S.C. MATEILUC PROIECT S.R.

L
Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea
Număr de inmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

COLECTIV DE ELABORARE
PRIVIND RESPONSABILITĂŢILE PROIECTANŢILOR

SEF PROIECT ing. Andrei Daniela

PROIECTA TANT ARHITECTURA

INSTALAŢII Ing. M agdalin Adrian

REZISTENTA ing. Chirifa lonut

ing. Andrei Daniela

DESENAT: Ing. Chirila lonut t e -

Ing. M agdalin Adrian

Proiect Nr.362019
ROMÂNIA
JUDEŢUL VRANCEA
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI JITIA

H O T Ă R Â R E A nr.59
Din data de 28 noiembrie 2019

Privind aprobarea indicatorilor tehnico-cconomici , pentru obiectivul

"REABILITARE , MODERNIZARE ŞI DOTARE CĂMIN CULTUTAL , COMUNA
JITIA , JUDEŢUL VRANCEA „ Consiliul local al comunei Jitia Judeţul Vrancea întrunit
in şedinţă ordinară in data de 28 noiembrie 2019 ,
- văzând referatul de aprobare şi proiectul de hotărâre iniţiat de primarul comunei
Jitia Judeţul Vrancea;
- în baza raportului întocmit de către d-na Dobrotă Joseta, consilier in
cadrul compartimentului de contabilitate din aparatul de specialitate al primarului comunei
Jitia Judeţul Vrancea;
- avand avizul favorabil al comisiei de specialitate a consiliului local, dat proiectului
de hotarare respectiv;
- având în vedere:
• HCL nr. 19/2016 a Consiliului local Jitia privind aprobarea demarării investiţiei
"REABILITARE , MODERNIZARE ŞI DOTARE CĂMIN CULTUTAL ,
COMUNA JITIA , JUDEŢUL VRANCEA „
• devizul general, întocmit de către SC MATEILUC PROIECT SRL
FOCŞANI pentru obiectivul de investiţii " "REABILITARE ,
MODERNIZARE ŞI DOTARE CĂMIN CULTUTAL , COMUNA JITIA ,
JUDEŢUL VRANCEA „
- in baza prevederilor art. 44 alin.(1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările si completările ulterioare

- în temeiul art. 129 alin. 2 , lit. „b” si alin. 4 lit. „ a” , art. 136
alin.8 , art. 139 alin. 1 şi alin.3 litera a , art. 140 alin. 1 , art. 197 , art. 200 şi ale art. 243
alin.l litera „a” din OUG nr. 57/2019 - privind Codul Administrativ:

HOTĂRĂŞTE :
Art.l. Se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru realizarea investiţiei " "
"REABILITARE , MODERNIZARE ŞI DOTARE CĂMIN CULTUTAL , COMUNA
JITIA , JUDEŢUL VRANCEA „ în valoare totală de lei 1.276.243,19 inclusiv TVA, din
care C+M = 954.103,39 lei inclusiv TVA potrivit devizului general privind cheltuielile
necesare pentru investiţia respectivă.
Art. 2. Cu aducere la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează primarul comunei
Jitia , judeţul Vrancea domnul Ion Păun .

Art, 3. Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul secretarului comunei Jitia , în

termenul prevăzut de lege, primarului comunei Jitia şi prefectului judeţului Vrancea şi se aduce
la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul primăriei.

PREŞEDINTE CONTRASEMNEAZĂ,
Consilier SECRETARUL GENERAL AyUAT COMUNA JITIA
Scoruş Ion Neacşu Aristiţa

Prezenta hotărâre a fost adoptată cu un număr de: ¡0 voturi "pentru", — voturi ”Împotrivă", abţineri, de către cei
10 consilieri locali prezenţi la şedinţă, din totalul de 11 consilieri locali.
 Carte Funciară Nr. 50054 Comuna/Oraş/Municipiu: Jitia
Punct Punct Lungime segment
început sfârşit t- (m)
4 5 3.83
5 6 13.47
6 1 8,284

*** Distanţa dintre puncte este formată din segmente cumulate ce sunt mai mici decât valoarea 1 milimetru.

Extrasul de carte funciară generat prin sistemul informatic integrat al ANCPl conţine informaţiile din cartea
funciară active la data generării. Acesta este valabil în condiţiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 455/2001,
coroborat cu art, 3 din O.U.G, nr, 41/2016, exclusiv în mediul electronic, pentru activităţi şi procese
administrative prevăzute de legislaţia în vigoare. Valabilitatea poate fi extinsă şi în forma fizică a
documentului, fără semnătură olografă, cu acceptul expres sau procedural al instituţiei publice ori entităţii
care a solicitat prezentarea acestui extras.
Verificarea corectitudinii şi realităţii informaţiilor conţinute de document se poate face la adresa
www.ancpi.ro/verificare, folosind codul de verificare Online disponibil în antet. Codul de verificare este
valabil 30 de zile calendaristice de la momentul generării documentului.

Data şi ora generării,

24/07/2019, 09:54

Document care c ontfne clate cu caracter perso nai, protejate cfe prevederile Legii Nr. 677/2001. Pagina 3 din 3

lüKlrasii pentru Inforniare on-line iii adresa opay.ar1tpl.ro fiirmulţir versiunii!;] 1,1
Studiu geotehnic- Reabilitare, modernizare si dotare Cămin Cultural, comuna Jitia. Vrancea

Beneficiar U.A.T. COMUNA JITIA

Denumirea lucrării REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE CĂMIN
CULTURAL, COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA

Faza proiect Studiu de fezabilitate

Data August 2019

Proiectant general

Proiectant de specialitate : S.C. PANGEOCOM S.R.L. FOCŞANI

PROIECTANT GEO : S.C, PANGEOCOM S.R.L. FOCŞANI

1.Referat geotehnic ......................................... 22 pagini

2.Fise foraj......................................................... 1 pagina

3. Plan de situaţie.............................................. 1 planşa

4. Harta fizico- geografica..................................... 1 pagina

5. Harta geologica................................................ 1 pagina

7.Anexe

Referat verificator proiect 1 pagina

NUMELE ŞI PRENUMELE
VERIFICATORULUI ATESTAT : Nr. 695
ING. GHEORGHIŢĂ TÎTl
ADRESA ; Brăila, str, Plevnei nr. 90 A, Data: 19 09 2019
Telefon : 0723225015

REFERAT

Privind cerinţa de calitate A .f: Studiu geotehnic - Reabilitare, modernizare şi dotare cămin cultural,
comuna Jitia, judeţul Vrancea, faza SF

1, Date de identificare :

- Proiectant de specialitate : SC Pangeoeom SRL Focşani

- Investitor: UAT Comuna Jitia
- Amplasament: localitatea Jitia, judeţul Vrancea, T 18, P 629
- Data prezentării pentru verificare : 19 09 2019

2. Caracteristicile principale ale proiectului şi ale construcţiei

Se preconizează reabilitarea unei construcţii cu destinaţia cămin cultural, din satul Jitia. Terenul din
amplasament, se prezintă plan, orizontal şi stabil. Clădirea, având regim de înălţime P+lEp, este fundată direct, pe
un strat de argilă prăfoasa vârtoasă, pe fundaţii continue din beton şi beton, la adâncimea de 1,0 m.
încadrarea seismică a amplasamentului, conform prevederilor normativului P 100-1/2013: acceleraţia
terenului pentru proiectare ag-0,40g cu IMR=225 ani şi 20 % probabilitate de depăşire în 50 de ani, iar perioada de
control (colţ) a spectrului de răspuns, Tc=l,0 secunde.
Terenul de fundare este de natură aluvionară, reprezentat sub stratul superficial de sol vegetal şi umputuri,
de 0,4 m grosime, de un strat de argilă prăfoasă plastic vârtoasă, până la 2 m adâncime, având în bază un orizont
mai grosier, alcătuit din fragmente de pietre în matrice argiloasă , până la adâncimea de investigare de 5 m. Nivelul
freatic nu a fost interceptat.
Obiectivul preconizat este încadrat în categoria geotehnică 2, cu risc geotehnic moderat, în conformitate
cu prevederile normativului NP 074/2014.
Stratul de fundare al clădirii, este orizontul de argila prăfoasă, pentru care se recomandă a se considera, o
presiune convenţională maximă, pconv-180 kPa.
Structura de rezistenţă a construcţiei, va fi adaptată cerinţelor normelor tehnice în vigoare.
Fundaţiile clădirii, vor fi adaptate la capacitatea portantă a terenului de fundare.
Se vor prevedea măsuri eficiente pentru evitarea pierderilor de apă din reţele, colectarea şi îndepărtarea
apelor pluviale în afara amplasamentului construcţiei. Se va reface sistematizarea verticală, pentru a asigura
colectarea şi îndepărtarea apelor meteorice.

