Calitatea vietii in Comuna Siriu

CUPRINS
1. Istoricul localitatii 2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice 3. Echipare edilitara 4. Functiile economice ale comunei 5. Populatia comunei 6. Invatamant 7. Obiective turistice 8. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agreement 9. Turism rural 10. Perspective de dezvoltare

1. Istoricul localitatii La inceputul secolului al XIV-lea, Siriu este citat in documentele de cancelarie. Unul din primele documente ale vremii consemneaza ca San Patru si Lupu aveau carte de la Radu Voevod (15351545) ca sa stapaneasca la Basca si la Varful Zmeuritului si la Lupoaiapana la obarsia Stipuic si de acolo in sus pana la plaiul Siriului . Acest hrisov, scris in divanul domnesc de catre Nan s-a aflat multa vreme in pastrarea localnicilor. Unul dintre ei marturisea : Acest izvod l-am scis asemenea dupa copia cea scisa da raposatul frate-meu Popa Floarea, dascal slovenesc care copie o adevereaza ca este talmacita dupa cartea domneasca cea sloveneasca. Eu Constandin, dascal slovenesc, 1773. Din documente reiese ca asezarile din aceasta zona sunt mult mai vechi decat actele care intaresc unele posesiuni. Denumirea de Casoca, dupa cum afirma invatatorul pensionar Alexandru Dumitrescu, ofiter in rezerva, participant active la cele doua conflagratii mondiale ale secolului nostru, se pastreaza din mosi stramosi. Documentar Casoca este pomenita intr-un hrisov de la 11 decembrie 1534, dat de Vlad Vintila , care intarea ocina mai multor localnici in urma unei judecati ; Io Vlad Voevod dat-am domnia mea aceasta forma domniei mele lui Slivila si Stanciu si lui Nan ca sa le fie lor mosie la Sibicii pentru ca iaste a , lor batrana si muntele ce se cheama Tega si Caseuca . Acest document, scris in targul Buzaului a fost talmacit in romaneste de dascalul Vasile in iulie 1740. in sprijinul afirmatiei ca satul de azi Casoca este unul si acelasi cu Casauca, pomenit documentar in 1534 amintim si alte denumiri de sate: Biseasca, Biseuca azi Bisoca, Sapeuca azi Sapoca etc. Vechea asezarea a Siriului era renumita pentru calitatea pasunilor, cresterea oilor si fabricarea cascavalului ocupatie seculara care a atras atentia domnitorilor si a unor feudali din vestita familie a Candestilor. Printr-un hrisov din 1525 Episcopia Buzaului obtinea de la Radu de la Afumati sa aiba Casarii in muntii Buzaului, burdufe 6 si 16 cascavaluri. Cresterea oilor si prelucrarea laptelui, indeletniciri de baza ale mosnenilor din aceasta parte s-a dezvoltat treptat. Ca asezare omeneasca comuna Siriu a existat probabil de pe la anii 1850-1860, daca nu chiar mai inainte. Ea a fost infiintata de cateva familii de tarlasi, adica locuitori din alte comune: Nehoiasi, 2

Paltineni, Mlajet etc., care aveau aici tarle de vite, regiunea fiind muntoasa si prielnica cresterii vitelor, pe care insa trebuiau sa le pazeasca de primejdia fiarelor salbatice. Aceasta permanenta grija de animale i-a statornicit de la o vreme pe tarlasi, care s-au asezat definitive pe aceste meleaguri inmultindu-se si creind satele ce alcatuiesc astazi cadru administrative-teritorial al acestei localitati. Localitatea cu intindere istorica de 4 veacuri de trecut, presarate cu chipuri si fapte voevodale sunt ramasitele d-nei Nega de la Jetiusi Inselata, ori cele ale luptelor aprige purtate de Mihai Viteazu cu ungurii pe Valea Hartagului, ea s-a nascut din framantarea si durerea poporului roman si se dezvolta hranindu-se din pilda marilor eroi ai neamului. De la Mihai Viteazu si pana la I si II razboi mondial, mii de vieti omenesti si-au interrupt firul pe crestele acestor munti ramanand doar oasele ce stau si astazi cu cinste in Cimitirul Eroilor, ca marturie vie a acestui clocotit trecut. Istoria noua a acestei localitati este atestata documentar dupa 1944. Analizand cele spuse mai sus deprindem ca satele de pe valea Buzaului s-au format prin roire si initial au aparut ca sate de mosneni. Pentru inceput casele au fost risipite in grupuri mici pe toata valea Buzaului in functie de pozitia proprioetatilor mosnesti sau in functie de rudenie. Grupurilor mici cu timpul li s-au adaugat noi si noi case dand nastere la mai multe catune. In cateva cazuri catunul era format din membrii aceleiasi familii, ca de exemplu Catunul Leiestilor, Cristieni, Fercani, format in majoritate din locuitori ce poarta numele de Leau, Cristian, Fercu. O data cu construirea barajului Siriu, casele care erau in raza constructiei au fost evacuate si reinfiintate majoritatea in centrul comunei unde acum sunt cele mai impunatoare case si formeaza satul ce poarta numele Intre Garle.

