1 Majoritatea germanilor nu sunt multumiti de reunificarea tarii dupa

caderea Zidului Berlinului, la 20 de ani dupa schimbarea regimului

politic.
Nemtii au declarat ca situatia personala nu s-a imbunatatit dupa unirea
Germaniei de Vest cu cea de Est. Mai putin de 50% din cele 1000 de
persoane chestionate de institutul de sondaje Forsa pentru cotidianul Berliner
Zeitung s-au aratat multumite de faptul ca Germania s-a reunificat, acestia
sustinand ca sunt dezamagiti de dezvoltarea din ultimii 20 de ani, relateaza
The Local in editia online. In 1989, 71% dintre germani credeau ca nivelul
lor de trai se va imbunatati, insa acum doar 46% dintre cetatenii din zona
fostei Germanii de Est mai pot sustine asta. In Vest, doar 52% cred ca
lucrurile se vor imbunatati si doar 40% cred ca lucrurile merg spre bine.
Un sfert dintre germani au declarat ca traiau mai bine in perioada comunista
si doar 39% cred ca au avut de profitat de pe urma reunificarii Germaniei.
Sursa: Ziare.com din 2 ianuarie 2009

CĂDEREA ZIDULUI DIN BERLIN MARCATĂ ŞI ÎN RM

În 2009, Germania marchează 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Cu ocazia acestui eveniment istoric, Ambasada Republicii Federale
Germania în RM organizează pe parcursul anului acţiuni culturale de
excepţie, ne-a anunţat Julia Krummenauer, şef adjunct al misiunii
diplomatice. Deşi se află de numai un an în RM, Julia Krummenauer are
planuri mari în ceea ce priveşte sprijinirea celor mai talentaţi artişti de
la noi.

„La 20 de ani de la căderea zidului berlinez, vrem să arătăm şi cetăţenilor de

aici că suntem o regiune europeană, în contextul în care şi RM se află pe
calea integrării europene. Europa trebuie să fie o zonă integrată şi acest lucru
trebuie să fie valabil şi pentru RM. În relaţiile noastre există interesul
reciproc, să aflăm mai multe unii despre alţii. Doleanţa mea e să realizăm
proiecte comune, mai ales că există relaţii de durată între RM şi Germania -
de 150 de ani, de când coloniştii germani au venit aici”, a declarat Julia
Krummenauer. Recent, trupa Operei Naţionale a evoluat pe scene din
Germania, iar la 26 iulie, la Teatrul de Vară din Chişinău va avea loc
tradiţionalul concert în aer liber, susţinut de Orchestra Simfonică a
Filarmonicii Naţionale, Ansamblul de acordeonişti „Concertino”, Geta
Burlacu, violonista Alexandra Conunov etc. De asemenea, ambasada va
organiza o expoziţie a pictorilor germani în universităţile din RM, dedicată
evenimentului de acum două decenii.

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 1

„În RM sunt foarte mulţi artişti, care cu trup şi suflet doresc să se dedice artei
şi ambasada şi-a propus să-i susţină. Vom sprijini plecarea acestora la
evenimentele din Germania. În domeniul universitar, acordăm anual circa 40
de burse pentru studiile tinerilor în Germania. Deşi în istoria noastră au
existat şi momente mai dureroase, le depăşim şi încurajăm cooperarea
pozitivă”, a spus diplomatul. Pentru a crea o Europă unită, e nevoie nu doar
de voinţă politică, dar şi de relaţii personale de durată. De aceea, obiectivul
strategic al Juliei Krummenauer e să faciliteze aceste contacte între oameni.
Visul ei este ca cetăţenii din RM să nu-şi mai părăsească ţara. Europenii să
vină în RM, o ţară ce va prezenta interes!