3. Documente ce se prezintă la verificare : Studiu geotehnic

4. Concluzii asupra verificării :

în urma verificării documentaţiei, se constată respectarea reglementărilor tehnice şi asigurarea cerinţelor

fundamentale aplicabile, prevăzute de legislaţia în vigoare. Studiul verificat, se consideră corespunzător pentru faza
SF, drept pentru care s-a semnat şi ştampilat în 2 exemplare.

Am primit 2 exemplare, Am predat 2 exemplare.

Studiu geotehnic- Reabilitare, modernizare si dotare Cămin Cultural, comuna Jitia. Vrancea

STUDIU GEOTEHNIC
privind caracteristicile geotehnice ale terenului pentru proiect •
REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE CĂMIN
CULTURAL, COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCE

1. DATE GENERALE

1.1 Scopul proiectului

La solicitarea Primăriei Jitia, S.C. PANGEOCOM S*R.L. Focşani, a efectuat
documentaţia geotehnica, in vederea precizării condiţiilor geotehnice, a stabilirii litologiei si
naturii terenului, necesare pentru proiect: REABILITARE, MODERNIZARE SI
DOTARE CĂMIN CULTURAL, COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA

Conform datelor puse la dispoziţie de proiectantul general se va reabilita si dota

Căminul Cultural, din comuna Jitia, judeţul Vrancea, pentru care am executat lucrările
necesare întocmirii prezentului studiu geotehnic.

Prezentul studiu , are ca scop:

> Determinarea tipului, stării şi proprietăţilor fizico-mecanice ale straturilor din

cuprinsul zonei active , pentru amplasamentul situat la adresa menţionată;
> Semnalarea unor condiţii specifice ale terenului din amplasament;
> Aspecte privind stabilitatea zonei;
> Precizarea parametrilor de seismicitate şi a adâncimii de îngheţ a zonei in discuţie;
> Recomandări privind proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiei condiţionate de
caracteristicile terenului de fundare.

Studiul a fost elaborat în conformitate cu tema de studii geotehnice pusa la dispoziţie

de către beneficiar, pe baza observaţiilor de ansamblu asupra terenului din amplasament prin

Pg-3
 executarea de foraje geotehnicc care a investigat terenul, a cartărilor de detaliu, a
prospecţiunilor de teren şi a analizelor de laborator.

1.2, Documente de referinţă

Evaluarea a fost efectuata si documentaţia a fost realizata in concordanta cu ceea ce a

fost programat
Au fost respectate prescripţiile de proiectare si legislaţia in vigoare la data întocmirii
acestuia după cum urmeaza
> Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii, indicativ NP 074-
2014.
> Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ
P 100-1/2013 .
> Normativ privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţa indicativ NP 112/2014.
> Standarde

Nr. Indicativ Denumire

ort
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicăPartea 1:
Reguli generale

2. SREN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea

1: Reguli generale. Anexa naţionala
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1;
Reguli generale

4, SREN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2:

Investigarea si încercarea terenului

5 SR EN 1997-2-.2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea

2: Investigarea i încercarea terenului. Anexa
naţionala
6. SR EN 1997-2/AC:2010 Eurocod 7: Proiectare geotehnică. Partea 2:
Investigarea i încercarea terenului

7. SREN ISO 22475-1:2007 Investigaţii si încercări geotehnice.Metode de

prelevare si măsurări ale apei subterane.
Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie
8. SR CEN ISO/TS 22475-2:2009 Investigaţii si încercări geotehnice.Metode de
prelevare si măsurări ale apei subterane.

pg.4
 Partea 2:Critcrii de calificare pentru firme si
personal
9. SR CEN ISO/TS 22475-3:2009 Investigaţii si încercări geotehnice.Metode de
prelevare si măsurări ale apei subterane. Partea 3:
Evaluarea conformităţii firmelor si personalului
dc către o terta parte
10. STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetarea prin
sondaje deschise
11. STAS 1242/4-85 Teren de fundare. Cercetări geotehnice
prin foraje executate în pământuri

12. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetări şi încercări geotehnice.

Identificarea şi clasificarea pământurilor.
Partea 1: identificare şi descriere
13. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare
14. SR EN ISO 14688- 2:2005/C91:2007 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi
clasificarea pământurilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare
15. SR EN ISO 22476-2:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. încercări pe
teren. Partea 2: încercare de penetrare dinamică

16. SR EN ISO 22476- 2:2006/A1:2012 Cercetări şi încercări geotehnice. încercări pe

teren. Partea 2: încercare de penetrare dinamică

SR EN ISO 22476-3:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. încercări pe

17. teren. Partea 3: încercare de penetrare standard

SR EN ISO 22476- 3:2006/Al:2012 Cercetări şi încercări geotehnice, încercări pc

18. teren. Partea 3: încercare de penetrare standard

1.3, Date privind sistemul constructiv preconizat

Prin tema dc proiectare primita, Beneficiarul preconizează reabilitarea si dotarea

Căminului Cultural „ situat in intravilanul comunei Jitia, satul Jitia, Tarla 18, Parcela 629,
cu regim de inaltime Parter si parţial P+l R.
 Construcţia se incadreaza in clasa a treia de importanta , conform Codului de
proiectare CR 0-2012, respectiv P 100/2013 .

Cap.2 DATE PRIVIND TERENUL DIN AMPLASAMENT

2.1. Date geografice

Comuna Jitia se află în sud-vestul judeţului, la poalele Munţilor Vrancei. la limita
cu judeţul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Şoseaua DN 2N leagă comuna
de Chioideni. Dumitresti, Bordesti şi Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o
leagă de Vintileasca, Şoseaua judeţeană DJ204C porneşte de la Jitia spre sud, trecând râul
Râmnicu Sărat prin vad, şi duce în judeţul Buzău către Bisoca si Sărulesti. Este formată din
satele Cerbu. Dealu Sării. Jitia (reşedinţa), Jitia de Jos şi Măgura.

2.2 Date geomorfologice si geologice generale

Din punct de vedere geologic, amplasamentul investiţiei, face parte din unitatea
tectonica de tranziţie dintre Platforma Moldoveneasca, Platforma Moesica si cea
Dobrogeana, care formează partea de SE a judeţului Vrancea, fiind a treia mare unitate
structural a teritoriului judeţului Vrancea denumita Depresiunea Bârladului. Aceasta
corespunde unui relief de câmpie si de coline joase.Peste un fundament cristalin este depusa o
stiva groasa de peste 3000 m alcatuita din depozite sedimentare de la Paleozoic pana la cele
mai recente, de varsta cuaternara si anume : nisipuri, pietrişuri, argile, nisipuri argiloase,
loessuri si depozite loessoide. Legat de structura geologica interna si mai ales de mişcarea
blocurilor din fundament, ce se pun in contact pe teritoriul judeţului, sunt amintite
cutremurele de tip vrancean ce iai au epicentrul aici.Sunt situate pe un teren de varsta
cuaternara, ce este alcătuit din : argile, prafuri nisipoase cu aspect loessoid, iar la diferite
n iv e lu ri a p a r le n tile si stra tu ri d e p ie triş cu nisip si bolovanis.

In aceasta zona nivelul hidrostatic se afla la 6 - 8,00 m de la sol.

Geomorfologic: Din punct de vedere géomorphologie, comuna Jitia este amplasata in

Depresiunea Jitia, depresiune ce face parte din subunitatea morfologica a Subcarpatilor de
Curbura. Face parte din etajul montan, dominat de procese fluvio-torentiale si crionivale si
alunecări de teren. Peste suprafeţele despadurite s-au dezvoltat tipuri variate de alunecări,
combinate cu surpări, siroire si torentialitate. Degradările terenurilor, din acest etaj le produc

P g-6
torenţial itatea siroirea si mai ales alunecările, la care se adauga procesele fluviatiile din
timpul viiturilor.Acestea din urma stimulează, prin eroziune la baza versantului, alunecări si
surpări de maluri.