2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice 2.1 Elementele cadrului natural Comuna Siriu este situate in nord-vestul judetului Buzau, se invecineaza la nord cu judetul Covasna, la sud cu orasul Nehoui, la est cu comuna Gura Teghii si la vest cu comuna Chiojdu. Comuna si satele componente se dezvolta pe ambele maluri ale raului Buzau, a paraului Casoca si Bontu Mare. Accesul principal se face pe drumul national DN 10 Buzau-Brasov. Geomorfologia zonei este in edificiul Carpatilor Meridionali, grupa Carpatilor de Curbura, cotele maxime fiind de pana la 1400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele

de eroziune. Formele strcturale sunt prezente prin culmi iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii apelor curgatoare ( Buzaul cu afluentii lui). Regiunea Siriului se caracterizeaza prin conditii climaterice specifice, generate de influenta circulatiei atmosferice in intercatiune cu conditiile geografice. De aceea zona se poate caracteriza , in termini specifici, prin adapost-baric- adapost local. Hidrogeologia comunei este controlata de apele de suprafata colectate de raul Buzau. Acesta si afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile structurale. Nivel freatic in comuna nu exista. Clima. Regiunea studiata se caracterizeaza prin conditii climatice specifice generate de influenta circulatiei atmosferice. Predomina circulatia N-NV adapost local oferit de culmile inconjuratoare, depresiunea Buzaului, procese accentuate de insorire pe versantii cu expunere sudica, circulatia locala sub forma de fohn sau sub forma de brize. Temperature medie anuala este de 9C in zona depresionara si 6 C in zona montana. Temperature medie a lunii ianuarie este de -2 C in zona inaltimii de 700 m si sub -3 C in zona versantilor. Precipitatiile anuale sunt 700-800 mm. Vanturile locale se formeaza pe fondul circulatiei generale a maselor de aer, cel mai important fiind fohnul. Efectul lui caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe versantii inalti adapostiti de valea Siriului si Nehoiasului. 2.2 Resursele solului si subsolului Intinsele paduri de fag si pinacee ofera un potential marit pentru dezvoltarea turismului si reprezinta in acelasi timp resurse importante pentru exploatarea din zona a masei lemnoase. De asemenea terenuri cu fanete si pasuni naturale sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea cresterii animalelor in zona. In zona barajului si a lacului de acumulare se poate amenaja o zona de agreement si turism. De asemenea nu sunt puse in valoare vechile bai Siriu cu ape termale. 2.3 Modul de folosinta al terenurilor Suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei este de 22.243,47 ha din care: suprafata agricola - teren arabil - pasuni - fanete 2533,14 ha 37,15 ha 1415,22 ha 1018,82 ha

- livezi suprafata neagricola - paduri - ape - drumuri - curti constructii - neproductiv

61,95 ha 19710,33 ha 18620,08 ha 601,88 ha 144,38 ha 310,34 ha 33,65 ha

Teritoriul este strabatut de DN 10, Buzau-Siriu-Brasov, cu traseu deosebit de pitores. In satele comunei accesul este numai rutier fara sa beneficieze de existenta cai ferate. 2.4 Activitati agricole Existenta fanetelor si pasunilor pe mari suprafete a permis dezvoltarea in zona a cresterii animalelor de lapte si carne. De asemenea pomicultura s-a putut dezvolta in livezile din proprietatile individuale. 2.5 Circulatia rutiera Teritoriul administrativ al comunei Siriu este strabatut de drumul national DN 10 pe o lungime de 21,15 km. In afara acestui drum principal comuna mai detine DC 64, Lunca Jaristei Casoca in lungime de 2,0 km, pietruit si drumuri satesti 47. Principalele disfunctionalitati privind circulatia pe drumurile comunei sunt urmatoarele: platforma carosabila a Dn 10 este neconforma cu normele tehnice in vigoare; pe zona Dn 10 de la baraj pana la iesirea din judet sunt posibile caderi de stanci (semnalizate rutier), iar la km. 79+700 s-au semnalat aluvionare pe carosabil. In comuna nu se poate accede pe calea ferata , aceasta se opreste ca traseu in orasul Nehoiu. 2.6 Zone functionale Bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul existent Localitatile au evoluat in decursul timpului, dezvoltarea principala fiind legata de zona pentru locuinte si functiuni complementare. Construirea barajului si a lacului de acumulare au dus la schimbari atat in cadrul zonei de locuit cat mai ales in cadrul zonelor industriale si a dotarilor. S-a constituit in Gura Siriului si Casoca un nucleu de dotari administrative, spatii cazare si dotari servicii. Principalele zone functionale din intravilanul localitatilor sunt: zona pentru locuinte si functiuni complementare

zona unitati industriale si depozitare zone institutii si de interes public zona circulatie rutiera zona gospodarie comunala, cimitire zona alte terenuri, ape

2.7 Statutul comunei Siriu Localitati: Casoca Coltul Pietrei Gura Siriului Lunca Jaristei Muscelusa Buzau 80 km Bucuresti 190km Constanta 310 km Timisoara 620 km

Principale distante:

2.8 Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale 2.8.1 Zona dotari In satul Lunca Jaristei si Casoca exista conturata o zona centrala cu obiective de interes public, dotari sociale si spatii pentru comert si prestari servicii. In fiecare sat component sunt dotari comerciale si prestari servicii ce asigura aprovizionarea zilnica a locuitorilor. Satul Lunca Jaristei are dotari caracteristice unui sat resedinta: spatii administrative, primarie, politie, dotari pentru invatamant si cultura, scoala, gradinita, camin cultural, dispensar uman si veterinar, spatii comerciale, biserica. In satul Casoca exista o biserica noua si este amplasat sediul Hidroconstructia cu o cantina. Tot aici mai exista un dispensar uman, magazine satesti, un club, sediul District Drumuri Nationale si sediul Apele Romane. In satul Coltul Pietrei sunt doua scoli + o gradinita, satul Muscelusa are o gradinita iar satul Gura Siriului are in special zone cu character industrial, legate de prezenta barajului de la Siriu, a zonei aferente hidrocentralei.

