Raport de Mediu PUZ Comuna Fundeni

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.
Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342

sector 4, Bucuresti
Tel.: 021 330 11 16 mail: office@ecosimplexnova.ro
Fax: 021 301 85 80
GSM 0722 43 10 67
0726 68 86 92
Comuna Fundeni
JUD. CALARASI
- 2009 -
BENEFICIAR,
S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.
RAPORT DE MEDIU
S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. PUZ – ANSAMBLU REZIDENŢIAL –
Comuna Fundeni, jud. CĂLĂRAŞI
-2009-
COLECTIV ELABORARE:
ing. Mariana Palcu

ing. Ionut Bunea
chim. Corina Cata
Director,
Stela Capra
1
RAPORT DE MEDIU
-2009-
CUPRINS
DATE GENERALE
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUZ
1.2 Propuneri de organizare urbanistica
1.3 Relatia cu alte planuri si programe
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI
AFECTATA
3.1 Relief
3.2 Geologie
3.3 Hidrografia si hidrogeologia
3.4 Clima
3.5 Flora si fauna
3.6 Solurile
3.7 Patrimoniul cultural
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national, comunitar
sau international
5.2 Varianta propusa
2
RAPORT DE MEDIU
-2009-
CAPITOLUL 6
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
A. Nivelul calitativ al factorilor de mediu rezultat din implementarea PUZ
1. Factor de mediu aer
2. Factor de mediu apa
3. Eliminare deseuri
B. Impact si efecte rezultate prin implementarea PUZ
C. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare
CAPITOLUL 7
EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT
TRANSFRONTIERA
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN
IMPLEMENTAREA PUZ-ULUI
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si fauna
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA
VARIANTEI OPTIME
CAPITOLUL 10
MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
3
RAPORT DE MEDIU
-2009-
DATE GENERALE
 Denumire proiect: PUZ – ANSAMBLU REZIDENTIAL – Case de locuit, blocuri de

locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement – Comuna
Fundeni, jud. Calarasi
 Titular/Beneficiar: S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.

Str. Splaiul Unirii, nr. 4, bloc B3, sc. 1, etaj 8, ap. 28B, sector 4,
Bucuresti
 Proiectant general PUZ: S.C. ATELIER 3AU DESIGN S.R.L.

Proiect nr. 8/2008
 Realizator documentatie S.C. ECO SIMLEX NOVA S.R.L.

mediu: str. Calea Vacaresti, nr. 342, sector 4, Bucuresti
Tel: 021 330 11 16
Fax: 021 301 85 80
E-mail: office@ecosimplexnova.ro
Evaluarea de mediu s-a realizat conform Directivei SEA (respectiv HG 1076/2004) implicand
intocmirea RAPORTULUI DE MEDIU si procesul de consultare cu publicul si cu autoritatile cu
responsabilitati in domeniul protectiei mediului.
 Amplasare:
Arealul care face obiectul PUZ „Ansamblu Rezidential – Case de locuit, blocuri de
locuinte, spatii comerciale, birouri si zona de agrement” se afla situat in extravilanul agricol al
Comunei Fundeni, judetul Calarasi, Tarlaua 64/3, P 2,3,4, Tarlaua 64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,
10, 11, 12, 13, 14, 15, cu o suprafata de 946 300 mp.
Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu:
- la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni;
- la Nord – DE;
4
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- la Est – teren liber de constructii;

- la Sud – DE.
CAPITOLUL 1
CARACTERISTICILE PUZ-ULUI
1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ
Zona care constituie obiectul Planului Urbanistic Zonal – Ansamblu Rezidential Comuna
Fundeni, jud. Calarasi se afla situata la est de calea ferata Bucuresti-Oltenita si de DJ301, in
extravilanul agricol al comunei Fundeni, si este formata din doua tarlale, cu o suprafata de 946 300
mp.
Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu
rezidential format din locuinte individuale, locuinte colective, birouri, servicii, comert, in comuna
Fundeni, judetul Calarasi.
Prin realizarea acestor investitii se va pune in valoare potentialul de urbanism dar si cel turistic
si de agrement al zonei.
Prin documentatia de fata s-a urmarit:

- actualizarea documentatiilor existente;
- oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu posibilitati reale de a
prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti;
- ridicarea standardului de viata in partea de est, zona aflata in imediata apropiere a capitalei prin
introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare.
Zona dispune de un real potential generat: de localizare – se afla in zona de influenta a zonei
metropolitane a orasului Bucuresti, de rezervele de teren si de desfasurarea in proximitate a catorva
proiecte de interes local a Consiliului Judetean Calarasi, care vor antrena interesul investitorilor si vor
genera dezvoltarea intregii zone de nord.
Prin propunerile de organizare urbanistica cuprinse in acest P.U.Z. se urmareste revitalizarea
zonei si marcarea ei pe harta municipiului ca arie atractiva din punct de vedere functional si al imaginii
urbane.
5
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

- Valorificarea potentialului existent (spatial, economic, peisagistic), concomitent cu ameliorarea
disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism
economic si a premiselor de configurare spatiala;
- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a Comunei Fundeni.
Strategia de dezvoltare a zonei urmareste:

- asigurarea fluentei si a capacitatii adecvate de trafic pentru acest traseu prin reabilitarea drumului
care face legatura cu zona studiata – DJ301;
- organizarea spatiala a ansamblului zonei si redarea ei structurii urbane a comunei;
- obtinerea unei imagini urbane la scara zonei in concordanta cu statutul acesteia in cadrul comunei
si cu necesitatea de reprezentativitate la nivelul judetului.
Strategii de interventie:
- realizarea unei dotari optime cu servicii si functii conexe locuirii;
- stabilirea unei structuri rezidentiale clar definite;
- valorificarea potentialului zonei de dezvoltare ca zona rezidentiala;
- utilizarea functionala eficienta;
- ridicarea calitatii estetico-functionala si de accesibilitate, repartitie si relationare facila a dotarilor
propuse;
- stoparea degradarii ecologice a zonei si amenajarea peisagistica-ambientala.
Principalele propuneri functionale sunt:

- conturarea unei zone functionale prin realizarea unei zone de locuire si prin inserarea de servicii
specifice polilor urbani.
Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG

Comuna Fundeni si contrarea unei zone coerente la nivel compozitional urbanistic. Sunt propuse
accente care preiau capetele de perspectiva al bulevardului cat si ale strazilor de tesut. De asemenea s-
6
RAPORT DE MEDIU
-2009-
a avut in vedere prin regimul de construire propus si prin accentele propuse, sustinerea fronturilor
bulevardului mai ales acolo unde acestea prezinta inflexiuni.
Pentru P.U.Z., Consiliul Judetean Calarasi a emis Certificatul de Urbanism nr. 175/16.05.2008,
anexat in copie xerox la documentatie.
1.1.1. REGIM JURIDIC
Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 946 300 mp, se afla in
extravilanul Comunei Fundeni, jud. Calarasi, T64/3, P 2, 3, 4 si T64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10,
11, 12, 13, 14, 15 si este proprietatea privata a S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L. Se propune
introducerea terenului in intravilan si stabilirea relatiilor de indiviziune pentru amplasarea cailor de
acces comune, a constructiilor pentru echiparea tehnico-edilitara si amplasarea de locuinte si
constructii aferente.
1.1.2. REGIM ECONOMIC
Folosinta actuala a terenului este de teren agricol iar propunerea este de modificare a categoriei
de folosinta a terenului cu trecerea suprafetelor in categoria curti constructii si a suprafetelor necesare
crearii noilor cai de comunicatii rutiere, precum si a largirii celor existente, prin donarea suprafetelor
aferente acestor lucrari administrtiilor publice locale, pentru functiunea utilitati publice.
Pe terenul arabil extravilan in suprafata de 946 300 mp aflat in T64/3, P 2 nu pot fi realizate
investitii de nici un fel decat dupa realizarea, avizarea si aprobarea unui P.U.Z conform prevederilor
Legii nr. 50/1991, republicata in 2004 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii si cele ale Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismul asa cum a fost modificata prin Legea nr. 289/2006.
Reglementari fiscale: Hotararea Consiliului Judetean Calarasi nr. 156/2007, privind aprobarea
taxelor si tarifelor din competenta Consiliului Judetean Calarasi.
1.1.3. REGIM TEHNIC
Planul Urbanistic Zonal va fi elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind

metodologia de elaborare si continutul cadru al P.U.Z.-ului” aprobata prin Ordinul M.D.L.P.L nr.
176/N/06.08.2000 de specialisti inscrisi in Registrul Urbanistilor. Procentul de ocupare al terenului si
7
RAPORT DE MEDIU
-2009-
coeficientul de utilizare a terenului se vor stabili prin P.U.Z. conform H.G.R. nr. 525/1996, cu
modificarile ulterioare si in conditiile impuse de „Ghidul privind elaborarea si aprobarea
Regulamentelor Locale de Urbanism” aprobat prin Ordinul M.D.L.P.L nr. 21/N/10.04.2000. Reteaua
de drumuri proiectata va fi corelata cu cea existenta astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in
zona.
Toate utilitatile necesare pentru functionarea U.T.R vor fi proiectate si realizate prin grija
proprietarilor terenurilor introduse in intravilan. Reteaua de drumuri proiectata va fi corelata cu cea
existenta si cu cea proiectata de alti investitori in zona astfel incat sa se rezolve favorabil accesele in
zona. In situatia in care reteaua proiectata de drumuri afecteaza alte proprietati publice sau private, se
va obtine avizul detinatorilor acestor terenuri.
1.1.4. SITUATIA EXISTENTA
Zona studiata se afla in extravilanul comunei Fundeni (jud Calarasi), in partea de est a caii
ferate Bucuresti – Oltenita si a DJ301.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat partial pe
malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol; altitudinea este intre 48 m
si 52 m, cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului, spre cursul de apa.
Terenul se invecineaza cu:
- la Vest, Sud-Vest – Lacul Fundeni si DJ301;
- la Nord – drum de exploatare;
- la Sud – drum exploatare.
Accesul in zona studiata se face din DJ301, drum care face legatura intre Bucuresti si Oltenita
prin localitatile Cernica-Tanganu-Fundeni.
 OCUPAREA TERENULUI
In prezent terenul estet liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol.
Disfunctionalitati:
 discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz, canalizare);
8
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent

neconstruit;
 nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri agricole, lipsa
infrastructurii;
 lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de protectie atat pentru
zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;
 lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si lipsa tramei de deservire
carosabila a teritoriului studiat.
In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

 necesitatea integrarii tuturor tipurilor de circulatie si transport care pot aparea: transport in comun
de suprafata, transport de marfa, trafic automobile persoane, trafic biciclete, trafic motociclete,
trafic pietonal;
 necesitatea realizarii unor parcari supra/subterane care sa raspunda cerintelor impuse atat de
rezidenti cat si de cei in tranzit.
 ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA
 Cai de comunicatie si transport

Terenul este situat in vecinatatea liniei de cale ferata Titan Sud – Oltenita de la km. 34+410 la
km 34+556 (intre statiile C.F. Frunzanesti - Budesti), pe partea stanga, limita proprietatii fiind la o
distanta de 10 m fata de axul liniei c.f. De la latura terenului (gard din plasa de sarma), cea mai
apropiata fata de C.F. Pana in ax C.F. linia 802 Titan Sud – Oltenita (linia ce mai apropiata) este la o
distanta de 10,00 m. In aceasta zona intre limitele proprietatilor din zona si calea ferata exista drum De
neamenajat (drum de pamant).
Accesul auto in zona se realizeaza prin DJ301 (Bucuresti-Oltenita, prin localitatile Cernica-
Tanganu-Fundeni). In PATJ Calarasi sunt cuprinse lucrari la infrastructura rutiera – covor asfaltic
pentru DJ301.
 Alimentarea cu apa potabila

Gospodarirea apelor
9
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Reteaua hidrografica a Comunei Fundeni este reprezentata de Valea Pasarea, afluent al raului
Dambovita (bazinul hidrografic Arges).
Alimentarea cu apa
In zona studiata nu exista un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.
Canalizarea apelor uzate

In zona studiata nu exista retea de canalizare.
 Alimentarea cu energie termica si gaze naturale

Nu exista capacitate de producere a agentului termic si nici retele majore de transport al
acestuia. In zona terenului studiat nu se afla amplasate conducte magistrale de gaze. Pe teritoriul
administrativ al comunei, intre localitatile Vasilati si Sohatu, este amplasata conducta de transport
gaze naturale de inalta presiune DN 500 mm, care alimenteaza Municipiul Oltenita.
 Alimentarea cu energie electrica

Comuna Fundeni este conectata la Sistemul Energetic National. Sunt necesare extinderi ale
retelelor electrice.
1.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA
 Zonificarea si bilantul teritorial propus

Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea
amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Aceasta zona
de locuinte se va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective. Zona
destinata locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului.
O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi, care
ocupa 167 400 mp, ceea ce reprezinta 17,70% din totalul terenului supus studiului.
Bilant teritorial
Suprafata Procent
Zonificarea teritoriului
(mp) (%)
10
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Locuinte individuale – 905 unitati 317 500 33,55

Locuinte colective 165 000 17,45
Servicii 55 600 5,9
Spatii verzi 167 400 17,70
Circulatii: carosabil - 169 300 mp
pietonal - 63 000 mp 232 300 24,55
Echipare edilitara 8 400 0,85
TOTAL 946 300 100,0
 Obiective de utilitate publica

 modernizarea cailor de comunicatie rutiera, amenajarea intersectiilor, modificarea traseelor unor
circulatii, realizarea de noi circulatii in zonele de dezvoltare si realizarea de parcaje publice;
 lucrarile de infrastructura legate de imbunatatirea si dezvoltarea retelelor tehnico – edilitare;
 amenajarea de spatii plantate cu rol de protectie si agrement;
 dezvoltarea zonei de gospodariei comunale si echipare hidroedilitara.
1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni.

Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de
dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general - PUG – Comuna Fundeni.
Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

 Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Fundeni;
 Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
 Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
 Discutii la nivelul administratiei publice locale;
 Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
 Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.
11
RAPORT DE MEDIU
-2009-
CAPITOLUL 2
STAREA ACTUALA A MEDIULUI. ASPECTE RELEVANTE
2.1 Calitatea factorilor de mediu
2.1.1 Factor de mediu sol
Solurile comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si de silvostepa, in care

predominante sunt cernoziomurile si cernoziomurile levigate, care au o larga raspandire (Cn, Ck, CC,
CI, C, CC). Ambele tipuri sunt din categoria molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate. In mai
mica masura sunt prezente soluri argiloiluviale brun – roscate, inclusiv slab podzolite (BR), soluri
cenusii, inchise, si cernoziomuri argiloiluviale (Cni), soloneturi (SN).
In zona de lunca sunt prezente soluri aluviale (SA), soluri aluviale emerse (gleice relicte, lacuri
sau mlastini care au fost drenate, Sae), lacovisti (soluri hidromorfe) si semilacovisti (L), aluviuni
(nisipuri). Aceste tipuri intra in categoria de soluri slab productive.
Nivelul calitativ al solului
Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a
acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om,
dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.
Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici
necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din
activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in
practica agricola.
12
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Din datele primite de la Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Calarasi, s-a
constatat ca pe raza comunei Fundeni unele terenuri au un deficit de elemente nutritive si materie
organica fosfor, precum si deficit de sodiu si potasiu.
Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:

- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici – NH 4+,
NO2, NO3; fosfati; pesticide;
- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;
- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la alimentarea
utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);
- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.
2.1.2 Factor de mediu apa
 Apa de suprafata
Comuna Fundeni se afla pe malul stang al raului Dambovitei, in amonte de confluenta cu
paraul Pasarea – bazinul hidrografic Arges.
Pasarea, afluentul Colentinei are curs meandrat, tipic unui rau de campie cu debit inconstant.
Are o lungime de 35 km, pe parcursul careia au fost amenajate lacuri de baraj antropic cu functii
complexe (piscicultura, agrement etc.). Are un curs permanent, regularizat.
In Raportul anual privind starea factorilor de mediu – judetul Ilfov pe anul 2007, s-a realizat
evaluarea starii ecologice pentru raul Pasarea – Lacul Fundeni. In urma evaluarii au rezultat:
1. indicatori pentru procesul de eutrofizare:
- PT = 0,3984 mg/l;
- Nmin = 2,657 mg/l;
- Clorofila “a” = 81,74 μg/l;
- Biomasa = 48,84.
 Incadrare finala - Lacul Fundeni este lac hipertrof.
2. incadrarea din punct de vedere fizico-chimic – incadrarea in clase de calitate conform

Ordinului 161/2006:
13
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- regim termic si acidifiere – clasa de calitate I;

- regim de oxigen – clasa de calitate IV;
- nutrienti – clasa de calitate III;
- gradul de mineralizare – clasa de calitate II;
- poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II;
- alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergenti – clasa de calitate III.
 Incadrare finala – apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate.
 Apa subterana
Dupa geneza si conditiile hidrogeologige de inmagazinare, apele subterane se diferentiaza in
freatice si de adancime.
Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza
loessului, in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “P ietrisurile de
Colentina”, ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna
Fundeni.
Datorita lipsei unei zone de protectie, apele freatice sunt in general poluate cu substante
organice, azotati si azotiti, fiind de cele mai multe ori improprii folosirii.
In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe
intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m, capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s, iar
nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15-20 m. Alimentarea cu apa prin zonele de
aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza, face ca acest orizont poros – permebil sa
constituie un important acvifer, care hidraulic se comporta ca un acvifer sub presiune.
Apele cantonate in cadrul complexului acvifer „Stratele de Fratesti” sunt in general
bicarbonatate calcice, cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la
elementele analizate, valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate
impuse de STAS 1342/91.
2.1.3 Factor de mediu aer
In zona Comunei Fundeni poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon
(CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si anorganice.
1.1 Surse de poluare zonala:

14
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- Circulatia rutiera
- Surse difuze de combustie
- Activitati agrozootehnice
- Emisii rezultate de pe platforme deseuri (mirosuri, autoaprinderi)
Procese de combustie
Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic rutier).
Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si lichid
(motorina);
- poluanti de interes : monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in
suspensie.
Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza

prin functionare zilnica intermitenta, indeosebi in sezonul rece. Evacuarea poluantilor in atmosfera se
face dirijat prin cosuri de inaltime variabila.
O sursa de poluare intermitenta cu pulberi organice, gaze nocive, fum, mirosuri dezagreabile, o
reprezinta combustia neautorizata, in aer liber a unor deseuri din perimetrul localitatii, neintretinerea
salubritatii domeniului public, depozitarea necontrolata a deseurilor menajere.
Surse mobile: - circulatia pe DJ 301 si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si

tonaje, utilaje agricole, transport in comun).
Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii

de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice volatile, pulberi,
plumb, hidrocarburi.
 In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie

sursa de poluare pentru factorul de mediu aer.
2.1.4 Nivel zgomot
15
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante generatoare

de zgomot, singura sursa fiind circulatia rutiera de pe DJ301.
2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu

mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de suport al vietii,
conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele regenerabile fara depasirea
capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse, diminuarea folosirii resurselor
neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila
inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura”
specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu natura”.
Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate, relevand o

serie de efecte negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei metropolitane a Municipiului
Bucuresti;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile verzi si
aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu
functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –
functional al comunei;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate, de tipul zone verzi
de protectie, agrement, sport, parcuri;
16
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari

categorii de factori:
 cauzate de factori de natura fizico-geografica;
 cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
 cauzate de factori de natura spatial-functionala;
 cauzate de factori de natura socio-spatiala.
CAPITOLUL 3
CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL
A FI AFECTATA
Amplasamentul ce constituie obiectul „P.U.Z. Ansamblu Rezidential” se afla in judetul

Calarasi, in extravilanul agricol al comunei Fundeni.
Zona studiata se afla la est de calea ferata Bucuresti – Oltenita si de DJ 301 si are urmatoarele
vecinatati:
- la nord – drum de exploatare;
- la sud – drum de exploatare;
- la est – teren liber de constructii;
- la vest – Lacul Fundeni si drumul judetean DJ 301.
Accesul in zona studiata se face de pe DJ301, Bucuresti – Oltenita.
3.1 Relieful
Intregul teritoriu administrativ al comunei este situat in partea centrala a marii unitati
morfologice – Campia Romana, subunitatea Campia Mostistei, la contactul acesteia cu Campia
Vlasiei. Din punct de vedere genetic, Campia Romana a rezultat in urma proceselor de acumulare,
intr-o zona cu caracter subsident, pe un fundament cretacic apartinand Platformei Moesice.
17
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului. Campia
Bucurestiului, reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta Dambovita –
Pasarea, cu altitudinea 50 – 55 m, este o terasa de confluenta pe care se afla comuna Fundeni si unde
raul Pasarea este barat printr-un liman, impartit in mai multe lacuri.
3.2 Geologie
Din punct de vedere geologic, in perimetrul studiat se disting un soclu cristalin cutat si o
cuvertura sedimentara reprezentata prin depozite paleozoice, mezozoice si neozoice, prezentand o
structura tabulara accidentata de numeroase falii si discontinuitati la baza triasicului, la baza jurasicului
si a neogenului.
Depozitele mai noi, de varsta cuaternara, reprezinta partea superioara a cuverturii sedimentare,
fiind reprezentate prin depozite aluvionare alcatuite din pietrisuri si nisipuri, cunoscute sub denumirea
de “Stratele de Fratesti”, peste care s-au depus formatiuni lacustre, argilo – marnoase, denumite
“Complexul marnos” si apoi formatiuni deltaice – “Nisipuri de Mostistea”, peste care s-au depus
„Pietrisurile de Colentina”.
Acestea din urma sunt acoperite de formatiuni de origine eoliana – depozite loessoide, ce
acopera suprafata campiei.
3.3 Hidrografia si hidrogeologia
Reteaua hidrografica este reprezentata de valea Dambovitei cu afluentul sau Valea Pasarea –
bazinul hidrografic Arges.
In functie de modul de alimentare stratele acvifere au fost grupate in:

- strate acvifere freatice
- strate acvifere de medie si mare adancime
Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza

loessului, in terasele luncilor raului Dambovita si vaii Mostistea si in “P ietrisurile de
18
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Colentina”, ele constituind in prezent sursa de apa a majoritatii locuitorilor din comuna
Fundeni.
Alimentarea acviferelor freatice se face prin infiltrarea directa a precipitatiilor sau prin
drenarea apelor de suprafata.
Aceste strate acvifere au in general nivel liber, debitul si nivelul hidrostatic fiind
conditionate de regimul precipitatiilor, fiind vulnerabile in perioadele secetoase.
Datorita lipsei unei zone de protectie, acestea sunt in general poluate cu substante
organice, azotati si azotiti, fiind de cele mai multe ori improprii folosirii.
Nivelul hidrostatic al stratelor acvifere freatice variaza intre 7 m in NV-ul comunei si
3 m la est de Plataresti.
Stratele acvifere de medie si mare adancime

Stratul acvifer de Mostistea
Dupa pozitia izobatica, orizontul “Nisipurile de Mostistea” poate fi socotit de mica si
medie adancime, dar in general se accepta ca aceasta reprezinta debitul acviferelor de medie
adancime. In cadrul acestui orizont s-au constatat numeroase varietati laterale de facies si
aparitia uneori a unor lentile de argila, care determina divizarea acestora in doua subdiviziuni.
Litologic, “Nisipurile de Mostistea” sunt constituite in totalitate din nisipuri cu granulatie
mica sau medie pana la 0,5 mm, cu grad de sortare si rulare foarte bun.
Procentul redus sau absenta materialului pelitic face ca acest complex acvifer sa aiba
valori ridicate ale permeabilitatii, coeficientul de transmisivitate fiind apreciat, in zona, la
valori cuprinse intre 300 – 500 mp/zi, iar coeficientul de permeabilitate, la valori de 20 – 40
m/zi.
Alimentarea cu apa prin zonele de aflorare de pe malurile vailor ce-l traverseaza, face
ca acest orizont poros – permebil sa constituie un important acvifer, care hidraulic se
comporta ca un acvifer sub presiune.
In comuna Fundeni complexul acvifer al “Nisipurilor de Mostistea” se dezvolta pe
intervalele 47 – 49 m si 52 – 56 m, capacitatea de debitare fiind cuprinsa intre 4 – 6 l/s, iar
nivelul piezometric are valori cuprinse intre 15 -20 m.
Complexul acvifer de adancime este cantonat in stratele permeabile constituite din

nisipuri si pietrisuri de varsta Pleistocen inferior denumite “stratele de Fratesti”.
19
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Nivelul piezometric al acestui complex (stratele A si B) se afunda pe directiile S – N si

E –V, in general datorita exploatarii locale intensive, directia generala de curgere ramanand
tot NV – SE.
Datorita accesibilitatii diferite, executia forajelor care au captat aceste strate acvifere se
repartizeaza astfel:
- orizontul A – 82% din foraje;
- orizontul B – 15% din foraje;
- orizontul C – 3% din foraje.
Aceasta situatie se datoreaza adancimilor mari la care pot fi interceptate stratele B si C
si de aici, dificultatile in realizarea forajelor.
Coeficientul de transmisivitate al acestui complex are valori cuprinse intre 600 mp/zi,
in sudul Bucurestiului inclusiv zona studiata si 1600 mp/zi, in NV. Razele de influenta ale
forajelor executate au valori cuprinse intre 150 – 300m.
Apele cantonate in cadrul acestui complex acvifer sunt in general bicarbonatate calcice,
cu o duritate totala de pana la 5 grade germane si nu prezinta depasiri la elementele analizate,
valorile situandu-se in cadrul limitelor exceptionale de permisibilitate impuse de STAS
1342/91.
Adancimea la care se poate intercepta complexul “Stratelor de Fratesti” este estimata la
115m, stratul A fiind interceptat pe intervalul 115 -130 m, iar stratul B pe intervalul 140 -160
m.
3.4 Clima
Din punct de vedere climatic comuna Fundeni se incadreaza in zona cu clima continentala, cu
valori medii anuale ale temperaturii de 10 – 11 oC, cu valori medii negative in intervalul decembrie –
februarie si valori medii pozitive in intervalul martie – noiembrie.
Luna cea mai rece este ianuarie, valoarea medie a temperaturii se situeaza sub – 3oC.
Luna cea mai calda este luna iulie, cu valori medii in jurul a 23oC.
Precipitatiile atmosferice insumeaza cca. 500 mm/an, cu un maxim la sfarsitul primaverii, cand
cad circa un sfert din valoarea totala a acestora. Luna cu cantitatile cele mai mari de precipitatii este
20
RAPORT DE MEDIU
-2009-
iunie (71,2 mm) in timp ce cantitatea minima se inregistreaza in luna februarie (25,4 mm) urmata de
luna decembrie 31,3 mm.
Vanturile dominante sunt cele de NE si E, dar si cele din SW.
3.5 Flora si fauna
Conform incadrarii biogeografice teritoriul judetului Calarasi, implicit si al comunei Fundeni se

situeaza in regiunea stepa.
Din punct de vedere al provinciilor floristice judetul Calarasi se afla in Provincia danubiano-
Pontica.
Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct
influentate de starea factorilor de mediu din judet si de actiunile antropice.
Vegetatia specifica zonei este reprezentata de arbori si arbusti pentru vegetatia lemnoasa,
plante perene si anuale pentru vegetatia ierboasa din pasuni.
Vegetatia lemnoasa, este caracteristica zonei padurilor de Quercinee – predominant fiind
stejarul (Quercus rubus), cerul (Quercus cerris), ulmul (Ulmus lonis), frasinul (Fraximus excelsior).
Cei mai raspinditi arbusti sint: macesul (Rosa canina), porumbarul (Prunus spinosa), paducelul
(Crategus monogyna), lemnul Ciinesc (Ligustrum vulgare).
Vegetatia ierboasa intilnita in culture, este formata din: volbura (Convolvulus arvensis), pirul
gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria viridis), palamida (Cirsium arvense), stirul (Amaranthus
retroflexus), costreiul (Echinocloa crus galii), zemosita (Hibiscus ternatus), rugul (Rubus caesius).
Ca plante hidrofile sint intilnite rogozul (Carex specia), isma (Mentha sp.), stuful (Phragmites
Communis).
Vegetatia cultivata este reprezentata de grau, porumb, floarea soarelui, plante furaje.
Factorii pedoclimatici din zona ofera conditii satisfacatoare pentru majoritatea culturilor.
Fauna salbatica a comunei Fundeni este reprezentata de elemente tipice adaptate

agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele, potarnichea, prepelita, soparla de iarba,
sarpele, dihorul de stepa, nevastuica, sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic,
turturica, sturz.
Fauna lacurilor este reprezentata de vidra lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
21
RAPORT DE MEDIU
-2009-
3.6 Solurile
In urma intercatiunii factorilor pedogenetici in zona cercetata s-au format mai multe tipuri de
sol, cernoziomuri cambice, faeoziomuri (cernoziomuri argiloiluviale), soluri brun roscate (preluvosol
roscat – EL-RS) si aluviosoluri coluvice (coluvisoluri).
Solul studiat se incadreaza in clasa Luvisoluri-preluvosol roscat (EL-RS-sol brun roscat ).
Pentru stabilirea stratificatiei si a caracteristicilor fizico-mecanice a terenului, in zona cercetata

s-au executat 5 foraje manuale cu 3 si adancimi de 6,00 m fiecare.
Pe baza datelor din foraje s-a intocmit urmatoarea coloana litologica:
- 0,00 – 0,60 (0,80) m – strat de sol vegetal;
- 0,60 (0,80) – 1,40 m – argila prafoasa loessoida, cafenie-galbuie, plastic vartoasa;
- 1,40 – 6,00 m – praf argilos loessoid, galben, plastic vartos, cu concretiuni de calcar.
Orizontul loessoid prezinta valori medii ale umiditatilor, consistenta ridicata, valori ridicate ale
porozitatilor, fiind sensibil la umezire si putand fi incadrat in grupa B a pamanturilor macroporice de
acest gen, conform Normativ P7-2000.
Din punct de vedere seismic, comuna Fundeni este situata conform STAS 11100/1 – 1993, in
zona de grad 8/1 (M.S.K.) de intensitate seismica, iar potrivit Normativ P100/1 – 2006 in zona la care
valorile de varf al acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0,24 pentru cutremure avand intervalul
mediu de recurenta I.M.R. = 100 ani si a valorilor perioadei de control (col) Tc = 1,6 sec. a spectrului
de raspuns.
3.7 Patrimoniul cultural
In zona studiata si in apropiere ei nu exista zone declarate monumente ale naturii sau rezervatii
naturale care sa implice restrictii de construire.
22
RAPORT DE MEDIU
-2009-
CAPITOLUL 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea mediului si

priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana armonioasa. In cadrul
proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta prevederile legale privind
protectia acestuia.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a
regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai protejat, mai
bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei.
Proiectul nu are impact negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.
Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe
teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.
Teritoriul comunei Fundeni apartine in totalitate sectorului cu clima continentala.
23
RAPORT DE MEDIU
-2009-
In zona studiata relieful dominant este de campie inalta, usor ondulata, cu altitudini cuprinse
intre 50 – 70 m.
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Dambovitei, cu afluentul sau Valea Pasarea.
Zona studiata este libera de constructii, fiind in prezent teren agricol.
Zona studiata nu are un sistem centralizat de alimentare cu apa.

De asemenea nu dispune de un sistem de canalizare.
Pentru viitor se propune conservarea si imbunatatirea calitatii mediului, tinandu-se seama de

problemele specifice ale obiectivelor economice din zona, existente sau viitoare.
CAPITOLUL 5
OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI
5.1 Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite
la nivel national, comunitar sau international
Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni, judetul Calarasi.
Dezvoltarea zonei nu se poate face decat in relatie contextuala suprateritoriala. Propunerile de
dezvoltare sunt corelate cu elemente din planul urbanistic general (PUG – Comuna Fundeni).
Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

 Datele continute in piesele scrise si desenate la P.U.G. Comuna Fundeni;
 Strategia de dezvoltare la nivel judetean si local;
 Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;
 Discutii la nivelul administratiei publice locale;
 Consultari cu specialisti in domeniu din cadrul administratiei;
 Studiu geotehnic;
● Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.
24
RAPORT DE MEDIU
-2009-
5.2 Varianta propusa
Conform cerintelor stipulate in “Directiva SEA”, care se refera la evaluarea anumitor planuri si
programe asupra mediului s-a intocmit urmatoarea varianta la PUZ, astfel:
5.2.1 Zonificare
Zona studiata este libera de constructii, neamenajata. Prin realizarea amenajarilor si

constructiilor propuse se va obtine o zona de locuinte ca zona dominanta. Aceasta zona de locuinte se
va diferentia intr-o zona cu locuinte individuale si o zona cu locuinte colective. Zona destinata
locuintelor are o pondere de 51% din totalul terenului supus studiului.
O alta pondere importanta in bilantul teritorial o reprezinta zona destinata spatiilor verzi, care
ocupa 167 400 mp, ceea ce reprezinta 17,70% din totalul terenului supus studiului.
BILANT TERITORIAL PROPUS

Suprafata Procent
Zonificarea teritoriului
(mp) (%)
Locuinte individuale – 905 unitati 317 500 33,55
Locuinte colective 165 000 17,45
Servicii 55 600 5,9
Spatii verzi 167 400 17,70
Circulatii: carosabil - 169 300 mp
pietonal - 63 000 mp 232 300 24,55
Echipare edilitara 8 400 0,85
TOTAL 946 300 100,0
5.2.2 Prescriptii pe zone, subzone si unitati teritoriale de referinta
Regulamentul urbanistic a fost elaborat pe baza Legii nr. 50/1991 si a Ordinului Ministerului
Lcurarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 91/1991.
Teritoriul acoperit de P.U.Z. si Regulament se compune din:
L – ZONA DE LOCUIT
25
RAPORT DE MEDIU
-2009-
L1 – subzona locuinte individuale max P+1+M

L2 – subzona locuinte colective max P+3+M
M - ZONA MIXTA
M1 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (locuinte colective, comert)
M2 – subzona mixta max P+3+etaj restrans (comert, dotari, unitati de invatamant –
gradinita, scoala generala)
M3 – subzona mixta max P+5+etaj retras (birouri, servicii, showroom, anexe).
V - ZONA SPATIILOR PLANTATE SI SEMIPUBLICE
V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore (amenajari temporale)
V2 – subzona spatii verzi semipublice (spatii de joaca, amenajari peisagere, spatii de
odihna)
V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat (parc orasenesc, gradinite publice).
G - ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE
G1 – subzona G1 – sursa si gospodarie de apa, P.S.I.
L –ZONA DE LOCUIT
Zona de locuit se compune din urmatoarele subzone:

L1 – subzona locuinte individuale (izolate/cuplate) max P+1+M;
L2 – subzona locuinte colective max P+3/4 retras.
 Utilizare functionala
Utilizari admise – L1+L2

- locuinte;
- echipamente publice sau de interes public;
- activitati comerciale, servicii artizanale de mici dimensiuni cu conditia sa nu incomodeze
sau sa polueze vecinatatile.
Utilizari admise cu conditionari

L2 - se admit servicii profesionale, cu conditia ca suprafata acestora sa nu depaseasca 300,00 mp
ADC, si sa nu genereze transporturi grele; aceste functiuni vor fi dispuse la intersectii si se va
considera ca au o arie de servire de 250 m.
Se admit echipamente publice la parterul blocurilor de locuit cu urmaoarele conditii:
26
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- dispensarele de la parterul blocurilor vor avea un acces separat de cel al locatarilor.

Se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 20 – 40 apartamente proprietate privata,
eventual cu locuinta administratorului/portarului angajat permanent.
Utilizari interzise
L1+L2 - Se interzice localizarea sau continuarea functionarii in zona de locuit a oricaror activitati care
prin natura lor si prin modul lor de functionare produc poluare, zgomot, transporturi grele (baze de
transport, statii service, depozite de substante periculoase, cluburi si restaurante cu program de
noapte); depozitare en-gros; depozitari de materiale refolosibile; platforme de precolectare a deseurilor
urbane; activitati productive care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din
circulatiile publice; autobaze si statii de intretinere auto.
Se interzic lucrarile de terasement de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile
de pe parcelele adiacente, precum si orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor
pe parcelelor vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea rapida a apelor meteorice.
 Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor
Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)

L1 - Se considera construibile parcelele care indeplinesc urmatoarele conditii cumulate:
- dimensiuni minime:
rEGIMUL DE dIMENSIUNE MINIMA

CONSTRUIRE Suprafata (mp) Front (m)
Cuplat × 2 unitati 250 10
Cuplat × 4 unitati 150 12,5
Izolat 500 20
Parcela de colt 150 -
- adancimea parcelei sa fie mai mare sau cel putin egala cu latimea acesteia;
- parcelele se pot unifica pentru locuintele cuplate in regim de 2 sau 4 unitati (cumparate una
sau mai multe parcele adiacente).
Amplasarea cladirilor fata de aliniament

L1 – Cladirile pot fi dispuse pe aliniament sau retrase conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
- retragerile vor fi de minim 5,00 metri pe toate categoriile de strazi.
L2 – retragerile vor fi de minim 9,5 m.
27
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor

L1 – este permis regimul de construire cuplat si izolat.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele parcelei egala cu
jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m.
– pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale
parcelei egala cu jumatate din inaltimea la cornise a cladirii dar nu mai putin de 5,0 m, exceptie
facand locuintele cuplate cate 4 (limita posterioara a parcelei fiind limita edificabil).
L2 – pentru toate cladirile se impune o distanta minima obligatorie fata de limitele posterioare ale
parcelei de 5,0 m.
Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela

L1 – in cazul construirii mai multor corpuri distincte de cladiri pe aceeasi parcela, distantele minime
dintre acestea vor fi egale cu jumatate din inaltimea la cornise dar nu mai putin de 3,0 m.
Circulatii si accese
L1 + L2 – Toate cladirile trebuie sa aiba in mod obligatoriu asigurat un acces carosabil de minim 3,0
m latime dintr-o cale de circulatie publica, sa permita intrarea mijloacelor de interventie in caz de
incendiu. In cazul parcelelor izolate in interiorul insulelor, acestea sunt neconstruibile pana la
obtinerea dreptului de trecere conform prevederilor Codului civil.
Stationarea autovehiculelor
L1 + L2 - Toate parcajele se vor asigura in afara spatiului aferent drumurilor publice.
L1 – loc de parcare in interiorul parcelei.
L2 – parcaj subteran.
Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

L1 - inaltimea maxima la cornise masurata la nivelul solului va fi de:
- 4,0 m pentru parter,
- 7,0 m pentru P+1,
- 10,0 m pentru P+1+M.
L2 – inaltimea maxima la cornise masurata de la nivelul solului va fi de: 16,0 m pentru P+3+Et. retras.
Aspectul exterior al cladirilor
28
RAPORT DE MEDIU
-2009-
L1 + L2 – Constructiile realizate in zonele existente vor tine seama de vecinatatile imediate si de

caracterul viitor al zonei in cazul zonelor de tranzitie.
Constructiile din zonele noi vor tine seama de prevederile P.U.G. si de caracterul dominant rezidential
al zonei.
Se interzice folosirea azbocimentului pentru acoperirea cladirilor si anexelor.
Conditii de echipare edilitara

L1 + L2 – Toate cladirile vor fi in mod obligatoriu racordate la toate tipurile de retele publice
tehnico-edilitare existente si vor avea prevazuta posibilitatea de racordarea la viitoarele retele tehnico-
edilitare proiectate.
Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din spatiile publice si dispunerea vizibila
a cablurilor TV.
Spatii libere si spatii plantate

L1 + L2 – se recomanda ca spatiile neocupate cu cladiri, circulatii si platforme pentru diferite
activitati sa fie inierbate si plantate cu cel putin un arbore la fiecare 100,00 mp de teren liber.
Spatiile dintre aliniament si linia de retragere a cladirilor va fi amenajata ca gradina de fatada
decorativa.
Imprejmuiri
L1 + L2 – Se recomanda ca fiecare cladire sau grup de cladiri care au amenajari comune sa aiba
marcata limita terenului aferent catre strada prin imprejmuiri construite si/sau gard viu compact.
Fata de caracterul general al localitatii se recomanda ca gardul spre strada sa aiba partea inferioara
opaca pana la inaltimea de 0,40 m (pentru protejarea trotuarelor circulatiei publice de pamantul adus
de precipitatii) si o parte transparenta pana la inaltimea totala de 1,20 m.
Gardurile dintre proprietati se recomanda sa aiba inaltimea de minim 2,00 m.
Se recomanda ca administratia locala sa stabileasca modele de imprejmuiri pentru orientarea
locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.
 Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
Procent maxim de ocupare a terenului (POT)

Conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
L1 – locuinte individuale P+1, P+1+M, P.O.T. maxim = 40%;
L2 – locuinte colective (P+3, P+3+Etaj retras), P.O.T. maxim = 55%.
29
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

Conform P.U.Z. cu urmatoarele recomandari:
L1 – locuinte individuale P+1, P+1+M, C.U.T. maxim = 1,00;
L2 - locuinte colective (P+3, P+3+Etaj retras), C.U.T. maxim = 2,5.
M – ZONA MIXTA
Zona este compusa din urmatoarele subzone:

o M1 – subzona mixta max P+3+et. retras (locuinte colective, comert);
o M2 – subzona mixta max. P+3+et. retras (comert, servicii, dotari, unitati de invatamant
– gradinita, scoala generala);
o M3 – subzona mixta max. P+5+et. retras (birouri, servicii, showroom, anexe).
 Caracterul zonei
Zona este constituita din diferite functiuni publice si de interes general dispuse in lungul
principalelor artere de circulatie, in centrul de cartier nou format si in jurul altor puncte de concentrare
a locuitorilor.
Subzonele M2 si M3 vor fi detaliate prin P.U.D.
Utilizari admise
M1 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- locuinte.
Parterul constructiilor din M1:
- sedii ale unor companii si firme, servicii pentru intreprinderi, proiectare, cercetare,
expertizare, consultanta in diferite domenii si alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective si personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.
- comert cu amanuntul;
- restaurante, baruri, cofetarii, cafenele etc.;
30
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- sport si recreere in spatii acoperite;

- parcaje la sol si multietajate;
- spatii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spatii plantate.

- institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal si de cartier;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
- comert cu amanuntul;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
- spatii plantate;
- statie de alimentare carburant (va fi prevazuta cu zona de protectie 20 m, amplasarea se va
face in proximitatea zonei de acces in ansamblu rezidential).

- institutii, servicii si echipamente publice de nivel supramunicipal, municial si de cartier;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale etc.;
- hoteluri, pensiuni, agentii de turism;
31
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- spatii plantate.

M1 + M2 + M3 – sunt admise urmatoarele functiuni:
- toate cladirile vor avea la parterul orientat spre strada functiuni care admit accesul
publicului in mod permanent sau conform unui program de functionare specific; se admit
activitati in care accesul publicului nu este liber numai cu conditia ca sa nu reprezinte mai
mult de 30 % din lungimea strazii incluse in zona mixta.
Utilizari interzise
M1 + M2 + M3 – sunt interzise urmatoarele functiuni:
- activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- constructii provizorii de orice natura;
- depozitare en-gros;
- statii de intretinere auto;
- curatatorii chimice;
- depozitari de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deseurilor urbane;
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activitati care utilizeaza pentru depozitare si productie terenul vizibil din circulatiile publice
sau din institutiile publice;
- lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si constructiile
de pe parcelele adiacente;
- orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau
care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
 Conditii de amplasare, echipare si configurare a cladirilor
Amplasarea cladirilor fata de aliniament

M1 + M2 + M3 – la intersectia dintre strazi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculara pe
bisectoarea unghiului dintre strazi avand o lungime de minim 12,0 m pe strazi de categoria I, a II-a si
de 6,0 m pe strazi de categoria a III-a.
32
RAPORT DE MEDIU
-2009-
M1 – echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 – 10 m sau vor fi dispuse pe

aliniament in functie de caracterul strazii, de profilul activitatii si de normele existente.
Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si de cea posterioara ale parcelelor

M2 + M3 – cladirile publice se vor amplasa in regim izolat, retragerea fata de limitele laterale vor fi
de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,0 m, retragerea fata de limitele
posterioare va fi de minim jumatate din inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 6,0 m;
– se interzice construirea pe limita parcelei daca aceasta constituie linia de separatie dintre
subzona mixta si zona rezidentiala, echipamente publice sau biserici, cazuri in care se admite
realizarea noilor cladiri numai cu o retragere fata de limitele laterale ale parcelei egala cu jumatate din
inaltimea la cornise, dar nu mai putin de 5,0 m;
– distanta dintre cladirea unei biserici si limitele laterale si posterioare ale parcelei este de
minim 10,0 m;
– cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin jumatate din
inaltimea cladirii masurata la cornisa, dar nu mai putin de 5,0 m;
– se recomanda ca, pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe
fatadele laterale ale cladirilor din zona mixta cu alte functiuni decat locuinte care sunt orientate spre
locuintele de pe parcelele laterale situate la mai putin de 10,0 m, sa aiba parapetul ferestrelor la minim
1,9 m de la pardoseala incaperilor;
– in cazul cladirilor comerciale si de productie se admite regimul compact de construire cu
conditia respectarii celorlalte prevederi ale regulamentului.
Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela

M1 + M2 + M3 – cladirile vor respecta intre ele distante egale cu cel putin jumatate din inaltimea
celei mai inalte; distanta se poate reduce la jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 8,0 m.
Circulatii si accese
M1 + M2 + M3 – parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4.00
metri latime dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin una din
proprietatile invecinate;
– se pot realiza pasaje si curti comune, private sau accesibile publicului permanent
sau numai in timpul programului de functionare precum si pentru accese de serviciu;
33
RAPORT DE MEDIU
-2009-
– in toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a

persoanelor handicapate sau cu dificultati de deplasare.
Stationarea autovehiculelor
M1 + M2 + M3 – stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se admite
numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;
– in cazul in care nu se pot asigura in limitele parcelei locurile de parcare normate,
se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj in cooperare ori
concesionarea locurilor necesare intr-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate in cadrul centrului
de cartier sau in zona adiacenta la o distanta de maxim 250,0 m.
Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

M1 – Hmax = 16 m;
M2 + M3 – Hmax = 22 m.
Aspectul exterior al cladirilor

M1 + M2 + M3 – aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni
si exprimarii prestigiului investitorilor, dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care
sa tina seama de rolul social al strazilor comerciale, de particularitatile sitului, de caracterul general al
zonei si de arhitectura cladirilor din vecinatate cu care se afla in relatii de co-vizibilitate.
Conditii de echipare edilitara

M1 + M2 + M3:
- toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice propuse;
- se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de telecomunicatii;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit in locuri vizibile din circulatiile publice si
dispunderea vizibila a cablurilor TV.
Spatii libere si spatii plantate

M1 + M2 + M3 – se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii
importanti existenti avand peste 4,0 m inaltime si diametrul tulpinii peste 15,0 cm; in cazul taierii unui
arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere;
34
RAPORT DE MEDIU
-2009-
– in gradinile de fatada ale echipamentelor publice minim 40 % din suprafata va fi

prevazuta cu plantatii inalte;
– se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele
utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea microclimatului si a
imaginii oferite catre cladirile invecinate;
– parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi
inconjurate cu un gard viu de 1,20 m inaltime;
– in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina pot
mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.
Imprejmuiri
M1 + M2 + M3
Se recomanda ca administratia locala sa stabileadca modele de imprejmuiri pentru orientarea
locuitorilor si asigurarea unei imagini de calitate, spre spatiile publice.
 Posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului
Procent maxim de ocupare a terenului (POT)

P.O.T. maxim = 55,0% (sau conform P.U.D. pentru M2, M3).
Coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)

C.U.T. maxim = 2,5 (sau conform P.U.D. pentru M2, M3).
V - ZONA SPATIILOR VERZI.
Zona este compusa din urmatoarele subzone:

o V1 – subzona spatii plantate de protectie cai majore;
o V2 – subzona spatii verzi semipublice;
o V3 – subzona spatii verzi publice cu acces nelimitat.
Utilizari admise
V1 – conform legilor si normelor in vigoare:
35
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- spatii verzi pentru protectia apelor, protectia climatica, protectia fata de infrastructura
tehnica conform legilor si normelor in vigoare;
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate
si accesul la activitatile permise;
- pe fasia de protectie de 25,0 m din lungul oglinzii de apa ale lacului, cu functiune publica,
ecologica si peisagistica, se admit urmatoarele: drum de halaj, alei, amenajari de mici
dimensiuni pentru odihna, agrement, joc si sport, debarcadere, anexe sanitare, mici puncte
de alimentatie publica specifice programului de parc.
V2 + V3 – sunt admise:
- spatii plantate publice (parcuri, gradini, scuaruri);
- circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea spatiilor plantate;
- mobilier urban, amenajari pentru joc si odihna;
- adaposturi, grupuri sanitare, spatii pentru administrare si intretinere avand suprafata
construita desfasurata de maxim 60 mp;
- amenajari descoperite pentru practicarea sporturilor situate in zonele rezidentiale;
- in afara functiunilor de spatii plantate publice si a celor de sport si agrement sunt admise si
functiuni comerciale intr-o proportie de maxim 20 % din aria construita;
- constructii pentru expozitii, activitati culturale (spatii pentru spectacole si biblioteci in aer
liber, pavilioane cu utilizare flexibila sau cu diferite tematici), activitati sportive,
alimentatie publica si comert.