Din punct de vedere geologic, teritoriul jud. Vrancea include trei mari unitati
structurale ce se succed de la vest spre est : unitatea orogenului carpatic, unitatea neogena
subcarpatica si Depresiunea Birladului. Unitatea orogenului carpatic este formata din zona
flisului paleogen in cadrul careia se pun in evidenta Pinza de Tarcau si Pinza marginala.
Unitatea neogena subcarpatica este compusa din doua zone morfostructurale ce se
succed de la marginea muntelui către est. Zona interna miocena este alcatuita predominant
din formaţiuni helvetiene ( gresii, sisturi, gipsuri ). Zona externa, sarmato-plocena-
cuatemaraeste formata dindin aliniamente paralele de sarmatian, meotian, pont ian, dacian, si
cuaternar. Depresiunea Birladului, unitate tectonica de tranziţie dintre Platforma
Moldoveneasca, Platforma Moesica si cea Dobrogeana formează partea de SE a judeţului,
care corespunde unui relief de cimpie si de coline joase.
Peste un fundament cristalin este depusa o stiva groasa de peste 3000 m alcatuita din
depozite sedimentare de la paleozoic pina la cele mai recente, cuatemare.

ANI

2.4 Consideraţii hidrografice si hidrogeologice

 Reţeaua hidrografica a judeţului Vrancea aparţine in totalitate râului Şiret, intre
amonte Trotus si eonii. râul Râmnicul Sarat si afluenţii sai de dreapta, din cadrul acestui
sector. Densitatea reţelei hidrogeografice are o variaţie mare pe teritoriu fiind cuprinsa intre
mai puţin 0,1 km/km2 si 0,9 km /km 2, valorile ridicate inregistrandu-se in piaţa de adunare
a apelor din zona depresionara Vrancea, iar cele mici, in zona de câmpie, pe interfluviul
dintre râurile Râmnicului Sarat si Buzău.
Teritoriul comunei Jitia aparţine Subbazinului Şiret, care are o suprafaţa de 1.230
km2. Râul Şiret intra in judeţ la cca 20 km amonte eonii. Râului Trotus (S = 20.183 km 2, L
= 502 km) si străbate teritoriul judeţului pe lungime de 110 km, desfasurandu se pe sectorul
aval Trotus- confl.Ramnicul Sarat, de-a lungul limitei cu judeţul Galaţi, la ieşirea din judeţ
totalizând o supr. de bazin de 37.061 km 2. Cursul sau se caracterizează prin numeroase si
pronunţate meandre si este insotit de o lunca larga, inundabila, in care au loc despletiri in
numeroase braţe secundare. Debitul mediu multianual al râului Şiret, calculat pe perioada
ultimilor 30 de ani, creste pe teritoriul judeţului de la 137 m3/s., la intrare, la 200 m3/s., la
ieşirea din judeţ, aportul principal fiind al râurilor Trotus ( 33, 0 m3/s.), Putna (16,4 m3/s.),
Râmnicul Sarat (3,0 m3/s.) si Barlad ( 9,8 m3/s.).
Debitele medii anuale in anii ploiosi ( 1970) cresc aproape de doua ori, iar in anii
foarte secetosi ( 1946), scad pana la cca. 1/3 din debitul mediu multianual. Volumul maxim
de precipitaţii scurs pe anotimpuri se inregistreaza, in mod obişnuit, primavara (apr.-iunie),
iar cel minim, la sfârşitul toamnei si inceputul iernii ( nov.-ian), când se scurg, in medie cca
48 % si respectiv 12 % din voi. anual. Valoarea cea mai ridicata a debitului mediu lunar se
produce, in general, in luna apr.( in medie 17-18 % din voi. anual ), iar cea mai scăzută, in
luna ian. (3-4 % din volumul anual). In regim natural de scurgere, debitul maxim cu
probabilitatea de depăşire de 1 % ( o data la 100 ), variaza pe teritoriu intre cca.
3300 m3/s si 4010 m3/s , pentru cele doua secţiuni extreme, de intrare si ieşire din judeţ si are
valori d e 2 5 0 0 m 3 /s p e râul T ro tu s, în se c ţiu n e a d e e o n ii.e u Ş ire t , 4 8 0 m 3 /s pe râul
Barlad.Volumul de apa care se scurg in timpul viiturilor au valori însemnate.
Pinza freatica se gaseste la adincimea de peste 6 - 8 m de la sol.

Harta hidrologica a judeţului Vrancea

Pg-8
 2.5 Date seismice

Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismica, teritoriul României este

impartit in zone de hazard seismic in concordanta cu STAS 11100/93. Nivelul de risc
seismic pentru fiecare zona, pentru simplificare se considera a fi constant. Se recomanda
evaluarea corecta a riscului seismic pentru orice construcţie cu regim special.Valorile riscului
seismic cuprinse in acest raport sunt considerate a fi minime din punctul de vedere al
proiectării. Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei
orizontale a terenului ag determinata pentru intervalul mediu de recurenta de referinţa ( IMR)
corespunzător stării limita ultime, valoare numita in continuare acceleraţia terenului pentru
proiectare.

Acceleraţia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard

seismic, corespunde unui interval mediu de recurenta de referinţa de 100 ani.Condiţiile
geologice locale sunt descrise utilizând perioada de control ( de colt) a spectrului de răspuns
Tc in secunde.

Parametrii seismici ai zonei, stabiliţi conform Normativului P 100-1 - 2013 au

următoarele valori :

Pg-9
2.5. Date climatice generale

Situat pe cele trei mari trepte de relief ale tarii, jud. Vrancea aparţine in
proporţie dc cca. 40% sectorului cu clima contincntal-moderata ( tinutul climatic al munţilor
) si in proporţie de cca. 60 % sectorului cu clima continentala ( tinutul climatic al
Subcarpatilor si ţinutului climatic al Cimpici Romane ). Regimul climatic general se
diferenţiază substanţial in funcţie de altitudinea reliefului. Sectorului cu clima de munte ii
sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii destul de bogate si iernile friguroase, cu
strat de zapada stabil si de lunga durata.In sectorul cu clima continental verile sunt foarte
calde si uscate, iar iernile reci, punctuale, din când in când cu viscole puternice, dar si cu
interval, dar si cu interval de încălzire care determina topirea stratului de zapada. O
caracteristica importanta a regimului climatic o constituie prezenta vânturilor de tip fohn
favorzate de faptul ca versantii estici ai M. Vrancei sunt adapostiti fata de vânturile de V.

Radiaţia solara elohala - este cuprinsa intre valori de peste 120,0 kcal/cm2 an in
lunca joasa de la confluenta Putnei si Râmnicului cu Şiretul si valori sub 110,0 kcal/cm2 an
pe culmile cele mai înalte ale munţilor din judet.i.

Circulaţia generala a atmosferei se caracterizează prin frecvente mari ale advectiilor de

aer temperat-occanic din V si NV care ajunge puternic transformat si ale advectiilor de aer
tempcrat-continental din sectorul estic care poseda in semestrul rece insusiri termice proprii
aerului arctic. La acestea sc adauga pătrunderile mai puţin frecvente ale acrului tropical din
sector sudic si prin rare invazii ale acrului artetic din N .
Temperatura aerului aerului prezintă deosebiri importante de la o treapta de relief
la alta. Mediile anuale sunt mai mari de 10,0 gr, C in lunca din extremitatea de SE a jud.,
coboara sub 10 gr. C la Focşani ( 9,6 gr. C )si sub 2,0 gr. C pe culmile inalta ale Munţilor
Vrancei.Mediile lunii celei mai calde, iulie depasesc 22, 0 grade in lunca joasa din SE
judeţului, coboara la 21,6 grade C la Focşani si sub 10,5 grade C pe culmile montane cele mai
înalte.Mediile lunii celei mai reci, ianuarie sunt apropiate de -3 ,0 grade la confluent Putnei
cu Şiretul, de -4, 0 grade in partea central a judeţului ( -3.8 grade la Focşani) si de “9, 0 grade
C pe culmile montane. Maximele absolute s -au apropiat dc 40 , 0 grade C in sectorul cu
clima continentala, au atins 37, 0 grade C la Tulnici, in sector de munte si au depăşit 26, 0

pg- i i
grade C pc culmile montane inalte. Numărul mediu anual al zilelor cu
inghct se ridica la peste 110, in sectorul de câmpie, unde se afla si comuna Dumitrcsti,

temperatura medie anuala: + 10,0°

temperatura maxima absoluta: ■+39,3°C

- temperatura minima absoluta: - 30,6°C

temperatura medie in luna ianuarie: -3,0°C

- temperatura medie in luna iulie: +22,0°C

Amplitudinea rezultata din: cumularea valorilor extreme, precum si a mediilor

lunare ale temperaturii aerului reflecta caracterul continentalismului accentuat al climatului
zonei.

* Adâncimea maxima de inghet: 0*80 - 0,90 m de la soL

Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul Cantitatile

medii anuale sunt cu atit mai mari cu cit creste altitudinea. Astfel, ele totalizează 504 mm la
Focşani, 512 mm Ia Panciu si 1200 mm pe culmile montane. Stratul dc zapada diferă diferă
atit ca durata, cit si ca grosime in funcţie dc altitudinea reliefului.