Sursa-Ziarul TIMPUL, editia de joi 11 iunie, 2009

Este un fapt mai puţin cunoscut că 9 mai - Ziua Victoriei în URSS a primit un
statut de sărbătoare oficială doar peste 15 ani după căderea Berlinului. Pentru
prima dată în 1965 a fost emisă o medalie comemorativă, a început
construcţia complexelor memoriale, s-au scris la comandă multiple romane şi
s-au turnat filme menite să creeze o imagine „corectă” şi să pună accentele
legitimării regimului şi „rolului diriguitor şi îndrumător al partidului” fără de
care „victoria era să fie imposibilă”. Către finele anilor ’60 „Marele Război
pentru Apărarea Patriei” reuşise să ia locul mitului fundamental al ideologiei
sovietice, cel al „Marii Revoluţii din Octombrie”, transformându-se într-un
spectacol de propagandă pe cât de triumfalist, pe atât de categoric, dispus să
elimine orice alte memorii în afara celei oficiale.
Sursa: Joi, 07 mai 2009, Jurnal de Chisinau

Doua trupe rock vor cinta la Chisinau cu prilejul a 20 de ani de la

caderea zidului Berlinului

Ambasada Germaniei organizează luni, 5 octombrie, în Piaţa Marii Adunări

Naţionale din Chişinău, începând cu ora 19.00, un concert cu prilejul marcării
a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului şi 19 ani de la reunificarea
oficială a Germaniei. În scenă vor urca formaţii rock din Moldova şi
Germania.

„După 20 de ani de la căderea Zidului dorim să sărbătorim din nou, în aer

liber, în inima oraşului, reunificarea Germaniei, înfăptuită de democraţie şi
pace, să sărbătorim unificarea Europei, relaţiile dintre Republica Federală
Germania şi Republica Moldova în cadrul unei petreceri de muzică rock”, a
declarat joi, 1 octombrie, într-o conferinţă de presă Julia Krummenauer, şef-
adjunct al misiunii diplomatice.

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 2

Zidul Berlinului a fost ridicat în 1961, separând Germania în două părţi – de
est şi vest. A căzut la 9 noiembrie 1989, fiind primul pas către reunificarea
Germaniei, care a fost încheiată în oficial pe 3 octombrie 1990. Anul 2009
este unul important pentru Germania şi prin faptul că se împlinesc 6 decenii
de la adoptarea Constituţiei Republicii Federale Germane, a spus Julia
Krummenauer.

La Chişinău vor cânta „Zdob şi Zdub” şi trupa germană „Sportfreunde

Stiller”.

„Este o idee foarte bună de a serba aici la noi în Moldova acest eveniment şi
de a reuni într-un concert aceste două trupe”, a spus la conferinţă solistul
zdubilor, Roman Iagupov. „Zdob şi Zdub” a pregătit şi o surpriză – o piesă în
limba germană.

În afară de concert, Ambasada Germaniei prezintă vineri, 2 octombrie, în

cooperare cu Universitatea Liberă Internaţională (ULIM) din Chişinău,
expoziţia „De la revoluţia paşnică - spre Unitatea germană”, care reconstituie
în imagini şi cuvinte evenimentele istorice de acum 20 de ani.

În Germania sunt cca 12 mii de moldoveni, organizaţi în diferite activităţi

culturale şi serbează aceste eveniment având zi liberă.(IPN) Jurnal de
Chisinau

Primarul de Mannheim isi doreste o colaborare mai strinsa cu autoritatile din

Chisinau
Peter Kurz, primarul general al or. Mannheim, Germania, şi-a arătat
disponibilitatea de a iniţia mai multe proiecte cu oraşul Chişinău. Oficialul a
sosit în Moldova pentru a participa la evenimentele consacrate aniversării a
20-a de la căderea Zidului Berlinului, dar şi marcării a 20 de ani de la
semnarea actului de înfrăţire dintre Chişinău şi Mannheim şi iniţierea unei
colaborări mai strânse între cele două oraşe.