2.8.2 Zona de locuinte si functiuni complementare Zona de locuinte cu functiuni complementare caracteristica pentru toate localitatile comunei a avut o evolutie istorica pe nuclee, cu suprafete diverse de loturi, textura neregulata sau rectangulara dezvoltate de-a lungul drumului national DN 10 si tentacular pe versantii dealurilor invecinate. Aceasta zona functionala s-a dezvoltat cel mai mult in timp prin constructia de locuinte noi si reabilitatea fondului existent, precum si prin realizarea unor zone cu case de vacanta amplasate in toate satele comunei. Zona de gospodarie comunala este reprezentata in intravilanul satelor de cimitire, amplasate si in apropierea dotarilor de cult. 2.8.3 Zona cu monumente istorice In satul Gura Siriului a existat un cimitir al eroilor al carui teritoriu a fost acoperit de apele lacului de acumulare. El a fost mutat pe partea dreapta a drumului national Dn 10 in directia de mers Siriu-Brasov, intr-o zona deosebit de pitoreasca, construindu-se un mausoleum cu monumental destinat eroului necunoscut. Monumentul eroilor a fost construit incepand cu 1936 si a fost dezvelit in 1938, de catre Societatea Cultul Eroilor. Statuia ostasului erou este confectionata din bronz, pe un soclu din blocuri de piatra, in inaltime totala de 6 m. soldatul este reprezentat in pozitia de atac, cu o pusca in mana stanga si cu o grenada in mana dreapta, simbolizand marea inclestare care a avut loc aici pentru oprirea inaintarii armatelor germane in 1916 pe dealul Soimul Siriului. Pe soclul statuii este inscriptionat:Pentru proslavirea eroilor morti din Regimul 3 Vanatori si Divizia 6 si celor care au luptat in 1916 pe aceste meleaguri barand patrunderea armatelor dusmane in spatele frontului armatei romane. [Mircea Tanase Monumentul Eroilor de la Siriu p.202 203]

3. Echipare edilitara 3.1 Alimentare cu apa Pe teritoriul comunei Siriu exista cel mai mare baraj de anrocamente din tara, din care se alimenteaza hidrocentrala de la Nehoiasu. In comuna exista un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din captare, tratare, rezervor de inmagazinare si retele de distributie. De la sursa de apa, apa este adusa printr-o conducta de aductiune

la un rezervor de inmagazinare de 1000mc amplasat pe valea Casoca la o inaltime corespunzatoare alimentarii prin cadere libera a satelor componente ale comunei. Din acest motiv apa este distribuita consumatorilor prin retele de distributie pe toate strazile si ulitele satelor.

3.2 Canalizare Exista 2 sisteme centralizate de evacuare a apelor uzate menajere: un sistem de canalizare menajera in sistem unitar, compus din retele si statie de epurare amplasat pe malul stang al raului Buzau ce deserveste organizarea de santier; un sistem de canalizare menajera in system unitary, compus din retele de distributie si partial statie epurare amplasate pe malul raului Buzau ce deserveste ansamblul de locuinte din zona barajului de acumulare. 3.3 Alimentarea cu energie In present comuna este racordata la Sistemul Energetic National prin linii electrice de medie tensiune de 20 KV de tip aerian, montate pe stalpi de beton si avand traseul atat in afara, cat si in interiorul zonelor construite. Aceste linii au traseele principale de o parte si de alta a raului Buzau, pentru alimentarea posturilor de transformare situate in localitatile componente ale comunei. Un numar din posturile de transformare sunt racordate din linia MT 20 KV, intregul system fiind proprietatea S.C HIDROCONSTRUCTIA S.A SIRIU. Prin intermediul posturilor de transformare aeriene care apartin S.C Electrica S.A. alimenteaza retelele electrice de joasa tensiune care deserveste toata gama de consumatori din localitate. Mai exista un post de transformare pentru actionarea utilajelor din zona ecluzei barajului Siriu. 3.4 Retele telefonice Comuna Siriu este racordata la reteaua telefonica nationala prin cablu de fibra optica conectat la centrala telefonica digitala amplasata in sediul Primariei, la care exista un numar de cca 200 de abonati. Liniile telefonice sunt de tip aerian, montate pe stalpi de lemn. Comuna nu detine retele de radioficare dar exista sistem de transmisie TV prin cablu. 3.5 Protectia mediului

Datorita asezarii geografice in teritoriul administrativ al comunei sunt probleme legate de agentii naturali cu procese geomorfologice cunoscute si studiate ca alunecari vechi stabilite in zona si altele noi dezvoltate pe versanti, active si cu implicatii asupra drumurilor. Exploatarea pasunilor printr-un pasunat intensive conduce la degradarea florei si a terenurilor. Traseul vailor este neamenajat, exceptie facand zona de baraj cu forme structurale de eroziune ca rezultat al actiunii apelor curgatoare, a raului Buzau si afluentii sai. Poluarea Sonora este intalnita in lungul drumului national, ceea ce necesita ca in zonele in care traseul drumului este cuprins in intravilan sa se ia pe cat posibil masuri de protectie. O sursa de poluare a solului, a zonei in general este existenta deseurilor vechii organizari de santier a barajului. 4. Functiile economice ale comunei Principalele unitati economice: S.C Hidroconstructia S.A. Siriu aprox. 650 lucratori S.C Construct Trans SRL aprox. 80 S.C Acanta aprox. 70 Invatamant 40 Primarie 28 Hidroelectrica 11 Ocolul silvic 9 A.N.D Buzau-Siriu 10 Posta 7 Politie 2 Magazine satesti relatii de munca = cu orasul Nehoiu, Patarlagele, Nehoiasu, Intorsura Buzaului, pentru aprovizionare. Comuna mai are relatii privind forta de munca cu localitatile Gura Teghii, Cislau etc. Trebuie mentionata si forta de munca venita in special din unele judete din Moldova odata cu constructia barajului Siriu, din care o parte s-au stabilit aici. relatii de aprovizionare = in sectorul organizat prin aprovizionare cu produse industriale, alimentare, legume si fructe dinorasul Buzau, Nehoiu si localitatile din zona