Regimul vânturilor se dirijează in funcţie de relief, fapt pentru care diferă

mult de la un loc la altul.Frecventele medii anuale, la Dumitrcsti pun in evidenta
predominarea vinturilor din N, NV, si S. Pe culmile montane inalte predominante sunt
vinturile din V, NV si cele din E. Frecventa medie anuala a calmului este mare in zona
cercetata ,( Focşani 25, 0%). Vitezele medii anuale pe cele opt direcţii cardinale si
intercardinale variaza intre 2,0 si 4, 0 m/s la Focşani si intre 5,6 si 10,1 m/s pe culmile
montane.
Conform CR I - 1 - 1 - 4 - 2012, amplasamentul viitoarei investiţii face parte din
zona B. in ceea ce priveşte încărcările date dc vini. In ceea ce priveşte încărcările date de
zapada, conform CR 1 - 1 - 3 - 2 0 1 2 , sunt:

- 1,2 KN/mp, cu revenire la 10 ani

1,6 KN/mp, cu revenire la 25 ani

- 2,0 KN/mp, cu revenire la 50 ani

Pg-12
 • Zona IX de intensitate seismică pe scara MSK , cu o perioada de revenire de cca.50
ani;
• Elementele hidrologice şi geomorfologice identificate pe amplasament, nu descriu
pentru suprafaţa de teren investigată, un risc de inundare a zonei ca urmare a
revărsării unui curs de apă şi/ sau a scurgerilor masive de pe torenţi.
• Zona investigată, se încadrează din punct de vedere al riscului la alunecări de
teren, in zona cu risc RIDICAT.

3. PREZENTAREA INFORMAŢIILOR CEOTEHNICE PRIVIND TERENUL DE

FUNDARE

3.1 Prezentarea lucrărilor din teren efectuate

Investigarea terenului de fundare s-a afectuat in conformitate cu prevederile
normativului NP 074/2014, respectiv SR EN 1997-2: 2007/NB : 2009/ AC :2010 si au constat

* Documentare tehnica, urmata de recunoaşterea amplasamentului;

* Documentare si analiza de specialitate privind condiţiile geologice, structurale,
geotehnice, hidrologice, seismice si climatice specifica zonei unde este situat
amplasamentul;
* Ridicarea topografica a amplasamentului cu evidenţierea vecinătăţilor, respectiv a
reţelelor de apa, canalizare, curent electric, gaze;
* Investigaţii pe teren, constând din execuţia unui foraj geotehnic , pentru :
- identificarea filologiei si stratificatiei terenului din amplasament;
- determinarea nivelului de apariţie si stabilizare a apei subterane;
- recoltarea de eşantioane netulburate si tulburate pentru încercările in laborator
pentru determinarea parametrilor geotehnici si fundamentarea concluziilor. In vederea
determinării parametrilor fizici si mecanici ai pământului si in vederea stratificatiei
interceptate s -au prelevat probe in vederea realizării analizelor de laborator.

3.2.Morfologie:

• suprafaţa terenului este plană si uşor inclinata spre est;

pg. 16
 • terenul este pe deplin stabil (nu prezintă la suprafaţa niciunul din semnele specifice
fenomenelor fizico-geologice active precum alunecări de teren, eroziuni, prăbuşiri etc.), care
sa pună in pericol stabilitatea investiţiei.
• in subteranul zonei nu sunt prezente săruri solubile care, in condiţii specifice (
dizolvări in contact cu apele subterane) ar putea sa dea deformaţii nedorite la suprafaţa.

3.3. Prospecţiuni si caracteristici geotehnice

Pe probele reprezentative de pamant s-au executat următoarele analize si încercări in

laboratorul geotehnic:

• Analize granulometrice
• Limite de plasticitate
• Umidităţi, greutati volumice, porozitati, grade de umiditate

3.4 Apa subterana

Apa subterana nu a fost intalnita in forajul efectuat.

Cercetările din zonă arată prezenţa a două complexe acvifere distincte şi anume
complexul acvifer de suprafaţă (cca. 20 - 60 m adâncime) şi complexul acvifer de adâncime
(100 - 200 m adâncime). Straiele acvifere sunt cantonate în pietrişuri şi nisipuri holocene
(acviferul freatic) şi bolovănişuri în masa nisipoasă (straiele de Gândeşti). Aceste două
complexuri acvifere sunt separate de un strat argilos impermeabil, de min. 20 in grosime.
Direcţia generală de curgere a curentului acvifer este de la nord-vest către sud-est, cu panta
medie de 0,8 - 1,00 %0.

D e b ite le p o t a ju n g e u şo r la 3 0 1/sec şi p e rm e a b ilită ţi d e 17 — 39 m /z i (c u o m e d ie d e

27 m/zi). Nivelul apei subterane variază între 10,00 - 12,00 m adâncime în zona investigata.

4. EVALUAREA INFORMAŢIILOR GEOTEHNICE

4.1 Încadrarea lucrării in categoria geotehnica

Pg-17
 Conform NORMATIVULUI NP074/2014( privind Principiile, exigentele si
metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare ) perimetrul cercetat se incadreaza
astfel:

Factori dc avut in vedere Punctaj

Condiţii dc teren Terenuri bune 2

conform pct.Al .2.1„
Apa subterana Fara epuizmente 1
conform pet.A2.2.2
Clasificare construcţiei după
categoria de importanta 3
conform A. 1.2.3 Normala
Vecinătăţi Fara riscuri 1
conform pet Al .2.4
Zonarea seismica ag-0,40 g 3

Riscul geotehnic Moderat 10 puncte

Riscul geotehnic e ; moderat, deci terenul din perimetrul cercetat poate fi încadrat in
categoria geotehnica 2 (fara riscuri anormale sau condiţii de teren sau de solicitare
neobişnuita).

4.2. Stratificatie

Investigarea geotehnică a început cu un sondaj de dezvelire a fundaţiilor zidurilor

exterioare,

Sondajul de dezvelire SI s-a executat la peretele exterior al clădirii, conform planului

de situaţie anexat
Sondajul SI a pus in evidenta următoarele date:

* Fundaţia este din beton in stare bună, cu adâncimea de -1,00 m si

grosimea de 0,50 m.

pg. 18
 • Terenul de sub fundaţii este reprezentat de stratul de argila prafoasa,
cafenie, plastic vartoasa;
Forajul F I :
0,00 - 0,30 m = sol vegetal cu rădăcini
- 0,30 - 1,70 m = argila prafoasa, cafenie, plastic vartoasa;
- 1,70 - 2,00 m = argila prafoasa, cafenie, cu elemente mici de calcar
- 2,00 - 5,00 m = elemente de piatra in masa de argila prafoasa.

Apa freatică NU a fost interceptată

Argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă

<------->
0,50 m

4.3.Tcren de fundare, adâncimea şi sistemul de fundare recomandate

Configuraţia litologică a terenului din amplasament recomandă ca strat de fundare

stratul de argilă prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă;

Pg-19
 Pentru stratul de pământ, interceptat, care se constituie in strat de fundare directă sunt
date caracteristicile fizice si mecanice, conform SR EN 1997:1-2004 şi NP 122/2010, după
cum urmeaza:

NR. DENUMIRE Simbol UM VALORI

CRT

1 Granulozitate Argilă A % 48

Praf P % 42,5

Nisip N % 9,5

2 Umiditate in stare naturală W % 20,3

3 Limita inferioară de plasticitate W1 % 47,52

4 Limita superioară de plasticitate Wp % 18,97

5 Indice de plasticitate Ip % 28,55

6 Indice de consistenţă Ic - 0,94

7 Greutate volumică naturală 7 KN/m3 18,04

8 Greutate volumică stare uscată yd KN/m3 15,8

9 Porozitate n % 41,77

10 Indicile porilor e - 0,72

11 Grad de saturaţie Sr - 0,52

Pământurile din amplasament - argile prăfoase şi argile-, se caracterizează ca

pământuri fine cu plasticitate mare ( Ip >20%, e < 1,1 şi 100,75 ), consistenţe în domeniul ”
plastic vârtos , umidităţi naturale în domeniul „ umed ”, compresibilitate „medie -mare”.
Terenul de fundare, reprezentat de aceste argile prăfoase şi argile, ce prezintă o
stratificatie orizontală practic uniformă din punct de vedere al indicilor geotchnici,
poate fi apreciat ( Tabel Al.l-NP 074: 2014 ) ca fiind un teren bun de fundare.

4 . CONCLUZII

pg. 20
> Prin tema de proiectare primita, beneficiarul preconizează reabilitarea ai dotarea unui
cămin cultural, cu regim de inaltime Parter si parţial P+l E.
> Clădirea actuala a Căminului Cultural are fundaţii din beton armat; acestea au
adancimea de 1,00 m de la C.T.S. si latimea de 0,50 m. Nu se observa fisuri in
fundaţii. De jur-imprejurul clădirii se găsesc trotuare din beton care sunt fisurate,
fracturate, sau lipsesc in cea mai mare parte.
> Terenul investigat este situat in intravilanul comunei Jitia, sat Jitia, str. Principala
F.N.ân zona centrala a acestei localitali, judeţul Vrancea,
> Obiectivul de investiţii se afla in zona cu adâncimi de inghet de 0.80 -0,90 m - de la
cota terenului natural sau amenajat, conform STAS 6054/77*
> Conform Normativului P 100/2013, amplasamentul se afla in zona cu perioada de colt
Tc = 1,0 sec. si valoarea dc vârf a acceleraţiei ag = 0,40 g cu IMR = 225 ani si 20%
probabilitate de depăşire in 50 ani.
> Valoarea caracteristica a încărcării de zapada pe sol so, k = 2,0 kN/m2, conform
Codului de Proiectare : Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR
1-1-3/2012.
> Presiunea de referinţa dinamica a vântului , mediata pe 10 minute qb = 0,6 kPa
conform "Cod de proiectare:Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor ",
indicativ CR 1-1-1 - 4/2012 avand 50 de ani interval mediu de recurenta.
> Riscul geotehnic e ; moderat , deci amplasamentul poate fi încadrat in categoria
gcotchnica 2 (fara riscuri anormale sau condiţii de teren sau de solicitare
neobişnuita).
> Parametrii seismici ai zonei, stabiliţi conform Normativului P 100 -1 - 2013 au
următoarele valori :

• acceleraţia maxima a terenului pentru proiectare ag = 0,40 g ;

• perioada de control ( de colt) a spectrului de răspuns Tc = 1,00 s.

In conformitate cu Legea nr.575/2001 privind Planul de amenajare a teritoriului

naţional- Secţiunea a V a, zone de risc natural, amplasamentul se încadrează în
următoarele zone dc risc:

> Zona IX de intensitate seismică pe scara MSK , cu o perioada dc revenire de cca.50

ani;

Pg-21
 > Elementele hidrologice şi geomorfologice identificate pe amplasament, nu descriu
pentru suprafaţa dc teren investigată, un risc de inundare a zonei ca urmare a
revărsării unui curs de apă şi/ sau a scurgerilor masive de pe torenţi.

5.L Categoriile dc teren in care se executa lucrările de săpătură

> în conformitate cu prevederile din “ Indicatorul de Norme de Deviz pentru Lucrări de
Terasamente T s-198f\ pământurile in care se vor efectua săpături se încadrează
astfel:

Nr. Denumirea Proprietăţi Categoria terenului, după modul dc Greutate Afanarea

pământurilor coezive comportare a medie după

crt
in situ executare
Manual Mecanizat
[kg/m3] a
Cu Excavator Buldozer Moto-
săpăturii
lopata, cu lingura Autogrede sceper
sau cu rotor [%]
Cazma r,
echipament
Târnăcop grader cu
de draglina
ranga tractor

1 Umpluturi slab mijlociu II II II 1400- 1 4 -1 6 %

eterogene cocziv 1600

2 Argilă coeziune tare II II ii 1800- 24-30%

prăfoasă mijlocie 2000

3 Praf nisipos slab mijlociu I 1 I 1700- 14-28%

argilos coeziv 1850

4 Nisip necoeziv uşor 1 II 11 1600- 8-17%

grosier 1850

X " ” Nisip slab mijlociu I I I 1500- 8-17%

1700
argilos coeziv

6 Argilă foarte foarte 11 II III 1800- 24-30%

pg-22
 coeziv tare 2000

> Nivelul apei subterane nu a fost întâlnit la data efectuării lucrărilor geotehnice
,astfel că nu influenţează negativ caracteristicele geomecanice ale terenului la cota
de fundare sau în vecinătatea acesteia, dar poate reduce valoarea factorului de
stabilitate în cazul producerii unui seism cu valoarea de vârf a acceleraţiei
orizontale pentru cutremure ag= 0,40 g caracteristic zonei studiate.
> Din observaţiile de teren rezultă că zona nu prezintă fenomene fizico-geologice
distructive care să-i pericliteze stabilitatea. Construcţiile din zonă s-au comportat bine in
timp, nefiind semnalate degradări care să poată fi puse pe seama terenului de fundare.

Sondajul de dezvelire SI s-a executat la peretele exterior al clădirii, conform

planului de situaţie anexat
Sondajul SI a pus in evidenta următoarele date:

• Fundaţia este din beton in stare bună, cu adâncimea de -1,00 m si

grosimea de 0,50 m.
• Terenul de sub fundaţii este reprezentat de stratul de argila prafoasa,
cafenie, plastic vartoasa;

5. RECOMANDĂRI

Recomandările prezentate in acest proiect se bazeaza pe :

> Informaţiile cunoscute despre investiţia propusa;

> Rezultatele obţinute din forajul efectuat;
> Experienţa pe care am obtinut-o din proiecte similare.
> Terenul prezintă stabilitate generală şi locală, nefiind afectat de degradări erozive sau
alunecări , nu există fisuri, crăpături deschise, la momentul investigării geotehnice.
> Configuraţia litologică a terenului din amplasament recomandă ca strat de fundare
stratul de argila prăfoasă, cafenie, plastic vârtoasă.
> Pământurile din amplasament - argile prăfoase şi argile-, se caracterizează ca pământuri
fine cu plasticitate mare ( Ip >20%, e < 1,1 şi Ic>0,75 ), consistenţe în domeniul ” plastic
vârtos, umidităţi naturale în domeniul „ umed ”, compresibilitate „medie -mare”.

pg.23
> Terenul de fundare, reprezentat de aceste argile prăfoase şi argile, ce prezintă o
stratiflcatie orizontală practic uniformă din punct de vedere al indicilor geotchnici,
poate fi apreciat ( Tabel Al .1 -NP 074; 2014 ) ca fiind un teren bun de fundare.
> Se recomanda o presiune convenţionala de calcul de baza, ( conform STAS 3300/2-85,
Anexa B, Tabelul 17) pentru sarcini fundamentale avand latimea tălpii de fundaţie de
1,00 m, de Pconv. = 180 kPa. Pentru adâncimi mai mici/mari de fundare corecţiile se
vor face conform STAS 3300/2-85 punctele B2*1,B2.2.
cu relaţia:
pconv := pconv. + CB + CD kPa,
în care;
pconv - valoarea de bază a presiunii convenţionale pe teren (kPa);
CB - corecţie de lăţime (kPa);
CD - corecţie de adâncime (kPa)
> Se recomanda ca incarnarea transmisa de construcţia propusa sa nu depascasca presiunea
admisibila la care a fost calculata fundaţia*
> Se va asigura protecţia elementelor de construcţie impotriva infiltrării apelor in raport cu
categoria de umezire admisa, conform normativ C 112/86.

Pentru reducerea infiltrării in teren a apelor de suprafaţa, sunt obligatorii următoarele masuri

> Sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării si

evacuării rapide a apelor din precipitaţii sau din alte surse dc suprafaţa, prin
prevederea unor pante de minimum 2%;
> Colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitaţii pe toata durata execuţiei
săpăturilor prin amenajari adecvate ( pante, puţuri, instalaţii de pompare, etc.).
> Evitarea stagnării apei in jurul construcţiei, atat pe perioada execuţiei cat si pe toata
durata exploatării, prin soluţii constructive adecvate ( trotuare, compactarea terenului
in jurul construcţiei, execuţia de strate etanşe din argila, pante corespunzătoare, rigole,
cavalicri etc.), amenajari si lucrări cu masuri adecvate ( pante corespunzătoare,
rigole);
> Protecţia reţelelor purtătoare de apa sau rezervoare, in caz de necesitate prin
prevederea unor soluţii dc impermeabilizare a terenului.
> Evitarea pierderilor de apa din reţelele edilitare si instalaţii.
> Execuţia excavaţii lor pe porţiuni cu protejarea imediata a acestora.
> Nu exista risc de inundaţii sau alunecări de teren.

pg.24
 > Vor fi luate masuri de urmărire periodica a construcţiei ( tasari, deplasări).

Proiectantul din specialitatea geo va fi solicitat pentru :

S efectuarea investigaţiilor suplimentare;
S 1în cazul modificării unora dintre soluţiile sau tehnologiile aferente de] execuţie
recomandate prin studiul geotehnic;
S în cazul apariţiei unor neconcordanţe între situaţia din teren şi cea] descrisă în
prezentul referat;
✓ la fazele determinante precizate de proiectant pentru controlul calităţii 1 lucrărilor.

SC PANGEOCOM SRL
întocmit,

pg.25
PARTEA I: DATE GENERALE CU PRIVIRE LA CONSTRUCŢIA EXISTENTA
Anul construirii: 1971-1972 Categoria de importanta a constructiei(conf, H.G,
nr. 756/1997 cu m odificările si com pletările
Nr.niveluri: Parter + ulterioare, Anexa3): C (norm ala)
Clădirea căminului cultural executata in 1971 - 1972. Clasa de importanta si de expunere la cutremur a
Clădirea căminului cultural a fost executat in 1971 -1972 constructiei(conf. P1 00-3/2008) - III - Y=1,0
cu funcţiunea de cămin cultural are a forma
dreptunghiulara in plan cu dimensiunile maxime de 28,35 x Starea construcţiei
11,65 m, avand la parter următoarele funcţiuni: - finisajele interioare in majoritate spatiilor sunt
Parter- sala festivitali 123,18 m? si scena 41,75 m?, sas la puternic degradate;
intrarea principala 6,01 m2; spaţiu 1 biblioteca 16,90 m?; - finisajele ©xlcrioare sunt puternic
spaţiu 2 biblioteca 9,43 rn2; spaţiu 1depozitare 13,69 rn2; degradate;
- prin existenta si alcătuirea planseului din
spaţiu 2 depozitare 9,62 rrvLAccesul la etaj se realizează
prlntr-o scara din lemn aflata pe faţada laterala dreapta. lomn d e p e ste p a rte r (n zona sălii da
Etaj - spaţiu 1 de depozitaro 12,65 m2: spaţiu 2 depozitare spectacol cat si peste parter in zona de etaj
9,59 m?; spaţiu 3 depozitare 24,23 m2 cu acces in spaţiul 1 parţial nu se asigura realizarea unei
de depozitar© prinţr-o scara cu 4 trepte, acces in spaţiu! 3 diafragme orizontale corespunzătoare pentru
de depozitare prin scara din lemn existenta p© faţada a putea antrena odaia pereţii structurali ai
laterala dreapta, parterului si etajului parţial;
Inaltimea utila ia parter in sala de festivitali este de + 4,15 - zone extinse ale planseului din lomn de
m la intradosul planseului de peste parter iar in zona cu peste parter deformate, săgeţi
etaj parţial, la parter inaltimea libera este de +2,10 m iar la periculoase lucru existent si la planseul din
etajul parţial inaltimea este de 1,80 m sub planseul de lemn de peste parter in zona cu etaj parţial;
peste etaj, -structura din lemn a şarpantei la clădirea
Şarpanta este din lemn do rasînoase neecarisat pe scolii este subdimensionata, nu
scaune cu inveiitoare din labla plana. prezintă stabilitate laterală suficientă si este
realizata in majoritate de lemn neecarisat;
- invelitoarea din tabla cu plana este
montata pe multe zone greşit, cu zone
Structura de rezistenta de tip sala este alcatuita din zidărie mari degradóte dând posibilitatea
de caramida(ZNA) cu pereţi exteriori din zidărie plina pătrunderii apelor din precipitaţii in pod,
presata 240 x 115 x 63 in grosime de 37,5 cm si pereţi -lipso elementelor verticale de confinare -
interiori de 25 cm, Planseul peste parter este realizat din stălpişori, centuri la clădirea scolii;
grinzi din lemn de rasinoase cu dimensiunea de 18 x 20 cm ■datorita degradărilor elementelor do
in zona de sala lumina de 65 cm. Planseul pesle etajul descărcare a apelor pluviale de pe
parţial este tot din lemn cu dimensiunile de 12 x 15 cm la şarpanta, a lipsei unui trotuar pennnelral
distanta de 60 cm. Nu sunt stalpisori din beton armat continuu au aparut degradări ale pereţilor Io
monom la colturi si intersecţii. La intradosul planseului de parter datorita ascensiunii apei prin
peste parter este un plafon din rabitz pe plasa iar la capilaritate;
planseul din lemn de peste etaj parţial este o blatuiala din Condiţii de execuţie, exploatare si întreţineţi
scândura cu plasa de rabitz.. Şarpanta este din lemn de Din analiza degradărilor clădirii se poate
rasinoase neecarisat pe scaun© cu elementele structurale
trage concluzia că degradările se datorează
din lemn - popi 12 x 12 cm / distanta maxima 3,00 m, pane următorilor factori:
curenlo si pana de coama 12 x 12 cm, cosoroaba 12 x 12, - realizarea neoorespunzatoare a involitorii
lipsa parţiala cleşti si contra fise, inveiitoare din tabla din tabla a acoperişului fora luarea
plana,
unor masuri corespunzătoare pentru
consolidarea structurii din lemn a şarpantei
care prezintă zone cu subdirnensionari ale
elementelor structurale, o concepţie de
Parametrii de calcul(aonf. PI 00-1/2006: realizare neoorespunzatoare privind
realizarea unui ansamblu spaţial indeformabil
ai? = 0,32g, Perioada de colt: T( =s 1,6 sec. ancorai corespunzător de structura
porterului;
Foaierul de importanta si expunere: y>= 1,0 - o descărcare neoorespunzatoare a apelor
din precipitaţii de pe şarpanta, zone
de jgeab deteriorate, burlane© deteriorate si in
număr mic pentru acumularea
corespunzătoare a apelor de pe versantii
şarpantei, descărcare in apropierea soclului
existent fapt care a dus la pătrunderea ape
din precipitaţii la fundaţii;
 * - lipsa lucrărilor do întreţinere
continua respectiv o mentenanta
corespunzătoare;
Se aprcciazâ ca elementele
structurale s-au realizat corespunzător
exigenţelor perioadei în caro a fost construit
obiectivul, dar starea tehnica a materialelor
de construcţia folosite este relativ slaba, î'n
raport ou cerinţele actuale. în plus,
caracteristicile mecanico ale materialelor au
fost diminuate foarte mult faţă de starea
iniţiala.
Referitor la capacitatea clădirii de a
prelua încărcări seismice mari. precizăm că,
după normativele actuale, prin modul da
alcătuire, imobilul are un grad de
conformare seismică insuficient şi
caracteristici care nu sunt în concordanta cu
prescripţiile în vigoare,
Alcătuirea dc ansamblu a clădirii,
este dezavantajoasă din punct do vedere al
preluării încărcărilor orizontale, în special din
seism.
Sistemul do colectare a apelor din
precipitaţii este incomplet lipsind parţial
burlanele. Dizlocarea trotuarelor pe alocuri
conduce la infiltrarea apelor la fundaţiile din
beton simplu şi datorită fenomenului de
capilaritate la crearea de condiţii insalubre în
interiorul clădirii. La tronsonul de clădire
realizat in 1967 datorita sistematizării
generale in zona de curte interioara peretele
exterior nu mai prezintă soclu astfel ca in
aceasta zona terenul vegetal este la nivelul
superior al soclului ajungând la peretele
structural din zidărie.

Metode de investigare folosite(conf, PI 00-

3/2008):

Metodologia de nivel 2

analiza calitativa(incadrarea structurii

de rezistenta la cerinţele normelor actuale,
relevee arhitectura, relevee structura, relevee
degradări ale structurii de rezistenta,
degradări ale elementelor Restructurate,
determinarea indicatorilor R1 si R2),
evaluarea prin calcul: - evaluarea
cantitativa bazata pe un calcul elastic prin
metoda de caicul modal cu spectre de
raspuns(determinarea indicatorului R3)

Natura terenului de fundare:

Conform studiului gootohnic întocmit de
S.CCPANGLOCOM" S.R.L Tocsani,
geolohnician Pantea V, In luna august 2019,
proiect verificat la cerinţa Af de inginer
Gheoryhita Titi se procizoaza următoarele:
* - construcţia are o fundaţie continua
din beton simplu cu latirnea de 0,50 m
si adâncimea de 1,00 m fata de CTN;
 * - terenul de fundare este stratuldo
argila prafoasa plastic vartoasa;
* - fundaţiile nu prezintă fisuri;
* - nivelul frec]fie este la o adâncime
mai mare de 5,00 m fata de C IN;
* - presiunea convenţionala de baza
este de 180 kPa pentru sarcini
fundamentale avand latimea tălpii de
fundaţie de 1,00 m, Pentru lăţimi mai
mici/mari se fac corecţiile conform NP 112-
2014,

Condiţii seismice si climatice

Sub aspect geologico-toctonic,

geomorfologic şi cllmato-rnirieralogic, ¿ana
studiată se află în condiţiile specifice
judeţului Bacau găsindu-se sub influenţa
cutremurelor de tip „moldavic" c© au
epicentrul în zona Vranoei,

Conform „Cod de proiectare

seismică - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri” - PI00-1/2006, amplasamentul
construcţiei se caracteri/ea/â prin perioada
do colţ Tc=0,7 s şi acceleraţia terenului
ay=0,32g,
Conlorm „Cod de proiectare
seismică - Partea I - Prevederi de
proiectare pentru clădiri'4- PlQQ-l /2013.
amplasamentul construcţiei se
caracterizează prin perioada d© colţ Tc=0,7s
şi acceleraţia terenului ag=0,40g,
Conform „Cod de proiectare.
Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor” - CR 1-1-3-2012
amplasament ui este caracterizat do o
încărcar© la sol S0,kr- 2,0kN/m2 cu un IMR =
50 ani din punct do vedere al calcului
greutăţii stratului de zăpadă.
Conform ' Cod de proiectare.
Evaluarea acţiunii vântului asupra
construcţiilor” - CR 1-1-4-2012
amplasamentul este caracterizat de o
presiunea do referinţă a vântului, mediată pe
10 min. la 1Om înălţime do la sol pentru o
perioadă de recurenţă de 50 ani, do qrof s
0,6kPa.
Conform „Cod de proiectare
seismică - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri” - PI 00-1/2006, tab. 4.3,
clădirea se încadrează în clasa a lll-a do
importanţă caracterizată de yi =1,00 (factorul
de importanţă - expunere).
Gradul do îndeplinire a condiţiilor de
alcătuire seismica:

Ri = 58(58%)

Gradul de afectare structurala:

Ra = 60(60%)

Gradul de asigurare structural seismica pe

cale doua direcţii principale ale construcţiei
neconsolidate:

R.:iuna = 42(42%)

R3tfons 36(36%)

Valoarea recomandata pentru gradul de

asigurare la acţiuni seismice corespunzător
clasei de importanta si expunere la cutremur
a construcţiei:

R3(min)^ 65(65%)

Comform analizei calitative(Rl ;R2) precum

si al analizei prin calcul (R3) clădirea căminului
cultural din comuna Jitia, judeţul Vrancea care
se doreşte a ramane cu aceiaşi funcţiune de
cămin cultural se incadreaza in
clasa Rs li - construcţiile care sub efectul
cutremurului de proiectare pot suferi degradări
structurale majore, dar la care pierderea
stabilităţii este puţin probabilă.
PARTEA II- a: DATE REZULTATE DIN RAPORTUL DE EXPERTIZA TEHNICA____________________ _____
Clasa de risc seismic in care este încadrata construcţia expertizata tehnic(conf, P100-3/2008):
Clasa ReII
Propuneri funcţionale
* - realizarea unui gol de 0,90 x 1,90 m in proteic transversal opus scenei
in scopul compartimentării cu pereţi uşori si realizării la parter a unui grup sanitar ou hol de acces;
* - rezidirea cu cărămidă plina presata a golului de usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recampartimentarea spaţiului cu pereţi neslrualumii in
scopul realizării grupului sanitar si o unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
* -transformarea camerei cu funcţiunea de spaţiu de depozitare in
spaţiu cu funcţiunea de centrala termica cu accos din exterior;
* - inchideroa prin inzidirc cu cărămidă plina presata a golului oxislent la
parter inlrc cele doua spatii do depozitare actualo si realizarea unui spaţiu pentru birou in zona faţadei
principale;
* - inzldirea parţiala a golului existent pe faţada secundara In zona
Iniţiala ou funcţiunea de biblio loca si obţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a grupului sanitar
propus;
* - dezafectarea scării d© acces la elaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
* - realizarea la etajul existent a unui spaţiu cu funcţiunea de depozit
carto in locul unui spaţiu de depozitare, zona faţada posterioare;

* ■realizarea pe toata suprafaţa etajului parţial realizat a unui spaţiu cu

funcţiunea dc depozit carte in locul spaţiului de depozitare existent
faţada principala;
* - transformarea spaţiului de depozitare existent pe fronton dreapta prin
compartimentare cu pereţi uşori in spaţiu pentru biblioteca si grup sanitar;
* -realizarea unei deeopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si posibilitatea montării finisajului din
gresie propus;
* - reabilitarea termicei conform prevederilor din auditul energetic,

Varianta de consolidare si intervenţii minimala

* - dezafectarea integrala a şarpantei pe scaune executata din lemn

neeoarisat si subdimensionata;
* - desfacerea integrala a planseului din lemn de peste parter in zona
solii si do peste etaj in zona cu etaj(grinzite din lemn bune se vor păstră, dimensiunea necesara a grinzilor
din lemn, calitatea lemnului, distanta intre grinzi se va determina prin calcul cu respectarea cerinţelor din
NE005-2003;
* - desfacerea planseului din lemn do peste parter in zona cu etaj;
* rezidirea cu cărămidă plina presata a golului dc usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartimentaroa spaţiului cu pereţi nestructurali in
scopul realizării grupului sanitar si a unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
* - închiderea prin inzidire ou cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru birou in zona faţadei
principale;
* - inzidirea parţiala a golului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca si abţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a grupului sanitar
propus;
* - dezafectarea scării de acces ia etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
* - camasuiroa luluror fundal iilor pe ambele parti pana la cota dc
fundare existenta cu beton Ci*™; PC 52; OB 37 in grosime de minim 0,20 m si realizarea atol prin
budardarea betonului existent cat si a unor ancore de cp12 introduse in găuri forale in grosime de 16 mm,
înglobare cu mortar in exces. Realizarea la cola +/- 0,00 a unor centuri din b.o, monolitXii/zjx'PC 52;OR 37
ancorate din metru in metru una de alta din care se vor laşa mustati 08/10 in câmp seu bare de cd12 in
zone do capot sau gol, Accslo mustati se montează pentru a putea fi jontato barele verticale din
consolidarea pereţilor sau de jonîare a barelor 012 din zona de gol, Grosimea oamasuirii fundaţiilor se vor
determina prin verificarea fundaţiilor pereţilor oamasuiti si cu noua încercare in zona introducerii
planseului din b.a, in zona cu elaj parţial,
 * -realizarea unei dcoopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straiuri care sa asigure o izolare termica si posibilitatea montării finisajului din
gresia propus;
* - camasuirea ou mortar si plasa SPPB 08/100 in grosime de 6 cm
a tututor pereţilor structurali din zidărie de cărămidă plina presata existenţi pe ambele parii după cc in
prealabil s-a realizat atat decopertarea dc tencuiala a peretilor(fara urma de mortar), repararea zidăriei
prin suflarea rosturilor deschise si Injectarea cu mortar prin exces;
* - realizarea la partea superioara si intermediara in zona cu etaj a unor
centuri din b.a. monolit C 14/20; PC 52;OB 37;
* - realizarea unui planscu din b.a, monolit de 15 cm grosime poşte zona
ou parter si etaj, beton armai CiA/?n; PC 52; OB 37;
* - realizarea unei scări din b.a. monolit intr-o rampa cu podost la cota
planseuiui de peste parter din b.a.(Ci6co; PC 52; OB 3/);
* - realizarea unui planseu din grinzi din lemn ecarisat peste pari or in
zona sălii si in zona ou etaj, Grinzile din lemn vor fi dimensionate la solicitările la care sunt expuse inclusiv a
suporta structura şarpantei ou tipul de invelitaarc propus. Grinzile din lemn vor fi ancorate in piesele
metalice înglobate in contura noua din b.a, Pentru asigurarea unei spatialitati necesare se impune
blatuirea ou scândura la 45° pc doua direcţii, scândurile fiind prinse cu cuie de grinzile din lemn (verificarea
grinzilor din lemn do peste etaj din punct de vedere fizic iar in cazul observării unor degradări se va
impune consolidarea lor, suplimentarea acestora, sau înlocuirea lor, Planseul din lemn so va dimensiona la
incarcaroa si din şarpanta propusa respectiv involitoaroa aleasa.
fi - in scopul sporirii rigidităţii si a rezistenţei la forţă tăietoare Tn pionul planşcului do peste etaj se
propune realizarea acestui deziderat prin adăugarea de scânduri/dulapi din lemn la una sau la ambele
foto ale grinzilor planseuiui. Experienţele au arătat că efectul cel mai important se obţine prin fixarea
scânduriior/dulapilor înclinat faţă dc direcţia grinzilor (de regulă la 45°) deoareceîn acest fel se creează
un sistem dc zăbrellre ou deformabilitato redusă, Aplicarea a două straturi de scânduri/dulapi măreşte
rigiditatea planşcului şi valoarea forţei tăietoare capabile astfel încât se poate conta pe conlucrarea
spaţiala completa a pereţilor po cel© doua direcţii precum si secţiunea compusa are si rigiditate mai mare
in plan vertical. Scândurile/dulapii so prind de grinzi ou un număr suficient de cuie pentru preluarea
lunecărilor.
in comparaţie cu soluţia do înlocuire cu planşeu de beton armat monolit, placarea cu lemn a
grinzilor are două avantaje majore:
# - sporul de greutate este nesemnificativ, raportat la greutatea proprie a pereţilor;
# - intervenţia este mai simplă şi durata de execuţie este mai scurtă (în cazul fixării
scândurilor/panourllor numai pe o faţă a grinzilor activitatea poate continua în încăperile
celelalte),(Detaliul 2);
# - protejarea întregii struduri din lemn contra focului conform P 118 si împotriva dăunătorilor
conform ST 049-2014,