Cu această ocazie, primarul Peter Kurz a participat în dimineaţa zilei de luni,

5 octombrie, la şedinţa operativă a Primăriei Chişinău. Primarul german a
declarat că după discuţiile cu primarul Dorin Chirtoacă şi-a făcut concluzia
că administraţia publică de la Chişinău nu are autonomie pentru a realiza
proiectele necesare oraşului. Totodată, problemă mare atât pentru Chişinău,
cât şi pentru R. Moldova este infrastructura publică, care trebuie să ofere
cetăţenilor servicii de calitate. În al treilea rând, este necesară implicarea în
viaţa capitalei a societăţii civile.

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 3

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, spune că a urmărit atent prezentarea
oraşului Mannheim, pe care a făcut-o edilul german. Acolo există uzină de
tractoare, uzină de televizoare, fabrică de carton, uzină de asamblare a
troleibuzelor etc. În acest fel se face vizibil contrastul între oraşe europene şi
capitala R. Moldova, a spus Chirtoacă.

Potrivit primarului de Chişinău, “Zidul Berlinez”, care despărţea Germania

până acum 20 de ani poate fi comparat cu râul Nistru, care desparte R.
Moldova în două părţi. Ţara va fi reunită când partea dreptă a Nistrului va
ajunge la o situaţie care o avea Germania Federală. Anume atunci populaţia
din stânga Nistrului va dori căderea „zidului”.

Pe parcursul acestei zile, primarul oraşului german urmează să facă vizite la

liceul “Mihail Kogălniceanu”, Institutul Oncologic, SA “Apă-Canal”, Staţia
de Epurare ş.a.(IPN) Jurnal de chisinau

Sincere multumiri din partea Ambasadei Germane

Pe 5 octombrie 2009, cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de la căderea Zidului
Berlinului, am avut parte cu toţii de un concert extraordinar!

Ambasada mulţumeşte tuturor sponsorilor şi participanţilor, autorităţilor

municipiului Chişinău pentru susţinere, precum şi formaţiilor „Sportfreunde
Stiller” şi „Zdob şi Zdub” pentru muzica minunată.
În mod special le mulţumim tuturor oaspeţilor care au sărbătorit împreună cu
noi!

A urmat caderea Zidului Berlinului

Rolul Poloniei a fost decisiv în căderea Zidului. Domnul Onyszkiewicz ne-a
explicat: „Când Polonia a respins comunismul, era evident că va apărea
problema Republicii Democrate Germane şi că Zidul Berlinului va cădea. În
noiembrie 1989 am vorbit despre acest lucru cu Helmut Kohl, cancelarul
german, în timpul vizitei acestuia în Polonia. Kohl nu a crezut, dar în ziua
următoare a trebuit să plece înapoi în Germania pentru că Zidul tocmai
căzuse“.
/www.europarl.europa.eu/news/public/story_page

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 4

Prăbuşirea comunismului în Ungaria a avut un curs asemănător, printr-o
tranziţie la democraţie negociată cu activiştii reformatori. Ungaria a
contribuit la diminuarea influenţei blocului comunist prin deschiderea
graniţei sale cu Austria, permiţând câtorva mii de persoane din Germania de
Est să evadeze în vest.

În luna octombrie a anului 1989, Republica Democratică Germană îşi serba

cea de-a 40-a aniversare, iar câteva săptămâni după aceasta, în data de 9
noiembrie, cădea Zidul Berlinului. Dincolo de faptul că a însemnat unificarea
Germaniei, aceste eveniment este privit de foarte multă lume ca un sfârşit
simbolic al comunismului în Europa.

Preşedintele bulgar Todor Jivkov a fost înlăturat de la conducere a doua zi

după căderea zidului şi chiar dacă locul acestuia era luat de un veteran al
mişcării comuniste, evenimentul a încurajat mişcarea pro-democratică din
această ţară.

www.euranet.eu/rum

Moldova dinre ziduri

Cu douăzeci de ani în urmă, cădea Zidul Berlinului, eveniment epocal,

consemnat la sfârşitul săptămânii trecute şi la Chişinău, graţie Ambasadei
Germaniei în R. Moldova. Căderea Zidului berlinez, în esenţă, cel mai mare
miracol politic al secolului douăzeci, punea începutul sfârşitului dominaţiei
sovietice în Europa postbelică. Doamne, ce repede mai trece timpul pentru
alţii şi ce greu mai trece pentru noi.