Comuna Siriu are o serie de relatii in teritoriu din care face parte:

campului. In sectorul neorganizat aprovizionarea cu cereale si legume din comuna Pogoanele, Padina, Candesti si peste din Rusetu, Luciu etc. relatii cu atractie turistica = zona de agreement pentru orasul Buzau si localitatile din jur, relatii ce se desfasoara atat in cadrul organizat cat si neorganizate. Venitul pe familie este de aproximativ 650 Ron iar membrii unei familii ajung in general la 5-6. In cele mai multe familii barbatii muncesc iar femeile sunt casnice, avand grija de copii si treburile casnice. Majoritatea au animale ( gaini, porci, vaci, cai), gradini unde cultiva zarzavaturi, cartofi, porumb, capsuni etc. pentru consumul propriu. Padurea este o alta sursa de venit, foarte multi barbati mergand cu ziua sa munceasca la taierea lemnelor, incarcatul lor etc. Pana in present exista un numart de 70 de dosare cu familii monoparentale in comuna. 4.1 Dezvoltare economica In comuna Siriu unitatile economice se pot dezvolta prin exploatarea si prelucrarea materiei prime din zona lemn, fructe de padure, lapte, carne etc. care pot conduce la o specializare a serviciilor oferite pentru atragerea fortei de munca tanara in teritoriu. Este necesara dezvoltarea mestesugurilor ca : dogarie, rotarie, tamplarie, tratarea lemnului pentru arhitectura taraneasca, cusaturi si tesaturi specifice zonei de munte, etc. Se poate dezvolta sectorul de constructii atat in domeniul locuintelor cat si al echiparii ediliare drumuri, artere forestiere, canale ameliorative pe versanti. In cadrul zonelor cu activitati industriale, depozitare se va urmari o mai buna organizare a zonelor ocupate de Hidroconstructia Siriu. 5. Populatia comunei In anul 1992 comuna Siriu avea o populatie de 3726 locuitori. Avea o densitate a populatiei de 17 loc/km, mica fata de densitatea judetului, 86 loc/km. Valoarea scazuta a densitatii se explica prin preponderenta reliefului muntos, a conditiilor naturale mai putin favorabile asezarilor umane. Densitatea populatiei pe teritoriul comunei a evoluat astfel: Anul 1910 Loc/km 5 1930 4 1941 6 1948 6 1956 8 1966 13 1977 15 1980 16 1992 17

10

Se observa ca dupa cele doua razboiae mondiale, la recensamintele din 1930 si 1948, densitatea este mai scazuta de cat in perioada antebelica si aceasta datorita pierderilor cauzate de razboi. Urmarind datele recensamantului din anii 1956, 1966 si perioada urmatoare pana in 1992 se observa o crestere continua a populatiei comunei. Densitatea populatiei totale pe 1 ha teren arabil este de 45,25 locuitori, avand o valoare ridicata datorita suprafetei arabile reduse(84,26ha). Densitatea populatiei totale pe 1 ha. suprafata agricola este de 2,10 locuitori, iar cea a populatiei active la 1 ha suprafata agricola este de 1,80 locuitori. In aceasta situatie nu s-a tinut seama de perioada de constructie a barajului cand populatia era antrenata intr-o mai mare masura la diverse activitati si in acelasi timp erau forte de munca si din alte localitati. Evolutia numerica a populatiei din cuprinsul actualului teritoriu al comunei urmarita pe baza recensamintelor din ultimele 8 decenii a avut un mare ascendent. Evolutia numarului populatiei comunei Siriu (1910 1992) Anul Nr. Loc. Fata de populatia existenta in 1910, populatia actuala a crescut de peste 3 ori.La recensamantul din 1992 populatia era repartizata pe sate astfel: Satul Locuitori
Lunca Jaristei
Coltul Pietrei

1910 1103

1930 1075

1941 1515

1948 1338

1956 1876

1966 2980

1977 3552

1980 3645

1992 3726

Muscelusa Casoca 616 1105

Gura Siriului 80

Total 3726

1170

738

Se prevedea ca pana in anul 1995 populatia totala a comunei sa depaseasca 4000 locuitori, iar in anul 2000 sa ajunga la 4820 locuitori. Mobilitatea populatiei sporul migratoriu mediu pentru perioada 1980 1995 a fost de 5,8% datorita plecarii unui numar mare de populatie tanara spre Brasov, Sacele, Zarnesti, Buzau, Bucuresti odata cu dezvoltarea industraiala a acestor orase. Deplasarile pedulatorii ale populatie sunt destul de dese in special cele zilnice. Ele cuprind forta de munca ce se deplaseaza zilnic inspre si dinspre localitatile inconjuratoare. Numarul total al persoanelor cse deplaseaza pentru munca in intreprinderile industriale din localitatile apropiate era in 1992 de 1383 persoane. Din numarul total al navetistilor 35% sunt femei iar restul barbati din care

11

65% se deplaseaza zilnic. Aceste deplasari se efectueaza cu mijloace de transport in comun sau cu mijloace proprii. Deplasarile sezoniere ale fortei de munca din localitate sunt reduse ca numar cuprinzand persoanele care parasesc comuna pentru a lucra diferite munci atat in cadrul judetului Buzau cat si in judetele vecine. Pentru a ne da seama de cantitatea de munca de care dispune comuna ca si de raportul ce exista intre populatia active si cea intretinuta , vom analiza structura acestora pe sexe si grupe de varsta in anul 1992: - pe varsta Varsta Nr loc Sub 15 1168 15-19 325 20-29 281 30-39 344 40-49 209 50-59 425 Peste 60 1032

pe sexe : din totalul de 3726 locuitori, 52,8%erau in anul 1992 de sex feminine iar restul de sex masculine.