Nu este cazul.
Utilizari interzise
Se interzic:
- orice interventii care contravin legilor si normelor in vigoare;
- orice schimbari ale functiunilor spatiilor verzi publice si diminuarea suprafetelor inverzite;
- orice amenajari care sa atraga locuitorii in spatiile de protectie fata de infrastructura tehnica
de circulatii majore si de transport a energiei electrice si a gazelor;
- taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.
36
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Celelalte conditii de construire vor fi stabilite prin studii de specialitate avizate conform legii.
G - ZONA ECHIPARE RETELE EDILITARE
 Generalitati: caracterul zonei
Pe teritoriul pe care se va amplasa ansamblul rezidential nu exista retele edilitare comunale.
Utilizari admise – G1
- constructii, instalatii si amenajari pentru gospodaria comunala;
- birouri autonome;
- incinte tehnice cu cladiri si instalatii pentru sistemul de alimentare cu apa, canalizare,
alimentare cu energie electrica si termica, piete comerciale, salubritate, intretinerea spatiilor
plantate;
- parcaje.
Utilizari admise cu conditionari – G1

- se vor asigura zonele de protectie prevazute prin norme.
Utilizari interzise – G1
- pentru incintele situate in zone rezidentiale se interzic orice activitati care prezinta risc
tehnologic si produc poluare prin natura activitatii sau prin transporturile pe care le
genereaza.
5.2.3 Echipare tehnico-edilitara
Cai de comunicatie si transport
37
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Intrucat terenul este amplasat pe partea stanga a liniei curente 802 Titan Sud – Oltenita, avand
o latura paralela cu C.F. ce are o lungime de 146,00 m de la km C.F. 34+410 la km C.F. 34+556, se
vor respecta urmatoarele:
- pe zona de siguranta C.F.R (20,00 m din ax linia C.F. cea mai apropiata de lucrare) nu se
admite amplasarea de constructii, fie ele si cu caracter provizoriu;
- pe zona de protectie C.F.R. (intre 20,00 m si 100,00 m din ax C.F. linia cea mai apropiata
de lucrare) se admit amplasari de constructii dar numai dupa obtinerea Avizului de
Construire din partea C.F.R.
Se va respecta Ordonanta de Urgenta nr. 12/1998, republicata, privind transportul pe caile
ferate romane, cap. IV, art. 29-32, pct. 5 si cap. VII, art. 43, 44 , 45 si Regulamentul General de
Urbanism, republicat, art. 20 se atrage atentia ca in limita a 20,00 m de o parte si de alta fata de axul
caii ferate publice este instituita zona de siguranta a infrastructurii feroviare. In aceasta zona pot fi
efectuate expropieri pentru cauze de utilitate publica si nu se vor executa constructii fie si cu caracter
provizoriu. In baza aceleiasi ordonante s-a instituit zona de protectie a infrastructurii feroviare publice,
cuprinzand terenurile limitrofe situate de o parte si de alta a caii ferate, indiferent de proprietar, in
limita a 100,00 m de la calea ferata cea mai apropiata. Pentru constructiile care se vor amplasa pe zona
luata in studiu si care vor intra in zona de siguranta si de protectie a infrastructurii feroviare se va
solicita avizul Regionalei C.F. Bucuresti si apoi se va obtine autorizatia M.T.C.T.
S-a obtinut Avizul de principiu nr. R2/19/663 din 20.10.2008 emis de Regionala CFR
Bucuresti.
Gospodarirea apelor
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea, afluent al raului Dambovita – bazinul
hidrografic Arges.
Alimentarea cu apa potabila
Pentru asigurarea apei potabile necesare pentru:

- consumul menajer si igenico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi.
se vor executa urmatoarele:
- foraje de mare adancime – minim 3;
38
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- gospodarie de apa potabila si de incendiu;

- retele de alimentare cu apa potabila si incendiu;
- retele de alimentare cu apa potabila a consumatorilor casnici, a hidrantilor de incendiu
stradali si a hidrantilor de gradina (spatiu verde).
Forajele de mare adancime (circa 200 – 220 m) se vor amplasa pe domeniul public la distante
de minim 300 m unul de celalalt, conform studiilor hidrogeologice, cu zone sanitare severe conform
normelor sanitare in vigoare.
Forajele se vor echipa cu pompe submersibile. Capul forajului se va proteja cu un camin. Apa
extrasa din stratul freatic se va contoriza. Fiecare foraj se va dota cu post de transformare montat pe
stalp.
Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu.
Gospodaria de apa potabila si incendiu va fi compusa din:
- 2 buc. rezervoare semi-ingropate din beton armat cu V = 500 mc fiecare;
- 1 buc. statie de pompare si ridicare a presiunii andosata rezervoarelor;
- 1 buc. cladire administrativa si laborator analiza;
- post de transformare.
Apa potabila se va trata impotriva agentilor patogeni cu ozon si raze ultraviolete.

Gospodaria de apa si incendiu se va proteja de o zona sanitara conform nrmelor sanitare in
vigoare.
Langa incinta gospodariei de apa potabila si incendiu se va amplasa o remiza P.S.I dotata cu
motopompe mobile pentru incendiu, material de interventie si protectie la foc. Serviciul de pompieri
va fi asigurat de o formatie de voluntari recrutati din randurile locuitorilor ansamblului rezidential.
Retelele de alimentare cu apa potabila si incendiu se vor amplasa sub trotuar si se vor dota
cu hidranti de incendiu subterani, hidranti de gradina pentru udat satiu verde si bransamente pentru
locuinte.
Pentru asigurarea apei potabile la consumatori si la hidrantii de incendiu, retelele de alimentare
cu apa se vor executa inelare, din teava de polipropilena si se vor echipa cu camin cu vane de
sectorizare si golire. Adancimea de pozare a retelelor de apa va fi de -1,25 m fata de cota finita trotuar.
39
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Apa uzata menajera, evacuata de la instalatiile interioare ale locuintelor se va colecta de retele
de canalizare executate din tub de PVC, echipate cu camine de racord, vizitare si intretinere din PVC
carosabile. Retelele de canalizare menajera se vor amplasa pe axul aleilor si a drumurilor. Retelele de
canalizare menajera se vor monta sub adancimea de -1,10 m de la cota finita a drumului, panta spre
statia de epurare fiind intre 0,003 si 0,005.
Din reteaua de canalizare apa uzata menajera ajunge la statia de epurare ce va deservi
obiectivul.
Apele uzate menajere colectate de retelele de canalizare vor fi epurate mecanic si biologic intr-
o statie de epurare.
Statia de epurare va fi echipata cu:
- statie de pompare ape uzate tip cheson – 4 buc.;
- camera cu gratar – 2 buc.;
- separatoare de grasimi – 2 buc.;
- decantoare primare – 2 buc.;
- decantoare secundare – 2 buc.;
- statie de turbosuflante – 1 buc.;
- statie de filtre presa – 1 buc.;
- gazometre;
- centrala termica;
- bloc tehnic si administrativ cu laborator analize;
- uscare namol;
- post de transformare.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate, evacuate in Lacul Fundeni, se vor incadra in
limitele impuse prin H.G.R. nr. 188/2002 – anexa 3 – NTPA 001/2002, modificata si completata cu
H.G. 352/2005.
Statia de epurare se va amplasa intr-o zona joasa, fata de anasamblu rezidential, la distanta de
cladiri conform normelor sanitare in vigoare.
Statia de epurare va fi protejata de un perimetru sanitar sever, conform normelor sanitare in
vigoare.
Retea canalizare pluviala
40
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Apa pluviala colectata de pe acoperisul cladirilor se va evacua la nivelul trotuarului prin

burlane si jgheaburi, apa urmand a se infiltra in spatiul verde adiacent.
Apa pluviala colectata pe caile de acces se va dirija prin rigole marginale spre spatiile verzi ale
parcurilor.
Proiectul detine Aviz de gospodarire a apelor nr. 55 din 18.11.2008, emis de Administratia
Nationala „Apele Romane” – Directie Apelor Buzau-Ialomita, S.G.A. Calarasi.
Alimentare cu energie electrica si telecomunicatii
Alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica se va face prin racorduri individuale dintr-un post de
transformare si cutii de distributie amplasate in centrele de greutate ale consumatorilor. Distributia
energiei electrice se va face prin retele aeriene din LEA 20kv.
Telecomunicatii
In functie de necesarul de posturi se va solicita realizarea legaturii la cea mai apropiata retea
telefonica existenta.
Alimentare cu energie termica

Incalzirea spatiilor si prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul unor centrale
termice proprii de capacitate mica cu functionare cu gaz natural, ce vor asigura agentul termic, apa
calda la 70/90 oC. Echipamentele cu care vor fi dotate centralele termice vor fi complet automatizate,
cu randamente minime de 92 % si vor avea agremente tehnice si omologari la zi. Lucrarile vor fi
realizate in conformitate cu „Normele tehnice pentru proiectarea si executarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale – Ordinul MEC 587/2004, centralele vor avea tiraj natural, respectand
prescriptiile constructive din documentatiile si normativele tehnice in vigoare.
Alimentare cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei este amplasata conducta de transport gaze naturale de
inalta presiune DN 500 mm, care alimenteaza Municipiul Oltenita. Din acest motiv se propune
introducerea alimentarii cu gaze in zona studiata.
41
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Infiintarea distributiilor de gaze in localitatile tranzitate de conducta de transport gaze naturale

DN 500 mm Sindrilita – Oltenita se poate face in conformitate cu O.U.G. nr. 33/2004 aprobata prin
Legea 322/2004.
In conditiile in care alimentarea cu gaze naturale se va dovedi rentabila, pentru alimentarea cu
gaze naturale a Ansamblului rezidential – comuna Fundeni, se propune urmatoarea solutie:
 amplasarea unei Statii de reglare masurare predare (SRMP) in imediata apropiere a
conductei de transport de inalta presiune. In aceasta SRMP se va realiza reducerea presiunii
in 2 trepte: de la inalta la medie si de la medie la redusa;
 daca se considera posibil, aceasta SRMP va putea alimenta si distributia de gaze naturale
din satele Fundeni si Plataresti;
 conducte de distributie de presiune redusa vor fi din polietilena de inalta densitate (PEID)
sau otel.
Exista, de asemenea, posibilitatea de a alimenta centralele termice, precum si masinile de gatit

cu gaz petrolier lichefiat (GPL) stocat in recipiente mic-vrac tip BUTAN GAS ROMANIA sau
SHELL GAS.
Gospodarie comunala
Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua, prin intermediul
unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare.
CAPITOLUL 6
A. NIVELUL CALITATIV AL FACTORILOR DE MEDIU

REZULTAT DIN IMPLEMENTAREA PUZ
42
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Pentru amplasamentul luat in studiu se propune rezolvarea aspectelor legate de asimilarea unui
teritoriu nedezvoltat, fara infrastructura, neechipat edilitar.
Prezenta documentatie prevede echiparea acestui teritoriu cu elementele unei structuri urbane,
stabilirea-detalierea mai explicita a utilizarilor functionale posibile impreuna cu regulamentul aferent
acestor functiuni, stabilirea circulatiilor optime in zona si a unor posibile parcelari care sa excluda in
viitor rezolvarea acceselor la loturi prin intermediul servitutilor de trecere, echiparea edilitara a zonei.
Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren agricol.
Teritoriul studiat are o pozitie care il face apt pentru constructii cu caracter public operate
privat/public.
Functiunile propuse:
- locuinte individuale si colective;
- birouri;
- zona de agrement.
Impactul investitiei asupra mediului se imparte in :
 impact care are loc in timpul implementarii proiectului;

 impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.
Prima faza este limitata la perioada de executie si va exercita impact negativ asupra aerului in
special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.
Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor datorita
expunerii mai indelungate.
Pentru perioada de exploatare efectele principale pe termen mediu si lung vor fi estimate si
incadrate in limitele impuse conform normativelor in vigoare, pentru fiecare factor de mediu.
1. Factor de mediu aer
 Faza de constructie a cladirilor si a obiectivelor tehnico-edilitare
In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice

organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol,
populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de
43
RAPORT DE MEDIU
-2009-
protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un

nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte
nedecelabile cazuistic”.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de
acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
 Faza de exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ
Sursele principale de impurificare/poluare a aerului:

- sistemele de incalzire – centrale termice – gaze naturale;
- mijloace auto – surse mobile.
1.1 Nivel emisii atmosferice
Estimarea nivelului emisiilor s-a facut utilizand :

o Metodologia OMS - Evaluare surse de poluare si utilizarea rezultatelor pentru formularea
strategiilor de control;
o Metodologia A.P. 42 EPA - Factori de emisie.
Deoarece noile reglementari pentru functiunile propuse interzic crearea unei zone industriale,
nu se pune problema estimarii incarcarii atmosferice cu poluanti proveniti din activitati industriale.
 Valori limita pentru emisii

 Ordinul 462/1993 al MAPPM – stabileste valorile limita la emisie (VLE);
 Ordinul 756/1997 al MAPPM – „Reglementare privind evaluarea poluarii mediului”:
44
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- prag de interventie: depasirea VLE;

- prag de alerta: 70 % din VLE.
Valorile limita la emisii (VLE) pentru focare alimentate cu gaze naturale
Concentratia (mg/mc)
Substanta
VLE-Ord.462/93 Prag alerta-Ord. 756/97
Oxizi de sulf (exprimati SO2) 35 24,5
Oxizi de azot (exprimati NO2) 350 245
Monoxid de carbon (CO) 100 70
Pulberi in suspensie 5 3,5
Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efl. gazosi de
3% vol.






 Estimare nivel emisii
Avand in vedere suprafata libera de constructii, functiunile propuse si zonificarea teritoriala,

pentru estimarea nivelului emisiilor s-au considerat ca surse principale de impurificare/poluare a
aerului sistemele de incalzire – centralele termice si traficul rutier.
 Centrale termice: combustibil - gaze naturale
Pentru locuintele individuale se vor utiliza centrale termice cu puterea utila 24÷33 kW, cu
combustibil - gaze naturale. Locuintele colective vor fi dotate cu centrale termice cu puterea utila de
600÷2000 kW, combustibil – gaze naturale.
45
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 24÷33 kW –
Conc. Norme de limitare Debit

Combustibil Poluanti estimata VLE Prag alerta masic
mg/Nmc Ordin 462/93 Ordin 756/97 g/h
SO2 - 35 24,5 -
Gaze NO2 24 350 245 8,6
Naturale CO 15 100 70 5,37
Pulberi 0,36 5 3,5 0,13
* marimea de referinta - continut in O2 de 3% volum.
Nivel maxim emisii estimate – 1 centrala termica P = 600÷2000 kW –
Conc. Norme de limitare Debit

estimata VLE Prag alerta masic
Combustibil Poluanti
mg/Nmc Ordin 462/93 Ordin 756/97 g/h
SO2 - 35 24,5 -
Gaze NO2 82 350 245 208,3
Naturale CO 21 100 70 53,34
Pulberi 0,41 5 3,5 1,04
* marimea de referinta - continut in O2 de 3% volum.
Nivelul estimat - se incadreaza in V.L.E. Ordin 462/93;

- se situeaza sub pragurile de alerta - Ordin 756/97.
 Trafic auto
Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile
din teritoriul in studiu.
Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in
diverse tipuri de motoare.
Elemente luate in consideratie:
- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);
- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);
- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).
46
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere
prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NO x,
exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO 2), pulberi in
suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili).
Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de
cca 30 min.
Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

 tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un
continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;
 regimul de functionare;
 distanta parcursa ;
 timpii de deplasare si manevre;
 frecventa traficului.
Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:

- 75% - autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc;
- 18% - autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5t;
- 3% - autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5t.
Estimare nivel poluanti proveniti din trafic

Tipul auto si PST SO2 NOx CO COV
procentul de rulare (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto) (g/nr.auto)
Autoturisme cu
aprindere prin
12 15,6 40 50 53,5
compresie
(18% - 50 auto)
Autoturisme cu benzina
8 52 496 569,6 110,4
(75%- 200 auto)
Pentru acest tip de emisie (in spatiu deschis) Ordin 462/93 nu prevede valori limita de emisie (VLE).
47
RAPORT DE MEDIU
-2009-
1.2 Nivelul imisiilor atmosferice rezultat din calculul de dispersie
1.2.1 Prezentarea metodei de calcul
Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea
2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru
Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia).
Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea,
volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de
simulare : pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier
extern pregatit de catre utilizator.
Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant :
2
QV  y 
C ( x , y, z )  exp[0,5  ]
2u s  y  z  y 
 
C: Concentratia in directiile x, y, z (m3/m3: ppb, ppm, sau alte unitati)

Q: Rata de emisie a poluantului (m3N/s) 2
V: Termen vertical
us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s)
σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m).
Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest termen
include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.
 2 2
 z  h e     z  h e  
V  exp  0,5 r   exp  0,5 r 
  z     z  
 
zr: Inaltimea la punctul de calcul (m)

he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m).
Inputurile in programul de dispersie au fost:

- caracteristicile surselor : localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului,
volumul si temperatura efluentului;
- debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului;
48
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate prin :
directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara;
- clasa de stabilitate;
- suparafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului.
 Pentru modelarea dispersiilor s-au luat in calcul debitele masice de poluanti, rezultate in urma
efectuarii masuratorilor la sursele stationare de emisie.
 Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare.
 Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu:
- CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie,
amoniac;
- valori limita orare conform Ordin 592/2002 pentru SO2, NO2, monoxid de carbon.
 Rezultatele calculelor de dispersii pentru situatia de calm atmosferic si pentru situatia de vant sunt
reprezentate grafic, prin harti de dispersie.
1.2.2 Incadrarea in legislatie
Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu:

 concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 “Conditii de calitate a aerului in
zonele protejate”;
 valori limita pentru praguri de calitate a aerului conform Ordin 592/2002.
Substanta poluanta STAS 12574/87

CMA medie scurta durata (mg/mc)
Dioxid de azot 0,3
Dioxid de sulf 0,75
Monoxid de carbon 6,0
Pulberi in suspensie 0,5
Aldehide 0,035
Prin Ordinul MAPM nr. 592/25.06.2002 sunt stabilite valorile limita si valorile de prag pentru
nivelul imisiilor. Acestea sunt prezentate in tabelul urmator:
49
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Valori limita, marje de toleranta, praguri de alerta
PERIOADA VALOARE MARJA DE

MODUL DE
POLUANT DE A TOLERANT
LIMITARE
MEDIERE LIMITA A
Valoare limita orara
200 g/mc
pentru protectia 1h 17 g/mc
NO2
sanatatii umane
NO2 si NOx
Valoare limita anuala
An 40 g/mc
pentru protectia 4 g/mc
calendaristic NO2
sanatatii umane
Valoare limita orara
pentru protectia 1h 350 g/mc -
sanatatii umane
SO2
Valoare limita anuala
pentru protectia 24 h 125 g/mc Nu
sanatatii umane
Valoarea
Valoare limita pentru
maxima zilnica
CO protectia sanatatii 10 mg/mc -
a mediilor pe
umane
8 ore
Prag alerta pentru concentratii masurate consecutiv timp de 3 ore :

- NO2 – 400 g / mc;
- SO2 – 500 g / mc.
1.2.3 Nivel imisii rezultat din dispersie
S-a modelat nivelul imisiilor si rezultatele au fost transpuse grafic pe harti de poluare zonala.
Surse de emisie:
- centrale termice - estimarile s-au realizat pentru un numar total de 561 de centrale
termice – 515 centrale termice cu P=24÷33 kW + 46 centrale
termice cu P=600÷2000kW.
50
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Stratificare stabila Stratificare instabila

0,5 m/s 4,0 m/s
Poluant
Conc. max Distanta Conc. max Distanta
µg/mc m µg/mc m
Oxizi de azot (NO2) 1,662 180 7,039 960
Pulberi totale in suspensie 0,013 290 0,059 780
Monoxid de carbon (CO) 0,618 120 2,691 810
- Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS
12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.
Incadrarea in norme
Concentratiile determinate de NOx, CO se situeaza in totalitate sub limita impusa prin Ordin
592/2002.
Concentratiile medii de scurta durata de PST se situeaza in totalitate sub limita impusa prin
STAS 12574/87.
1.2.4 Poluarea cumulativa in sinergism
Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:
Ci
 CMAi  1 .
Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt :
1. SO2 + NO2
2. SO2 + PST
3. NO2 + PST
Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a
realizat pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau
de locuire, in conditiile:
 starea atmosferica : - stabila - calm atmosferic;
51
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- instabila – vant cu viteza 4 m/s;

 emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.
Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic
Zona de actiune Valoarea poluarii cumulative

Limita functionala SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST
Directie Nord 0,0012 0,0000096 0,0016
Directie Est 0,0011 0,000011 0,0013
Directie Sud 0,0015 0,0000098 0,0011
Directie Vest 0,0013 0,000012 0,0017
Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
Situatia de calm atmosferic
0.0018
0.0016
0.0014 Actiune
0.0012 sinergica:SO2+NO2
0.001 Actiune
0.0008 sinergica:SO2+PST
0.0006 Actiune
0.0004 sinergica:NO2+PST
0.0002
0
1
*
* *
 Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform
STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile considerate.
Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila

- viteza vant 4,00 m/s –
52
RAPORT DE MEDIU
-2009-

Directie Sud - Vest 0,0019 0,000024 0,0025
Transpunerea grafica a valorilor poluarii cumulative in sinergism
Situatia de instabilitate atmosferica
0.003
0.0025
Actiune
0.002 sinergica:SO2+NO2
Actiune
0.0015
sinergica:SO2+PST
0.001 Actiune
sinergica:NO2+PST
0.0005
0
1
*
* *
 Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata
conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa), in toate situatiile
considerate.
2. Factor de mediu apa
Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa potabila pentru:

- consumul menajer si igenico-sanitar;
- combaterea incendiului din exterior;
- stropit spatii verzi,
se va realiza din trei foraje de mare adancime.
53
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Apa potabila extrasa din stratul freatic se va dirija spre gospodaria de apa potabila si incendiu.
Apa calda menajera pentru consumatorii din cladiri se va prepara local in centrale termice.
Apele uzate menajere vor fi colectate prin retele de canalizare menajera si evacuate intr-o statie
de epurare.
Apele uzate menajere epurate vor fi deversate prin curgere gravitationala la emisarul din zona,
Lacul Fundeni. Parametrii de epurare ai statiei se vor incadra in limitele impuse de normativul NTPA
001/2005 – privind deversarile de ape uzate in ape de suprafata.
Statia de epurare va reduce concentratia de materii in suspensie, grasimi, substante organice si
azot amoniacal si va regla pH-ul apelor uzate de tip menajer.
Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective.
Necesarul de apa – Breviar de calcul
Necesarul de apa va asigura:

 alimentarea cu apa potabila a locuintelor;
 udatul spatiilor verzi;
 necesarul de apa pentru stingerea incendiilor.
Cantitatile de apa necesare s-au calculat conform SR 1343/1-2006, STAS 1478-90, STAS
1846-90. Am estimat un numar de 4000 consumatori de apa.
Debitul specific de apa pentru nevoi gospodaresti pentru zone cu apartamente in blocuri cu
instalatii de apa rece, calda si canalizare, cu preparare centralizata a apei calde, conform STAS SR
1343/1-2006:
qs = 180 l/persoana,zi
Debitul zilnic mediu, Qzi med reprezinta media volumelor de apa utilizate zilnic in cursul unui
an.
54
RAPORT DE MEDIU
-2009-
1 1 3
Q zimed     N  qs     4000  180  720 m
1000 1000 zi
Debitul zilnic maxim, Q zimax reprezinta valoarea maxima a volumelor de apa utilizate zilnic in
cursul unui an.
   N  qs  K zi  
1 1 3
Qzimax    4000  180  1,35  972 m
1000 1000 zi
Debitul orar maxim, Qorar max reprezinta valoarea maxima a debitului orar de apa din ziua de consum
maxim.
    N  qs  K zi  K o 
1 1
Qorarmax 
1000 24
1 1 3
Qorarmax     4000  180  1,35  3,5  141,75 m  39,38 l
1000 24 h s
in care:
N - numarul de utilizatori, consumatori fizici de apa;
qs - debit specific - cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator pentru o
activitate normala (litri/consumator si zi)
Kzi =1 ,35 - coeficient de variatie zilnica, conform STAS SR 1343-1;
Ko =3,5 - coeficient de variatie orara, conform STAS SR 1343-1.
 Debitul cerintei de apa

3
Qszimed  k s  k p  Qzimed  1,02  1,10  720  807,84 m
zi
3
Qszimax  ks  k p  Qzimax  1,02  1,10  972  1090,58 m
zi
3
Qsorarmax  ks  k p  Qorarmax  1,02  1,10  141,75  159,04 m
h
unde: k s – coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de

alimentare cu apa - k s = 1,02;
k p – coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in
obiectele sistemului de alimentare cu apa - kp =1,10.
 Calcul debitelor de apa restituite
 Calculul debitelor de apa uzata menajera conform STAS 1846/1990

55
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Debitele de apa uzata menajera care se evacueaza in reteaua de canalizare, Qu, se calculeaza
cu relatia:
Qu = 0,8 Q apa
in care: Q apa - debitele de apa de alimentare caracteristice (zilnic mediu si orar maxim) ale
necesarului de apa.
3
Quzimed  0,8  Qzimed  0,8  720  576 m
zi
3
Quzimax  0,8  Qzimax  0,8  972  777,6 m
zi
3
Quorarmax  0,8  Qorarmax  0,8  141,75  113,4 m
h
Nivel calitativ
Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUZ intra in categoriile:
o ape uzate menajere care prezinta incarcari:
- din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante
extractibile in eter de petrol, substante organice;
- din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: baruri, bufet, rezulta
incarcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi
organici;
o ape meteorice:
- apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante
organice (CBO, CCO);
- apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si
de pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile
cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac, fosfor, potasiu,
produse petroliere.
Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer si ape meteorice se poate
realiza utilizand ghidul OMS al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor
pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului.
56
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Solutia propusa pentru alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate ale viitorului ansamblu
poate fi completata sau modificata prin documentatii tehnice de specialitate, elaborate de persoane
fizice sau juridice autorizate.
Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire

SUSPENS
AZOT FOSFOR CBO CCO
II
Apa de ploaie directa [mg/l] 0,5-1,5 0,004-0,03 - 10-20 10-20
Ape meteorice orasenesti [kg/km2/an] 952 90 4725 31150 64050
Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate

SUSPENS AZOT FOSFOR
CBO5
II TOTAL TOTAL
Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - -
Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93
Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9
Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15
Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06
Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - -
Eficiente de epurare
SUSPEN FOSFO BACTER
CBO5 AZOT VIRUSI
SII R II
Tratament primar
Sedimentare 30-35 % 60-65 % 7,5 % 10 % 25-75 % 0-1 %
Tratament secundar
- chimic 50-85 % 70-90 % 25 % 85 % 40-80 % 0-1 %
- filtrare 65-95 % 65-92 % - - 80-95 % 0-1 %
- aerare intensa 95-98 % 85-90 % 15-30 % 10-20 % 60-90 % 0-1 %
Tratare tertiara
- dezinfectare - - - - 99 % 0-4 %
3. Eliminarea deseurilor
Pentru investitia propusa, deseurile specifice se incadreaza in tipurile:

- deseuri rezultate din constructii – cod 17 si sunt specifice fazei de constructie;
- deseuri asimilabile cu cele municipale – cod 20 care sunt specifice perioadei de exploatare a
57
RAPORT DE MEDIU
-2009-
investitiei.
Faza de constructie
In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructia santierului, din
santierele provizorii de montaj, precum si din materialele de constructii ramase.
In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice
Cod 17.02.01 – lemn
Cod 17.02.02 – sticla
Cod 17.05.08 – resturi de balast
Aceste deseuri se vor colecta in incinta de santier de unde vor fi preluate si transportate de un
operator autorizat; eliminarea deseurilor se va realiza pe baza unui contract ferm care va fi insotit de o
programare, responsabil cu aceasta operatie fiind constructorul, organizator de santier.
Faza de exploatare
In faza de exploatare deseurile specifice se incadreaza in tipul celor asimilabile cu deseurile
municipale si vor consta in:
Cod 20.01 – fractiuni colectate separat
1.1 – hartie si carton
1.2 – sticla
01.08 – deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine
01.10 – imbracaminte
01.11 – textile
01.39 – materiale plastice
01.41 – deseuri de la curatatul cosurilor
Cod 20.02 – deseuri din gradini si parcuri
02.01 – deseuri biodegradabile
02.02 – pamant
02.03 – alte deseuri nebiodegradabile
Judetul Calarasi este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 –
Sud Muntenia.
58
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul
tabel, luand in considerare urmatoarele date:
o evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 – 2003,
o numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si
o compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date
de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de
populatia din mediul urban si rural.
Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie

Medie pe
Mediu urban Mediu rural
Compozitia regiune
deseurilor Cantitate Cantitate
% % %
t/an kg/loc×an t/an kg/loc×an
Deseuri de ambalaje
9,00 41183,18 30,15 5,55 11654,51 5,85 6,95
din hartie si carton
Deseuri de ambalaje
4,63 21205,57 15,52 3,99 8385,89 4,21 4,25
din sticla
Deseuri de ambalaje
3,49 15963,04 11,68 1,95 4100,68 2,06 2,57
din metal
Deseuri de ambalaje
8,03 36761,56 26,91 6,26 13147,94 6,61 6,96
din plastic
Deseuri de ambalaje
1,91 8735,16 6,39 2,24 4717,29 2,37 2,10
din lemn
Deseuri
57,53 263103,57 192,61 70,17 147241,88 74,01 65,02
biodegradabile
Deseuri reciclabile
altele decat 15,18 69431,88 50,83 9,42 19774,44 9,94 11,76
ambalaje din care:
Hartie si carton 2,66 12175,00 8,91 1,04 2400,00 1,02 1,75
Metale 1,14 5221,00 3,82 1,52 3200,00 1,61 1,36
Deseuri periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038
DEEE 1 5203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7
altele 10,32 46806,28 37,69 6,22 13461,49 7,12 8,63
TOTAL 100,00 457320,04 334,79 100,00 209822,66 105,46 100,00
Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit
In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi
insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:
substante celulozice ;
59
RAPORT DE MEDIU
-2009-
substante albuminoide si proteinice ;

substante grase ;
materiale plastice.
Compozitia chimica – deseuri menajere
Grupele de substante %
Celulozice 48,0
Albuminoide 5,0
Proteine 3,0
Substante grase, rasini 4,0
Lignina 12,0
Substante minerale incinerabile 5,0
Substante minerale neincinerabile 21,0
Materiale plastice 2,0
TOTAL 100,0
Deseurile stradale si din constructii
In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia

estimata este de :
praf, pamant – 60 – 80 % din greutate;
frunze, lemne – 5 – 4 % ;
hartie, cartoane – 2 – 4 % ;
resturi de la santierele de constructii (moloz, piatra, caramizi, var,etc) – 3 – 5 %;
resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 - 0,2 %;
alte materiale 3 – 6 %.
Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 - 800 kg/mc.
Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri
generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune.
Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in
fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet
al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National
60
RAPORT DE MEDIU
-2009-
de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari,
cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru
Arges in 2003). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de
deseuri sunt echipate cu cantare.
Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia

Indicatori privind cantitatea generata de deseuri
Namoluri de la
Deseuri Deseuri din
statiile de
An municipale si constructii si Total deseuri
epurare
asimilabile demolari (kg/loc×an)
orasenesti
(kg/loc×an) (kg/loc×an)
(kg/loc×an)
1999 264,64 10,33 15,72 290,47
2000 281,26 11,26 14,93 307,46
2001 273,41 5,28 13,74 292,44
2002 262,91 3,78 13,39 280,08
2003 273,46 2,99 62,21 338,68
Indicatori privind cantitatea generate de deseuri pe judetul Calarasi, in anul 2003

Indicatori de generare deseuri
Namoluri de la
Deseuri Deseuri din
statiile de
An 2003 municipale si constructii si Total deseuri
epurare
asimilabile demolari (kg/loc×an)
orasenesti
(kg/loc×an) (kg/loc×an)
(kg/loc×an)
Regiune 273,46 2,99 62,21 338,68
Jud. Calarasi 184,63 3,13 6,26 194,03
Evolutia cantitatilor de deseuri generate in judetul Calarasi, in anul 2003 (tone)

COD REGIUN CALAR
TIPURI PRINCIPALE DE DESEURI
DESEU E ASI
Deseuri municipale si asimilabile din comert,
1. 20 15 01 917588 58930
industrie si institutii, din care:
Deseuri menajere colectate in amestec de la
1.1 20 03 01 432238 35000
populatie
Deseuri asimilabile colectate in amestec din
1.2 20 03 01 165866 8000
comert, industrie, institutii
1.3 Deseuri municipale si asimilabile colectate separat 20 01
43158 1730
(exclusiv des. din constructii si demolari), din care: 15 01
20 01 01
Hartie si carton 8732 1400
15 01 01
Sticla 20 01 02 281 30
15 01 07
61
RAPORT DE MEDIU
-2009-
20 01 39
Plastic 1165 30
15 01 02
20 01 40
Metale 29795 110
15 01 04
20 01 38
Lemn 2238 20
15 01 03
Biodegradibile 20 01 08 374 100
20 01
Altele 570 40
15 01
1.4 Deseuri voluminoase 20 03 07 1311 -
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 20 02 30042 4000
1.6 Deseuri din piete 20 03 02 9183 1000
1.7 Deseuri stradale 20 03 03 82530 2700
20 01
1.8 Deseuri generate si necolectate 153259 6500
15 01
Colectare, transport, depozitare

Colectarea deseurilor menajere se va face in pubele ecologice si se vor evacua, prin intermediul
unui agent economic specializat, cu o frecventa ce se va stabili in conformitate cu normele in vigoare.
B. IMPACT SI EFECTE REZULTATE PRIN IMPLEMENTAREA PUZ
Evaluarea strategica de mediu – SEA – reprezinta o tehnica de evaluare a impactului asupra

mediului in stadiul de propunere aplicata politicilor de planuri si programe. Aceasta tehnica asigura
mai multe tipuri pentru evaluarea aspectelor privitoare la consecintele asupra sanatatii si mediului,
punand accent deosebit pe aspectele legate de sanatatea umana.
Evaluarea impactului asupra sanatatii
Sanatatea, definita de OMS ca ”starea de bine fizic, psihic si social si nu numai absenta bolii
sau infirmitatii”, este, fara indoiala, rezultatul interactiunii unei multitudini de factori biologici, de
mediu, sociali, si ai sectorului de sanatate, in continua interactiune, greu de cuantificat ca pondere in
determinismul concret al starii de sanatate.
Mediul in contextul sanatatii
62
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Generic mediul include totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici, naturali sau rezultati ai
actiunii antropizante a omului asuprea mediului natural, care constituie cadrul inconjurator in care
indivizii traiesc si care, de cele mai multe ori, este greu influentabil sau inaccesibil actiunii
individuale. Acesta include astfel o multitudine de aspecte de la calitatea aerului, apei, alimentului,
solului, poluarea sonora, nivelul radiatiilor, calitatea locuirii, transporturilor, care, impreuna contribuie
si influenteaza starea de sanatate.
Sanatatea in relatie cu mediul
Definitia OMS a sanatatii in relatie cu mediul, cea care inglobeaza “atat efectele directe ale
agentilor fizici, chimici si biologici din mediu asupra sanatatii si starii de bine fizic, psihic si social, cat
si efectele (de multe ori indirecte) mediul psihologic, social si estetic, (inclusiv aspectele legate de
locuire, dezvoltare urbana si transporturi)”, ne ofera o imagine a complexitatii domeniului, si, implicit
a necesitatii colaborarii coerente, coordonate si unitare la nivelul politicilor si programelor
internationale si comunitare in vederea interventiei eficiente.
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul
Sanatatea in relatie cu mediul este acea componenta a sanatatii publice al carei scop il
constituie prevenirea imbolnavirilor si promovarea sanatatii populatiei in relatie cu factorii din mediu.
Domeniul sanatatii in relatie cu mediul include toate aspectele teoretice si practice, de la politici si
pana la metode si instrumente legate de identificarea, evaluarea, prevenirea, reducerea si combaterea
efectelor factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei. Astfel, domeniul de interventie al sanatatii in
relatie cu mediul este unul multidisciplinar, complex, care presupune colaborarea intersectoriala si
interinstitutionala a echipelor de specialisti si a managerilor acestora, pentru intelegerea, descrierea,
cuantificarea si controlul actiunii factorilor de mediu asupra sanatatii.
1. Impact si efecte asociate poluarii aerului
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind de o serie de procese fizice, chimice,
fiziologice si comportamentale, care se determina si se influenteaza reciproc. Expunerea la aerul
poluat inconjurator este asociata unui numar de efecte asupra sanatatii, incepand cu simptome
63
RAPORT DE MEDIU
-2009-
trecatoare la nivelul tractului respirator si pana la reducerea functiilor pulmonare, limitarea

functionalitatii si a performantelor generale ale organismului.
De asemenea efectele adverse ale aerului poluant influenteaza nu numai sistemul respirator dar
si pe cel cardiovascular, traduse in cresteri ale morbiditatii si mortalitatii pentru aceste grupe de boli si
reducerea sperantei de viata sanatoase a populatiei zonelor poluate. Calitatea aerului este considerata
in literatura de specialitate ca un indicator al expunerii populationale.
Principalele efecte asociate expunerii la poluantii ubicuitari atmosferici, rezultati ai proceselor

de combustie fie industriala, de trafic sau considerati ca relevanti pentru impactul in conformitate cu
studiile OMS sunt prezentate in continuare:
Efectele asociate poluarii aerului

EFECTELE EXPUNERII DE EFECTELE EXPUNERII
POLUANT
SCURTA DURATA CRONICE
cresterea simptomelor respiratorii
reducerea functionarii plamanului la
reactii inflamatorii
copii
simptome respiratorii
cresterea frecventei bolilor
efecte adverse ale sistemului
Particule in pulmonare
cardiovascular
suspensie reducerea capacitatii functionale
cresterea utilizarii serviciilor medicale
pulmonare la adulti
cresterea internarilor in spitale
reducerea sperantei vietii sanatoase
cresterea mortalitatii
in special datorita mortalitatii
cardiopulmonare
efecte adverse in functionarea sistemului
respirator
reactii inflamatorii ale plamanului
reducerea capacitatii functionale
Ozon efecte si simptome respiratorii
pulmonare
cresterea utilizarii serviciilor medicale
cresterea internarilor in spitale
cresterea mortalitatii
afectarea functiei pulmonare reducerea capacitatii functionale
Dioxid de cresterea utilizarii serviciilor medicale pulmonare
azot cresterea internarilor in spitale cresterea frecventei si severitatii
cresterea mortalitatii simptomelor respiratorii
1.1 Niveluri de siguranta, efecte asupra sanatatii
 Particulele in suspensie
64
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Particulele rezulta din procesul de combustie si din numeroase alte activitati fiind un poluant
ubicuitar al mediului de viata. Efectele acestora depind de marimea lor, cele cu diametrul > 10 µ,
(sedimentabile) fiind retinute la nivelul cailor respiratorii superioare in timp ce cele cu diametru cuprins
intre 1 si 10 µ, (care sedimenteaza dupa legea lui Stokes) raman mai mult timp in atmosfera si patrund
pana la nivelul alveolelor pulmonare. Ajunse in organism prin inhalare sunt retinute la nivelul cailor
respiratorii superioare, la nivelul alveolelor patrunzand numai cele cu diametre de 2-3 µ. Epurarea are
loc la nivelul pneumocitelor, si prin ascensiunea mucusului datorate aparatului ciliar partial sunt
expulzate prin actul de tuse.
Aceste particule sunt de multe ori bogate in metale si compusi organici iar expunerea este
ubicuitara. Pe de alta parte anumiti compusi ai particulelor sunt mai putin daunatori cum ar fi sarea,
sulfatii, nitratii, praful etc.
Principalele efecte functionale asupra organismului produse de expunerea de lunga durata la

concentratii mari sau repetate, de PM sunt: bronhoconstrictie a cailor respiratorii cu cresterea rezistentei
cailor respiratorii insotite de tuse, expectoratie, scaderea consecutiva a modificarilor histologice si
biochimice a rezistentei la infectii; scaderea capacitatii de difuzie a gazelor pe zone insulare din plaman
si obstructia bronhiolelor mici. Consecintele clinice constau in cresterea frecventei si gravitatii
afectiunilor rspiratorii acute, a bronsitei cronice, a emfizemului pulmonar si a astmului bronsic si
instalarea in timp a bronsitei cronice obstructive nespecifice.
Nivelurile recomandate: in contexul studiilor epidemiologice derulate si a datelor limitate

privind nivelurile masurate ale PM10 si PM2,5 nu se pot stabili cu certitudine limite pentru care sa nu apara
efecte observabile. Totusi, s-a observat ca efectele au aparut la concentratii medii pe 24 de ore de sub 100
µg/m3. Pentru efectele expunerii de lunga durata, pentru care dovezile epidemiologice sunt inca si mai
reduse, s-a observat ca acestea apar la concentratii medii anuale de sub 20 µg/m3. In aceste conditii
valorile expunerii trebuie sa fie mentinute in limite cat mai mici.
 Dioxidul de azot
Poluant rezultat din procesul de combustie care face parte din categoria gazelor cu efect iritant.
Este un gaz solubil in mucusul cailor aeriene superioare si care patrunde adanc in caile respiratorii.
Efectele functionale si histologice ale acestuia sunt similare cu ale celorlalti poluanti iritanti,
efectul bronhonhoconstrictor fiind mai redus decat al combinatiei cu pulberile in suspensie. Expunerea la
concentratii crescute poate determina edemul tractului respirator culminand cu edemul pulmonar acut.
65
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Expunerea cronica la concentratii relativ crescute genereaza cresterea incidentei si gravitatii bronsitei,
bronsiolitei si pneumoniei. Grupele cu risc crecut sunt copii, batranii si bolnavii cu astm, bronsita cronica,
boli respiratorii cronice.
Aparitia efectelor acute si cronice mentionate pentru subiectii sanatosi este confirmata pentru
valori de 400 µg/m3, in consecinta nivelul critic recomandat de OMS este sa nu fie depasite 200
µg/m3/24 h (0,11 ppm) sau o medie anuala de 40 µg/m3. Ultimele studii asupra poluarii din combustie, au
indicat ca dioxidul de azot a fost cauza principala de imbolnavire chiar si sub limita legala de 40 µg/m3.
 Monoxidul de carbon
Este un poluant habitual al mediului, rezultat din procesele de combustie incompleta. Gaz fara
gust si miros cu o afinitate pentru hemoglobina de 210 ori mai crescuta decat oxigenul ceea ce face sa
intre in competitie cu acesta si sa formeze carboxihemoglobina (COHb) in proportie de 0,16 % din Hb
circulanta pentru fiecare mg/m3 din aer. Efectele acute, intoxicatiile accidentale apar in cazul
combustiei in spatii inchise si se realizeaza la concentratii crescute de peste 7 % COHb si se manifesta
prin semnele hipoxiei cerebrale si limitarea capacitatii de efort.
Principalele efecte ale expunerii populationale la concentratii moderate dar de lunga durata de
monoxid de carbon se manifesta prin: aparitia unui sistem asteno-vegetativ consecutiv hipoxiei cronice,
lezarea endoteliului arterial si agravarea procesului de ateroscleroza, afectarea cardiaca;
teratogeneza, lezarea fatului si cresterea frecventei malformatiilor congenitale etc.
Valorile recomandate de catre OMS in scopul evitarii efectelor individuale si epidemiologice

sunt: 100 mg/m3 (90 ppm) /l5 minute, 60 mg/m 3 (50 ppm) pentru 30 minute, 30 mg/m 3 (25 ppm) / 60
minute, l0 mg/m3 (10 ppm)/ 8 ore.
1.2 Estimarea expunerii pentru populatia zonei
Expunerea reprezinta evenimentul in care o persoana vine in contact cu un poluant, cu o anumita

concentratie si pentru o anumita perioada de timp. Conceptual expunerea reprezinta intersectia dintre
poluarea aerului si populatia expusa.
Magnitudinea expunerii este determinata de concentratia agentului, caracteristicile acestuia
precum si conditiile specifice de expunere si trasaturile personale ale receptorului.
66
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Nivelul calitativ al aerului respectiv nivelul imisiilor estimat a se realiza prin implementarea
prevederilor in conditii de variabilitate meteorologica este prezentat pe fiecare poluant in parte dar si
in sinergism.
Nivelul maxim al imisiilor de poluanti
Stratificare stabila Stratificare instabila

0,5 m/s 4,0 m/s
Poluant Efecte
Conc. max Distanta Conc. max Distanta
µg/mc m µg/mc m
Oxizi de azot (NO2) 1,662 180 7,039 960 - timp
Pulberi totale in expunere
0,013 290 0,059 780 variabil
suspensie
- fara efecte
Monoxid de carbon acute sau
0,618 120 2,691 810
(CO) cronice
Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic

Directie Nord 0,0012 0,0000096 0,0016
Directie Est 0,0011 0,000011 0,0013
Directie Sud 0,0015 0,0000098 0,0011
Directie Vest 0,0013 0,000012 0,0017
Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila

- viteza vant 4,00 m/s

Directie Sud - Vest 0,0019 0,000024 0,0025
67
RAPORT DE MEDIU
-2009-
1.3 Estimarea efectelor asociate nivelului expunerii
Pentru evaluarea efectelor expunerii asociate realizarii obiectivelor PUZ au fost luate in
considerare nivelurile expunerii, indicatorii starii de sanatate si nivelurile riscurilor pentru sanatate din
literatura de specialitate si nivelul OMS.
*
* *
 Nivelul maxim estimat al imisiilor se situeaza in proportie de 100 %:

- sub CMA conform STAS 12574/87.
 Atat pentru situatia de calm atmosferic cat si pentru situatia de instabilitate atmosferica (viteza
vant 4 m/s) valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este
subunitara (sub valoarea limita admisa).
In conditiile mentionate in PUZ si prin respectarea masurilor de diminuare a impactului nu

sunt previzibile efecte asupra sanatatii populatiei din zona, asociate poluarii aerului generate de
realizarea obiectivului in varianta prezentata.
2. Impact si efecte asociate poluarii apelor
Deversarea de ape uzate neepurate sau slab epurate in apele de suprafata va avea consecinte
grave asupra fenomenului natural de autoepurare, drept pentru care se impune realizarea unei statii de
epurare care sa aiba si treapta biologica.
Rezultatele analizelor fizico – chimice efectuate pe probe de apa recoltate din Lacul Fundeni
au condus la urmatoarele rezultate:
- regim termic si acidifiere – clasa de calitate I;
- regim de oxigen – clasa de calitate IV;
- nutrienti – clasa de calitate III;
- gradul de mineralizare – clasa de calitate II;
- poluanti toxici specifici de origine naturala – clasa de calitate II;
- alti indicatori chimici relevanti: fenoli, detergenti – clasa de calitate III.
68
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 Conform Ordin MMGA – nr. 161/2006 apa Lacului Fundeni s-a incadrat in clasa IV de calitate.
*
* *
Prin implementarea investitiei care a generat PUZ-ul vor rezulta ape uzate menajere care vor fi
epurate intr-o statie proprie amplasata in incinta perimetrului, dupa care vor fi evacuate in Lacul
Fundeni.
Indicatorii de calitate calculati in functie de eficientele de epurare si pe baza metodelor OMS se

vor incadra sub limitele impuse prin NTPA – 001, respectiv pragurile de alerta si nu vor aduce
prejudicii starii de sanatate a Lacului Fundeni si biodiversitatii acestuia.
3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate
Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel
nociv, dependent de o multitudine de factori ( fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte
variabile externe) este greu de stabilit.
Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de

timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor
de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de
miocard, samd.
Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care
conduc la modificari la nivelul intregului organism uman.
Impactul asupra organismului se manifesta prin:

- accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii
respiratorii, etc.;
- impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin
scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii
intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.;
69
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita,

ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.
In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele
principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se
manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si
pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si
senzatie de disconfort.
Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul
este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si
sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si
au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a
zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine,
senzoriale, digestive, etc.
Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de

specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:
Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot
Efecte
echivalent/dB(A)
20 – 45 Reducerea inteligibilitatii vorbirii
35 / interior Afectarea calitatii somnului
42 / exterior Disconfort
55 / interior Treziri
70 / exterior Afectiuni cardiace
75 / interior Afectarea auzului
70 / exterior Hipertensiune
*
* *
Susele de zgomot din zona studiata si din imprejurimi sunt foarte putine, reprezentate doar de
traficul auto de pe drumul DJ301.
70
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza functie de tipul
si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse
si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu
rol de ecranare, distanta santierelor fata de zona locuita.
In scopul limitarii posibilului impact al poluarii sonore asupra sanatatii populatiei se

recomanda aplicarea unor masuri de protectie specifice activitatilor de santier.
Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie:

 adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a receptorilor
sensibili din vecinatate;
 oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a
pamantului excavat;
 atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza;
 amplasarea de atenuatoare de zgomot;
 intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza, nivelul de zgomot
poate creste);
 combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri de
amortizare (dale flotante).
Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte negative

asupra starii de sanatate a componentelor mediului.
4. Impact si efecte asociate poluarii solului
Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi
chimici toxici nu va fi caracteristica acestui ansamblu rezidential.
71
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului PUZ, vor rezulta
emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra
calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia.
Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de
masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra
sanatatii va fi nesemnificativ.
5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor
Prin aplicarea masurilor propuse la nivel PUZ privind eliminarea deseurilor, impactul va avea
efect pozitiv in rezolvarea prioritatii sectoriale identificate, astfel:
Protectia mediului si a sanatatii oamenilor
 amenajarea platformelor de precolectare si dotarea acestora corespunzator, pentru asigurarea

colectarii selective;
 sortarea fractiunii de “hartie + carton” si “plastic, PET-uri”, sticla, lemn si textile in zonele de
producere;
 asigurarea dotarilor pentru precolectare si colectare selectiva de pe amplasamentul zonei.
Impact social si relevanta pentru dezvoltarea locala si regionala
 imbunatatirea calitatii serviciilor de salubritate, ceea ce va conduce la imbunatatirea

confortului si a calitatii vietii cetatenilor;
 diminuarea cantitatilor de deseuri depozitabile (ultime) prin recuperarea deseurilor
valorificabile (hartie + carton, plastic, PET-uri, sticla, lemn, textile) cu impact asupra
tarifului de salubrizare.
Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor, resepctiv:
- precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti – reciclabile
– reziduuri menajere
- preluare si transport asigurat de operator autorizat,
se apreciaza ca impactul va fi nesemnificativ.
72
RAPORT DE MEDIU
-2009-
6. Impact si efecte asociate cu biodiversitatea

6.1 Cadrul natural
Zona studiata face parte din subdiviziunea Baraganului Sudic sau Campia Bucurestiului.
Campia Bucurestiului, reprezentata printr-un colt din Campul Otopeni situat intre confluenta
Dambovita – Pasarea, cu altitudinea 50 – 55 m, este o terasa de confluenta pe care se afla comuna
Fundeni si unde raul Pasarea este barat printr-un liman, impartit in mai multe lacuri.
Reteaua hidrografica este reprezentata de Valea Pasarea, afuent al Dambovitei – bazinul
hidrografic Arges.
Apa subterana a fost intalnita in forajele executate anterior si in fantani, la adancimi cuprinse
intre 12 – 15 m de la suprafata terenului natural, prezentand oscilatii pe verticala de ± 1,5 m, functie de
regimul precipitatiilor.
Flora si fauna comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si silvostepa, fiind direct
influentate de starea factorilor de mediu si de actiunile antropice.
6.2 Amenajare peisagistica
Amenajarea cu caracter peisagistic din cadrul PUZ-ului reprezinta zona ocupata de suprafata
de protectie a circulatiilor majore care va avea caracter de spatiu verde. Plantatiile vor avea caracter
ornamental si vor tine seama de compozitia si proportia speciilor in regim natural in areale de tip
zavoi. Alte plante ornamentale pot fi acceptate numai pentru aliniamentul strazilor si pentru accente in
compozitia parcurilor si scuarurilor. In lungul Lacului Fundeni se recomanda asociatii de arbori din
speciile: Salix, Populus, Betula – Carpen, Quercus robur, Morus - Dud. O importanta suprafata
plantata va fi constituita de zonele de protectie pentru LEA, gaze, circulatii si ape de suprafata.
6.3 Efecte directe in asociere cu poluarea atmosferica
73
RAPORT DE MEDIU
-2009-
In cadrul arealelor organizate prin amenajare peisagistica trebuie sa se acorde o atentie speciala
asupra sanatatii plantelor deoarece acestea reprezinta un element deosebit de important in mentinerea
echilibrului fizic si psihic.
Din calculele efectuate privind nivelul emisiilor si imisiilor rezultate in urma implementarii
obiectivelor PUZ, rezulta mentinerea calitatii aerului in limite acceptabile, indicand o linie strategica si
un program de management al mediului, program al carui scop consta in reconstructia ecologica a
zonei si asigurarea dezvoltarii sale durabile.
C. EVALUAREA IMPACTULUI – MATRICE DE EVALUARE
Pentru evaluarea impactului asupra mediului, s-a utilizat metoda matricei, bazata pe relatia
cauza - efect.
In cadrul metodei matricei de evaluare s-a luat in considerare:

- fiecare factor de mediu in parte;
- fiecare tip de sursa;
- fiecare poluant;
incadrandu-se pe o scara de bonitare, exprimata prin note de la 1 la 10, in care:
10 - reprezinta starea naturala neafectata de activitatea umana;
1 - reprezinta o situatie ireversibila de deteriorare a factorului de mediu analizat.
In functie de notele obtinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor
de mediu luat in calcul.
Pentru calcularea indicelui de poluare globala s-a folosit metoda in care notele obtinute pentru
fiecare component al mediului, se transpun pe o scara de bonitare separata, care este impartita in 6
74
RAPORT DE MEDIU
-2009-
clase, cu valori intre 1 si 6 si in care:

- clasa 1 - reprezinta mediul natural neafectat de activitatea umana;
- clasa 6 - reprezinta mediul degradat, impropriu formelor de viata.
Valoarea indicelui de poluare globala s-a calculat pentru componentele mediului:

- aer;
- sol - vegetatie;
- igiena urbana – zgomot;
- populatie.
Pentru teritoriul aferent zonei studiate, matricea de evaluare s-a realizat pentru:
- Zona cu functiune de locuire
- Zona cu functiune de gospodarie comunala
- Zona cu functiune de institutii publice si servicii
MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU
- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE LOCUIRE
Cauza: EMISII PUZ

Componentele
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL
mediului
1 2 3 4
SO2 9
NO2 9
1 - AER CO 8,5
Pulberi 8,5
Compusi volatili 8,5
2 - SOL
9
VEGETATIE
3 - ZGOMOT 8,5
4 - POPULATIE 9
TOTAL 8,7 9 8,5 9 8,8
75
RAPORT DE MEDIU
-2009-
IPG - indicele de poluare globala

Valoarea I.P.G. - 1,2
Clasa 1 – 2
MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITELE ADMISIBILE

- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE GOSPODARIE COMUNALA
Cauza: EMISII PUZ

Componentele
Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE TOTAL
mediului
1 2 3 4
1 -AER SO2 9
NO2 9
CO 8,5
Pulberi 9
2 - SOL
VEGETATIE 9
3 - ZGOMOT 8,5
4 - POPULATIE 8,5
TOTAL 8,88 9 8,5 8,5 8,72
76
RAPORT DE MEDIU
-2009-

Clasa 1 – 2

- GLOBALA
ZONA CU FUNCTIUNE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Componentele Cauza: EMISII PUZ TOTAL

mediului Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE
1 2 3
1 -AER SO2 9
NO2 9
CO 8,5
Pulberi 8,5
2 - SOL
VEGETATIE 9
3 - ZGOMOT 8,5
TOTAL 8,75 9 8,5 8,75
77
RAPORT DE MEDIU
-2009-

Clasa 1 - 2
CAPITOLUL 7
IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Obiectul PUZ- ului produce efecte pozitive in zona de amplasament propusa si nu se pune
problema aparitiei unor efecte cu caracter transfrontier.
CAPITOLUL 8
MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE
A EFECTELOR ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA
PUZ-ULUI
78
RAPORT DE MEDIU
-2009-
8.1 Masuri pentru protejarea factorului de mediu aer
8.1.1 Faza de executie

In aceasta faza sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice
organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol,
populatie.
Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de
protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un
nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte
nedecelabile cazuistic”.
Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:
- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie sedimentabile;
- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;
- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumurilor de
acces;
- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivelor si in locuri neautorizate;
- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.
8.1.2 Faza de exploatare a obiectivului propus prin PUZ

 Pentru evitarea situatiilor de crestere a concentratiilor de poluanti atmosferici se pot propune o
serie de solutii tehnice pentru imisiile rezultate din procesele de ardere combustibili pentru
incalzire si autovehicule;
Printre acestea mentionam:
 pentru zone cu concentratii de NO2 :
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire;
- montarea catalizatoarelor la masini.
 pentru zone cu concentratii de SO2 :
- schimbarea solutiei tehnice adoptate pentru incalzire;
- schimbarea combustibilului pentru incalzire.
 pentru zone cu concentratii de CO :
- montarea catalizatoarelor la masini.
79
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 De asemenea se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si

instalatiilor anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur,
optimizarea programului de desfasurare a proceselor de ardere;
 Orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential cat mai redus de poluare;
 Crearea de perdele de protectie in jurul surselor cu potential de emisie (statia de epurare);
 Atenuarea poluarii aerului cu poluanti proveniti de la autovehicule, prin amenajarea de spatii de
protectie plantate cu arbori inalti, reducerea vitezelor de trafic in zona locuita, amenajarea spatiilor
de parcare la cel putin 10 m de ferestre.
8.2 Masuri pentru protejarea factorului de mediu apa

8.2.1 Ape subterane si de suprafata
 Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa.

 La stabilirea zonei de protectie din lungul raurilor/lacurilor se vor aplica prevederile Anexei nr. 2
din Legea Apelor nr. 107/1997.
- interzicerea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in
chiuvetele lacurilor, cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare
a albiilor cursurilor de apa;
- autorizarea lucrarilor mentionate va fi permisa numai cu avizul autoritatilor de gospodarire
a apelor si cu asigurarea masurilor de prevenire specifice.
 Solicitarea efectuarii unui studiu de specialitate privind fundamentarea zonelor de teren cu risc
natural sau potential de inundare, din care sa reiasa tipul de amenajari care au drept scop limitarea
riscurilor naturale:
- lucrari hidrotehnice pentru atenuarea viiturilor;
- lucrari de combatere a eroziunii de adancime.
8.2.2 Ape uzate, menajere si pluviale
 Realizarea unei retele de canalizare pentru a prelua apele uzate;

 Lucrarile hidrotehnice de colectare a apelor se vor realiza in sistem divizor menajer si pluvial;
80
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 Dotarea investitiei cu o statie de epurare, a carei eficienta sa respecte parametrii de epurare

conform NTPA 001/2005 modificata si completata cu HG 352/2005;
 Apele uzate menajere vor fi colectate gravitational, iar dupa epurare vor fi deversate in Lacul
Fundeni;
 Apa uzata pluviala va fi evacuata catre spatiile verzi din incintele respective.
8.3 Masuri pentru protejarea factorului de mediu sol
 Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura sau tipul solului.
 In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se va incheia un contract cu un
operator de salubritate autorizat.
 Lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se vor executa ingrijit, cu mijloace
tehnice adecvate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol.
 Caile rutiere si parcarile vor fi impermeabilizate pentru evitarea poluarii solului cu uleiuri si
produse petroliere.
 Vor fi luate masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie
sedimentabile.
 Se vor lua masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul
drumurilor de acces.
 Se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara amplasamentului
obiectivului si in locuri neautorizate.
8.4 Masuri de protectie privind vegetatia, calitatea peisajului si

fauna
 Pentru imbunatatirea situatiei privind vegetatia si calitatea peisajului, au fost propuse functiuni
urbane noi, reconversia altora si masuri administrative, tipuri de exploatare a unor zone, tipuri de
utilizare a produselor rezultate, reconformarea circulatiilor majore, lucrari importante pentru
ecologizarea unor zone. De asemenea a fost utilizata ideea de rezolvare a unor probleme privind
imaginea comunei si protectia unor zone functionale cu ajutorul vegetatiei.
81
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 Vegetatia si calitatea peisajului raurilor din zona isi va schimba functiunile pentru reintegrarea in
circuitul economic prin prevederea de, spatii verzi, spatii pentru sport si loisir.
 Vegetatia va fi utilizata si la alcatuirea perdelelor de protectie.
 Vegetatia va fi utilizata si pentru insotirea circulatiei in scuaruri, plantatii de aliniament, fasii
plantate la intrarile in localitate, fasii plantate pentru insotirea cailor ferate.
 Pentru vegetatie si fauna:
- admiterea prin Regulametul Local de Urbanism, numai a functiilor urbane ce nu pot strica
echilibrul ecologic al acestor zone.
 La amenajarea spatiilor verzi si de recreere se interzice introducerea de specii ca pradatorii, specii
exotice sau OMG si se propune utilizarea speciilor locale (din pepiniere Romsilva). De asemenea
ca masura de protectie se va elimina aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi.
8.5 Masuri de protectie impotriva riscurilor naturale
 Unul din cele mai importante riscuri naturale este legat de structura terenurilor. Pentru a evita
distrugerea constructiilor se impun mai multe categorii de masuri:
- pastrarea terenurilor cu probleme pe cat posibil ca spatii verzi;
- functiunea de spatiu verde va fi preponderenta in lunca;
- introducerea in Regulamentul Local de Urbanism a prevederilor necesare pentru
terenurile posibil de construit.
 Riscurile naturale privind asigurarea constructiilor pentru un raspuns cat mai bun in cazul
seismelor sunt avute in vedere prin:
- prevederi cuprinse in Regulamentul Local de Urbanism;
- respectarea proiectarii cladirilor pentru urmatoarele caracteristici conform STAS
11100/1-93 (coeficientul seismic Ks = 0,20, perioada de colt Tc = 1,6 sec, gradul
seismic asimilat = VIII).
In zonele potential inundabile datorita excesului de umiditate se vor lua urmatoarele masuri:
 Asigurarea evacuarii apelor prin intermediul santurilor si, acolo unde exista, a canalelor de
desecare; obligatia creerii santurilor in lungul drumurilor.
82
RAPORT DE MEDIU
-2009-
 Autorizarea constructiilor in zone cu risc potential de inundare datorita excesului de precipitatii se

poate face cu asumarea in scris, a consecintelor posibile de catre proprietari si numai daca
proiectul de autorizare cuprinde toate masurile necesare asigurarii protectiei maxime:
a. proiectare pe baza de studii geotehnice;
b. verificarea proiectului la cerintele: rezistenta si stabilitate; siguranta in exploatare; igiena,
sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; izolatie termica, hidrofuga si
economie de energie;
c. neexecutarea de subsoluri/demisoluri;
d. ridicarea nivelului parterului, hidroizolare adecvata;
e. sistematizarea terenului astfel incat, fara incalcarea codului civil, sa se asigure drenarea apei
si protejarea constructiei.
 Se interzice astuparea canalelor de desecare si, acolo unde acest lucru s-a produs se vor lua masuri
de refunctionalizare a acestora.
 Se interzice orice incalcare a codului civil privitoare la scurgerea naturala a apelor.
 Se interzice executarea de constructii in zonele cu exces de umiditare.
In zonele potential inundabile datorita cresterii nivelului apei, construirea devine potential
posibila numai in urma unor studii de specialitate (definitivarea hartilor de risc, proiect de indiguire
aprobat in conditiile legii).
8.6 Masuri de protectie impotriva riscurilor antropice
Pentru combaterea partiala a zgomotului produs de traficul pe caile rutiere se recomanda

construirea gardurilor ce delimiteaza proprietatile cu un parapet plin de minim 1 m si dublarea lor cu
vegetatie ce cuprinde toate palierele de inaltime si cu frunze mari. Aportul adus de vegetatie in
stoparea zgomotului este relativ slab, dar ajuta la diminuarea poluantilor din aer si are un efect
psihologic major.
Un procent din suprafata loturilor trebuie puternic plantata in special cu arbori fructiferi, cu o
densitate de minim un arbore la 50 mp/lot. Aportul adus de vegetatie in stoparea zgomotului este
relativ slab, dar ajuta la stoparea poluantilor din aer si sol si are un efect psihologic major.
83
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Se vor avea in vedere:

o Respectarea prevederilor PUG Comuna Fundeni, privind functiunile permise pe amplasamentul
obiectivului analizat;
o Lucrarile de constructie a obiectivelor vor incepe numai dupa avizarea de catre Agentia de
Protectia Mediului, CN Apele Romane si SC Enel Distributie Dobrogea;
o Respectarea indicativelor P.O.T. si C.U.T. avizate.
CAPITOLUL 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA
SELECTAREA VARIANTEI OPTIME
S-au analizat doua variante la PUZ:

o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;
o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.
Neimplementarea programului propus va conduce la o serie de efecte negative:

84
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- discrepante functionale – zona nu beneficiaza de prezenta retelelor edilitare (gaz, canalizare);

- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent
neconstruit;
- nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile pe zona de terenuri agricole, lipsa
infrastructurii;
- lipsa unor spatii publice de petrecere a timpului liber;
- neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi
de protectie, agrement, sport, parcuri;
- lipsa unei amenajari sau plantari cu vegetatie inalta, cu rol de perdea de protectie atat pentru
zgomot dar mai ales pentru protectia vizuala;
- lipsa organizarii unui traseu pietonal integrat in sistemul de circulatii si lipsa tramei de
deservire carosabila a teritoriului studiat.
Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:

- cresterea economica locala si regionala;
- se vor crea noi locuri de munca;
- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea competitivitatii
regiunii;
- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea
conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
- se vor dezvolta zone de agrement;
- realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa;
- realizarea unei statii de epurare a apelor uzate menajere;
- realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter menajer catre
statia de epurare;
- se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a asigura un grad de fiabilitate
ridicat si o exploatare de buna calitate;
- se va realiza o retea de distributie a gazelor naturale in vederea sporirii gradului de confort;
- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.
85
RAPORT DE MEDIU
-2009-
CAPITOLUL 10
MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ-ULUI
La nivelul Ansamblului Rezidential - comuna Fundeni, jud. Calarasi, se propune urmatorul

program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.
Domeniul efectului semnificativ Masurile de monitorizare

86
RAPORT DE MEDIU
-2009-
1. Factorii de mediu
AER  Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici atat
in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor PUZ, cat si
in faza de exploatare a acestora.
 Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in
ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare.
APA  Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate

- uzata evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de HG nr.
188/2002, modificata si completata prin HG nr. 325/2005,
respectiv NTPA 001/2005.
 Realizarea unei statii de epurare si evacuarea apelor epurate
in Lacul Fundeni.
- de suprafata  Instituirea unor zone de protectie a malurilor Lacului

Fundeni.
- subterana  Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane si

incadrarea in normele de potabilitate conform legii nr. 311/2004.
SOL
 Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de
calitate conform Ordin nr. 756/1997.
 Monitorizarea implementarii colectarii selective a deseurilor.
2. Biodiversitate
 Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta cu
prevederile PUZ.
 Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri.
4. Dezvoltarea zonei
administrative aferenta PUZ
Investitii
 Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele
(retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele canalizare,
statii epurare, lucrari de aparare maluri, lucrari de traversare a
87
RAPORT DE MEDIU
-2009-
cursurilor de apa pentru retele edilitare) vor solicita avize de

gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite
conform normativelor in vigoare.
 Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul
PUZ-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la
autoritatea competenta pentru protectia mediului.
CAPITOLUL 11
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale
Planul se numeste:
PLANUL URBANISTIC ZONAL – ANSAMBLU REZIDENTIAL – CASE DE LOCUIT, BLOCURI DE
LOCUINTE, SPATII COMERCIALE, BIROURI SI ZONA DE AGREMENT –
comuna FUNDENI, judet CALARASI
88
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Titularul PUZ:
S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.
Str. Splaiul Unirii, nr. 4, bloc B3, sc. 1, ap. 28B, sector 4, Bucuresti
Zona de amplasare:
Arealul care face obiectul acestui PUZ se afla situat in extravilanul agricol al Comunei
Fundeni, judetul Calarasi, Tarlaua 64/3, P 2,3,4, Tarlaua 64/5, P 1,1/1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12,
13, 14, 15, cu o suprafata de 946 300 mp.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este de forma poligonala, fiind amplasat partial pe
malul stang al paraului Pasarea si are in prezent destinatia de teren agricol; altitudinea este intre 48 m
si 52 m, cotele cele mai mici fiind in partea vestica a obiectivului, spre cursul de apa.
Terenul este amplasat la sud de satul Fundeni si se invecineaza cu:
- la Vest – DJ301 si Lacul Fundeni;
- la Nord – DE;
- la Sud – DE.
Accesul in zona studiata se face de pe DJ301, Bucuresti – Oltenita.
Scopul studiului:
Zona reglementata prin prezentul PUZ are ca element principal dezvoltarea unui ansamblu
rezidential format din locuinte individuale, locuinte colective, birouri, servicii, comert, in comuna
Fundeni, judetul Calarasi.
Prin documentatia de fata s-a urmarit:

 actualizarea documentatiilor existente;
 oferirea unei solutii viabile privind dezvoltarea unei zone rezidentiale cu posibilitati reale de a
prelua o parte din cerintele de extindere din jurul orasului Bucuresti;
 ridicarea standardului de viata in partea de est, zona aflata in imediata apropiere a capitalei prin
introducerea unei dezvoltari urbane reglementata dupa normele in vigoare.
Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:
89
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- Valorificarea potentialului existent (spatial, economic, peisagistic), concomitent cu ameliorarea

disfunctionalitatilor semnalate in zona, prin identificarea tendintelor spontane de dinamism
economic si a premiselor de configurare spatiala;
- Stabilirea structurii morfo-functionale si configurativ-spatiale zona de est a Comunei Fundeni.
11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului
Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile legislatiei
in vigoare si literatura de specialitate.
Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.
11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de

diminuare a impactului
Protectia apelor
Evacuarea apelor epurate se va realiza in Lacul Fundeni. Statia de epurare va asigura epurarea
apelor uzate menajere, cu respectarea prevederilor NTPA 001/2005 privind normele de calitate a
efluentilor evacuati in receptori naturali.
Apele uzate pluviale vor fi evacuate catre spatiile verzi din incintele respective.
Protectia aerului
Nivelul emisiilor atmosferice estimate, rezultate atat in faza de constructie cat si in faza de
exploatare a obiectivelor propuse prin PUZ, se situeaza sub valorile limita stabilite prin Ordinele nr.
462/93 si 756/97.
90
RAPORT DE MEDIU
-2009-
Se va asigura controlul si verificarea tehnica periodica a centralelor termice si a instalatiilor

anexe, suprainaltarea cosurilor de evacuare a gazelor arse fata de cladirile din jur, optimizarea
programului de desfasurare a proceselor de ardere.
Protectia solului
Constructiile si amenajarile care vor fi realizate pe acest amplasament, prin specificul lor
(locuinte si dotari aferente) nu vor evacua noxe care sa polueze solul si subsolul din perimetrul incintei
si din vecinatati.
Nu apar probleme deosebite legate de poluarea solului pe amplasament, cu exceptia unor
cazuri accidentale.
Nu se vor introduce substante poluante in sol si nu se va modifica structura solului.
In ceea ce priveste colectarea, depozitarea si transportul deseurilor se impun o serie de masuri:
- realizarea in unitatile economice si unitati publice, de puncte (platforme) special
amenajate in vederea colectarii si depozitarii temporare a deseurilor;
- se va implementa sistem de colectare selectiva a deseurilor;
- serviciul de colectare si transport se va realiza printr-un operator de salubritate
autorizat.
Intocmit,
ing. Mariana Palcu
ANEXE
Piese scrise:
91
RAPORT DE MEDIU
-2009-
- Certificat de urbanism nr. 175/16.05.2008;

- Aviz de Gospodarire a Apelor nr. 55/18.11.2008, emis de Administratia Nationala Apele
Romane – Directia Apelor Buzau-Ialomita, S.G.A. Calarasi;
- Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic – ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA din
15.09.2008;
- Acord prealabil nr. 10291/29.10.2008, pentru proiectarea unor lucrari in zona drumurilor
publice, emis de Consiliul Judetean Calarasi;
- Aviz de principiu nr. R2/19/663 din 20.10.2008 emis de Regionala CFR Bucuresti;
- Proces verbal nr. 3847/2008, de constatare pe teren din data de 16.09.2008 – C.N.C.F. C.F.R.
S.A. – regionala C.F. Bucuresti – Sectia L3 Bucuresti Obor;
- Adresa APM Calarasi nr. 10043/21.11.2008;
- Adresa APM Calarasi nr. 10044/21.11.2008;
- Proces verbal nr. 447/21.01.2009, incheiat in urma Grupului de lucru.
Piese desenate:
- Harti de poluare zonala
- Conditii de calm atmosferic (NO2, CO, PST)
- Conditiii de instabilitate admosferica (NO2, CO, PST)
- Plan de incadrare in zona (Plansa A01);
- Ridicare topografica (Plansa A02) - Scara 1:5000;
- Regimul juridic (Plansa A03) - Scara 1:5000;
- Reglementari retele edilitare (Plansa A04) - Scara 1:2000;
- Reglementari (Plansa A05) - Scara 1:2000;
- Reglementari (Plansa A06) - Scara 1:2000.
92

Raport de Mediu PUZ Comuna Fundeni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu PUZ Comuna Fundeni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L.

Punct de lucru: Calea Văcăreşti nr.342

ing. Mariana Palcu

 Denumire proiect: PUZ – ANSAMBLU REZIDENTIAL – Case de locuit, blocuri de

 Titular/Beneficiar: S.C. HOFIMOB CONSTRUCT S.R.L.

 Proiectant general PUZ: S.C. ATELIER 3AU DESIGN S.R.L.

 Realizator documentatie S.C. ECO SIMLEX NOVA S.R.L.

- la Est – teren liber de constructii;

1.1 SCOPUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUZ

Prin documentatia de fata s-a urmarit:

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

Strategia de dezvoltare a zonei urmareste:

Principalele propuneri functionale sunt:

Principalele propuneri configurativ-spatiale au urmarit racordarea la prevederile PUG

1.1.1. REGIM JURIDIC

1.1.2. REGIM ECONOMIC

1.1.3. REGIM TEHNIC

Planul Urbanistic Zonal va fi elaborat in conformitate cu reglementarea tehnica „Ghid privind

1.1.4. SITUATIA EXISTENTA

 zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in prezent

In dezvoltarea viitoare a zonei trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

 ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA

 Cai de comunicatie si transport

 Alimentarea cu apa potabila

Canalizarea apelor uzate

 Alimentarea cu energie termica si gaze naturale

 Alimentarea cu energie electrica

1.2 PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA

 Zonificarea si bilantul teritorial propus

Locuinte individuale – 905 unitati 317 500 33,55

 Obiective de utilitate publica

1.3 RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

Zona luata in studiu a fost prinsa in PUG – Comuna Fundeni.

Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

2.1 Calitatea factorilor de mediu

2.1.1 Factor de mediu sol

Solurile comunei Fundeni sunt caracteristice zonelor de stepa si de silvostepa, in care

Nivelul calitativ al solului

Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:

2.1.2 Factor de mediu apa

2. incadrarea din punct de vedere fizico-chimic – incadrarea in clase de calitate conform

- regim termic si acidifiere – clasa de calitate I;

2.1.3 Factor de mediu aer

1.1 Surse de poluare zonala:

Sursele de poluare sunt dispersate in lungul arterei principale de circulatie si se caracterizeaza

Surse mobile: - circulatia pe DJ 301 si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta emisii

 In prezent, pe teritoriul studiat nu se desfasoara nici un fel de activitate care sa constituie

2.1.4 Nivel zgomot

 Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante generatoare

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice cu

Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate, relevand o

- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari

Amplasamentul ce constituie obiectul „P.U.Z. Ansamblu Rezidential” se afla in judetul

Accesul in zona studiata se face de pe DJ301, Bucuresti – Oltenita.

3.3 Hidrografia si hidrogeologia

In functie de modul de alimentare stratele acvifere au fost grupate in:

Stratele acvifere freatice sunt cantonate in depozitele poros – permeabile de la baza

Stratele acvifere de medie si mare adancime

Complexul acvifer de adancime este cantonat in stratele permeabile constituite din

Nivelul piezometric al acestui complex (stratele A si B) se afunda pe directiile S – N si

Vanturile dominante sunt cele de NE si E, dar si cele din SW.

3.5 Flora si fauna