Căderea Zidului Berlinului nu ne-a învăţat nimic. Şi după 18 ani de

independenţă, cu 3 şefi de stat la activ, 5 parlamente şi 10 guverne, noi
rămânem, constant, prinşi şi surprinşi de aceleaşi probleme de ordin identitar,
cu două state româneşti, două Moldove, două limbi, două istorii, două
popoare, două biserici, chiar dacă nimeni, până şi cei mai absurzi adversari ai
românismului clasic, nu neagă că la origini suntem aceiaşi. Nici în politica
externă nu am făcut mare ispravă. Pendulăm, ani la rând, mai mult sau mai
puţin camuflat, dar totdeauna prost calculat, între Est şi Vest, CSI şi UE,
bine şi rău, ieri şi mâine, între şansa de a fi sau a nu fi. Guvernări ipocrite
succedate la domnie, ani în şir, matematic şi arbitrar, de alte guvernări
ipocrite. Şi o lume care le-a răbdat pe toate cu aceeaşi îndurare cu care şi-a
răbdat Iisus Hristos răstignirea. Asta-i tot ce avem după 18 ani de
independenţă.

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 5

Soarta Germaniei s-a decis în mai puţin de două săptămâni, noi în nici 18 ani
nu ne-o putem decide. Unii mai acuză şi azi Bucureştiul pentru evoluţiile care
au urmat anului 1991, reproşându-i recunoaşterea independenţei R. Moldova
în schimbul condiţiei de reunificare a României după modelul german, alţii
acuză Rusia că este excesiv de arogantă şi rămâne pro-imperială în relaţiile
cu R. Moldova, refuzând să-i respecte condiţiile de suveranitate. Cea mai
mare parte, însă, înclină să creadă că vina pentru cele întâmplate revine
fostelor guvernări de la Chişinău, acuzate de lipsă de interes naţional, şi îşi
leagă, în acest sens, speranţele de AIE.

Ziarul de Garda October 8, 2009

ПАТРИОТИЧЕСКИЙ ЭКСГИБИЦИОНИЗМ И РУМЫНСКАЯ

УГРОЗА (EXHIBIŢIONISM PATRIOTIC ŞI AMENINTAREA ROMANA)

La 20 de ani de la unificarea Germaniei se zvonea ,in timpul campaniei

electorale (din partea PCRM) precum ca Romania ar vrea sa preia exemplul
Germaniei si sa faca o unificare dintre Republica Moldova si Romania.
Exemplul Germaniei este acceptabil si de success, dar nu se aplica si in cazul
Romaniei. Acestea par niste declaratii absurde.
“Unificarea Germaniei a fost infaptuita în numai un an! Regimul lui
Honecker a căzut la18 octombrie , 1989, şi deja la 3 octombrie 1990, în urma
semnării mai multor acorduri de natura internaţionala, se celebra aderarea
Germanskoy Republica Democratică (RDG) la Republica Federală
Germania (RFG). Două luni mai târziu, pe decembrie 2, 1990, alegerile au
avut loc în Bundestag- a Germaniei reunite.
Dacă încercaţi să comparati Republica Moldova cu RDG, înţelegem că acest
lucru este imposibil. Doar ca este de neimaginat că autorităţile moldoveneşti
au aceeaşi atitudine de unificare, şi că autorităţile din fosta RDG. Dimpotrivă,
după proclamarea independenţei Republicii Moldova, autorităţile au luat
măsuri pentru a ca unificarea cu Romania sa nu sa se manifeste în sine. În
plus, echivalentul simbolismului asociat cu căderea Zidului Berlinului, a fost
în cazul Republicii Moldova, Organizaţia poate 6, 1990 podul de flori peste
raul Prut - prima deschidere a frontierelor dintre România şi Moldova.
Numai ca în cazul Germaniei, căderea Zidului Berlinului a fost punctul de
plecare pentru punerea în aplicare a unificarii germane, precum şi în cazul
Republicii Moldova - după podul de flori a fost declarat independenţa
Găgăuziei şi Transnistriei, urmate de conflicte tragic ce au avut loc.
Ziarul democratia, www.democratia.press.ong.md

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 6

EUROPA DE VEST NU CUNOAŞTE CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN EUROPA
DE EST
În noiembrie 2009 se împlinesc exact 20 de ani de la căderea Zidului
Berlinului, zid care nu doar a împărţit Germania în două părţi, ci a
divizat întreaga Europă - în una capitalistă şi alta socialistă. Despre
problemele cu care se confruntă astăzi Europa şi despre soluţiile ce ar
putea fi găsite pentru depăşirea crizelor s-a discutat săptămâna trecută
la Varşovia, la al şaselea Forum internaţional al jurnaliştilor, organizat
de Iniţiativa Central Europeană (ICE) şi Ministerul polon de Externe.

„Douăzeci de ani a unei noi ere europene” a fost tema Forumului care, pentru
a patra oară, se desfăşoară în Polonia şi care a întrunit jurnalişti din ţările
Europei Centrale şi de Sud-Est, istorici, membri ai Parlamentului European şi
ai Comisiei Europene. Scopul Forumului a fost de a găsi răspuns la
multiplele întrebări ce apar în legătură cu viitorul şi eficienţa Europei şi,
respectiv UE. După cum a declarat, în cuvântul său inaugural, Jan
Borkowski, Secretar de stat în MAE al Poloniei, „astăzi două subiecte
importante sunt pe agenda discuţiilor europenilor - securitatea energetică şi
criza economică. În pofida acestora, nu ne putem izola în numele unor
interese de scurtă durată, iar ţările Europei de Est trebuie în continuare să
simtă şi să beneficieze de atenţia UE, în cadrul Parteneriatului Estic”.
Menţionez că unul dintre subiectele pe larg dezbătute a fost R. Moldova şi
viitorul ei european.

Concluzia la care au ajuns participanţii Forumului a fost că, nici după 20 de

ani de la căderea Zidului berlinez, Europa occidentală nu cunoaşte aproape
nimic despre centrul şi estul ei, evitând această parte a continentului. Teza
transpare în pofida cuvintelor de încurajare ce vin de la instituţiile europene
şi de la oficialii europeni. Să sperăm însă că acest pesimism este doar un alt
fel de a vedea lumea, definit de reprezentantul unei fundaţii polono-germane:
„jurnaliştilor le place să fie pesimişti şi preferă mai mult istoriile triste”. Şi că
viitorul va fi mult mai îmbucurător.?

SURSA: JOI, 1 OCTOMBRIE 2009 TIMPUL

23 AUGUST, ZIUA DE COMEMORARE A VICTIMELOR

REGIMURILOR TOTALITARE

Parlamentul European a propus 23 august ca zi de comemorare a

victimelor regimurilor totalitariste, într-o rezoluţie adoptată joi cu o
Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 7
amplă majoritate, informează un comunicat al instituţiei. Rezoluţia, care
a fost iniţiativa a trei europarlamentari din Cehia, Estonia şi Ungaria,
este prima recunoaştere formală şi completă a răului comunist de către
Parlamentul European, adăuga comunicatul.

„2009 este un an foarte simbolic, pentru că sărbătorim atât 60 de ani de la

înfiinţarea NATO şi începuturile Războiului Rece, cât şi 20 de ani de la
căderea Zidului Berlinului, care i-a pus capăt”, a declarat preşedintele
grupului PPE-DE, Joseph Daul. „De aceea am propus lansarea unei zile
europene de comemorare, care să ajute Europa să se împace cu moştenirea sa
totalitaristă, atât nazistă, cât şi comunistă. (...) Dacă nu ne înţelegem trecutul,
riscăm să îl repetam pe viitor”, a spus Daul.

