. http://www.bookrags.com/research/population-policy-in-china-este0001_0003_0/ 6. http://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/pdf/cv2000.1-4.a01.pdf demografice in romania 7. http://www.polito.ubbcluj.ro/europolis/articol%20Nicolescu.htm pronataliste) 8. http://www.unescap.org/esid/psis/population/journal/2004/No1/ShavaziUnintended%20Pregnancies.pdf (politici antinataliste in Iran) 9. www.unfpa.ro (Fondul ONU pentru populatie) politici (politici

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate