MEMORIU GENERAL PUG Surdila Gaiseanca

2012
sevim IMPEX S.R.L.

PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA SURDILA‐GĂISEANCA
JUDEȚUL BRĂILA
‐MEMORIU GENERAL‐

P L A N U R B A N I S T I C G E N E R A L – comuna Surdila Găiseanca, judeţul Brăila
PUG COMUNA SURDILA-GĂISEANCA
Colectiv eleborare:
SC SEVIM IMPEX SRL

adresa: Strada Austrului, nr. 46, sector 2, BUCUREŞTI
telefon: 021.323.17.88
e-mail: office.sevim@gmail.com
Coordonator proiect: Arh. Timur MIHĂILESCU

telefon: 0722.388.995
e-mail: timur_m@yahoo.com
Întocmit: Arh. Adrian BĂLTEANU
sevim impex srl Bucureşti, sector 2, str. Austrului nr. 46, telefon/ fax 021. 323 17 88
PLAN
URBANISTIC
GENERAL
comuna
SURDILA – GĂISEANCA
judeţul Brăila
MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI
Denumirea lucrării:
Reactualizare PLAN URBANISTIC GENERAL
comuna Surdila - Găiseanca, judeţul Brăila
Beneficiar:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SURDILA – GĂISEANCA
Proiectant general:
S.C. SEVIM IMPEX S.R.L.
Colaboratori:
S.C. ROM SURVEY S.R.L. - prelucrarea suportului topografic
MUZEUL BRĂILEI - evoluţia istorică a localităţii
P.F.A. PINTILIE VASILE - protecţia mediului şi infrastructura edilitară
Data elaborării:
Aprilie 2011, actualizat decembrie 2012
1.2. Obiectul PUG
Reactualizare Plan Urbanistic General SURDILA - GĂISEANCA, elaborat

şi aprobat potrivit legii, are caracter de reglementare şi răspunde
programului de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce
compun unitatea teritorial-administrativă de bază.
Prin intermediul acestei documentaţii de urbanism sunt stabilite
obiectivele şi determinate direcţiile generale de dezvoltare a localităţilor
aflate pe teritoriul administrativ al comunei. Planului Urbanistic General
formulează strategia, priorităţile şi reglementările cu privire la dezvoltarea pe
o perioada determinată de până la 10 ani. Planul Urbanistic General
constituie un instrument de aplicare (operaţional) a politicii de dezvoltare a
localităţilor.
Reactualizare Plan Urbanistic General SURDILA - GĂISEANCA asigură
un cadru unitar pentru elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale şi/sau de
Detaliu la nivelul comunei, în conformitate cu actele normative în vigoare.
Legislaţia în vigoare în domeniul urbanismului, impune o durată de
valabilitate a unei documentaţii de urbanism de tip PUG de 10 ani cu
posibilitatea unor prelungiri limitative a acesteia.
În cazul în care apar elemente importante de dezvoltare care necesită
o actualizare a documentaţiei de urbanism, aceasta trebuie realizată.
Potrivit temei-program, Reactualizarea PUG a fost elaborată în scopul:

- stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a
teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor;
- utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor
urbanistice;
- precizării zonelor cu riscuri naturale;
- evidenţierii fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în
folosul localităţii;
- creşterii calităţii vieţii;
- fundamentării realizarii unor investiţii de utilitate publică;
- asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea
certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;
- corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea
spatiului.
Obiectivele Reactualizării PUG sunt următoarele:
O1 Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de teren de 120,39 Ha

având următoarele funcţiuni:
- zonă de locuinţe şi dotări complementare
- zonă mixtă - funcţiuni comerciale şi agro-industriale
- zonă de spaţii verzi, agrement şi parc sportiv
- zonă de extindere a cimitirului
O2 dezvoltarea echipării edilitare a comunei:

- înfiintarea retelei de canalizare
- realizarea staţiei de epurare
- infiinţarea reţelei de gaze naturale
- extinderea rețelelor existente
O3 extinderea şi modernizarea căilor de comunicaţie

- realizarea pasajului denivelat peste calea ferată
- devierea drumului naţional DN2B la sud de localitatea Filipeşti
- extinderea şi modernizarea străzilor din interiorul localităților
- realizarea unei piste pentru biciclişti
O4 Reamenajare şi reabilitare a zonei de agrement aferentă complexului

Brotăcelu
O5 Extinderea şi reamenajarea parcului sportiv şi de agrement Surdila

Găiseanca
Prezentul Plan Urbanistic General preia şi adaptează la nivelul

teritoriului comunei Surdila Găiseanca elemente de strategie ce decurg din
PATN si PATJ cu privire la activităţile economice, protecţia mediului,
patrimoniul natural şi construit, infrastructura socio - culturală, infrastructura
de transport şi echiparea tehnico - edilitară.
Obiectivul fundamental, formulat în corelare cu obiectivele enunţate în
cadrul PATJ Brăila este: dezvoltarea teritorială echilibrată a comunei Surdila
Găiseanca, prin optimizarea utilizării resurselor şi valorificarea şanselor de
dezvoltare, în vederea creării premizelor de dezvoltare economică şi socială
eficientă şi durabilă, a creşterii calităţii vieţii locuitorilori şi în condiţiile
protejării mediului natural.
Iniţiatorul lucrării este Consiliul Local al Comunei SURDILA - GĂISEANCA.

Acesta reprezintă o reactualizare a Planului Urbanistic General comuna
SURDILA - GĂISEANCA aprobat în anul 2001, deoarece durata de
valabilitate a acestuia a fost depăşită.
Evoluţia localităţii şi relaţia acesteia cu Planul Urbanistic General

adoptat în 2001 impune reconsiderarea prevederilor respectivei
documentaţii urbanistice.
1.3. SURSE DOCUMENTARE
STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE ANTERIOR P.U.G.:

• Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional ( P.A.T.N. ) – elaborator
Urbanproiect Bucureşti, 1996 – 2006;
• Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila ( P.A.T.J. ) –
elaborator INCD Urbanproiect Bucureşti, august 2009
• Plan Urbanistic General comuna Surdila Găiseanca – proiectant S.C.
Prodomus S.A. Brăila, iunie 2000.
PROIECTE DE INVESTIŢII ELABORATE ANTERIOR P.U.G.:

• Prima înfiinţare a reţelei publice de apă uzată (canalizare şi staţie de
epurare) pentru localităţile Surdila Găiseanca şi Filipeşti – faza SF,
proiectant S.C.I.T. Bucureşti, martie 2008
• Reabilitare drumuri de interes local în satul Filipeşti, comuna Surdila
Găiseanca – faza SF; proiectant S.C. Infocomarom SRL Buzău,
octombrie 2008
• Înfiinţarea şi amenajarea de terenuri de sport în localităţile Surdila
Găiseanca şi Filipeşti – faza SF; proiectant S.C. Trident SRL Brăila,
noiembrie 2008
• Înfiinţare miniparc în localitatea Filipeşti – faza PT; proiectant SC
ARHIPOLIS SRL Brăila, octombrie 2010
• Extinderea reţelei publice de apă în localitatea Surdila-Găiseanca –
faza DALI; proiectant SC EPURA 95 SRL Galaţi, 2009
• Prima înfiinţare şi dotare Grădiniţă în localitatea Surdila-Găiseanca –
faza SF; proiectant BIROU ARHITECTURA ”SILVIA MEDRIHAN” Brăila, iulie
2009
STUDII DE FUNDAMENTARE PREMERGĂTAORE REALIZĂRII P.U.G.:

• Documentar istoric PUG comuna Surdila Găiseanca – elaborator
Muzeul Brăilei, septembrie 2010;
• Studiu geotehnic – elaborator S.C. Geostar Construct SRL, aprilie 2010;
• Studiu pentru extinderea intravilanului – elaborator S.C. Sevim Impex
SRL Bucureşti, mai 2010;
• Studiu privind potenţialul socio – economic – elaborator S.C. Sevim
Impex SRL Bucureşti, mai 2010;
• Studiu privind protecţia mediului la comuna Surdila Găiseanca, judeţul
Brăila – elaborator P.F.A. Pintilie Vasile, Focşani, august 2010;
• Studiu privind riscurile naturale la comuna Surdila Găiseanca, judeţul
Brăila – elaborator P.F.A. Pintilie Vasile, Focşani, august 2010;
• Studiu privind infrastructura edilitară la comuna Surdila Găiseanca,
judeţul Brăila – elaborator P.F.A. Pintilie Vasile, Focşani, august 2010.
BAZA JURIDICĂ:
• Codul civil;
• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
• Legea nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi
locuinţei nr. 1430/2005 cu modificări şi completări;
• Legea nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi
din intravilanul localităţilor, republicată 2009;
• Legea 47/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007
privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul
localităţilor;
• Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcţii;
• Legea nr. 18/1991 republicata in 1998 a fondului funciar, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia;
• Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauza de utilitate
publica;
• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara,
republicata in Monitorul Oficial 201 din 03.03.2006 cu modificarile si
completarile ulterioare;
• Legea nr. 215/2001 - privind administratia publica locala;
• O.U.G. nr. 7/2011 - pentru modificarea şi completarea Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
• O.U.G. nr. 195/2005 - privind protectia mediului aprobata prin Legea
265 din 2006;
• Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul
deseurilor;
• SR 13387/1997 Salubrizarea localitatilor. Deseuri urbane. Prescriptii de
proiectare a punctelor pentru precolectare.
• Legea nr. 82/1998 - pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul
juridic al drumurilor;
• Legea nr. 203/2003 republicata in 2005 privind realizarea, dezvoltarea
si modernizarea retelei de transport de interes national si european;
• Legea apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea nr.
310/2004;
• Legea nr. 41/1995 - privind protectia patrimoniului national;
• Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu
modificarile si completarile ulterioare;
• H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de
Urbanism;
• Regulamentul RUR din 29.07.2010 referitor la organizarea si
functionarea Registrului Urbanistilor din Romania, publicat in Monitorul
Oficial nr. 577/13.08.2010.
• Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor

de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;
• Legea nr.363/2006 privind aprobarea PATN - Sectiunea I - Cai de
comunicatie;
• Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - Sectiunea II – Apa;
• Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - Sectiunea III - Zone protejate;
• Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - Sectiunea IV - Reteaua de
localitati;
• Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- Sectiunea V- Zone de riscuri
naturale;
• Legea nr. 481/2004 privind protectia civila;
• Ordinul nr. 13N din 10.03.1999 al M.L.P.A.T, pentru aprobarea Ghidul
privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planurilor
Urbanistice Generale;
• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI,
pentru aprobarea Precizarilor privind avizarea documentatiilor de
urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor
tehnice pentru autorizarea constructiilor
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea
Normelor tehnnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice;
• Ordinul Ministerului Transporturilor nr.50/1998, privind “Normele tehnice
privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile rurale” publicat
in Momotorul Oficial nr. 138 sbis/1998.
• Ordinul comun al Ministrului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului,
Sefului Departamentului pentru Administratie Publica Locala si al
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.
62/N/19.O/288/1.955 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor
naturale;
• H.G.R. nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind exigentele minime de continut ale
documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru
zonele de riscuri naturale;
• H.G.R. nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor
metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc
natural la alunecari de teren si inundatii.
• H.G.R. 930/2005 privind protectia sanitara a surselor si instalatiilor de
aprovizionare cu apa;
• H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier
urban;
• H.G.R. 974/2004 privind normele de supraveghere, inspectie sanitara si
monitorizare a calitatii apei potabile si a procedurii de autorizare
sanitara a productiei si distributiei apei potabile si a procedurii de
autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile;
• H.G.R. 348/2004 privind exercitarea comertului cu produse si servicii de
piata in unele zone publice;
• H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe;
• Ordonanta 27/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul.
• Ordonanta de urgenta 214/2008 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
• Ordonanta de urgenta 12/1998 (republicata) privind transportul pe
caile ferate si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate
Romane
• Ordinul MT 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului
Transporturilor la documentatiile tehnico-economice ale investitiilor
sau la documentatiile tehnice de sistematizare pentru terti.
• Legea 54/2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic
DATE STATISTICE
Au fost utilizate date furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia
Regională de Statistică Brăila care acoperă perioada 2001 – 2010.
SUPORTUL TOPOGRAFIC AL P.U.G.

Suportul topo a fost actualizat prin corelarea informaţiilor furnizate de
Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila cu datele obţinute prin
măsurători în teren. Elaboratorul reambulării topografice este S.C. ROM
SURVEY S.R.L.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. EVOLUŢIE
Aşezările rurale din acestă zonă a Câmpiei Brăilei au evoluat sub acţiunea
factorilor social-economici şi sub cea a mediului natural, a localizării în raport cu
posibilităţile de alimentare cu apă, cu existenţa unor resurse, a terenurilor
prielnice pentru extinderea vetrelor, etc.
Reţeaua de localităţi se conturează în partea a doua a sec. XIX, prin
formare de sate noi din improprietărire. La definitivarea şi fixarea reţelei de sate
au contribuit în mare măsură construcţia căii ferate şi modernizarea drumurilor
principale. Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de codru şi cele
retrase migrand spre zone deschise, de-a lungul drumurilor şi spre văi.
Pe Harta Güssefeld a Moldovei şi a Valahiei (1785), în zona de vest a

Câmpiei Brăilei este trecută ca localitate doar Făurei (cu transliteraţia "Faiorei").
Putem presupune că la acea dată zona înconjurătoare, inclusiv cea a viitorului
sat Surdila-Găiseanca era încă stepă. Ocuparea unor teritorii libere de către
populaţii coborâte aici din zona de deal s-a produs în prima jumătate a secolului
al XIX-lea, mai cu seamă după desfiinţarea raialei şi extinderea teritorială a
judeţului.
Pentru această perioadă Harta Ţinutului Brăila (1834-1855), ridicată de statul
major rus poziţionează între localităţile Filipeşti (transliterat Филoнешти) şi Brateşu
(transliterat Братешу) apare localitatea cu numele Surdila Voicului (transliterat
Сурdила Воикулуи).
În jurul anului 1854 s-a constituit, de către locuitori, comuna Surdila (lui) Câţă
care avea în componenţă cătunul Surdila (lui) Câţă (ce apare uneori în
documente şi ca Târlele lui Kâţă sau Brateşu, desemnat ca nume vechi al
localităţii) şi cătunul Surdila-Găiseanca.
La 1862 comuna Surdila (lui) Câţă număra 94 de familii din care 81 de
clăcaşi şi 8 târlaşi, iar cătunul Surdila-Găiseanca, un număr mai mic, de vreme
ce, era «întrunit într-o tablă cu Surdila lui Câţă» şi nu avea sigiliu propriu (1863).
Surdila-lui-Câţă era comună (şi sat) şi la 1872, având în componenţă cătunele
Găiseanca şi Stravolca, cu un număr de 500 de locuitori. Brateşu va trece în 1924,
urmare a înfiinţării comunei I. I. C. Brătianu în aria administrativă a acesteia.
În urma noii împărţiri administrative a judeţului, aplicată în cursul anului
1892, Surdila-Găiseanca devine comună rurală, intrând în aria administrativă a
plăşii Ianca. Comuna Surdila-Găiseanca avea în componenţă satul Surdila-
Găiseanca care era şi reşedinţa comunei, satul Brateşu (Surdila Câţă) şi cătunele:
Stravolca (5 km spre sud-vest, înfiinţat la 1860 de G. Stravolca), Mortu (5 km spre
sud, înfiinţat în 1868 de fraţii Constantin şi Trandafir Mortu), Dăscăleştii (3 km spre
nord-vest, înfiinţat în 1889 de fraţii Grigore şi Tache Dăscălescu, arendaşii moşiei),
Mareşu (3 ½ km spre vest, înfiinţat de proprietarul Vasile Mareş). Cătunele purtau
numele proprietarilor de moşii. Numelui acestor moşii / moşieri s-a păstrat în
10
memoria localnicilor, întrucât şi astăzi arii cultivabile sunt desemnate în

comunicarea curenta drept «la Stravolca», «la Mareş» etc.
La 1894, în Dicţionarul geografic al judetului Brăila ca şi la 1900 în Marele
Dicţionar geografic al României, Surdila Găiseanca este comună, sat şi moşie.
La 1930 Surdila-Găiseanca intră cu statutul de sat în cadrul comunei rurale
Ion I. C. Brătianu, plasa Călmăţui (în 1934 va primi numele de plasa I. I. C.
Brătianu).
În 1938 îşi recapătă statutul de comună rurală în cadrul plăşii Ion. I. C.
Brătianu.
Între 1950-1968 Surdila-Găiseanca este sat în cadrul raionului Filimon Sârbu
(Făurei), regiunea Galaţi.
Din 1968 redevine comună, în componenţa sa intrând şi satul Filipeşti.
Din acest moment nu mai au loc schimbări în ceea ce priveşte limitele
unităţii administrativ - teriroriale sau comonenţa acesteia.
*Porpunere pentru viitoarea dezvoltare a localităţilor

2001 2011 2021
Patrimoniu cultural construit

Pe teritorul comunei Surdila - Găiseanca nu se află vreun monument istoric
clasat în Lista Monumentelor Istorice.
Pe teritoriul comunei, în extravilan, studiul istoric din documentaţia de
fundamentare a PUG a identificat mai multe situri arheologice. Intravilanul nu
este afectat de zonele de protecţie ale acestor situri arheologice. Pentru
protecţia lor se recomandă marcarea limitelor acestora şi interzicerea
activităţilor agricole ori de exploatare a pământului în interiorul lor.
Studiul istoric DOCUMENTAR ISTORIC PUG COMUNA SURDILA - GĂISEANCA
aminteşte “Asezare relativ recentă, Surdila Găiseanca se înscrie ca tipologie, în
cadrul satelor cu gospodării asezate pe străzi (uliţe) trasate liniar; trama stradală
rectangulară are o stradă principală - axa localităţii, care traversează satul de la
vest spre est cu plecare din DN 2B; pe aceasta cad perpendicular alte 10 străzi.
Această dispoziţie a străzilor şi parcelarea gospodăriilor în formă dreptunghiulară
intemeiază existenţa unui plan al satului conceput anterior. […] În a doua
jumătate a secolului al XIX-lea şi în prima jumătate a secolului XX, locuinţa
tradiţională în Surdila-Găiseanca, ca de altfel şi în zonă a fost cea compusă din
una - două camere («casa mare» şi «odaia» de dormit) şi o tindă (antreu);
11
acoperişul prelungit spre faţa casei, acoperea prispa, susţinută de stâlpi de lemn.
Uneori, prispa se continua şi pe faţa mică a locuinţei orientată înspre curte. Casa
se desfăşura pe lungimea curţii, fiind amplasată pe o latură a acesteia, foarte rar
centrată. În continuarea sa sau în spate, lipită de locuinţa principală şi de o
înălţime mai mică, se afla polata (locul unde se gătea şi în general unde se
desfăşurau treburile casnice; aici se afla cuptorul de pâine şi o vatră). Iniţial
liberă, doar cu acoperis, mai târziu se închide cu pereţi şi se transformă şi în
cameră pentru părinţi. Erau construcţii din paiantă acoperite cu stuf sau ţiglă, cu
pardoseală din lut galben. ”
În Surdila - Găiseanca din studiul istoric rezultă că următoarele construcţii
sunt depozitare ale unor valori de natură culturală ce ar putea defini identitar
comuna:
- siturile arheologice
- obiectivele de utilitate publică: biserici, primăria, unităţi de învăţământ
- fondul construit al locuinţelor tradiţionale
- trama stradală
Importanţa acestor obiective, în baza informaţiei de care am dispus la
momentul elaborării prezentei documentaţii, nu a justificat demararea procedurii
de clasare în Lista Monumentelor Istorice. Modul de protecţie a elementelor de
valoare culturală a acestor obiective va fi stabilit prin RLU aferent PUG.
2.2 ELEMENTELE CADRULUI NATURAL
2.2.1. CARACTERISTICILE RELIEFULUI

Comuna este situată în Câmpia Făurei, o zona de tranziţie între Câmpul
Brâilei şi lunca Buzău - Călmătui. Relieful este reprezentat de o câmpie uşor
înclinată de la N-V către S-E situată la o altitudine de cca. 80 m.
2.2.2. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ
a) Apele de suprafaţă
Reţeaua hidrografică de suprafaţă a judeţului Brăila desenează în relief văi
largi pe direcţia nord-vest/ sud-est şi depresiuni închise, în care se găsesc lacuri
temporare sau permanente.
Principalele cursuri de apă din zonă, sunt Buzăul şi Călmăţuiul (ambele
situate în afara comunei). Cursul râului Buzău (cu suprafaţa bazinului F = 207 km şi
debitul mediu Qmed = 26,32 m3/s) se prezintă foarte meandrat, însoţit de o luncă
largă, cu o albie de 70 - 500 m lăţime şi adâncime de 0,5 - 3 m. Râul Călmăţui are
o vale foarte meandrată. Bazinul hidrografic este puţin dezvoltat. Albia minoră
este îngustă (20 - 25 m) şi puternic colmatată. Călmăţuiul se prezintă ca un curs
de apă firav, intermitent, cu mici lacuri în porţiunile mai adânci.
Pe teritoriul comunei se afla lacul artificial Brotacelu, în prezent fără luciu de
apă.
b) Apele subterane
Primul nivel al pânzei freatice este situat la adâncimi de 2 - 4 m de la cota
terenului, se prezintă uscat, tare, cu sensibilitate la umezire pronunţată la partea
superioară a stratului loessoid şi puternic umezit la partea inferioară. Apele
12
freatice ce formează primul orizont de ape subterane pe teritoriul comunei sunt

nepotabile.
Apele de adâncime sunt cantonate în depozitele nisipoase cu o granulaţie
mijlocie şi fină de vârstă cuaternară. În lunca Buzăului, la adâncimi de 20-50 m.
Apele de adâncime din depozitele cuaternare apar in 2-3 orizonturi până la
adâncimea de 200 m.
Scăderea volumelor de ape uzate evacuate anual, a cantităţii de
substanţe poluante conţinute în apele uzate evacuate în receptorii naturali şi
reabilitarea principalelor staţii şi instalaţii de epurare va duce la aprecierea
calităţii apei diverselor formaţii hidrologice.
2.2.3. CLIMA
Comuna are un climat temperat - continental de câmpie. În intreaga
Câmpie a Brăilei se constată o creştere a gradului de continentalism.
Clima este influenţată de larga deschidere a câmpiei, care impune
amplitudini mari de temperatură între sezonul rece şi cel cald al anului, o
frecvenţă mare a vânturilor şi o cantitate de precipitaţii mult mai redusă
comparativ cu zonele de deal şi de munte.
În zonă se înregistrează contraste climatice: amplitudine termică mare,
număr mare de zile tropicale şi geroase, perioade de secetă lungi, violente ploi
torenţiale.
a) Regimul termic
Radiaţia solară se ridică la 125 kcal/cmp/an (valori ridicate), durata de
strălucire a soarelui în Campia Brăilei înregistrând un număr de 2200 h/an (75 de
zile dintr-un an fără soare).
În cursul anului, temperaturile medii lunare înregistrează o creştere continuă
din februarie până în iulie, apoi o descreştere din august până în ianuarie,
evidenţiind contrastele termice dintre iarnă şi vară.
Verile sunt călduroase, cu temperaturi ce depăsesc 30°C, iar iernile variabile
blând / aspru, înregistrându-se temperaturi sub -20°C cu vânturi şi viscole aduse
de Crivăţ (din NE).
Temperatura medie anuală este +8 - +11°C. Media lunii celei mai calde,
august, este 23°C, în timp ce media lunii cele mai reci, ianuarie, se situează în
jurul valorii de -3°C . Temperatura maximă absolută, +39°C, s-a înregistrat în ziua
de 10 august 1951, iar temperatura minimă absolută a atins valoarea de, -26,2°C,
la 1 ianuarie 1940.
b) Regimul vânturilor
În zonă, vântul este un fenomen climatic important. Relieful relativ plan şi
lipsa pădurilor face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă. Vântul
dominant este Crivăţul, un vânt uscat, rece care bate iarna fiind provocat de
anticiclonul Siberian care bate de la N-E către S-V, în sens contrar Crivăţului bate
Austrul. Vara bate din est Suhoveiul, vânt cald şi uscat venit din Asia de Sud-Vest.
Zilele când sufla Băltăreţul şi Vântul de Vest sunt în general zile cu precipitaţii,
Munteanul (dinspre NV, care poate genera precipitaţii abundente).
13
Principalele formaţiuni barice care influenţează clima zonei sunt:

- Anticiclonul siberian (preponderent în perioada rece a anului, aduce
temperaturi foarte scăzute şi viscole);
- Ciclonii mediteraneeni (acţionează în orice perioadă a anului şi aduc
precipitaţii abundente) – un caz special îl constituie ciclonii retrograzi
din Marea Neagră;
- Anticiclonul azoric –de obicei determină vreme însorită, fără
precipitaţii;
- Anticiclonul arabic – determină canicula şi seceta în timpul verii;
Celalte formaţiuni barice (ciclonii islandezi, anticiclonul scandinav etc.) au o
influenţă mai redusă asupra climei regiunii datorită prezentei Munţilor Carpaţi;
c) Regimul pluviometric
Precipitaţiile înregistrează o valoare medie multianuală de 480 mm, cu două
vârfuri (unul principal în iunie – 70 mm şi unul secundar în noiembrie) şi două
perioade mai uscate (februarie–martie şi august–septembrie). În anii cei mai
secetosi, valorile precipitaţiilor scad la jumătate (250 mm), în timp ce în cei
excesiv de ploioşi, acestea aproape se dublează (800–900 mm).
Stratul de zăpadă persistă în medie 30 -40 de zile/an. Numărul zilelor cu
ninsoare este între 10-15/an. Prima zi de înghet având loc intre 21 octombrie şi 1
noiembrie, iar ultima între 21 martie- 1 aprilie. Adâncimea de îngheţ este de
90cm.
2.2.4. CARACTERISTICILE GEOTEHNICE
În perimetrul studiat solurile sunt dominante de cernoziomuri bogate în

humus de mare fertilitate.
Prin studiul geotehnic se relevă faptul că terenul de fundare din zona
studiată este reprezentat de pământuri coezive şi necoezive constituite din
prafuri argiloase, prafuri nisipoase-argiloase, argile prăfoase şi respectiv nisipuri
fine.
Terenurile interceptate de forajele executate în zonă au pus în evidenţă un
strat superficial de sol vegetal în grosime de 0,5….0,9 m. În continuare se
întâlneşte un orizont loessoid umezit la partea inferioară, alcătuit din praf argilos
loessoid, plastic vârtos până la plastic moale la adâncimi de 4,2…..5,9 , urmat de
un strat de praf nisipos argilos galben, plastic consistent….plastic moale sau nisip
argilos galben, plastic curgător, până la adâncimea de investigare de 8 m.
Din punct de vedere tectonic, Câmpia Brăilei face parte din Platforma
Moesică, sectorul Valah. Teritoriul se încadrează conform Codului de proiectare
seismică indicativ P 100 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică -
Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona "B" seismică având un
coeficient ks = 0,25. şi o perioadă de colţ Tc = 1,5 secunde.
Potrivit prevederilor STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de
îngheţ”), adâncimea de îngheţ maximă din zonă este de 0,9 faţă de cota
terenului natural.
14
Comuna Surdila Găiseanca este trecută sub observatia APM Brăila în

categoria „Zonă vulnerabilă şi potenţial vulnerabilă la poluarea cu nitraţi din
surse agricole”.
2.2.5. VEGETAŢIA ŞI FAUNA
Comuna Surdila - Găiseanca se găseşte în zona stepei. Vegetaţia spontană

a fost înlocuită în parte de culturile agricole, dar se păstrează şi pajişti naturale.
Vegetaţia pajistilor este reprezentată de următoarele specii: negara,
paiusurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatec, traista ciobanului, troscotul,
coada şoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrisor, diferiţi scaieti, etc. Pajiştile
naturale au o valoare furajeră slabă, fiind instalate pe soluri salinizate sau slab
sodizate.
Fauna se caracterizează prin specii de stepă. Dintre cele întâlnite amintim,
sălbatice: popândău, hârciog, şoarece de câmp, şoarece de stepă, iepure de
câmp, turturele, potârnichi, uliul porumbac, cucuveaua, şorecarul încălţat,
grauri, cioara neagră etc. şi domestice: bovine, ovine, caprine, cabaline,
porcine, canine, etc.
Comuna nu dispune de suficiente spaţii verzi amenajate, parcuri, păduri,
perdele forestiere de protecţie antierozională şi anticlimaterică, fapt ce permite
ca vântul sa sufle cu putere, iar eroziunea de suprafaţă să activeze şi antreneze
particulele de la suprafaţa solului, care în anumite perioade ale anului să creeze
un aspect dezolant.
2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU
Comuna Surdila Găiseanca se află pe teritoriul administrativ al judeţului

Brăila în partea vestică a acestuia (45° 07' latitudine nord şi 27° 33' longitudine
est), la o distanţă de 55 km de reşedinţa de judeţ şi la 45 km de Buzău. Comuna
face parte din categoria comunelor cu o populaţie relativ redusă (2.572 de
locuitori).
Comuna are în componenţă satele : Surdila Găiseanca (reşedinţă) şi
Filipeşti.
Satele sunt tipice pentru zona de câmpie, relieful plan fiind o premiză pentru
o dezvoltare urbanistică ordonată, cu o trama stradală rectangulară şi loturi
individuale.
Vecinii sunt:
• Oraşul Făurei: la nord şi nord-vest;
• Comuna Mircea Vodă: la nord şi est;
• Comuna Cireşu: la sud-est;
• Comuna Ulmu: la sud;
• Comuna Surdila Greci: la vest
Potrivit PATJ comuna este situată pe axa de dezvoltare cu profil

predominant industrial – agrar constituită de-a lungul legăturii feroviare şi rutiere
Brăila - Făurei.
Apropierea de oraşul Făurei (important nod feroviar) şi buna relaţionare cu
teritoriul constituie atuuri în dezvoltarea localităţii (locuri de muncă în oraş,
15
atractivitate pentru investiţii de tip “greenfield” şi pentru centre comerciale

exterioare oraşelor).
Comuna se află pe traseul drumului naţional DN 2B Brăila – Buzău. Acesta
desparte cele două sate care formează comuna: trece tangent la extremitatea
nordică a satului, Surdila Găiseanca şi traversează dinspre spre est spre vest satul
Filipeşti, despărţindu-l în aproximativ două părţi egale.
Relaţionarea satelor componente ale u.a.t. la reţeaua majoră de circulaţii
este deficitară şi face necesară realizarea de amenajări (de ex. sensuri giratorii,
rute ocolitoare).
2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE
Principala activitate care se desfăşoară pe teritoriul administrativ al comunei

Surdila Gaiseanca este legata de agricultura. Cresterea animalelor se face in
gospodarii, doar pentru consum propriu. Destinatiile de exploatare forestiera,
livezi si vii nu sunt semnificative la nivelul comunei.
Dintre cei mai importanti intreprinzatori care isi desfasoara activitatea pe
raza localitatii mentionam:
DENUMIRE SOCIETATE OBIECTUL DE ACTIVITATE

PROMOTOR IMOBILIARE SRL Agricultura
P.F.Nitu Nicolae Agricultura
P.F. Pisica Ionel Agricultura
P.F. Burada Costel Agricultura
SC ILKMORA SRL Comert
SC VIOMIH SRL Comert
COOPERATIVA DE CONSUM Comert
Aropierea de Făurei şi relativa apropiere de centrele de polarizare socio-

economica: Braila, Buzau si Ramnicu Sarat, se constituie intr-o premisa favorabila
de dezvoltare.
2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE
În prezent, conform datelor primăriei şi a PUG Surdila-Găiseanca 2001,

intravilanul comunei are o suprafaţă de 221.08 ha. Aceasta suprafaţă reprezintă
3.58% din suprafaţa actuală a comunei.
La recensământul din 2002 comuna avea 2.765 locuitori, distribuţia
populaţiei pe sate fiind următoarea:
- Surdila Găiseanca 1.855 locuitori
- Filipeşti 910 locuitori.
În luna ianuarie 2010 populaţia stabilă a comunei era de 2.572 locuitori (o
scădere faţă de recensământul din 2002 de 6,98%).
Populaţia raportată la suprafaţa intravilanului prezintă o densitate de 9,6
loc./ha, iar la cea a UAT de 0,43loc./ha.
16
Comuna este una atractivă din punct de vedere al locuirii, în intervalul

2001-2008 diferenţa între numărul persoanelor ce şi-au stabilit domiciliul aici şi
cele plecate a fost de 41.
În perioada 2001-2008 anual s-au intemeiat în medie 10,62 familii şi s-au
născut vii 19,875 copii (un raport bun copii născuţi/ familii întemeiate). În
perioada 2001-2008 au decedat anual 52,5 persoane. De observat că numărul
persoanelor decedate anual prezintă o tendinţă de creştere: în 2004 si 2005 au
decedat anual 43 de persoane (minimul perioadei) iar în 2008, 64 (maximul
perioadei).
Potrivit P.A.T.J. Brăila, Faza III – Diagnostic prospectiv şi general (2009),
comuna Surdila Găiseanca ar putea avea una din următoarele variante de
evoluţie demografică pentru anii 2015 şi 2025:
VARIANTA MEDIE VARIANTA OPTIMISTĂ VARIANTA PESIMISTĂ

2015 2025 2015 2025 2015 2025
2317 1922 2356 2020 2309 1902
PATJ Brăila, constată pentru comuna Surdila Găiseanca “manifestarea

fenomenului de îmbătrânire demografică pe tot teritoriul judeţului, foarte
accentuată în partea rural estică <a acestuia>” “Fenomentul de îmbătrânire
demografică va afecta în viitor într-o mai mare masură potenţialul demografic al
judeţului, dacă luăm în considerare prognoza demografică a populaţiei pentru
perioada 2006-2025. Creşterea ponderii populaţiei vârstnice determină o serie de
nevoi sociale specifice acestei populaţii şi are drept consecinţă creşterea
presiunii asupra serviciilor medicale şi a celor sociale.” (PATJ Brăila)
Faptul că populaţia din Surdila Găiseanca este una îmbătrânita rezultă şi din
raportul persoane aflate la vârsta inactivă economic/ persoane la vârsta activă,
acesta era in 2006 de 757 % , mult peste media judeţului de 438 %, care şi acesta
este superiora mediei pe ţară (433 %).
Acelaşi lucru rezultă şi din indicele de îmbătrânire, calculat ca raport între
populaţia vârstnică şi cea tânară, ce evidenţiază o populaţie foarte îmbătrânită
pe tot teritoriul judeţului Brăila, Surdila Găiseanca aflându-se în primele 10
comune din acest punct de vedere. În contextul îmbătrânirii populaţiei, un alt
aspect îngrijorător este scăderea populaţiei feminine care poate avea copii.
Durata medie a vieţii calculată la nivelul judetului Brăila în intervalul 2004-
2006 a fost de 71,9 ani (media pe ţară fiind de 72,3). Bărbaţii trăiesc în medie 68.1
ani iar femeile 75,9 ani.
Tendinţa populaţiei stabile pe grupe de vârstă poate fi vizualizată astfel:
Populaţie stabilă pe grupe de vârstă
300
250
200 iul. 2001

număr locuitori
iul. 2005
150
iul. 2008
100 ian. 2010
50
0
0-4 5-9 9-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84 85 si
peste
grupe de vârstă
17
Tabelul următor sintetizează situaţia de mai sus:
Grupa de vârstă moment comuna
masculin feminin total

între 0-14 ani iul. 2001 270 209 479
ian. 2010 211 187 398
15-59 ani iul. 2001 679 640 1319
ian. 2010 703 652 1355
60 şi peste iul. 2001 388 523 811
ian. 2010 316 503 819
Total iul. 2001 1337 1372 2709
ian. 2010 1230 1342 2572
Se constată două aspecte îngrijoratoare: cel legat de îmbătrânirea şi

depopularea comunei şi cel legat de dezechilibrul raportului populaţiei
masculine şi feminine pe diferite grupe de vârste.
Printre instituţiile de cultură se numară următoarele:
- 1Bibliotecă
- 2 Dispensare medicale;
- 2 şcoli generale (1 în Surdila Găiseanca şi 1 în Filipeşti),
- 1 Grădiniţă în satul Filipeşti
- 1 Sediu Multifuncţional în Filipeşti
2.6. CIRCULAŢIA
Principala cale de acces motorizat în comuna Surdila Găiseanca este

reprezentată drumul naţional DN 2B, ce face legătura între Buzău şi Brăila.
Acesta traversează prin zona de nord teritoriul administrativ al comunei. Drumul
trece tangenţial la latura de nord a intravilanului satului Surdila Găiseanca,
traversează calea ferată Făurei – Brăila printr-o trecere la nivel, după care
străbate satul Filipeşti în lungul său, apoi părăseşte teritoriul administrativ al
comunei prin partea de nord - est.
DN 2B are un profil stradal de 7,0 m (câte o bandă pe sens) la care se
adaugă un acostament de 1,0 m lăţime şi şanţuri de colectare a apei având 1,0
m lăţime, de o parte şi de cealaltă a drumului.
DN 2B este acoperit cu îmbrăcăminte bituminoasă usoară pe toată
lungimea sa.
Legătura cu oraşul Făurei se face deasemenea pe DJ 2003 (4 km.); cu
Cireşu pe DJ 203, prin Brateşu Vechi şi pe drum natural, pe lângă linia de calea
ferată Făurei - Feteşti – Constanţa (14 km).
Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de 13,28 km de linia de cale

ferată Făurei - Brăila. La intersecţia cu drumul naţional DN 2B se află halta Surdila-
Găiseanca.
18
Compania Naţională de Căi Ferate, sucursala CREIR CF GALAŢI, deţine pe

teritoriul UAT Surdila-Găiseanca o suprafaţă totală de teren de 26,25ha. Din
această suprafaţă, halta Surdila-Găiseanca ocupă o suprafaţă de 0,16 ha. La
vest de haltă există un Canton CF cu suprafaţa totală de 0,27 ha.
2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial
Suprafaţa totală a comunei este

de 6165,87 ha din care terenul
intravilan ocupă 224,38 ha şi
extravilanul ocupă 5941,49ha.
Satele ce se află pe teritoriul
comunei sunt: Surdila - Găiseanca şi
Filipeşti. Singurule trupuri izolate din
intravilanul existent sunt:
-cimitirul satului Surdila -
Găiseanca situat la vest de intavilanul
principal;
-corpurile izolate cu destinaţia de
parc eolian; suprafaţa destinată
parcului eolian este de 3,30 ha.
Pe teritoriul celor două sate se află
dispuse preponderent construcţii tipice
satului românesc de câmpie pentru
sfârşitul secolului al XIX-lea, prima
jumătate a secolului al XX-lea.
Materialele de construcţie folosite sunt
locale.
În zona centrală a satului
resedinţă se observă unele trăsături
urbane, aici fiind concentrate
majoritatea obiectivelor de utilitate publică funcţionale în construcţii durabile.
Comuna nu dispune de spaţii publice amenajate corespunzător, minerale sau
verzi.
Fiecare sat din componenţa u.a.t. are un cimitir şi un depozit de deşeuri.
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ
Teritoriul Categorii de folosinţă (ha)

administr
ativ al Agricol Neagricol
% din
unităţii de Păşuni, Căi Total
Arabil Vii Păduri Ape Drumuri Constr. UAT
bază Fâneţe ferate
Extravilan 4924,7 512,00 109,0 3,57 95,00 270,97 26,25 5941,49 96,36
Intravilan 24,50 199,88 224,38 3,64
19
Total 4924,7 512,00 109,0 3,57 95,00 295,47 26,25 199,88 6165,87 100
% din
79,87 8,31 1,77 0,06 1,54 4,40 0,42 3.63 100,0
total
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent
% din
Zone funcţionale Subzone Suprafaţa
total
Locuinţe 180,43 80,41
Zona locuinţe, instituţii şi servicii, comerţ
şi funcţiuni complementare Instituţii şi servicii 4,80 2,17
Unităţi industriale şi
0,38 0,13
Unităţi agro-industriale, agricole, depozitare
activităţi productive, comerţ, Unităţi agro-zootehnice 3,45 1,53
alimentaţie publică
Activităţi productive 3,30 1,47
Gospodărie comunală şi
3,84 1,71
Gospodărie comunală, cimitire, servicii cimitire
şi reţele tehnico-edilitare Construcţii tehnico-
0,60 0,26
edilitare
Căi de comunicaşie si
Căi de comunicaşie si transport 24,50 10,92
transport
Spaţii verzi, terenuri de sport, parcuri şi

Spaţii verzi 3,08 1,40
perdele de protecţie
TOTAL INTRAVILAN 224,38 100
2.8. Riscuri naturale şi antropice
Potrivit SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BRĂILA, acesta

poate fi afectat de următoarele riscuri:
- riscuri naturale:
cutremure;
alunecări şi prăbuşiri de teren;
inundaţii;
fenomene meteo periculoase;
incendii de pădure.
- riscuri tehnologice:
accidente tehnologice;
accidente nucleare;
incendii în masă;
accidente grave pe căi de transport;
esecul echipamentelor tehnico-edilitare publice.
- biologice:
epidemii;
epizootii.
20
Surdila – Găiseanca se încadrează în categoria tipologică funcţională “sate

cu funcţiuni agricole şi potenţial turistic” şi aspiră spre a deveni o localitate cu
funcţiuni agroindustriale şi turistice.
Din absenţa pădurilor, cu excepţia incendiilor de pădure, în acest moment

toate riscurile identificate la nivelul judeţului se pot produce sau avea urmări pe
teritoriul comunei Surdila Găiseanca. Având în vedere faptul ca prin
documentaţia de urbanism „Reactualizare PUG Surdila-Găiseanca” se propun
împăduriri în viitor va exista şi riscul incendiilor de pădure.
În cazul producerii unui astfel de eveniment, o importanţă deosebită o au

măsurile de prevenire, atenuare/eliminare, acceptare în anumite limite a
acestora luate anterior evenimentului şi cunoaşterea şi aplicarea acestora pe
durata producerii evenimentului şi după acesta.
Localitatea fiind amplasată în zona seismică Vrancea toate imobilele din

teritoriul administrativ, sunt expuse la o însemnata acţiune seismică. Conform
normativului P 100-1/2006, comuna se încadrează în zona seismica "C" de calcul
pentru valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag în cazul
cutremurelor având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani ce are o
acceleraţie orizontală a terenului ag = 0,24g. Perioada de control (colt), a
spectrului de răspuns pentru Surdila Găiseanca este de Tc = 1,0 secunde.
Cele mai puternice cutremure care afectează sunt produse la adâcimi
cuprinse între de 50-250 Km şi au magnitudini de M = 7° Richter; VII-VIII grade pc
scara M.S.K
Harţa zonării seismice a României încadrează teritoriul comunei Surdila
Găiseanca în zona a II – a de risc seismic, având o intensitate mai mare sau
egală cu VII pe scara MM (Cutremurul produce panică, iar oamenii părăsesc
locuinţele. Avarii uşoare până la moderate pentru structurile de rezistenţă
obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau
necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbusesc).
Studiului geotehnic întocmit în conformitate cu Normativul privind exigenţele
şi metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare - NP 074/2007, arată
existenţa riscului geotehnic la realizarea unei construcţii.
Comuna Surdila Găiseanca se află în zona orientală a Câmpiei Române
unde stratificaţia generală cuprinde un complex prăfos nisipos-argilos, cafeniu-
gălbui, macroporică sensibilă la umezire încadrat în categoria A conform
Normativului P7/2000. Complexul prezintă caracteristici modeste pentru fundarea
construcţiilor, situându-se sub condiţiile etalon (adâncime de fundare 2 m,
presiune convenţional 200kPa).
Comuna Surdila Găiseanca este situată într-o zonă cu potenţial de
producere a alunecărilor de teren scăzut - factor zero sau neafectată de
alunecări primare/reactivate.
Comuna Surdila Găiseanca nu este traversată de cursuri de apă
permanente, cel mai apropiat curs de apă este râul Buzău, situat la cca 4 km
distanţa, pârâul Buzoiel se afla la circa 1,4 km de intravilanul localităţii.
21
Sursele de riscuri naturale climatice generale ale zonei estice a Câmpiei

Române sunt legate de fenomene meteorologice periculoase precum: furtuni,
ploi torenţiale, tornade, secetă, îngheţ, grindină şi viscol.
În lipsa unor cursuri de apă permanente, doar precipitaţiile abundente cu
intensitate mare în interval scurt de timp pot genera inundarea gospodăriilor şi a
suprafeţelor agricole.
Ploile abundente pot duce la depăşirea potenţialului de înmagazinare a
celor două bălţi naturale situate pe teritoriul comunei şi revărsarea acestora pe
terenuri adiacente fără afectarea gospodăriilor populaţiei.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de inundaţii, unitatea administrativ
teritorială Surdila Găiseanca a fost afectata de inundaţii datorate scurgerilor de
torenţi.
Localitatea Surdila Găiseanca poate fi supusă unor fenomene meteo
periculoase.
Chiar daca prin avertizările meteorologice, furtunile sunt previzibile, efectele
şi uneori gradul de intensitate a lor nu pot fi în întregime anticipate. Ele pot
afecta obiective precum: reţelele energetice şi de telecomunicaţii, dotările
publice, gospodăriile populaţiei, culturile agricole.
Între aceste fenomene meteo cele mai întâlnite până în prezent au fost
furtunile, căderile de grindină, ariditatea prelungită (seceta), viscol. În condiţiile
schimbărilor climatice globale sunt de aşteptat acutizarea acestor fenomene şi
apariţia altora (mişcări de mase atmosferice de tip “tornadă”).
Furtunile însoţite de căderi masive de grindină sunt fenomene
meteorologice care din cauze naturale (regimul eolian), dar şi antopice
(despăduriri, desfiinţarea barierelor de protecţie) au captat o amploare
îngrijorătoare.
Comuna Surdila Găiseanca este situată în zona de risc faţă de fenomenul
de secetă. Suprafaţa afectată în condiţiile pedoclimatice ale comunei în cea
mai mare parte nu este acoperită de amenajări. Sunt necesare lucrări noi de
corectare ale regimului hidric prin lucrări de irigaţii şi desecări-drenaje.
Ca urmare a dispariţiei unor bariere protectoare şi a specificului eolian al
judeţului, o foarte mare parte din teritoriul comunei Surdila Găiseanca este
afectat ritmic pe timp de iarnă de viscol.
Înzăpezirea şi ruperea legăturilor de transport rutier ale comunei este un
fenomen care s-a petrecut în trecut şi se poate repeta.
Din punct de vedere al expunerii la riscul de incendii de pădure teritoriul
comunei Surdila Găiseanca este situat în afara zonei de influenţă a unui potenţial
incendiu de pădure (din absenţa pădurilor).
Din cele expus mai sus rezultă faptul ca teritoriul comunei se află sub
incidenţa unui factor de vulnerabilitate naturala medie.
Dintre riscurile tehnologice, cel care însoteşte activitatea agricolă este cel
mai grav. Acesta se referă la poluare cu nitraţi. Localitatea Surdila - Găiseanca
se află sub observaţia APM Brăila ca zonă vulnerabilă şi potenţial vulnerabilă la
poluarea cu nitraţi din surse agricole. Având în vedere acest fapt, potrivit
OMMDD şi MADR nr. 1.552 respectiv 743/2008 Consiliile locale trebuie să
22
elaboreze planuri de acţiune locale care vor cuprinde măsuri pentru protecţia
apelor şi solului împotriva poluării cu nitraţi.
Sunt de luat în considerare riscurile din poluări accidentale ale solului şi
pânzei de apă freatică, precum şi a lacurilor.
Distanţa faţă de centrala Cerna Vodă este sub 100km. Exista riscul
producerii unul accident nuclear care sa afecteze comuna. Accidente majore la
centralele nuclearo-electrice din Bulgaria, Ucraina şi Belarus pot avea urmări
care sa afecteze comuna. Urgenţe radiologice pot sa aparaă şi în urma unor
accidente pe căi de comunicaţie, în care sunt implicate mijloace ce transportă
substanţe radioactive.
În momentul de faţă nu este asigurat necesarul de adăpostire în încăperi
etanşe în cazul unui accident chimic sau nuclear.
Potrivit SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BRĂILA Sunt expuse
incendiilor de masă: zonele de extracţie, stocare şi transport pentru ţiţei şi gaze,
reţeaua de depozite şi centre de comercializare a produselor petroliere, zonele
de triaj CFR Făurei, obiectivele din industria lemnului, energetică şi chimică şi
culturile cerealiere. Dintre acestea doar culturile cerealiere se constituie într-o
sursă de risc în cazul comunei Surdila Găiseanca.
Accidente biologice (epidemii şi epizootii) presupun acţiunea agenţilor
patogeni (bacterii, rickettsii, virusuri, ciuperci, paraziţi etc) sau a toxinelor
microbiene, care, în urmă răspîndirii prin diferite mijloace, pot determină
îmbolnăviri cu caracter transmisibil (în masă) în rândul populaţiei sau animalelor.
2.9. Echipare edilitară
Gospodărirea şi reteaua de alimentare cu apa

Reţeaua de alimentare cu apă a comunei avea o lungime totală de 20,9
km în 2008.
Localitatea Surdila Găiseanca dispune de un sistem centralizat de
alimentare cu apă din 1995, realizat în urma investiţiei "Serviciul public de
alimentare cu apă potabilă a comunei Surdila Găiseanca, judeţul Brăila,
amplasat în comuna Surdila Găiseanca – sat Surdila Găiseanca şi sat Filipeşti”.
Alimentarea cu apă comunală a fost definitivată, apă potabilă fiind asigurată
de la Staţia de tratare Ianca şi preluată din conducta de aducţiune Ianca –
Făurei.
Alimentarea cu apă a satului Surdila Găiseanca se face printr-o reţea de
distribuţie ramificată, cu o lungime de 11 742.88 m, executată din conducta
PEHD având dimensiunile cuprinse între Dn 65 mm si Dn 100 mm.
Urmarea necesităţii de alimentare cu apă a satelor, reţeaua de alimentare
cu apă potabilă comunală a fost extinsă şi în satul Filipeşti. Reţeaua de
alimentare cu apă a satului Filipeşti pusă în funcţiune în anul 2008 este formată
dintr-o aducţiune din PEHD cu diametrul cuprins între Dn 65 mm şi Dn 100 mm
având o lungime de 7 129.24 m.
Staţia de clorinare a apei Surdila Găiseanca este o construcţie parter
compusă din camera instalaţie de clorinare, depozit de butelii şi camera de
depozitare alte materiale.
23
În 2008 cantitatea de apă potabilă distribuită s-a ridicat la 37.000 mc.

Reţeaua este alimentată din surse de suprafaţă.
Canalizare
Reţeaua de canalizare nu este realizată, însă există un proiect ce prevede
colectoare în lungime totală de 16348 m, 359 cămine de vizitare, spalare şi
curăţare, o subtraversare de drum naţional.
Colectoarele de canalizare sunt din conducte PVC SN4, Dn 250 şi Dn 300
mm. Reţeaua de canalizare este dimensionată având în vedere STAS 1846/06, şi
STAS 3051/91.
Staţia de epurare proiectată este compusă din următoarele obiecte:
- Căminul de intrare a apei uzate în staţie – CV00
- Staţii de prepompare ape uzate – SPP
- Camera grătarului
- Desnisipător tangenţial
- Separator grăsimi
- Bazin egalizare şi omogenizare debite cu staţie de pompare
- 2 bioreactoare circulare de tratare biologică complet automatizată
- Staţie pompare nămol recirculat
- Container operare
- Bazin colectare, îngroşare şi pompare nămol
- Bazin stocare nămol
- Container de deshidratare nămol în exces
- Cămin dezinfecţie ultraviolete
- By-pass general
- Container de personal
- Instalaţii electrice şi automatizare
- Platforme deservire obiecte tehnologice
- Reţele tehnologice şi funcţionale
Apele uzate sunt preluate de la consumatori prin reţele colectoare şi
transportate gravitaţional spre staţia de epurare situată la cca 500 m de
localitate. După epurare şi sterilizare, apele tratate vor fi evacuate gravitaţional
printr-o conductă PVC în pârâul Buzoiel indeplinid condiţiile de calitate impuse
de Normativul NTPA 001/2002.
În acelaşi timp este necesară şi oportună executarea reţelei de canalizare
pentru satele componente şi construirea unor staţii de epurare eficiente şi cu un
randament ridicat, care să răspundă condiţiilor de calitate cerute de legislaţia
de mediu, iar apele uzate să nu mai constituie o sursă de poluare permanentă a
solului şi apelor freatice din areal.
Numărul locuitorilor echivalenţi luat în considerare pentru dimensionarea
reţelei de canalizare, potrivit „Master Planului pentru sectorul de apă şi apă uzată
din judeţul Brăila”, elaborat de firma TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD (2008)
pentru comuna Surdila Găiseanca este de 2850. Locuitorii echivalenţi sunt definiţi
conform din HG 188/2002 astfel: un locuitor echivalent -l.e.- este încărcarea
organică biodegradabilă având un consum biochimic de oxigen la 5zile - CBO5
= de 60 g O2/zi. Locuitorii echivalenţi ţin seama de populaţia rezidentă şi de cea
a locuitorilor echivalenţi rezultată din activităţi economice care descarcă în
24
reţeaua de canalizare, de mediile zilnice de turiştii şi de navetişti. În iulie 2010

diferenţa dintre numărul de locuitori permanenţi ai comunei şi numărul de
locuitori echivalenţi era de 278, diferenţă confortabilă în acest moment şi pe
termen scurt, dar care, pe termen lung, o dată cu deschiderea unor baze
turistice sau centre comerciale regionale va deveni insuficientă.
Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a comunei Surdila Găineasca este
realizată într-un procent de 100% de către furnizorul local de energie electrică SC
ELECTRICA SA Buzău, care este legată la sistemul energetic naţional prin două
linii. O linie electrică aeriană de 110 kv care vine de la staţia de 110 kv Ianca şi
cealaltă de la staţia 110 kv Făurei.
Din staţia de 110/20 kv Surdila Găiseanca pleacă linii electrice aeriene de 20
kv care alimentează următoarele posturi de transformare:
• PT CAP de 63 KvA; PT Sere 2 x 250 KvA ,
• pentru Surdila Găiseanca: PT1 de 250 KVA, PT2 de 640 KVA, PT3 de 160
KVA, PT4 de 250 KVA,
• PT Brotăcelul de 250 KVA,
• Pentru sat Filipeşti: PT1 de 100 KVA, PT2 de 100 KVA,
Pe teritoriul comunei Surdila Găiseanca funcţionează 10 posturi de
transformare 20/0,4 kv având o putere totală de 2, 303 MVA.
Din posturile de transformare aferente fiecărui sat se desprind liniile electrice
aeriene de joasă tensiune LEA 0,4 kv ce străbat toate străzile localiţăilor. Acestea
sunt constituite în majoritate din conductoare neizolate tip mufă fixată pe
izolatori şi console pe stâlpi de beton armat. Stâlpii au fundaţie burată şi sunt
amplasaţi între gard şi carosabil. În zona noilor construcţii LEA 0,4 kv sunt
constituite din conductoare torsadate tip TYR montate pe stâlpi din beton armat.
Pe străzile pe care sunt şi LEA 0,4 kv si LEA 20 kv, acestea sunt amplasate de
o parte şi de alta a drumului, LEA 20 kv fiind mai înaltă.
Pentru consumatorii care stau pe partea opusă a străzii faţă de LEA 0,4 kv s-
a mai montat câte un stâlp şi pe această parte a străzii, în dreptul fiecărui
consumator pentru branşamentul electric. Branşamentele sunt realizate din fire
conductoare izolate răsucite . Pentru consumatorii racordaţi recent se utilizează
cablu coaxial şi DPM (dispozitiv de protecţie şi măsură).
Consumul de energie electrică pe locuitor se menţine la o cotă scăzută. Toţi
consumatorii casnici sunt racordaţi în reţea monofazat, nu s-a pus încă problema
alimentării trifazate a gospodăriilor ţărăneşti.
Telefonie
Comuna este conectată la reţeaua de telefonie fixă Romtelecom
(conexiune prin centrala automată a oraşului Făurei) şi este acoperită de toate
reţelele de telofonie mobilă naţionale.
Alimentare cu gaze naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de
alimentare cu gaze naturale.
25
Gospodărie comunală
Deşeurile reprezintă una din problemele cele mai acute legate de protecţia
mediului. În fiecare an se generează mari cantităţi de deseuri atât din producţie
cât şi de la populaţie, deşeurile nepericuloase şi periculoase (deşeurile menajere
şi asimilabile din comerţ, industrie şi instituţii), la care se adaugă alte câteva
fluxuri speciale de deşeuri:
- deşeurile de ambalaje,
- deşeurile din construcţii şi demolări,
- nămoluri de la epurarea apelor uzate,
- vehicule scoase din uz
- deşeuri de echipamente electrice şi electronice care au un mod de
gestionare specific.
Conform legislatiei europene de mediu transpusă prin acte normative
naţionale se impune economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de
gestionare şi aplicarea unor soluţii eficiente pentru diminuarea impactului
deşeurilor asupra mediului.
Operatorii economici au obligaţia de a valorifica deşeurile proprii prin
reciclare, valorificare energetică, tratare (pentru diminuarea gradului de
periculozitate) şi, doar în ultimul rând, soluţia aleasă să fie, eliminarea prin
incinerare sau depozitare. Informaţiile privind generarea deşeurilor şi practicile
actuale de gestionare a acestora sunt importante în identificarea riscurilor
potenţiale pentru mediu şi sănătate umană, cât şi pentru verificarea modului de
respectare a gestionării deşeurilor impuse prin legislaţia în vigoare.
Deşeurile de orice fel, rezultate din activităţile umane şi de producţie,
constituie o problemă deosebită, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi
a tipurilor acestora (care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un
pericol pentru mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor
cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi energie care pot fi recuperate
şi introduse în circuitul economic.
Responsabilitatea gestionării deşeurilor revine administraţiei publice locale
conform Legii 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localităţilor. Serviciul de
salubrizare a localităţilor ce implică activităţi de precolectare, colectare,
transport şi depozitare a deşeurilor se desfăsoară sub controlul, conducerea sau
coordonarea autorităţilor administraţiei publice locale.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
- gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin
compartimente specializate;
- gestiune delegată - autorităţile administraţiei publice locale apelează
pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice,
cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare gestiunii) gestiunea
propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice
tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora .
Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze
până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în
circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumărului de închidere a
depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”. În sprijinul acestei
26
activităţi de reabilitare a depozitelor din mediul rural vine Ordinul 636/2008 pentru
completarea Ordinului 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea
activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi încinerare în care la
aliniatul 5 este menţionat ca “sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu
prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din zona rurală care se reabilitează
conform calendarului de închidere şi ecologizare, cu respectarea prevederilor
tehnice prevăzute în anexa nr. 2."
Pe raza comunei Surdila Găiseanca există platforme pentru depozitarea
deşeurilor, dar aceste platforme nu corespund normelor impuse de U.E, în
concordanţă cu HG 349/2005 aceste platforme au fost închise.
Suprafeţele respective nu erau amenajate pentru această funcţiune şi nu
au avut un contur delimitat pe teren, nu au avut prevăzute căi de acces,
împrejmuire, perdea de protecţie forestieră, foraj hidro pentru observarea calităţii
apelor freatice, depozitarea făcându-se la întâmplare. Deşeurile existente din
depozite fiind reprezentate în general prin gunoi de grajd şi menajer.
Depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate dă un aspect dezolant
adăugându-se toxicitatea unora dintre materialele aruncate. Intervenţia omului
are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de eroziune, surpări,
prăbusiri, prin defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, cât şi prin săpăturile
făcute pentru a folosi material în construcţii.
Activitatea de salubrizare la nivelul comunei Surdila Găiseanca se
realizează prin gestiune delegată – printr-un contract de concesiune privind
„Delegarea gestiunii prin concesiune a serviciului de transport deşeuri menajere
de la punctele de colectare din judeţul Brăila şi depozitarea acestora la
depozitul ecologic Muchea” între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ECO
DUNĂREA BRĂILA” – SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA – PRIMĂRIA SURDILA
GĂISEANCA;
- pentru neutralizarea deşeurilor de natura animală s-a încheiat contract cu
SC CAZACIOC&CO SRL.
- pentru deşeurile reciclabile şi provenind din ambalaje şi/sau din procesele
de producţie (Deşeuri de maculatură tip hârtie-carton; - deşeuri mase plastice
hdpe (provenite din navete, găleţi plastic, lădiţe plastic,bidoane de schimburi de
ulei ; LDPE (folii de ambalare) curată, LDPE (folii de ambalare) murdară, PET (
sticle de băuturi), Doze de Al provenite de la băuturi răcoritoare şi bere, deşeuri
de tablă, deşeuri de Fe, saci rafie) s-a încheiat contract cu SC SAVENATURE SRL
Brăila;
- pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice există un
contract cu SC GREMLIN COMPUTER SRL.
2.10. Probleme de mediu
Calitatea globală a factorilor de mediu din comuna Surdila Găiseanca este

apreciată ca fiind bună, pe teritoriul comunei nu există surse majore de poluare
a factorilor de mediu. Se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
ţinându-se seamă de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă,
existente şi viitoare.
27
Problemele de mediu sunt generate în principal de lipsa/starea fizică a unor

reţele tehnico – edilitare, de gestiunea deficitară a deşeurilor, lipsa spaţiilor verzi
în intravilan şi a zonelor împădurite în extravilan, de căile de comunicaţie
importante care nu au perdele de protecţie vegetale (traficul influentând
negativ zonele limitrofe prin gaze de esapament si zgomot).
Problemele de mediu pot fi sintetizate astfel:

Factor de mediu Problemă identificată
Apa Aridizarea;
Lipsa zonelor împădurite
Inexistenţa unei staţii de epurare şi a unui sistem
centralizat de colectarea apelor uzate;
Aer Aridizarea;
Infrastructura rutieră necorespunzătoare;
Lipsa perdelelor de protecţie pentru căile de
comunicaţie
Lipsa spaţiilor verzi
Sol Aridizarea;
Utilizarea neratională a îngrăsămintelor;
Poluarea datorita depozitarii necontrolate a
deseurilor;
Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor
uzate;
Lipsa perdelelor de protecţie pentru căile de
comunicaţie
Sănătatea populaţiei Stare de sănătate precară pe fondul tendinţei
de îmbătrânire a populaţiei;
Folosirea ca sursă de apă a puţurilor de mică
adâncime (dintr-un orizont de apă nepotabilă);
Lipsa sistemului centralizat de colectare a
apelor uzate;
Lipsa spaţiilor verzi
Riscuri naturale Cutremure.
2.11. Analiza SWOT
În urma analizelor situaţiei existente întreprinse în celelalte studii de

fundamentare ale PUG, se obţine următoarea imagine coerentă, de ansamblu,
integrativă prin analiza de tip SWOT.
PUNCTE TARI (S) PUNCTE SLABE (W)

SECTOR PRIMAR
• Inexistenţa livezilor, a pepinierelor pomicole
şi suprafeţe cultivate cu vii ce necesită
investiţii de reabilitare;
• număr relativ scăzut de unităţi economice
28
• Variabilitatea inter şi intra-anuală a

• Suprafaţa mare a terenului agricol şi
parametrilor meteorologici induce fluctuaţii
suprafaţă mare a terenului arabil;
puternice ale producţiilor agricole;
• Este necesară reabilitarea şi extinderea
• Teren agricol de bună calitate;
sistemului de irigaţii;
• Condiţii prilenice pentru cultura • Existenţa unor suprafeţe cu destinaţie
cerealelor agricolă necultivate
• Produsele agricole au un preţ mic;
• Păşuni pe suprafeţe relativ mari; • Insuficienţa resurselor financiare ale
• La nivelul comunei 78,85% din gospodării populaţiei locale;
au adaposturi porcine şi 83,78% • Folosirea unor tehnologii agricole vechi, cu
adăposturi pentru păsări productivitate şi eficienţa economică
scăzută;
• Nivel redus al mecanizării agriculturii ce nu
permite utilizarea unor agrotehnici
performante
• Lipsa calificării şi instruirii agriculturilor;
• Zonă cu deficit de vegetaţie forestieră;
SECTOR SECUNDAR
• Număr redus de unităţi economice active
în sectorul secundar;
• Nu există unităţi de prelucrare a materiilor
prime locale: cereale, plante tehnice;
• Resursele financiare provenind din
străinătate nu sunt destinate investiţiilor în
activităţi de producţie;
• Resurse financiare accesibile în mod
diferenţiat;
• Insuficienţa resurselor financiare conduce
la construcţii improvizate.
SERVICII
• Lipsa serviciilor pentru populaţie (reparaţii
încălţăminte, reparaţii electro-casnice,
coafor, frizerie, etc.);
• Migrarea tinerilor spre zonele
urbane/munca în alte ţări periclitează
continuitatea practicării meşteşugurilor şi
transmiterea de la o generaţie la alta.
ÎNVĂŢĂMÂNT
• Populaţia de vârstă scolară înscrisă în
unităţile de învăţământ este în scădere în
intervalul 2001 – 2008;
• Nu există alte surse de finanţare a unităţilor
şcolare decât fondurile bugetare;
• Oferta redusă de activităţi şcolare
extracurriculare;
SĂNăTATE ŞI ASISTENŢĂ ŞOCIALĂ
• îmbătrânire demografică
29
• subfinanţarea serviciilor medicale - buget

• Prezenţa dispensarului medical;
insuficient;
• comuna se află pe lista localităţilor cu risc
de poluare din cauza prezenţei surselor de
nitraţi din activităţi agricole
TRANSPORTURI
• intersecţie deficitară DN 2B, DJ 203, CF
• drumuri degradate;
• străzi degradate
CULTURA
• existenţa dotărilor culturale • Dotări culturale insuficiente;
• Migrarea tinerilor spre zonele
urbane/munca în alte ţări periclitează
continuitatea practicării meşteşugurilor şi
transmiterea de la o generaţie la alta;
• Din rândul populaţiei vin foarte puţine
iniţiative de activităţi culturale;
TURISM
Baza turistică “Brotacelu” este ruinată, lacul
• Comuna are potenţial turistic;
Brotacelu, secat.
• Existenta intentiei reabilitării bazei turistice
• Investiţii insuficiente în turism
“Brotăcelu”
• Resurse financiare insuficiente pentru
demararea investiţiilor în turism;
• Lipsa de atenţie acordata protejării mediului
înconjurător;
OPORTUNITĂŢI (O) RISCURI (T)

SECTOR PRIMAR
• Stimularea asocierii proprietăţilor
• Frecvenţa ridicată a perioadelor secetoase
individuale în vederea eficientizării
care afectează agricultura;
agriculturii;
• Crearea de locuri de muncă stabile în
• Degradarea solurilor care diminuează
agricultură prin infiinţarea de microferme
fertilitatea şi rata de regenerare,
şi ferme de creştere a bovinelor şi ovinelor;
• Degradarea păşunilor datorită paşunatului
• Orientarea agriculturii către ferme excesiv (cauzat de creşterea numărului de
ecologice cu activităţi de producţie cu ovine în special şi utilizarea iraţională a
un lanţ de prelucrare la nivel local cât mai păşunilor);
lung; • Tendinţa de diminuare a suprafeţei
păşunilor
• Disponibilitatea pentru accesare a
• Riscul depăşirii capacităţii de suport a
Fondului European pentru Agricultură şi
păşunilor;
Dezvoltare Rurală;
• Potenţial pentru dezvoltarea sectorului
agricol, cu accent pe dezvoltarea de
• Concurenţa produselor agricole din import;
produse “biologice” sau “organice”,
conform cerinţelor Uniunii Europene;
30
• Slaba informare a agricultorilor cu privire la

normele europene;
SECTOR SECUNDAR
• Diversificarea activităţilor productive în
concordanţă cu materiile prime locale: • Invadarea pieţei cu produse din import;
valorificarea produselor agricole;
• Dezvoltarea mai rapidă a unor industrii
similare în localităţile învecinate
• Menţinerea unei capacităţi scăzute de
adaptare a sistemelor de producţie la
cerinţele economiei de piaţă;
• Politicile naţionale şi europene • Riscul dezvoltării haotice, fără a respecta
Încurajează dezvoltarea industriei rurale; sistematizarea şi amenajarea teritorială;
• Adaptare dificilă la restricţiile ecologice a
structurilor tradiţionale de gospodării;
• Acces la materiale şi tehnici moderne,
mai eficiente;
SERVICII
• Organizarea şi modernizarea spaţiilor
comerciale pentru respectarea • Pragul de rentabilitate în activităţile tertiare
standardelor actuale de siguranţă şi nu poate fi atins rapid;
igienă;
ÎNVĂŢĂMÂNT
• Realizarea de proiecte pentru finanţarea • Instabilitatea legislatiei din domeniul
unităţilor şcolare din fonduri europene învăţământului;
• Posibilitatea accesarii Fondurilor
• Viteza de adaptare redusă, ceea ce
structurale pentru activităţi de
conduce la apariţia “generaţiilor de
formare/dotare cu aparatura IT a
sacrificiu”;
unităţilor scolare;
• Amenajarea de terenuri de joacă pentru • Lipsa experienţei în accesarea şi derularea
grădiniţe; Fondurilor structurale;
• Organizarea în cadrul şcolilor de activităţi
extracuriculare (ateliere meşteşugăreşti,
cercuri cultural – artistice, activităţi
sportive);
• Necesitatea consilierii copiilor ai căror
părinţi sunt plecaţi pentru munca în
străinătate;
SĂNĂTATE Şi ASISTENŢĂ SOCIALĂ
Îmbătrânirea demografică a întregii zone
vestice a judeţului
• Posibilitatea accesării de fonduri Lipsa experienţei în accesarea şi derularea
structurale destinate dezvoltării sectorului Fondurilor structurale destinate domeniului
social prin Fondul Social European social;
• Cadru legislativ care stimulează
implicarea sectorului privat în furnizarea
de servicii sociale;
TRANSPORT
31
• Tratament diferenţiat între satele comunei –

se consideră prioritară localitatea resedinţă
de comuna;
• Cunostinţe insuficiente legate de
elaborarea şi administrarea proiectelor
finanţate din Fondurile Structurale pentru
proiecte de infrastructură.
• Modernizarea infrastructurii rutiere prin
fonduri structurale alocate prin Programul
Operaţional Sectorial – Transport;
CULTURA
• Revitalizarea meşteşugurilor şi a tradiţiilor
• Activităţile meşteşugăreşti nu depăsesc
prin crearea în şcoli a unor ateliere
pragul de rentabilitate;
meşteşugăreşti;
• Crearea infrastructurii specifice serviciilor şi • Pierderea autenticităţii datorită influentelor
programelor pentru tineret, destinate extrioare (mass – media, emigrare,
practicării meşteşugurilor; Internet);
• Stimularea accesului tinerilor la activităţi
• Standardele europene aplicate şi
economice şi sociale în zona natală, prin
interpretate greşit afectează tradiţiile
informarea în legatură cu posibilităţile de
locale;
finanţare a programelor culturale;
• Adaptarea unor produse meşteşugăreşti
la cerintele actuale moderne (de
exemplu stilizarea unor modele
traditionale dar cu menţinerea modului
manual de realizare);
TURISM
• Posibilitatea valorificării surplusului de • Pierderea autenticităţii comunei, prin
produse alimentare din gospodăriile reducerea interesului pentru dezvoltarea
populaţiei în agroturism meşteşugurilor tradiţionale si a obiceiurilor.
2.12. Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi al localităţii) corelate cu

direcţiile de acţiune necesare
În urma analizei SWOT se poate formula următorul diagnostic:
Domenii Disfuncţionalităţi Direcţii de acţiune

- in intravilan: strazi in stare - reabilitarea si modernizarea
necorespunzatoare strazilor
- semnalizarea si amenajarea
- intersectii care necesita
corespunzatoare a
Infrastructura semnalizare si amenajare
intersectiilor
- drumuri comunale si de
- reasbilitarea si modernizarea
exploatare in stare
drumurilor de pe teritoriul UAT
necorespunzatoare
32

- extinderea si modernizarea
- locuitorii ce folosesc ca sistemului centralizat de
sursa de apa puturi de mica alimentare cu apa
adincime - infiintarea de cismele
publice
- retele tehnico - edilitare - asigurarea echiparii tehnico-
deficitare, in special in edilitare necesare
extinderi recente ale - modernizarea si exinderea
asezarilor statiei de epurare
- sistem de irigatii partial
nefunctional (v. mai jos, - reabilitarea si extinderea
aceeasi problema la cap. sistemului de irigatii
“mediu”);
-atragerea investitorilor si
crerea de locuri de munca in
domeniile agrozootehnic si
balneo-turistic prin facilitati de
natura fiscala
-sprijinirea ONG-urilor in
- dezvoltarea insuficienta a
asigurarea serviciilor de
activitatilor turistice si
consiliere, ajutor si asistenta
agrozootehnice
pentru persoane cu probleme
deosebite;
- incurajarea activitatii unor
dotari de tip club / casa de
Economic si cultura cu functiuni
Social polivalente
- volum scazut al investitiilor
- imbatranirea populatiei -asistenta tehnica si logistica
riscul depopularii acordata fermierilor, in
- vederea realizarii de proiecte
viabile pentru obtinerea de
finantare
- realizarea de proiecte
- slaba amenajare a spatiilor privind spatiul public si
publice obiectivele de utilitate publica
in vederea coagularii viatii
comunitare si sporirii identitatii
locului
33

- masuri care sa asigure
premisele comasarii
terenurilor;
agricultura de tip extensiv,
- actiuni privind protectia si
lipsa investitiilor in agricultura
imbunatatirea capacitatii de
productie a solurilor
- incurajarea unei dezvoltarii

- slaba dotare a obiectivelor
unei palete variate de oferte
de utilitate publica
de activitati sociale
- activitate economica
scazuta a localitatii si
- incurajarea dezvoltarii
neexploatarea oportunitatii
activiatilor comerciale si
existentei in imediata
agroindustriale
proximitate a intersectiei CF,
DN 23, DJ 203
- realizarea unui proiect de
- zona abandonata - ruinele dezvoltare a zonei aferente
fostului complex “Brotacelu” lacurilor Brotacelu si Cateaua
- lipsa spatiilor de agement care sa includa dotari sportive
si de agrement
- incurajarea reabilitarii
- calitatea
Asezarea constructiilor
necorespunzatoare a unor
umana - reabilitarea obiectivelor de
constructii
utilitate publica.
- suprapuneri ale zonelor de
protectie a DN, a CF, a - studierea interactiunilor
retelelor de distributie a functionale, restictii privind
energiei electrice, peste construibilitatea
intravilan
- zona abandonata a lacului - amenajarea de spatii verzi in
desecat “Brotacelu” intravilan
Mediu
- spatii verzi in intravilan - realizarea impaduriri a
insuficiente asezarilor in partea nord-
34

estica a acestora (pentru
- neatingerea obiectivelor
protectia fata de vantul
privind impadurirea
dominant iarna)
(OMAPAM 130/2004)
- perdele de protectie
- expunerea la vantul
plantate de-a lungul
dominant de iarna a unor
drumurilor de exploatare
zone (corelat cu necesitatea
- valorificarea resurselor de
impaduririi)
energie eoliena
- depozitarea
necorespunzatoare a
deseurilor - amenajarea de puncte de
- amenajarile de irigatie se precolectare
afla la o perioada de 25-30 - amendarea depozitarii
ani dupa momentul punerii in necorespunzatoare
functiune si in general, - reabilitarea si extinderea
echipamentul mecanic de sistemului de irigatii
pompare este descompletat - promovarea infiintarii de
si depasit moral si fizic; asociatii ale utilizatorilor de
- conditiile climatice apa pentru irigatii
favorizeaza perspective de
aridizare a zonei
- aplicarea Codului Bunelor
Practici Agricole in
confomitate cu prevederile
Directivei nr. 91/676/EEC.
(conform HG 964/2000)
- zona vulnerabila si potential
- „Controlul Integrat al Poluarii
vulnerabila la poluarea cu
cu Nutrienti”-finantare printr-
nitrati din surse agricole
un acord de imprumut si
asistenta financiara cu Banca
Mondiala si respectiv
Facilitatea Globala de Mediu
(GEF)-prin MMDD
35
3. Propuneri de organizare urbanistică
3.1 Concluzii privind abordarea strategică aferentă PUG rezultate din studiile de
fundamentare
Diagnoză
Trăsatura dominantă a comunei la nivelul peisajului este dată de vastele
intinderi de câmpie de folosinţă agricolă. Mediul fizic al intravilanului este
constituit preponderent dintr-un ţesut rural de locuire individuală, dezvoltat, în
urma unor lotizări. Comuna se află în partea vestică a judeţului, aflată într-o stare
proastă socio-economică cu aspecte cronicizante, alarmante. Mediul socio-
economic prezintă o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei şi spre o economie de
tip autarhic. Pe de altă parte, poziţionarea propice la nivelul căilor de
comunicaţii ale judeţului şi mărimea comunei alături de oferta de agrement a
mediului natural constituie un potenţial important de dezvoltare. Din punct de
vedere al mediului cultural, există elemente de individualizare a comunei.
3.2. Evoluţie posibilă, priorităţi
Viziune
Comuna se va dezvolta, ajungând un pol economic de dezvoltare la nivel
zonal profitând de poziţionarea avantajoasă la nivelul infrastructurii căilor de
comunicaţie rutiere şi feroviare. Profilul economic va fi cel dat de activităţile
productive agro-industriale, de cele comerciale integrate (posibil mall) şi de
reactivarea activităţii turistice. Comuna va avea o existenţă din ce în ce mai
ecologică împăduriri, funcţionalizarea reţelei de irigaţii şi folosirea energiei
eoliene. Atracţiile socio-culturale (obiectivele de utilitate publică, cluburile,
diverşi factori coagulanţi social din centrul comercial integrat etc.) se vor
dezvolta. Fondul construit va fi de calitate (cu asigurarea condiţiilor de confort la
standarde actuale şi a unei imaginii exterioare coerente, contemporante şi care,
în acelaşi timp, ţine cont de identitatea locală). Populaţia comunei va creşte
atât din sporul natural cât şi datorită stabilirii de noi locuitori datorită îmbunătăţirii
condiţiilor de viaţă. Comuna se va constitui într-un model şi un motor de
dezvoltare a vestului judeţului.
Misiune
Pentru a rezolva disfunctionalităţile identificate şi a face posibilă viziunea de
dezvoltare este necesar un sistem coerent, realizat etapizat şi flexibil de intervenţii
cheie. Este necesară atragerea de fonduri (inclusiv europene) în vederea
implementării acestora.
36
Viaţa economică a comunei Surdila Găiseanca, trebuie redresată şi

dezvoltată în domeniile: agricultură, zootehnie, comerţ, turism şi silvicultură.
Infrastructura necesită îmbunatăţirii în mod continuu. Fără o infrastructură
adecvată o creştere economică nu poate fi sustenabilă. Creşterea economică
va duce la dezvoltarea de locuri de muncă şi la mărirea atractivităţii comunei.
În vederea asigurării unei bunăstări sociale sunt necesare investiţii
permanente în creşterea performantelor şcolare, medicale şi asigurarea unor
elemente de viaţă culturală.
În lipsa unor proiecte situate pe liniile de acţiuni prioritare enuntate în
capitolul anterior tendinţa de îmbătrânire a populaţiei stabile va continua să se
manifeste ceea ce va avea implicaţii dramatice la nivelul asezării umane.
Direcţii de actiune
Pentru o mai mare claritate a strategiei propuse prin PUG, sintetizăm mai jos
principalele direcţii de acţiune:
- încurajarea dezvoltării în comuna a activităţilor comerciale şi agroindustriale
(de ex.: trecerea până la realizarea investiţiilor a polilor centrali de
dezvoltare în zone de fiscalitate redusă),
- realizarea, sau, după caz, extinderea reţelelor tehnico-edilitare şi calibrarea
în mod etapizat şi direcţionat a acestora pentru a putea prelua investiţiile
economice viitoare din zona polilor centrali de dezvoltare,
- reabilitarea sistemului de irigaţii,
- revitalizarea ecosistemului “Lacul Brotăcelu” şi valorificarea acestuia din
punct de vedere turistic,
- realizarea împăduririlor,
- reabilitarea clădirilor ce adăpostesc funcţiuni de utilitate publică,
- proiecte de optimizare a funcţionări principalelelor căi de comunicaţie (DN,
DJ, CF).
Proiecte propuse prin PUG

Corelat cu elementele de strategie identificate mai sus au fost determinate
la nivel operaţional următoarele proiecte principale necesare, a căror prioritate,
determinată la acest moment, a fost notată de la (1), prioritate maximă, la (3),
prioritate scăzută (gradul de prioritate poate varia în timp în funcţie de diversele
oportunităţi şi ameninţări nou apărute):
- Sprijinirea investiţiilor de constituire a zonei de agrement dintre bălţile
Brotăcelu şi Căţeaua şi reintroducerea pe circuitul turistic al complexului
Brotăcelu (de ex.: reduceri fiscale, realizarea reţelelor şi dotărilor tehnico
edilitare) (1);
- Sprijinirea investiţiilor în u.t.r.-urile A şi M (de ex.: reduceri fiscale, realizarea
reţelelor şi dotărilor tehnico edilitare) (1);
37
- Sprijinirea investiţiilor (de ex. zona de expoziţie şi târg de utilaje şi produse

agro-industriale) în partea de sud a satului Surdila Găiseanca, u.t.r. M1 aflat
între zona de locuit şi u.t.r. A (de ex.: reduceri fiscale, realizarea reţelelor şi
dotărilor tehnico edilitare) (1);
- Încurajarea constituirii noilor zone de locuire în partea de nord a satului
Surdila Găiseanca şi în partea de vest a satului Filipeşti (de ex.: reduceri
fiscale, realizarea reţelelor şi dotărilor tehnico edilitare, împropietărirea
tinerelor familii) (1);
- Amenajarea parcurilor de agrement prevăzute in cele două localităţi, a
parcului sportiv situat în zona de nord a satului Surdila - Găiseanca şi a
terenului de sport din Filipeşti (1);
- Asistenţă tehnică şi logistică acordată fermierilor (deşi nu este în mod normal
o activitate a primăriei, aceasta, în mod direct, sau prin atragerea unor
terţe organizaţii, ar putea avea în vedere organizarea de cursuri privind
desfăsurarea activitatăţii fermierilor) (1);
- Realizarea cadastrului şi a cărţilor funciare (1);
- Fiscalitate diferenţiată care să avantajeze terenurile agricole mari sau cele
cu o gestiune comună rezultată din asocieri (1);
- Realizarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare (inclusiv construirea
unei staţii epurare) în satele Surdila Găiseanca şi Filipeşti care să ţină cont de
dezvoltările propuse prin PUG (1);
- Reabilitarea şi extinderea sistemului de irigaţii (inclusiv reabilitarea staţiei de
pompare şi a conductelor de aducţiune a apei din Buzău către bălţile de
pe teritoriul comunei) (1);
- Lucrări hidrotehnice de revitalizare a ecositemelor tradiţionale bălţilor
Brotăcelu şi Căţeaua (1);
- Plantarea perdelelor forestiere din lungul DN (culoar 30m, potrivit plansei de
reglementari PUG) si in lungul drumurilor de exploatare (aliniamente de un
rând de arbori) (1);
- Reabilitarea străzilor satelor Surdila Găiseanca şi Filipeşti potrivit profilelor
planşelor de reglementari PUG (1);
- Realizarea intersecţiei dintre DN şi drumul care duce către noul cimitir din
satul Filipeşti (1);
- Pietruirea drumurile de exploatare (2);
- Realizarea unor drumuri de colectare care deservesc terenurile agricole de-
o parte şi alta a DN, în zona dintre satele Surdila Găiseanca şi Filipeşti (2);
- Realizării unei reţele de gaze naturale în ambele sate (cf. planselor PUG de
reţele edilitare) (2);
- Împădurirea zonelor aflate la nord de satul Filipeşti (la limita intravilanului)
pentru localizarea exactă a se vedea planşa de reglementări PUG (2);
38
- Încurajarea realizării parcului eolian (de ex.: reduceri fiscale, realizarea

reţelelor şi dotărilor tehnico edilitare) (2);
- Reabilitarea obiectivelor de utilitate publică (2);
- Amenajarea unei promenade în satul Filipeşti între zona sportivă si
Complexul Brotăcelu, trecând prin pădure, zona de parc şi pe lângă
cimitirul vechi (3);
- Realizarea unei piste pentru biciclisti pe o parte a DN ce face legătura între
cele două localităţi (3), în cazul în care se leagă la o reţea de acest fel la
nivelul judeţului, proiectul poate căpăta o prioritate mai mare);
- Redesenarea nodului traseelor DN - DJ - CF din nordul satului Surdila
Găiseanca prin: realizarea pasajului suprateran dintre DN 2B şi DJ 203S,
devierea DN 2B prin partea de sud a localităţii Filipeşti, realizarea unor locale
care să asigure deservirea terenurilor adiacente nodului, şi o corectă
devărsare a circulatiei auto generate de acestea în DN, respectiv, DJ,
relocarea gării etc. Prioritate proiecte:
o realizarea localelor, inclusiv dublarea căii ferate la sud cu o artera de
circulaţie auto care să facă posibilă utilizarea corespunzătoare a
terenurile aflate la sud de CF in u.t.r.-urile A şi M1 (1);
o mutarea gării la vest de amplasamentul actual (3) (O nouă gară este
necesară nu doar pentru realizarea pasajului. Potrivit noului rol la nivel
local al comunei, actuala haltă nu va face faţă cerinţelor de
dezvoltare. Amplasamenul propus prin PUG are o bună relaţie atât cu
zona agro-industrială -u.t.r. A- cât şi cu trama stradală a asezării)
o amenajarea intersecţiei dintre DN şi strada ce leagă noua gară cu
centrul satului (2);
o relocarea terenului de sport spre est, corelat cu noul sistem rutier şi
dezvoltarea unei baze sportive în zona V1 (2);
o realizarea pasajului suprateran denivelat DN - DJ (3);
o devierea DN 2B prin sudul localităţii Filipeşti şi realizarea unor intersecţii
cu sens giratoriu în punctele importante (1);
o realizarea unui Drum Comunal ce face legatură între localitatea
Filipeşti, terenurile agricole ce aparţin persoanelor din localitate şi
comuna Cireşu (2).
3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Nu se propun schimbări privind poziţia localităţilor în reţeaua judeţului.
Se fac propuneri privind sistemul de circulaţii al comunei, a se vedea cap.
3.6. Organizaţia circulaţiei.
Se propun mutaţii în folosinţa terenurilor, a se vedea cap. 3.7. Intravilan
propus. Zonificare funcţională. Bilanţ Teritorial.
Se propune dezvoltarea reţelelor edilitare, a se vedea cap. 3.9.
39
3.4. Dezvoltarea activităţilor

Se încurajează investiţiile însemnate în dezvoltarea agriculturii şi zootehniei.
Se încurajează dezvoltarea industriei casnice. Parcul eolian introduce o nouă
ramură a economiei în localitate. Proiecul de amenajare a bălţii Brotăcelu are
ca scop valorificarea potenţialului turistic al zonei.
3.5. Evoluţia populaţiei

Pentru a preîntâmpina în anul 2025 scăderi de 21,46% (varianta optimistă
prezentată de P.A.T.J. Braila, Faza III – Diagnostic prospectiv şi general, 2009) sau
de 26,05% (varianta pesimistă) faţă de numărul de locuitori actual sunt necesare
măsuri susţinute ale administraţiei locale de creştere a nivelului de trai al
locuitorilor şi de mărire a atractivităţii pentru investiţiile în activităţi productive de
dezvoltare sustenabilă (durabilă).
3.6. Organizaţia circulaţiei

Lucrarea „Reactualizare PUG – Surdila Găiseanca” respectă prevederile
avizului cu nr. de înregistrare: 92/46020 eliberat de către „Compania Naţională
de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România” şi urmăreşte îmbunătăţirea
relaţiei între comună şi restul teritoriului prin intermediul legăturilor rutiere şi
feroviare.
DN 2B este principalul drum de acces în şi dinspre comună, dar reprezintă
totodată un important culoar de tranzit pe relaţia Bucureşti - Buzău - Brăila -
Galaţi. Relaţionarea celor două localităţi componente ale comunei cu acest
drum este inadecvată din perspectiva coridorului de dezvoltare prevăzut în PATJ.
Pentru corectarea deficienţelor existente au fost propuse următoarele proiecte:
• Realizarea podului peste calea ferată şi totodată amenajarea intersecţiei
cu DJ 203S, această lucrare având ca scop fluidizarea traficului de tranzit
prin evitarea staţionării autovehiculelor în coloană la trecerea la nivel cu
calea ferată, cu impact negativ asupra mediului.
• Realizarea unei rute ocolitoare a satului Filipeşti prin devierea drumului
naţional prin partea de sud a localităţii, în scopul eliminării traficului de
tranzit din interiorul localităţii. Porţiunea de drum nou realizată va avea o
lungime de 2,6 km. Vechiul tronson al drumului naţional ce traversează satul
Filipeşti va căpăta statut de drum judeţean.
• Amenajarea intersecţiilor cu drumurile de acces în cele două localităţi
componente ale comunei şi conectarea la drumul naţional a polilor de
activităţi agro - industriale, comerciale şi turistice prevăzuţi a se dezvolta în
noile extinderi ale intravilanului.
• Realizarea de drumuri colectoare care să preia traficul local, paralele cu
drumul naţional şi care debuşeaza în acesta în intersecţii amenajate
40
corespunzător. Drumurile colectoare vor avea un profil de 5,0 m iar panta

de scurgere a apelor va fi de 2,5%.
• Realizarea unor perdele forestiere de protecţie în lungul drumului naţional
cu lăţime de 30,0 m, situate între rigola drumului principal şi drumurile
colectoare, de o parte şi de cealaltă a drumului principal.
• Realizarea unei piste de biciclişti ce face legătura dintre cele două localităţi
componente ale comunei, amplasată pe partea stângă a drumului
naţional în direcţia de mers spre Brăila.
Pentru rezervarea terenurilor necesare realizării acestor obiective a fost

impusă interdicţia permanentă de construire pe terenurile afectate. A fost luată
în considerare şi rezervarea de terenuri pentru o eventuală extindere a drumului
naţional la un profil cu două benzi de circulaţie pe sens.
Se impune respectarea zonelor de siguranţă şi protectie pentru drumurile de

pe teritotiul administrativ al comunei Surdila-Găiseanca astfel:
Pentru zonele de protecţie:
- pt. DJ203S se impune o zonă de protecţie de 20m stânga/dreapta din
axul drumului;
- pt. DN 2B se impune o zonă de protecţie de 13m stânga/dreapta din
axul drumului in interiorul localităţilor;
- pt. DN 2B se impune o zonă de protecţie de 22m stânga/dreapta din
axul drumului în afara localităţilor.
Pentru zonele de siguranţă, cuprinse de la limita exterioara a amprizei
drumului:
- 1.5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la
nivelul terenului;
- 2.0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu.
41
La proiectarea, execuţia şi
intervenţiile asupra drumurilor se va
ţine seama de categoriile funcţionale
ale acestora, de traficul rutier, de
siguranţa circulaţiei, de normele
tehnice, de factorii economici, sociali
şi de aparare, de utilizarea raţională
a terenurilor, de conservarea şi
protecţia mediului şi de planurile de
urbanism şi de amenajare a
teritoriului, aprobate potrivit legii,
precum şi de normele tehnice în
vigoare pentru adaptarea acestora
la cerinţele pietonilor, cicliştilor,
persoanelor cu handicap şi de vârsta
a treia.
În conformitate cu OG 43/1997,
la articolul 28 este specificat faptul
ca amenajarea intersecţiilor la
acelaşi nivel între două sau mai multe drumuri trebuie realizată şi semnalizată cu
asigurarea priorităţii pentru circulaţia care se desfaşoară pe drumul de
categorie superioară.
Deoarece terenul pe care se găseşte în prezent Halta CFR Surdila -
Găiseanca ar putea fi afectat de realizarea pasajului peste calea ferată şi
amenajarea intersecţiai cu DJ 203S, s-a propus rezervarea unui teren situat la
nord de terenul de fotbal, pentru o eventuală relocare a haltei.
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcţională. Bilanţ Teritorial.Soluţia
generală de organizare şi dezvoltare a u.a.t. ţine cont de situaţia existentă, de
oportunităţile şi ameninţările referitoare la dezvoltarea u.a.t., şi de obiectivele
strategice stabilite.
Prin „Reactualizare PUG Surdila-Găiseanca” se propune o creştere cu
120,39ha (53,65% din intravilanul actual) a intravilanului, astfel că suprafaţa
acestuia ajunge la 344,77 ha. Acestă creştere este justificată de obiectivele
propuse prin PUG.
42
Se propune modificarea
intravilanului astfel:
1. Satul Surdila Găiseanca:

• în partea de nord a
localităţii, dat fiind gradul
sporit de accesibilitate al
terenurilor din zonă prin
intermediul DN 2B, DJ 203S
şi al reţelei CFR, se
propune:
- introducerea în intravilan
a zonei aflată între calea
ferată Făurei - Brăila şi
DN 2B, cu destinaţia
activităţi agroindustriale
(~11,4 ha);
- intrarea in intravilan a
triunghiului cuprins între
calea ferată la nord,
actualui teren de fotbal
la vest şi drumul naţional
la sud - est, în scopul
realiz ării unui parc
sportiv şi de agrement (~
2 ha);
- introducerea în intravilan a unei zone cuprinsă între DN 2B la nord şi
vechiul intravilan la sud, destinată activităţilor comerciale en-gros şi
en-detail de mare amploare;
- intrarea in intravilan a unei zone de locuit aflată in partea de nord a
vechiului intravilan ~5,4 ha, aflată în legătură cu dezvoltarea zonelor
mai sus menţionate de comerţ şi agro-industrială
• în partea de est se propune:
- completarea ţesutului aşezării prin introducerea în intravilan a unor
zone de locuit (~ 0,45 ha)
• în partea de sud se propune:
- intrarea în intravilan a unei ample zone agro industriale, situată între
prelungirile celor două străzi principale ce străbat localitatea pe
direcţia nord - sud; această zonă a fost ocupată în trecut de fostul
C.A.P. (~ 12,2 ha);
- adiacent acestei zone se propune intrarea în intravilan a unei
suprafeţe cu destinaţia de gospodărire comunală (platforma de
depozitare temporară a gunoiului) (~ 0,6 ha)
• în partea de vest se propune:
- introducerea în intravilan a extinderii cimitirului, situată în partea de
est a cimitirului existent (~ 2,8 ha).
43
2. Satul Filipeşti:
• în partea de nord se propune:
- intrarea in intravilan a unei zone ce urmează a fi împădurită (~ 2 ha)
• în partea de est se propune:
- introducerea în intravilan a unor zone aflate de-a lungul DN 2B, mai
precis in partea de sud a drumului naţional, spre a fi destinată pentru
activităţi de comerţ si agro-industriale (~ 0,75 ha)
• în partea de sud se propune:
- rectificări ale limitei intravilanului privind spatele loturilor de pe str.
Lungă, prin introducerea unor zone destinate locuirii (~ 0,65 ha)
- introducerea în intravilan a unei zone de locuire aflate adiacent Str
Agricultorilor, la est de aceasta (~ 0,45 ha)
• în partea de vest se propune:
- introducerea în intravilan a unei zone agro-industriale, terenul fostului
C.A.P., având la nord-vest DN 2B (~ 9,45 ha)
- introducerea în intravilan a unei zone ce urmează a fi împădurită
având la sud-est vechiul intravilan al localităţii şi noul cimitir, iar la
vest lacul Brotăcelu (~15,2 ha)
- introducerea în intravilan a unei zone pe care urmează a se realiza
un parc, zonă aflată între vechiul intravilan si lacul Brotăcelu (~ 3,1
ha)
3. Trupuri izolate:
• două trupuri izolate cu destinaţia zone unităţi agro-industriale, unul în
partea de nord-vest a localităţii Filipeşti şi celălalt în partea de est a
u.a.t., la sud de calea ferată (~ 12,11 ha)
*intravilan existent *intravilan propus
44
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ
Teritoriul Categorii de folosinţă (ha)

administr
Agricol Neagricol
ativ al % din
unităţii de Păşuni, Căi Total
Arabil Vii Păduri Ape Drumuri Constr. UAT
bază Fâneţe ferate
Extravilan 4811,47 441,03 109,00 30,16 126,82 276,37 26,25 5821,10 94,40
Intravilan 38,85 305,92 344,77 5,60
Total 4811,47 441,03 109,00 30,16 126,82 315,22 26,25 - 6165,87 100
% din
78,03 7,15 1,76 0,49 2,06 4,49 0,42 100
total
BILANŢ TERITORIAL U.A.T. SURDILA-GĂISEANCA

ZONE FUNŢIONALE Existent Propus Variaţie Procent
(ha) (ha) (ha) varianţie
Terenuri destinate funcţiunilor 224,38 344,77 120,39 53,65 %
urbane
Terenuri agricole 4924,70 4811,47 -113,23 -2,30 %
Terenuri forestiere 3,57 30,16 26,59 744,81 %
Terenuri viticole 109,00 109,00 0,00 0,00 %
Terenuri aflate permanent sub ape 95,00 126,82 31,82 33,50 %
Păşuni 512,00 441,03 -70,97 -13,86 %
Căi de comunicaţie şi transport : 297,22 302,62 5,40 1,82 %
Rutiere şi feroviare
TOTAL TERITORIU ADMINISTRATIV 6165,87 6165,87 0,00 0,00 %
ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ
Intravilanul localităţilor a fost împărţit în următoarele zone funcţionale:
L - ZONĂ DE LOCUIRE CU FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

L1 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE AVÂND REGIM
DE ÎNĂLŢIME P
L2 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE AVÂND REGIM
DE ÎNĂLŢIME P, P+1E
C - ZONĂ CENTRALĂ CU FUNCŢIUNI MIXTE CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI

ECHIPAMENTE PUBLICE, ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI, NEPOLUANTE ŞI
LOCUINŢE
M - ZONĂ MIXTĂ A POLILOR CENTRALI DE DEZVOLTARE

M1- ZONĂ MIXTĂ: UNITĂŢI INDUSTRIALE, AGRO-INDUSTRIALE, COMERŢ
SERVICII ŞI DEPOZITARE
45
M2 - ZONĂ MIXTĂ: COMERŢ, SERVICII, ALIMENTAŢIE PUBLICĂ ŞI TURISM
A - ZONĂ DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE (UNITĂŢI INDUSTRIALE, DEPOZITARE ŞI

PRODUCŢIE AGRICOLĂ)
G - ZONĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

G1 - SUBZONA CIMITIRELOR
G2 - SUBZONA SERVICII ŞI CONSTRUCTII TEHNICO-EDILITARE;
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI

V1 - SPAŢII VERZI PENTRU BAZE SPORTIVE ŞI DE AGREMENT
V2 - PARCURI, GRĂDINI, SCUARURI PUBLICE ŞI FÂŞII PLANTATE PUBLICE;
SPAŢII VERZI DE PROTECŢIE FAŢĂ DE INFRASTRUCTURA TEHNICĂ SAU A
CURSURILOR DE APĂ ŞI A ZONELOR UMEDE
În toate aceste cazuri în vederea definirii sau, după caz, consolidării unui
anumit caracter al zonei s-au reglementat funcţiunile posibile ale terenurilor şi
condiţiile de amplasare, echipare şi configurare a noilor construcţii, şi a spaţiilor
verzi.
Se instituie interdicţii de construire care se referă la zonele de protecţie
legal constituite ale lacurilor, liniei electrice de înaltă tensiune şi al altor folosinţe
ale terenului ce impun astfel de zone.
Se introduc servituţi de tip non altius tollendi în vecinătatea accentelor
verticale ale edificiilor reprezentative pentru comunitate.
În cazul unor descoperiri arheologice întimplatoare, se va respecta
legislaţia specifică în vigoare la momentul solicitării Certificatului de Urbanism.
Se conferă un oarecare grad de protecţie constructiilor identificate prin
PUG ca fiind valoroase din punctul de vedere al patrimoniului cultural la nivel
localităţii, dar pentru care cercetarea de specialitate nu coniderat necesară
clasarea în Lista Monumentelor Istorice. Se va realiza cadastrul verde şi se vor
identifica şi proteja arborii care necesită un statut de protecţie.
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus

Total Procent %
Zone funcţionale Subzone suprafaţă din
(ha) intravilan
C - zonă centrala cu funţiuni
mixte conţinând instituţii, 13,31 3,86
servicii şi activităţi productive
Locuire, instituţii, servicii, L1 - subzona locuinţelor
comerţ şi funcţiuni individuale şi colective cu 152,39 44,20
complementare regim de înălţime P
L2 - subzona locuinţelor
individuale şi colective cu 22,41 6,50
regim de înălţime P, P+1E
Unităţi agro-industriale, A - zonă de activităţi
28,19 8,17
agricole, comerţ, productive
46
alimentaţie publică, turism M1 - zonă mixtă: unităţi

şi parc eolian industriale, agro-industriale, 42,66 12,37
comerţ servicii şi depozitare
M2 - zonă mixtă: comerţ
servicii, alimentaţie publică şi 1,55 0,45
turism
Gospodărie comunală, G1 - subzona cimitirelor 5,19 1,50
cimitire, servicii şi reţele G2 - subzona servicii şi
tehnico-edilitare 1,21 0,36
construcţii tehnico-edilitare
V1- spaţii verzi pentru baze
5,75 1,67
sportive si de agrement
Spaţii verzi, terenuri de sport
V2 - parcuri, grădini, scuaruri
şi parcuri
publice şi plantaţii de 38,26 11,09
protecţie
Căi de comunicaţie şi Drumuri de interes naţional,
33,85 9,83
transport judeţean si local
DATE DE SINTEZĂ INTRAVILAN

Existent Propus
Variatie Procent
Zone funcţionale Subzone suprafaţă suprafata
(ha) variatie
(ha) (ha)
mixte conţinând instituţii,
servicii şi activităţi
Locuire, instituţii, productive
servicii, comerţ şi L1 - subzona locuinţelor
185,23 188,11 2,88 1,55 %
funcţiuni individuale şi colective cu
individuale şi colective cu
A - zonă de activităţi
Unităţi agro- productive
M1 - zonă mixtă: unităţi
industriale, agricole,
industriale, agro-industriale,
comerţ, alimentaţie comerţ servicii şi depozitare
7,05 72,40 65,35 926,95 %
publică, turism şi M2 - zonă mixtă: comerţ
parc eolian servicii, alimentaţie publică
şi turism
Gospodărie G1 - subzona cimitirelor
comunală, cimitire,
G2 - subzona servicii şi 4,44 6,40 1,96 44,18 %
servicii şi reţele
tehnico-edilitare construcţii tehnico-edilitare
Spaţii verzi, terenuri
V2 - parcuri, grădini, scuaruri 3,08 44,01 40,93 1328,90 %
de sport şi parcuri
publice şi plantaţii de
protecţie
Căi de comunicaţie Drumuri de interes naţional,
24,50 33,85 9,35 38,16 %
şi transport judeţean si local
TOTAL INTRAVILAN 224,38 344,77 120,39 53,65 %
47
DATE DE SINTEZĂ INTRAVILAN SAT SURDILA GĂISEANCA

Existent Propus
Variatie Procent
(ha) variatie
(ha) (ha)
108,71 116,75 8,04 7,39 %
comerţ, alimentaţie 0,92 31,42 30,50 3315,21 %
comerţ servicii şi depozitare
şi turism
protecţie
16,33 18,05 1,72 10,53 %
DATE DE SINTEZĂ INTRAVILAN SAT FILIPEŞTI

Existent Propus
Variatie Procent
(ha) variatie
(ha) (ha)
76,52 71,36 -5,16 -6,74 %
comerţ, alimentaţie comerţ servicii şi depozitare
1,83 25,76 23,93 1307,65 %
şi turism
48

protecţie
8,17 15,80 7,63 93,39 %
DATE DE SINTEZĂ INTRAVILAN CORPURI IZOLATE

Existent Propus
Variatie Procent
(ha) variatie
(ha) (ha)
3,30 3,30 0,00 0,00 %
Unităţi agro- productive (parc eolian)
industriale, agricole, M1 - zonă mixtă: unităţi
comerţ, alimentaţie industriale, agro-industriale, 0,00 11,92 11,92 100,00 %
publică, turism şi comerţ servicii şi depozitare
parc eolian M2 - zonă mixtă: comerţ
servicii, alimentaţie publică 1,08 0,00 -1,08 -100,00 %
şi turism(complex Brotăcelu)
Gospodărie
G1 - subzona cimitirelor 2,86 2,86 0,00 0,00 %
tehnico-edilitare

* zone funcţionale care au fost introduse parţial sau total în intravilanul localităţilor
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale şi antropice
Măsurile propuse pentru protecţia civilă, în funcţie de tipurile de riscuri

specifice vor ţine cont de legile în vigoare:
- Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural;
- HGR 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
de urbanism pentru zonele de riscuri naturale;
- HGR 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în
care sunt implicate substanţe periculoase;
- HGR 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor
administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de
vedere al protecţiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifice.
Prin „Reactualizare PUG Surdila-Gaiseanca” se asigură prevenirea riscurilor
generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora,
49
reducerea frecventei de producere ori limitarea consecintelor lor, de la caz la

caz în funcţie de natura riscului şi factorii ce pot fi influentaţi de o astfel de
documentaţie de urbanism.
Prin documentaţia de urbanism „Reactualizare PUG Surdila-Găiseanca” se
introduc reglementări şi se incurajează luarea de măsuri în mod corelat riscurilor
identificate, astfel:
- cutremure: proiectarea clădirilor în concordanţă cu zonarea
seismică, spaţii de adunare şi căi de evacuare post seism;
- inundaţii: zone de protecţie;
- fenomene meteo periculoase: proiectarea căilor de comunicaţii
pentru a rezista acestora;
- incendii de pădure: distanţa intravilan – suprafeţe propuse
împădurite;
- accidente tehnologice: zone de protecţie;
- accidente nucleare: obiectivele de utilitate publică şi clădirile cu
spaţii aglomerate vor fi dotate cu adăposturi de protecţie civilă
sau alte încăperi etanşe;
- incendii în masă: sistem irigaţii;
- accidente grave pe căi de transport: zone de protecţie;
- eşecul echipamentelor tehnico-edilitare publice: concepţia
sistemului tehnico-edilitar astfel încât cedarea unei componente a
acestuia să fie compensată într-o oarecare măsură de celelalte
componente funcţionale;
- epidemii: integrarea în documentaţia de urbanism a normelor,
metodologiilor, planurilor şi politicilor în domeniu;
- epizooţii: integrarea în documentaţia de urbanism a normelor,
metodologiilor, planurilor şi politicilor în domeniu.
În afara acestor măsuri, la nivelul comunei vor fi întocmite planuri sectoriale

(de ex. pentru poluări accidentale ale solului şi pânzei de apă freatică, precum şi
a bălţilor). Se vor lua măsuri de reducere a polurării rezultate din depozitarea
necorespunzătoare a deşeurilor.
3.9. Zone de agrement şi spaţii verzi
Conform „Art.2-1” din OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea

OUG 195/2005 privind protecţia mediului, este necesară asigurarea suprafeţei de
spatiu verde de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.
Pentru a respecta legislaţia iîn vigoare, la nivelul comunei Surdila-Gaiseanca
suprafaţa necesară, în urma calcului efectuat (2.572 loc x 26 mp/loc = 66.872
mp) este de 6,68 ha, reprezentând 1.94 % din intravilanul propus.
În consecinţă, pentru cele două sate, propunem amenajarea de parcuri,
gradini, scuaruri, faşii plantate cu flori şi spaţii verzi publice.
50
În localitatea Surdila-Găiseanca se propune amenajerea de fâşii plantate

cu flori şi copaci (10.30ha) şi a unor spaţii verzi publice(4.18ha). De asemenea se
propune extinderea actualui teren de sport şi realizarea altor terenuri de
antrenament şi a unei baze sportive (5.15ha).
În localitatea Filipeşti se propune spre amenajare un parc ce face legatura

între viitorul Complex Brotăcelu’ şi viitoarea pădure. De asemenea se propune
realizarea de fâşii plantate cu flori şi copaci (8.90ha) şi a unor spaţii verzi
publice(13.48ha), însemnând amenajarea unor spaţii cu bancuţe şi se mai
propune amenejarea unui teren de sport în curtea scolii(2.00ha).
Se mai propune realizarea unei promenade care să plece din curtea şcolii,
să străbată zona împădurită si zona propusă pentru a deveni parc, şi să se
oprească în apropierea complexului Brotăcelu.
În totalitate in comuna Surdila-Gaiseanca se propune o suprafata de spatiu
verde public de 44.01ha.
Conform prevederilor legii 54 din 19 martie 2012 privind desfasurarea
activitatilor de picnic se propun spre amenajare zone speciale pentru aceste
activitati in zonele de parcuri pentru agrement.
% din % din
Surdila-
Zone funcţionale intravilan Filipeşti intravilan TOTAL
Găiseanca
196,54 ha 148,23 ha
Terenuri de sport 5,15 ha 2,62 % 2,00 ha 1,35 % 7,15
Spaţii verzi publice (parcuri) 4,18 ha 2,13 % 13,48 ha 9,10 % 17,66
Fâşii plantate cu flori si copaci 10,30 ha 5,24 % 8,90 ha 6,00 % 19,20
TOTAL SPAŢII VERZI 44,01
51
3.10. Dezvoltarea echipării edilitare
Gospodărirea şi reteaua de alimentare cu apa

Prin „Reactualizare PUG Surdila-Gaiseanca”, în conformitate cu avizul de
gospodărire a apelor nr:11/20.02.2012 eliberat de către Administraţia Naţională
„Apele Române” - Adminitraţia Bazinală de Apă „Buzău-Ialomiţa” - Sistemul de
Gospodărire a Apelor Brăila, se propune extinderea reţelei cu apă şi către zonele
noi introduse în intravilan şi anume:
- Zona de nord-est a satului Surdila-Găiseanca (locuire)
- Zona de nord a satului Surdila-Găiseanca (agro-industrial, comerţ şi
agrement)
- Zona de vest a satului Filipeşti (agro-industrial şi agrement)
- Zona Complexului Brotăcelul (turism)
Canalizare
Se impune ca pe langă investiţiile existente să fie demarate recalibrări ale
reţelelor tehnico-edilitare.
Potrivit Directivei europeane 91/271/CEE, numărul de locuitori echivalenţi
considerat pentru dimensionarea reţelei de canalizare face necesară
construirea unei staţii de epurare.
Prin „Reactulizare PUG Surdila-Găiseanca” în conformitate cu avizul de
gospodărire a apelor nr:11/20.02.2012 eliberat de către Administraţia Naţională
„Apele Române” - Adminitraţia Bazinală de Apă „Buzău-Ialomiţa” - Sistemul de
Gospodărire a Apelor Brăila, se propune realizarea unei staţii de epurare şi 8 km
de reţea de canalizare până în 2018 conform şi angajamentelelor UE.
Alimentarea cu energie electrică

Prin „Reactualizare PUG Surdila-
Găiseanca” se propunerea menţinerea într-o
stare bună de funcţionare a reţelei de
energie electrică şi extinderea ei către
zonele noi introduse în intravilan.
Telefonie
Amplasarea antenelor pentru telefonia
mobilă se va face la minim 500m de locuinţe
şi instituţiile publice. Nu se vor autoriza
construcţii de locuinţe sau instituţii publice
noi la mai puţin de 500m de antenele pentru
telefonia mobilă ce urmează a fi instalate
ulterior datei la care va intra în vigoare
prezentul PUG.
52
Alimentare cu gaze naturale

Se propune realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale pe
străzile principale ale celor două sate.
Gestiunea deşeurilor
Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, aprobate de HG 1470/2004, este
dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de
vedere ecologic şi economic, ţinând seama de cele mai bune tehnologii
disponibile, care nu implică costuri excesive, cu respectarea cerinţelor prevăzute
în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Acest sistem trebuie să
asigure eliminarea integrală a deşeurilor în instalaţiile conforme cele mai
apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii,care să
asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Aceste obiective au stat la baza realizării următoarelor planuri:

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor
• Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (aprobat prin HCJ
Brăila nr. 26/2009)
• Planul de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038
“Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Brăila” - Master
Plan(aprobat prin HCJ Brăila nr. 95/2009)
Ca urmare a gradului redus de colectare selectivă a deşeurilor municipale
şi inexistenţei instalaţiilor pentru tratarea deşeurilor municipale, aprox. 80% din
cantităţile generate sunt eliminate iar principala modalitate de eliminare a
deşeurilor menajere şi asimilabile acestora este depozitarea.
În municipiul Brăila colectarea deşeurilor se face prin trei operatori de
salubritate S.C. ECO S.A., S.C. BRAI-CATA S.R.L. şi S.C. R.E.R. ECOLOGIC SERVICE
S.R.L. iar eliminarea acestora se face pe depozitul conform de la Muchea
administrat de SC Tracon SRL Brăila. Colectarea la sursă se face neselectiv.
În municipiul Brăila există o infrastructură de colectare selectivă a
deşeurilor de ambalaje prin aport propriu formată din 40 de puncte de
colectare. Acestea sunt dotate cu 3-6 containere tip clopot pentru deşeuri de
hârtie, plastic şi ambalaje PET şi sticlă, numărul total de containere fiind 120
bucăţi, gestionate de operatorii de salubritate SC BRAI CATA SRL şi SC ECO SA.
Deşeurile generate de către populaţia din mediul rural erau depozitate pe
un număr de 155 de platforme de depozitare săteşti, ocupând o suprafaţă de
135,26 ha, acestea fiind considerate spaţii de depozitare neecologice.
Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, la 16 iulie 2009 s-a sistat
depozitarea pe aceste terenuri iar platformele au fost închise prin metode
simplificate conform Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la
încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare,
iar terenurile reabilitate.
Ca urmare a scoaterii din functiune a depozitului Ianca şi sistării depozitării
pe platformele săteşti, a apărut necesitatea identificării unei soluţii
tranzitorii pentru colectarea şi eliminarea deşeurilor din mediul rural, până la
53
începerea funcţionării sistemului judeţean de management integrat al deşeurilor,

în anul 2013, proiectat prin Master Plan.
Astfel din anul 2010, pentru localităţile din judeţ s-a implementat deja o
soluţie tranzitorie de colectare şi eliminare a deşeurilor menajere prin :
· amenajarea unor puncte de colectare zonală prevăzute cu containere
de mare capacitate (32mc) în 10 puncte zonale: Frecăţei, Şuţeşti, Surdila
Găiseanca, Bărăganu, Viziru, Cireşu, Jirlău, Movila Miresii, Maxineni şi Traian.
· fiecărui punct de colectare îi sunt arondate câte 3 comune, fiecare
răspunde pentru colectarea deşeurilor de la populaţie şi depunerea
acestora la punctele zonale. Deşeurile sunt colectate de la locuinţe în saci
de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor cu remorca şi descărcate în
containere.
· după umplere, containerele sunt transportate de către SC Compania
Romprest Service SA la depozitul conform Muchea pentru eliminare.
Containerele vor fi integrate ulterior în sistemul noilor investiţii şi vor deservi
localitaţile din Insula Mare a Brăilei precum şi municipiul Brăila pentru
deşeurile din parcuri şi grădini care vor fi compostate.
· toate UAT pe teritoriul cărora s-au organizat aceste puncte de colectare
au obţinut autorizaţie de mediu pentru activitatea de salubrizare-punct de
colectare deşeuri menajere pe perioada de tranziţie 2010-2013 până la
finalizarea Sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila.
· Soluţia implementată va asigura un grad de acoperire cu servicii de
salubritate de 100% în mediul rural, dar cu caracter temporar, reprezentând
o soluţie de tranziţie până la darea în exploatare a sistemului judeţean de
management integrat.
Pentru proiectul de investiţii “ Sistem de management integrat al deşeurilor
în judeţul Brăila”, s-a emis acordul de mediu nr. 28/6.07.2011 urmând a fi finanţat
prin POS Mediu - Axa prioritară 2-Dezvoltarea sistemelor de management
integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate. Valoarea totală
a proiectului este de 20 515 540 euro (fără TVA), iar durata de realizare a
investiţiei este estimată la 28 luni. Proiectul cuprinde:
- staţie de transfer în extravilanul oraşului Însurăţei
- o nouă staţie de transfer în localitatea Muchea după ce depozitul
de la Muchea va sista activitatea
- staţie de sortare şi staţie de tratare mecano biologică (compostare)
în extravilanul comunei Vădeni (la 1,4 km de comuna Siliştea)
- depozit de deşeuri nepericuloase şi staţie de sortare în extravilanul
oraşului Ianca, care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea, va
deservi întregul judeţ.
- închiderea depozitului neconform Ianca (care a sistat activitatea la
16 iulie 2009)
- implementarea unui sistem de colectare selectivă duală (pe două
fracţii, umed şi uscat) în toate localităţile din judeţul Brăila.
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:

· gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin
compartimente specializate;
54
· gestiune delegată - autorităţile administraţiei publice locale apelează

pentru realizarea serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice,
cărora le încredinţează (în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea
propriu-zisă a serviciilor, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice
tehnico-edilitare necesare în vederea realizării acestora.
Conform prevederilor Art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor, toate spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze
până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în
circuitul natural sau prin închidere conform „Îndrumarului de închidere a
depozitelor existente neconforme de deşeuri nepericuloase”.
În sprijinul acestei activităţi de reabilitare a depozitelor din mediul rural vine
Ordinul 636/2008 pentru completarea Ordinului 1274/2005 privind emiterea
avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv
depozitare şi incinerare în care la aliniatul 5 este menţionat că “sunt exceptate
de la obţinerea avizului de mediu prevăzut la alin. (1) spaţiile de depozitare din
zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi
ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2."
Pe raza comunei Surdila Găiseanca există platforme pentru depozitarea
deşeurilor, dar aceste platforme nu corespund normelor impuse de U.E, în
corcondanţă cu HG 349/2005 aceste platforme au fost închise.
Suprafeţele respective nu erau amenajate pentru această funcţiune şi nu
au avut un contur delimitat pe teren, nu au avut prevăzute căi de acces,
împrejmuire, perdea de protecţie forestieră, foraj hidro pentru observarea calităţii
apelor freatice, depozitarea făcându-se la întâmplare. Deşeurile existente din
depozite fiind reprezentate în general prin gunoi de grajd şi menajer.
Depozitarea gunoaielor în locuri neamenajate dă un aspect dezolant
adăugându-se toxicitatea unora dintre materialele aruncate. Intervenţia omului
are efecte negative prin faptul că se accelerează procesul de eroziune, surpări,
prăbuşiri, prin defrişarea vegetaţiei subarboricole şi erbacee, cât şi prin săpăturile
făcute pentru a folosi material în construcţii.
La nivelul judeţului Brăila gestionarea deşeurilor de producţie se face după
cum urmează:
Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor care rezultă din
activităţi de extracţie şi preparare a materiilor prime, din industria
prelucrătoare, alte activităţi industriale, inclusiv construcţii şi servicii,
agricultura şi ramurile acesteia.
• Deşeurile de producţie nepericuloase, provenite de la agenţii
economici, asimilabile cu cele menajere sunt eliminate la depozitul
ecologic Muchea al SC Tracon SA Brăila. Celelalte tipuri de deşeuri
nepericuloase care nu pot fi acceptate la depozitul ecologic
Muchea sunt predate spre valorificare sau eliminare la agenţii
economici autorizaţi.
Numai S.C. Celhart Donaris SA deţine un depozit propriu de
deşeuri industriale nepericuloase în localitatea Chişcani, care a sistat
55
activitatea la 16 iulie 2009 conform calendarului de închidere a

depozitelor neconforme.
• Deşeurile periculoase sunt o categorie aparte de deşeuri de
producţie. Principala categorie de deşeuri periculoase generate pe
teritoriul judeţului Brăila este cea rezultată din activitatea de foraj şi
extracţie petrol (slam) desfăsurată de OMV PETROM SA Sucursala
Brăila care efectuează activitatăţi de extracţie ţiţei pe structurile:
Jugureanu –Padina, Liscoteanca, Stăncuţa, Bordei Verde şi
Oprişeneşti. Activităţile de producţie ce se desfasoară pe teritoriul
comuniei Surdila Găiseanca nu generează deşeuri periculoase.
Activitatea de salubrizare la nivelul comunei Surdila Găiseanca se

realizează prin gestiune delegată – printr-un contract de concesiune privind
„Delegarea gestiunii prin concesiune a serviciului de transport deşeuri menajere
de la punctele de colectare din judeţul Brăila şi depozitarea acestora la
depozitul ecologic Muchea” între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „ECO
DUNAREA BRĂILA” – SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA – PRIMĂRIA SURDILA
GĂISEANCA;
- pentru neutralizarea deşeurilor de natura animală s-a încheiat contract cu
SC CAZACIOC&CO SRL.
- pentru deşeurile reciclabile şi provenind din ambalaje şi/sau din procesele
de producţie (Deşeuri de maculatură tip hârtie-carton; - deşeuri mase
plastice hdpe (provenite din navete, găleţi plastic, lădiţe plastic,bidoane
de schimburi de ulei ; LDPE (folii de ambalare) curată, LDPE (folii de
ambalare) murdară, PET ( sticle de băuturi), Doze de Al provenite de la
băuturi răcoritoare şi bere, deşeuri de tablă, deşeuri de Fe, saci rafie);
- pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice SC GREMLIN
COMPUTER SRL.
Deasemenea pe teritoriul comunei Surdila Găiseanca există un punct de

colectare zonală prevăzut cu container de mare capacitate (32mc). Acestui
punct de colectare îi sunt arondate 3 comune, fiecare dintre aceste comune
răspunzând pentru colectarea deşeurilor de la populaţie. Deşeurile sunt
colectate de la locuinţe în saci de plastic, transportate cu ajutorul tractoarelor
cu remorcă şi descărcate în container. După umplere, containerele sunt
transportate de către SC Compania Romprest Service SA la depozitul conform
Muchea pentru eliminare.
Prin „Reactualizare PUG Surdila-Găiseanca” se propune rezervarea unui
teren pentru depozitarea deşeurilor rezultate din construcţii.
Conform art.17 din legea 211/2011 până în anul 2020, producătorii de
deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să atingă un nivel de
pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a
cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticla provenind din
deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în masura în care
aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile
menajere. De asemenea, tot până în anul 2020, producătorii de deşeuri şi
56
autorităţile administraţiei publice locale trebuie să atingă un nivel de pregătire

pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv
operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte
materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase
provenite din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor
geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr.
856/2002, cu completările ulterioare.
Se propune realizarea unui centru pentru colectarea deşeurilor electrice,
electro-casnice şi electronice pe terenul situat în spatele primăriei.
3.11. Protecţia mediului
Ca măsuri de protejare a mediului se prevăd:

- construirea/înlocuirea/completare unor componente ale reţelelor
edilitare, astfel încît acestea să nu să se mai constituie în surse de
poluare:
- Realizarea unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate,
prevazut cu statie de epurare;
- Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru
colectarea apelor pluviale din zonele de locuit;
- intervenţii asupra colectării şi gestionării deşezrilor, astfel încît aceasta să
nu să se mai constituie în sursă de poluare;
- inervenţii asupra infrastructurii de circulaţie, astfel încît poluarea
generată de aceasta să se reducă;
- în cazul avizarii amplasarii unei activitati economice este necesara
impunerea masurilor de protectie a aerului impotriva emisiilor de
poluanti atmosferici. Valoarea concentratiilor de poluanti vor trebui sa
se situeze sub limitele prevazute de STAS 12574/87 si Ordin nr. 462/1993
pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si
Normelor metodologice pentru determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare;
- pe toata perioada modernizarii retelei rutiere, sau a executiei de
constructii de noi obiective de interes economic, cultural sau
gospodaresc se vor lua masuri pentru a diminua, pana la eliminare
emisiile de pulberi, zgomot sau vibratii; materialele de constructii
pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la minim
nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; se vor lua
masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe
carosabilul drumurilor de acces;
- instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa potabila,
conform Legii apelor nr.310/2004 cu respectarea distantei de 50 m fata
de posibilele surse de poluare a apei si respectarea prevederilor H.G.
930/2005 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrologica;
57
- interzicerea executarii constructiilor de orice fel in chiuvetele lacurilor,

cu exceptia lucrarilor de poduri, cai ferate si a drumurilor de traversare
a albiilor cursurilor de apa;
- interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate, reziduuri si
depuneri de deseuri in cursurile de apa si pe malurile acestora;
- in timpul executarii lucrarilor de constructii se va interzice depozitarea
materialelor pe malurile cursurilor de apa sau in albiile acestora;
- deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii vor fi gestionate cu
respectarea legislatiei in vigoare ;
- pe perioada efectuării constructiilor se vor produce modificari
structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor si excavatiilor,
insa proiectele ulterioare de implementare a obiectivelor vor avea in
vedere o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si
subsolului care diminueaza impactul, cum ar fi:
- utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale,
concomitent cu respectarea conditionărilor pentru drumurile noi
de acces,
- utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
- lucrarile care se vor efectua pentru dotarile tehnico-edilitare se
vor executa ingrijit, cu mijloace tehnice adecvate in vederea
evitarii pierderilor accidentale pe sol si in subsol;
- refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica in zonele
ocupate cu organizarea de santier prin acoperirea cu strat de
pamant vegetal si refacerea vegetatie specifice habitatelor
acolo unde va fi cazul.
3.12. Obiective de utilitate publică
Conform O. MLPAT nr. 21/N/2000, Art.16, se consideră obiective de utilitate

publică prospecţiunile şi explorările geologice; extracţia şi prelucrarea
substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; căile
de comunicaţie; deschiderea, alinierea şi lărgirea străzilor; sistemele de
alimentare cu energie electrică, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apă,
canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizări de râuri;
lacuri de acumulare pentru surse de apă şi atenuarea viiturilor; derivaţii de
debite pentru alimentări cu apă şi pentru atenuarea viiturilor; staţii
hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor
naturale periculoase şi de combatere a eroziunii de adâncime; clădirile şi
terenurile construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de
învăţământ, sănătate, cultură, sport, protecţie şi asistenţă socială, precum şi de
administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti; salvarea, protejarea şi
punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a
parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi
înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, alunecări de
terenuri; apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională.
58
Obiectivele de utilitate publică propuse prin Planul Urbanistic General sunt:

• Reabilitarea drumurilor locale şi a celor de exploatare
• Realizarea reţelei de canalizare
• Realizarea staţiei de epurare
• Realizarea parcurilor de agrement
• Realizarea terenurilor de sport
• Extinderea cimitirului din localitatea Surdila-Găiseanca
• Împădurirea zonei din partea de nord a localităţii Filipeşti
• Realizarea pistei de biciclişti care care să facă legătura între cele două
localităţi
• Reabilitarea sistemului de irigaţii
• Realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare refacerii oglinzilor de apă
Principala măsură pe care o are în vedere Planul Urbanistic General este

rezervarea suprafeţelor necesare realizării obiectivelor de utilitate publică. Se
interzice autorizarea altor lucrări pe suprafeţele rezervate acestor obiective.
Includerea investiţiilor necesare în bugetul local al primăriei comunei Surdila-
Găiseanca se va face în funcţie de priorităţile administrative.
În vederea asigurării flexibilităţii soluţiilor tehnice, se recomandă rezervarea
unor suprafeţe de rezervă în jurul amplasamentelor stabilite prin PUG, pentru
obiectivele care necesită precizări de natură tehnică, prin intermediul studiilor şi
documentaţiilor de specialitate.
De asemenea, se recomandă accesarea fondurilor europene pentru
finanţarea obiectivelor de utilitate publică prioritare.
Suprafeţele care vor fi destinate obiectivelor de utilitate publică şi care
urmează să fie incluse domeniului public sau domeniului privat sunt marcate pe
planşele „Proprietatea asupra terenurilor” aferente PUG.
Întocmit: Verificat:
Arh. BĂLTEANU Adrian Arh. MIHĂILESCU Timur
59

MEMORIU GENERAL PUG Surdila Gaiseanca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU GENERAL PUG Surdila Gaiseanca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2012

PLAN URBANISTIC GENERAL

PUG COMUNA SURDILA-GĂISEANCA

SC SEVIM IMPEX SRL

Coordonator proiect: Arh. Timur MIHĂILESCU

Întocmit: Arh. Adrian BĂLTEANU

1.1. DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

1.2. Obiectul PUG

Reactualizare Plan Urbanistic General SURDILA - GĂISEANCA, elaborat

Potrivit temei-program, Reactualizarea PUG a fost elaborată în scopul:

Obiectivele Reactualizării PUG sunt următoarele:

O1 Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de teren de 120,39 Ha

O2 dezvoltarea echipării edilitare a comunei:

O3 extinderea şi modernizarea căilor de comunicaţie

O4 Reamenajare şi reabilitare a zonei de agrement aferentă complexului

O5 Extinderea şi reamenajarea parcului sportiv şi de agrement Surdila

Prezentul Plan Urbanistic General preia şi adaptează la nivelul

Iniţiatorul lucrării este Consiliul Local al Comunei SURDILA - GĂISEANCA.

Evoluţia localităţii şi relaţia acesteia cu Planul Urbanistic General

STUDII ŞI PROIECTE ELABORATE ANTERIOR P.U.G.:

PROIECTE DE INVESTIŢII ELABORATE ANTERIOR P.U.G.:

STUDII DE FUNDAMENTARE PREMERGĂTAORE REALIZĂRII P.U.G.:

• Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor

• H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

SUPORTUL TOPOGRAFIC AL P.U.G.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

Pe Harta Güssefeld a Moldovei şi a Valahiei (1785), în zona de vest a

memoria localnicilor, întrucât şi astăzi arii cultivabile sunt desemnate în

*Porpunere pentru viitoarea dezvoltare a localităţilor

Patrimoniu cultural construit

2.2 ELEMENTELE CADRULUI NATURAL

2.2.1. CARACTERISTICILE RELIEFULUI

freatice ce formează primul orizont de ape subterane pe teritoriul comunei sunt

Principalele formaţiuni barice care influenţează clima zonei sunt:

2.2.4. CARACTERISTICILE GEOTEHNICE

În perimetrul studiat solurile sunt dominante de cernoziomuri bogate în

Comuna Surdila Găiseanca este trecută sub observatia APM Brăila în

Comuna Surdila - Găiseanca se găseşte în zona stepei. Vegetaţia spontană

2.3. RELAŢII ÎN TERITORIU

Comuna Surdila Găiseanca se află pe teritoriul administrativ al judeţului

Potrivit PATJ comuna este situată pe axa de dezvoltare cu profil

atractivitate pentru investiţii de tip “greenfield” şi pentru centre comerciale

2.4. ACTIVITĂŢI ECONOMICE

Principala activitate care se desfăşoară pe teritoriul administrativ al comunei

DENUMIRE SOCIETATE OBIECTUL DE ACTIVITATE

Aropierea de Făurei şi relativa apropiere de centrele de polarizare socio-

2.5. POPULAŢIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE

În prezent, conform datelor primăriei şi a PUG Surdila-Găiseanca 2001,

Comuna este una atractivă din punct de vedere al locuirii, în intervalul

VARIANTA MEDIE VARIANTA OPTIMISTĂ VARIANTA PESIMISTĂ

PATJ Brăila, constată pentru comuna Surdila Găiseanca “manifestarea

Populaţie stabilă pe grupe de vârstă

200 iul. 2001

Tabelul următor sintetizează situaţia de mai sus:

Grupa de vârstă moment comuna

masculin feminin total

Se constată două aspecte îngrijoratoare: cel legat de îmbătrânirea şi

Principala cale de acces motorizat în comuna Surdila Găiseanca este

Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de 13,28 km de linia de cale

Compania Naţională de Căi Ferate, sucursala CREIR CF GALAŢI, deţine pe

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial

Suprafaţa totală a comunei este

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

Teritoriul Categorii de folosinţă (ha)

intravilan existent intravilan propus