SURSA JOI, 2 APRILIE 2009 TIMPUL

TRAIAN BĂSESCU, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI: „VIITORUL NU

POATE FI DECÂT AL VOSTRU!”

Dragi tineri care vă puneţi speranţa în România, care vă puneţi speranţa în

instituţiile europene, viitorul nu poate fi decât al vostru! Aveţi încredere în
forţele libertăţii! Totalitarismul comunist reprezintă trecutul şi îşi are locul
numai în manuale şi în cărţile despre crimele sale. R. Moldova nu mai poate
fi izolată. La 20 de ani de la căderea zidului Berlinului nimeni nu mai are
dreptul să ridice un zid între ţările noastre.
VINERI, 17 APRILIE 2009 TIMPUL

Azi în PMAN: Zdob şi Zdub şi nemţii

În perioada 4 — 5 octombrie a.c., la Chişinău se află într-o vizită oficială

primarul oraşului Mannheim, Germania, Peter Kurz. Scopul vizitei
primarului de Mannheim este participarea la evenimentele consacrate
aniversării a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, dar şi a celor 20 de
ani de la semnarea actului de înfrăţire dintre Chişinău şi Mannheim şi
iniţierea unei colaborări mai strânse între cele două oraşe. Cu această ocazie,
primarul Peter Kurz a participat în dimineaţa zilei la şedinţa operativă a
Primăriei Chişinău, convocată de primarul Dorin Chirtoacă. „Azi sărbătorim
Libertatea şi doar în libertate le putem construi pe toate», a remarcat primarul
de Chişinău, referindu-se la aniversarea celor 20 de ani de la căderea Zidului
Berlinului. Dorin Chirtoacă a comparat în acest sens „Zidul Berlinului», care
a despărţit mai mulţi ani Germania cu râul Nistru, care continuă să despartă
Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 8
cetăţenii R. Moldova de pe cele două maluri ale râului. În altă ordine de idei,
şeful administraţiei municipiului Chişinău a accentuat importanţa stabilirii şi
dezvoltării unor relaţii de colaborare între cele două oraşe.

La rândul său, primarul general de Mannheim, Peter Kurz, după ce a

prezentat oraşul său, a menţionat că autorităţile celor două urbe trebuie să
găsească puncte comune de pornire pentru dezvoltarea unor relaţii eficiente
de colaborare, exprimând deschiderea de a acorda sprijin oraşului Chişinău în
drumul său de dezvoltare social-economică.

De asemenea, în cadrul şedinţei, Luitgard Schmitt, preşedinta organizaţiei

„Hilfe Moldawien», a făcut o trecere în revistă a acţiunilor de colaborare cu
autorităţile Chişinăului. Organizaţia filantropică pe care o reprezintă doamna
Schmitt de 20 de ani acordă, în special, ajutor copiilor bolnavi de cancer. În
aceşti ani dânsa a vizitat ţara noastră de 58 de ori şi a însoţit 37 de camioane,
cu ajutor umanitar şi utilaj medical pentru Institutul Oncologic. Prin
intermediul organizaţiei „Hilfe Moldawien» au fost implementate, în total, 28
de proiecte în Republica Moldova.

Programul vizitei primarului de Mannheim la Chişinău cuprinde, de

asemenea, vizite la Liceul Teoretic româno-german „M. Kogâlniceanu»,
instituţie înfrăţită cu Gimnaziul „Geschwister Scholl» din Mannheim, la
Institutul Oncologic, la Întreprinderea „Apă-Canal Chişinău» şi Staţia de
epurare a apelor reziduale din capitală, precum şi participarea la concertul
oferit de trupa germană „Sportfreunde Stiller» şi Formaţia „Zdop şi Zdup», în
Piaţa Marii Adunări Naţionale.

October 5, 2009 Ziarul de Garda

Voronin: Pe Gorbaciov întrebaţi-l

Autorităţile germane invită toţi preşedinţii statelor UE, dar şi pe Vladimir

Putin, şi alţi lideri din Est, pentru a celebra 20 de ani de la căderea Zidului
Berlinului. Liderii politici de la Chişinău privesc diferit acest eveniment.
Vladimir Voronin consideră că Marea Britanie regretă acest eveniment, iar
Vasile Tarlev spune că chiar a pus umărul la căderea «zidului berlinez» din
Modova.
Căderea Comuniştilor seamănă cu căderea unui zid dintre Moldova şi
Europa?
Vasile Tarlev, UCM

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 9

În primul rând, doresc să felicit toţi cetăţenii Germaniei pentru acest
eveniment important. Consider că acesta este un exemplu foarte bun pentru
noi. Geografic suntem în Europa şi este evident că trebuie să facem parte
dintr-o Europă unită. Calea spre integrarea europeană a Moldovei este
binevenită şi salutată şi mă bucur că am pus şi eu umărul la aceasta. Plecarea
Partidului Comuniştilor de la putere, şi anume a acelei echipe oligarhic-
distructive, trebuie să fie un impuls pentru integrarea Moldovei în UE.

September 19, 2009 Ziarul de garda

Чем ответим Мангейму?

Господин Курц прибыл в Кишинев с двухдневным визитом. Поездка
приурочена к двадцатилетию связей между городами и – по совпадению
– двадцатилетию падения Берлинской стены. Видимо, чтоб произвести
на немецкого гостя поистине неизгладимое впечатление, Дорин
Киртоакэ пригласил его на оперативное заседание муниципальных
служб. Планерка началась с видеопрезентации – участники делегации
из Мангейма подготовили своеобразное представление родного города

Пятница, Октябрь, 9. 2009 Кишинёвские новости

Ce va raspunde Manhheim?

Dl Kurtz a venit la Chişinău intr-o vizită de 2 zile. Excursia este datorata

aniversarii de 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului Se pare că pentru a
lasa un vizitatorului german cu adevărat o impresie de neuitat, Dorin
Chirtoacă l-a invitat la o întâlnire rapidă cu serviciilor municipale.
……..Critica….

În premieră, la Chişinău se va desfăşura „Târgul de Burse-2009”, destinat

tinerilor din R. Moldova care vor să-şi continue studiile peste hotarele ţării.
Târgul va avea loc miercuri, 7 octombrie, între orele 15.00-18.00 în incinta
Bibliotecii Municipale „B. P. Haşdeu”, transmite Info-Prim Neo.

„Târgul de Burse-2009” este organizat de către Centrul de Informaţii

Universitare în colaborare cu Serviciul German de Schimb Academic DAAD
şi Alianţa Franceză din Moldova. Info-prim neo

Но речь, конечно, идет не только о долге памяти. К сожалению, хотя и

в новых условиях, которые, казалось бы, дают все основания забыть о

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 1

самой возможности новой войны в Европе, события говорят о наличии
системной проблемы с евробезопасностью. Главный дефект –
отсутствие открытой системы коллективной безопасности, которая
распространялась бы на весь Евроатлантический регион. Даже сейчас,
20 лет спустя после падения Берлинской стены, не преодолены
блоковые, по своей сути, конфронтационные подходы к обеспечению
безопасности.
Ziarul pridnestrovie, 5 septembrie 2009
(Din păcate, cu toate că noile condiţii, care ar părea să dea un motiv bun
pentru a uita despre posibilitatea unui alt război în Europa, evenimente
indică prezenţa unor probleme sistemice legate de securitate europeană.
Defect principal - lipsa unui sistem deschis de securitate colectivă care s-ar
aplica întreagii-regiuni a Atlanticului. Chiar si acum, nu 20 de ani după
căderea Zidului Berlinului, abordări confruntare la securitate.)

Burse de Merit/2009/Centrul de Informaţii Universitare/www.eac.md 1