Structura pe sexe a populatiei din Siriu (1992) Anii Sub 15 19-19 20-29 30-39 40-49 50-54 55-59 Peste 60 Femei 594 168 143 165 157 93 128 514 Barbati 574 157 138 169 52 87 117 518

Se observa ca persoanele de sex feminine depasesc persoanele de sex masculine. Strctura profesionala a populatiei este urmatoarea: Scoala medie 1893 Scoala generala 878 Studii superioare 368 Cadre didactice 29 3 1062 Medici Muncitori

La numarul acestora se adauga cei active in deplasare inclusive persoanele angajate la baraj. Cifra de active in agricultura este de 853 de personae din care ciobani, conducatori atelaje etc. in perioada cositului fanului necesarul de forta de munca este mult mai mare fiind completat din grupa

12

populatiei inactive adica copiii si batrani . un numar insemnat de personae sunt antrenate in exploatari forestiere, circulatia marfurilor, invatamant etc. Populatia comunei in 2002 Populatia totala 3181
Femei

Barbati 1644

1537

Numarul de gospodarii pe sate in 2002: Satul Nr. gospodarii Numar nasteri: 2007 33 2008 24 2009 30 6. Invatamant In comuna Siriu exista 6 unitati de invatamt din care 3 gradinite si 3 scoli. Scoala cu clasele IVIII Lunca Jaristei Siriu este scoala de centru a comunei si singura de aceasta marime din comuna. Mai exista Scoala cu clasele I-IV Coltu Pietrii nr. 1 si Scoala cu clasele I-IV Coltu Pietrii nr. 2. 6.1 Istoricul Scoala din Siriu a fost infiintata in anul 1900 in Casa parohiala a preotului Giurgea Dumitrescu. Intre anii 1907-1910 a fost construit localul de scoala de la Gura -Casocii avandu-l ca invatator pe dascalul Ion Dumitrescu pana in anul 1916. In perioada 1916-1919 scoala nu a functionat din cauza razboiului.In toamna anului 1919 Scoala din Siriu isi deschide din nou portile sub indrumarea invatatorului Alexandru Dumitrescu. In 1931 s-a infiintat scoala generala cu clasele I-VIII, condusa de acelasi invatator. Casatorii: 2007 -21 2008 - 19 2009 - 20
Lunca Jaristei

Coltul Pietrei 226

Muscelusa Casoca 209 233

Gura Siriului 22

Total 1066

376

13

6.2 Dotare
23 de sali din care: un cabinet de matematica, un cabinet de limba romana, o sala de informatica cu 22 de calculatoare, un laborator de biologie, un laborator de fizica-chimie, un cabinet de istorie, un cabinet de geografie, o sala de sport. l a acestea se adauga: cancelaria, cabinetul directorului, secretariatul, biblioteca, arhiva etc. Copii inscrisi in gradinite 111 Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial 359 Personal didactic 29 6.3 Cultura si arta In comuna exista 2 biblioteci, una comunala si biblioteca scolii cu clasele I-VIII. 6.4 Locuri de cult In comuna exista o biserica ordodoxa, relegie predominanta, biserica construita recent si dotata cu incalzire centrala si picture noua. Biserica din comuna, care a fost declarata cu ceva timp in urma catedrala, sta de veghe asupra comunei prin maretia sa. Preotul din comuna, Leau Pamfil a strans inseminate fonduri pentru a realize o adevarata opera de arta. Locuitorii comunei se pot bucura de un spatiu mult mai mare. In general slujbele se tin duminica iar locuitorii comunei merg in numar foarte mare. 6.5 Investitiile primariei in 2008 - 2009 Constructia gradinitei din satul Coltul Pietrei 2008-2009 in valoare de 165 mii lei, bani proveniti de la Guvern. Renovarea acoperisului Scolii Generale I-VIII in valoare de 235 mii lei din fonduri locale. Renovarea primariei in valoare de 300 mii lei, punte peste raul Buzau 3 miliarde din fonduri locale, construire hala piata agricola 100 mii din fonduri locale. Investitii in pictura bisericii si dotari de incalzire in valoare de 2 miliarde din fonduri locale ( 2006-2009). Alimentarea cu apa potabila 2008-2009 , 28 miliarde bani de la Guvern. 7. Obiective turistice - Barajul si lacul de acumulare Siriu; - Lacul fr Fund sau Lacul Vulturilor; - Cltii Babei;

14

- Staiunea Siriu Bi - (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzu); - Varful Penteleu din Masivul Penteleu, delimitat de Bsca Mic i Bsca Mare este cel mai important att ca dimensiuni, ct i ca altitudine (1.772 m), vrful su piramidal se zrete n zilele nsorite de iarn chiar din oraul Buzu; - Tabara Hartagu, este aezat n Munii Buzului, la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe malul rului Buzu i al prului Haragu. Tabra se afl n cldirea unde se afla "Cheia Buzului", fosta vam a Buzului, la 100 km de oraul Buzu. Din Haragu pleac principalele trasee turistice ctre Munii Siriu, Vrancei, Penteleu i Podul Calului; - Baile Siriului , staiune folosit pentru un sezon scurt (1 iunie-1octombrie), dispune de trei izvoare cu ape minerale sulfuroase, uor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate, termale; - Cascada Pruncea - Manifestare folcloric "Ct e Siriul de mare", are loc n prima duminic dupa Sfnta Maria, pe malul lacului Siriu. Barajul si lacul de acumulare Siriu , situat la 360 ha de Gura Siriului, i la 12 km de oraul Nehoiu. La barajul de la Siriu se ajunge destul de usor. Pe drumul de la Brasov inspre Buzau, dupa aproximativ 80 km, parca am pasi intr-o lume de basm unde se deschide o intindere de apa ce pare infinita.Lacul de acumulare Siriu este un lac artificial amplasat pe cursul superior al Buzaului. Lacul, finalizat in anul 1985, are o lungime de 10 km si este destinat pentru producerea energiei electrice in hidrocentrala de 42MW. Hidrocentrala utilizeaza apa din lacul Siriu ce se intinde pe o suprafata de 500 ha si are un volum de 155 milioane mc. Barajul Siriu este un baraj de pamant, amplasat pe raul Buzau, intre masivul Podul Calului si masivul Siriu. Barajul este alcatuit din miez de argila, roca si steril. Datorita construirii barajului, a fost necesara schimbarea rutei drumului nationat DN10 si construirea mai multor viaducte pentru ocolirea lacului Siriu. In aceasta zona de o deosebita frumusete, omul si natura au reusit sa creeze un peisaj incredibil si fascinant, unde apele repezi ale Buzaului isi gasesc linistea in lacul Siriu, vegheat din toate partile de paduri. La o distanta de 10 km de Siriu se afla viaductul Giurca ce se intinde pe 276 m si se sprijina pe piloni de 46 m inaltime.

15

Barajul Siriu are o nltime 122 m., lungime coronament 570 m., construit intre masivul Siriu si masivul Podu Calului din roca, steril si miez din argila, acesta a dus la formarea unui lac cu lungimea de 11.5 km., si un volum de 155 milioane mc. ap

16

ntre apele Buzu, Crasna si Siriu se gseste masivul Siriu cu cele doua vrfuri: Mlia 1663 m. si Bocrnea 1657 m. Pe partea estica a versantului Mlia la altitudinea de 1420 m., n Muntii Siriu se gseste Lacul Vulturilor sau Lacul fr Fund. Un versant stncos din apropiere, Colii Babei, zon din masivul Siriu cu aspect alpin, este singurul loc din Munii Buzului unde pot fi vzute capre negre. Alte obiective pe care turistii le pot vizita in comuna Siriu sunt: Lacul Vulturilor, un lac periglacial, aflat la 1420 m altitudine, apele acestui lac fiind pupulate cu pastravi. Coltii Babei este o regiune din masivul Siriu unde se pot intalni capre negre, aduse din Muntii Retezat. Pe malul raului Buzau si al paraului Hartagu se afla Tabara Hartagu, amenajata in cladirea fostei vame a Buzaului, la o distanta de 100 km de municipiul Buzau. Din Tabara Hartagu pornesc principalele trasee turistice catre Muntii Vrancei, Podul Calului, Siriu si Penteleu.

17

Cascada Pruncea, aflata la 5 km de Siriu, este locul ideal unde turistii se racoresc vara in apele reci ale cascadei. Turistii care iubesc plimbarile in natura au posibilitatea sa mearga pe cararile salbatice ajungand in sat. Cei ajunsi la barajul Siriu in timpul verii dispun de posibilitati de pescuit sportiv (speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul), plaja si plimbari cu pluta. Langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune cu 3 izvoare feroase, termale, usor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase si foarte slab mineralizate.

18

,,Uimiti ne uitam in apa lucie din adancul albastru al acestui crampei de cer incopcit in stanci la picioarele noastre(L.Vulturilor-nr.). Si o clipa traim ca-n basme. Aici, spun ciobanii ca vin vulturii, primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare..."(Al.Vlahuta) Pe partea estica a versantului Mlia la altitudinea de 1420 m., n Muntii Siriu se gseste Lacul Vulturilor sau Lacul fr Fund. Un lac, dou nume, dou legende. Una dintre legende spune ca aici veneau primavara vulturii pentru a bea apa ca sa intinereasca si tot aici isi invatau puii sa zboare. A doua legenda spune ca un cioban si-a aruncat bata in apa lacului si a plecat. Dupa un an de peregrinari isi regaseste bata in Dunare si, mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se intoarce acasa. Acest lac se afla in Muntii Siriului, pe versantul Malaia, la o altitudine de 1.420 metri. Este o zona salbatica, putin cunoscuta de turisti. Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat natere prin aciunea de nivaie i gelivaie, precum i prin deplasri masive de teren n condiii periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m, acoperind o suprafa de 0,5 hectare, n apele cruia se gsesc pstrvi. Un versant stncos din apropiere este singurul loc din Munii Buzului unde pot fi vzute capre negre. Traseul catre Lacul fara Fund trece prin Valea Neagra si dureaza in jur de 3 ore. Pe timp de iarna, este mai dificil, din cauza diferentei de temperatura intre punctul de plecare si cel final, a lipsei reperelor de orientare, a viscolului si a troienelor. in imediata apropiere a lacului se afla si o cabana, dar aceasta nu este tot timpul deschisa. Pe un versant stancos din apropiere se gaseste singurul loc din Muntii Buzaului unde pot fi vazute capre negre. Traseul cel mai usor de urmat spre Lacul fara Fund este cel dinspre Buzau, urmand soseaua spre Intorsura Buzaului - Brasov. Pentru cei care merg cu masina, accesul este mai simplu. Dupa Barajul Siriu si dupa ruinele fostei statiuni balneare Baile Siriu, in partea stanga a drumului se afla cabana Valea Neagra. Aceasta cabana are doar 12 locuri de cazare, iar obtinerea unuia se face doar cu acordul scris dat de Societatea Forestiera Nehoiasu. De aici va trebui sa traversati paraul cu acelasi nume si sa continuati sa mergeti pe drumul forestier avand grija ca la prima intersectie sa o luati la dreapta. Dupa 15 minute de mers, veti ajunge la capatul drumului forestier, veti avea de traversat un izvor si o veti lua din nou spre dreapta. Din acest punct incepe urcusul si, daca urmariti cu atentie marcajul, nu puteti iesi din traseu pana in golul alpin Poarta Vanturilor. De aici, orice abatere de la traseu poate sa va faca sa rataciti destinatia finala - Lacul fara Fund. Pe malul lacului se afla cabana de vanatoare Lacul Vulturilor. Cabana este inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care va puteti adaposti in caz de vreme nefavorabila.

19

7.1 Manifestri folclorice Ct e Siriul de mare", (denumire dat dupa titlul cntecului de muzic popular al cunoscutului interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu) , are loc n prima duminic dupa Sfnta Maria, pe malul lacului Siriu. 7.2 Personalitati Benone Sinulescu, cntre de muzic popular 8. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement Zona turistica a masivului Siriu - cu altitudinea maxima de 1663 m in varful Malaia detine frumuseti si peisaje unice Lacul Vulturilor, Lacul Sec, cascade si chei pe valea Urlatoarea, Coltii Magaretii, precum si plante rare. In lacul Siriu se pot pescui pastravi iar in paduri se pot vana rasi, ursi, cerbi. Zona turistica limitrofa localitatilor comunei cuprinde un patrimoniu forestier cu un fond cinegetic in zona masivului Siriu cocosul si gainusa de munte, ursul, jderul, caprioara. Obiectivele turistice din zona sunt o atrctie pentru turistii in transit si cei veniti la sfrasit de saptamana, cazarea lor se poate face la diferite cabane, la stanele oierilor si cabanele silvice Prigorul, Bradul, Milea si cabanele din zona Casoca. Sunt studiate traseele turistice cu cabane de vanatoare, forestiere, stane, chei si defile, locuri de bel-vedere.

20

In localitatea Siriu este necesar construirea de dotari destinate turismului, spatii de cazare precum si o zona de agreement legata de existenta lacului de acumulare. Se propune dezvoltarea agroturismului si in cadrul gospodariilor modernizate care se ofere conditii optime turistilor. Se propune dezvoltarea zonei turistice Casoca prin construirea de pensiuni si spatii de agreement; complexul turistic 14 scaune, pensiune Concifor, complex turistic cu terenuri de tennis si sport S.C. Construct S.A, spatii cazare agroturism. O dezvoltare deosebita se propune pentru satul Gura Siriului cu zonele turistice din punctele Tegarau, Gura Teharaului, Giurca, Bai Siriu, Gramaticu, Valea Neagra, Lunca Ismana, Sasu, Pietricica , Cheia etc. Se poate reabilita fosta tabara scolara de la Gura Hartagului unde copii isi pot petrece vacantele admirand frumusetile peisajului si desfasurand activitati legate de zona montana.

Zona Siriu a inceput sa fie din ce in ce mai cautata de turisti care vin si se cazeaza la pensiunile din comuna care sunt din ce in ce mai numeroase. Peisajul, aerul curat, linistea si lacul sunt doar cateva dintre motivele care ii fac pe acestia sa revina ori de cate ori au posibilitatea. Aici pot beneficia vara si de un soare puternic si de un lac minunat unde se pot racori dar si de umbra brazilor iar iarna este locul ideal unde sa-ti petreci sarbatorile.

21

9. Turism rural La Siriu se asteapta investitorii Fie el si grabit, turistul nu isi poate ascunde mirarea in fata unui peisaj miraculos, cum este cel de langa Barajul Siriu, dar venit de la natura, privit insa de autoritatile locale si proprietari cu o delasare ce lasa in urma o sumedenie de intrebari. Initiative si dezamagiri Primarul localitatii este banuit ca ar putea sa iasa din inertie, dar, pana acum, Daniel Posea nu a facut decat risipa de cuvinte si de promisiuni, cu toate ca mandatul lui se apropie de sfarsit. Unii spun ca in Valea Siriului este asteptata o schimbare la primarie, altii cred ca localnicii au obosit si au inceput sa se impace cu soarta. Un om respectat la Siriu, profesorul Valentin Dobre, a cautat sprijin, punand in joc idei si argumente pentru a infiripa o afacere in agroturism, a batut la usi sa acceseze fonduri europene, s-a dus si la Buzau, dar pe la institutiile pe care le-a vizitat nu a vazut decat birocratie. Am un teren la intrare in Siriu si mi-a incoltit in gand o idee. Am zis ca intr-o buna zi o sa pun cap la cap cateva initiative si o sa fac o treaba buna. Nu stiu daca am avut ghinion, dar azi sunt dezamagit ca dupa cativa ani n-am facut nici un pas inainte. M-au bucurat copiii; fiul e student la teologie, fata s-a casatorit in judetul vecin, in Vrancea, cu un preot, nu mi-a ramas decat sa nazuiesc ca nepotii vor avea parte de noroc si vor apuca sa fie martori la o minune in Siriu. Am cheltuit bani cu drumurile astea lungi si nu m-am ales decat cu experienta, stiu toti pasii pe care trebuie sa-i fac pentru a accesa fonduri, dar asta nu ma ajuta deocamdata, se tanguie Valentin Dobre. Cu invidie, dar fara rautate Cei din Siriu se uita cu invidie la orasenii din Nehoiu. Aici, primarul Alexandru Corcodel e la prima ora in birou, sta cu usa deschisa, iar pe investitori ii primeste cu bratele deschise, ispitindu-i cu 22

facilitati si cu invitatii. La Magura exista o traditie, spune un consilier din Siriu. Acolo s-a amenajat o tabara de sculptura. Privind mai departe, el zice: Si la Ciuta au aparut cateva pensiuni cu piscina si terenuri de tenis in jur. Pana si la Patarlagele, intr-o comuna unde natura nu a fost atat de darnica, a rasarit un hotel de doua stele intr-o vale. Nicolae Honcea e un tanar caruia ambitia ii vine bine. El e adeseori revoltat ca la Siriu se intampla rar cate ceva care sa-i faca pe localnici sa tresara. Este indignat ca turistii, desi au destul timp la dispozitie, nu au unde sa se distreze. La Siriu, spune el, ajung masini din toata tara. Turistii sunt uluiti, lauda peisajul, trag in piept aerul curat al muntilor, privind mi nunatiile din jur si apoi pleaca nelamuriti, lasand Valea Casoca pustie. Sunt atatea locuri pitoresti in zona, adauga interlocutorul. Despre Lacul Vulturu, circula o adevarata legenda. Una e tocmai buna de povestit cu rucsacul in spate. Legenda spune ca aici se adunau vulturii si lacul era cunoscut ca fiind o apa fara fund. In apropiere e o cabana, dar este a Ocolului Silvic, lacul e plin de pastravi, dar numai turistii curiosi se bucura de o partida de pescuit, ei au rabdare si raman pe mal ore in sir. Ape termale irosite Un om incaruntit, semn ca a vazut multe la viata lui, nu ezita sa-mi povesteasca, putin incruntat cum s-a naruit in ridicol o sansa. Pe vremuri aici a fost o sonda si o organizare de santier. Cand meseriasii si-au luat calabalacul, in urma lor au ramas trei bazine cu ape termale valoroase. Localnicii si turistii au aflat si la sfarsit de saptamana se aduna aici la un gratar si o baie, dar lacul, o adevarata minune, nu este exploatat cum se cuvine. S-ar putea infiripa o afacere langa aceste izvoare, ar putea fi amenajata si o mica hidrocentrala pe raul Buzau, zona nu ar fi frumoasa doar in vise, ci si in realitate. Cum nu exista o initiativa hotarata, la Siriu e o liniste apasatoare pe care n-o mai tulbura nici viscolele naucitoare, nici aventura unor investitori care trec prea grabiti pe aici, continua Honcea. Castig durabil pentru investitor Un om al locului, Gheorghe Onet, director economic la un spital, isi aminteste ca un doctor si niste investitori din Austria au batut moneda pe efectul miraculos al apelor termale. S-a zis, spune Onet, ca ar rivaliza cu cele de la Herculane. Zvonul i-a adus si pe altii in zona. Investitori in goana

23

dupa bani si facilitati dar, pana la urma, n-au pus nimic la cale. Cativa au retinut ca apele termale pot fi un tratament eficient pentru reumatism. Drumurile in zona sunt accesibile, la cativa kilometri exista si stalpi pentru curent electric, asa ca investitorul trebuie sa fie doar hotarat, macar atat cat sunt turistii temerari care ajung pana la Siriu, infruntand denivelarile si prejudecatile, piedici peste care trebuie sa treci adeseori strangand din dinti, mai cu seama atunci cand stii ca la capatul drumului te asteapta un castig. Turistul castiga pentru ca decopera aici un colt de rai si ramane cu o amintire pe care o va povesti toata viata, investitorul va castiga intr-o buna zi bani de pe urma unei afaceri la care s-a inhamat cu hotarare. Pensiunea 14 scaune Din pacate, la Siriu oameni vorbesc despre investitori ca despre caprele negre. Nu va grabiti sa credeti cine stie ce, localnicii vorbesc despre investitori cu respect, pentru ca, mai nou, caprele negre sunt rare, doar intr-o rezervatie din apropiere pot fi vazute intr-un card, in rest trebuie sa ai noroc. Siriul are 3.000 de locuitori si 14 scaune celebre. Scaunele locuitorilor nu le-a numarat nimeni, in schimb pe cele de la pensiunea familiei Tudose le-au numarat mii de turisti. Pensiunea 14 scaune are faima in randul turistilor. Aici a fost candva si celebrul matematician Grigore Gheba, el fiind cel care i-a sugerat lui nea Georgica Tudose sa ciopleasca pentru terasa 14 scaune din trunchi de copaci. Pensiunea are 50 de locuri de cazare, cautate de turisti cu sufletul la gura, indeosebi in preajma sarbatorilor de iarna, vreme cand nea Georgica aduna intr-o singura zi invitatii la Revelion pentru toata pensiunea. [saptamanaturistica.ro]

10. Perspective de dezvoltare Se merge pe ideea ca in viitor comuna Siriu se va dezvolta in ritmul impus tuturor asezarilor tarii, accelerat de dezvoltarea a intregului teritoriu romanesc. Din analiza efectuata reiese cu claritate ca, comuna Siriu dispune de reale posibilitati de sporire a sectorului zootehnic putand deveni preponderant in cadrul activitatilor agricole. Padurea bogatie practice inepuizabila va cuprinde un volum tot mai mare de forta de munca, in special masculine. Mecanizarea operatiunilor forestiere lasa neocupata sau ocupata sezonier o

24

mare cantitate de forta de munca. In mod practice, iarna, forta de munca feminine nu este utilizata de cat in parte. Astazi putini tineri ai satelor pleaca spre centrele mari pentru calificarea in munca, majoritatea ramanand in centrele industriale Nehoiu sau baraj Siriu. O mare parte din locuitorii comunei sunt someri sau nu au nici un loc de munca. Cu putina preocupare se vor grabi darea in folosinta a motelului situate in satul Casoca si a celor doua cabane de 2 stele situate in satele Casoca si Gura Siriului. In domeniul agriculturii se va dezvolta sectorul animalelor pe baza pasunilor si a fanetelor naturale abundente. In cadrul sectorului pomicol se vor plant ape versantii putini inclinati livezi de prun si alte specii de pomi fructiferi. In zona cu terenuri parcelate se prevad artere de circulatie cu profil stradal cu bordure mari si trotuare pe partile laterale. Amenajarea unor dotari turistice in comuna cu timpul ar deveni un veritabil loc de atractie mult cautat de turisti. Tinand seama de considerentele enumerate putem afirma ca localitatea este intr-un continuu progress necunoscut pana acum, dezvoltandu-se intr-un ritm accelerat dovedind prin aceasta vitalitatea sa. Biserica din comuna, care a fost declarata cu ceva timp in urma catedrala, sta de veghe asupra comunei prin maretia sa. Preotul din comuna, Leau Pamfil a strans inseminate fonduri pentru a realize o adevarata opera de arta. Locuitorii comunei, majoritatea ortodoxi, se pot bucura de un spatiu mult mai mare.

25

BIBLIOGRAFIE

1. Directia Judeteana de Statistica Buzau; 2. Mircea Tanase Monumentul Eroilor de la Siriu 3. Plan Urbanistic General Comuna Siriu; 4. saptamanaturistica.ro

26