SJ

Detaliul 1
1 - Grinzile exist onle(sau in locuite); 2 - Primul strat de scânduri/dulapi aşezat la 45° faţă de direcţia grinzilor;
3 - Al doilea strat do scânduri/dulapi (dacă este cazul) aşezat perpendicular pe primul strat; 4 -
Pardoseala,
 * - realizarea unei şarpante pa scaune din lemn ecarisal, o structura
spaţiala in care cosoroaba, popii, panele, căpriorii astereala vor realiza structura indeformabila. Aceasta
structura se va ancora de elementele din b.a. a parterul ui.Structura din lemn se va dimensiona la lipul de
invelitoarc propus, Structura şarpantei va asigura realizarea unei structuri spaţiale practice indeformabila.
Se va da o atentie deosebita descărcării apelor din precipitaţii prin jgeaburi si burlane cu respectarea
normativului Póó-2015
* - reabilitarea termica conform prevederilor din audilul energetic.
Pentru lucrările de intervenţie si pentru modificările prezentate mai sus se va întocmi o documentaţie
tehnică de proiectare de către o firmă specializată avănd Ia bază concluziile prezentei expertize.
Documentaţia tehnică trebuie să fie aprobată de către un verificator de proiecte şi însuşi t de către expertul
tehnic (autorul acestei expertiza).
Pe parcursul desfăşurării lucrărilor pot aparea situaţii ce nu au putut fi prevăzute la data elaborării
prezentului material. Soluţionarea acestor situaţii noi se va face prin actualizarea documentaţiei tehnice,

Varianta de intervenţii si consolidare maximala

* ■dezafectarea integrala a şarpantei po scaune executata din lemn

neecarisat si subdimensionata;
* - desfacerea integrala a planseului din lemn de peste parter in zona
sălii si de peste etaj in zona cu etaj;
* - desfacerea planseului din lemn de peste parter in /.aria au etaj;
* - re/ídirea cu caramida plina presata a golului de usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea da biblioteca, recompartimcntarea spaţiului cu pereţi nestructuraii in
scopul realizării grupului sanitar si a unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
* - închiderea prin inzidire cu caramida plina presata a golului existent la
parter intre cele doua Spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru birou in zona faţadei
principala;
* - inzidirea parţiala a galului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca si abţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a grupului sanitar
propus;
* - dezafectarea scorii de acces la etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
* - camasuirea tuturor fundaţiilor pe ambele parii pana la cota do
fundare existenta cu beton Ci™ ; PC 52; QB 37 in grosime de 0,20-0,30 m(in funcţie de calcul al fundaţiilor)
si realizarea atat prin buciardarea betonului existent cat si a unor ancore de 012 inlroduse in găuri forate
in grosime de 16 mm, 'înglobare cu mori ar in cxccs. Realizarea la cota +/- 0,00 a unor centuri din b,a,
monolit Ct6/zo;PC 52;OB 37 ancorate din metru in metru una de alta din care se vor lasa muslati 08/10 in
câmp sau bare de 012 in zone da capat sau gol Aceste mustati sa montează pentru a putea fi jontate
barele verticale din consolidarea pereţilor sau de jonlare a barelor 012 din zona de gol;
* -realizarea unei decopertari a pardoselii din beton degradafe si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica sî posibilitatea montării finisajului din
gresie propus;
* - camasuirea cu beton armat C i¿/2ü si plasa din bare independente
PC 52 in grosime de 7 cm a tutulor pereţilor structurali din zidărie de caramida plina presata existenţi
dupa ce in prealabil s-a realizat atat dccopertarea dc tencuiala a peretilar(fara urma de mortar),
repararea zidăriei prin suflarea rosturilor deschise si injectarea cu mortar prin exces, inserarea in zone da
rez.emare a elementelor orizontale de planseu a unor stâlpi din beton armai;
* - realizarea la partea superioara si intermediara in zona cu etaj a unor centuri din b,a. monolit
Cw ?o; PC 52;OB 37;
* - realizarea unui planseu din b,a, monolil de 15 cm grosime peste zona
ou parter si etaj, beton armat Cw?n; PC 52; OB 37;
* - realizarea unei scări din b.a, monolit intr-o rampa cu podest la cota
planseului de peste parter din b.a.(Ci6/za' PC 52; OB 37);
* - realizarea unui planseu din grinzi din mei o! peste parter in zona sălii si in zona cu elaj. Grinzile
din metal vor avea conectori in oare se va monta tabla cutata si a placa din beton armat C ism) in
grosime minima de 8 cm, Grinzile metalice vor rezema pe slalpii realizaţi prin conectarea celor doua
slrâturi din beton armai propusa pentru onmasuiala pereţilor din zidărie, Structura planseului va fi
dimensionata la solicitările la care sunt expuse inclusiv a suporta structura şarpantei cu tipul de invelitoarc
propus;
* - realizarea unei sar pan le po scaune din lemn eearisaf, o structura
spaţiala in care cosoroaba, papii, panele, căpriorii, asleroaia vor realiza structura indeformabila. Aceasta
structura se va ancora d© elementele din b.a, a parterului. Structura din lemn se va dimensiona la tipul de
invelitoare propus, ________
 Menţionam faptul ca la data elaborării expertizei s-au făcut decopertari la nivelul parterului, iar soluţia de
intervenţie are ca baza aceast stadiu fizic al lucrărilor de decopetare. Pe măsură continuării lor, este posibila
apariţia unor situaţii diferite fata stadiul actual , situaţii ce vor completa cercetarea intiala a construcţiei, in
spiritul celor menţionate si in codul P100-3/2008, §4.3.1. alineatul 4 in care se recomanda completarea cercetării
iniţiale a construcţiei după decopertarea structurii, odata cu începerea lucrărilor.
Conform codului P 100 - 3/2008 capitolul 8 „Evoluarea finala şi formularea concluziilor", paragraful
8.4, aliniatul (6): „expertiza tehnică se completează/detaliază şi definitivează la încheierea lucrărilor de
decopertare a elementelor structurale care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare,
situaţie care poate influenţa volumul, costurile si durata lucrărilor de reabilitare seismică a clădirii",
* - grad de asigurare a construcţiei după consolidare varianta minimala propusa: Clădire - R3 = 95;
• - grad de asigurare a construcţiei după consolidare varianta maximala : Clădire - R 3 >100
Clasa de risc seismic in care se va încadrata construcţia cxpcrtizata tchnicfconf. P100-3/2008) in urma
consolidării in varianta minimala Clasa Rslll.

PARTEA a lll-a: RECEPŢIA RAPORTULUI DE EXPERTIZA TEHNICA________________________________

In şedinţa Comisiei de recepţie a beneficiarului PRIMĂRIA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA din data
de.........................................a fost admisa recepţia Raportului de expertiza tehnica, conform procesului - verbal
nr..........din.............................. (anexat)___________________________________________________________

PARTEA a IV-a: LISTA DE SEMNATURI

EXPERT: S.C/'DANIHAR PROIECT” S.R.L. BACAU Expert tehnic atestat

Ing. COJOCARU MIRCEA

Am primit 2 (doua) exemplare din Raportul de expertiza tehnica pentru care a fost admisa recepţia si am luat
la cunoştinţa concluziile fundamentate în Raportul de expertiza tehnica si încadrarea in clasa RSHI risc
seismic a construcţiei cu funcţiunea de cămin cultural in varianta minimala propusa de consolidare.

COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA

PRIMAR
ION PĂUN

Data
 D A N !H A R P R O IK C T
S .C , “ D A N I H A R P R O I E C T ” S . R X , B A C Ă U

% B - d t l l A le x a n d r u c e l B u n N r . l ; s c a r a C; a p . 3 . B a c ă u

J04 2095 2005 C L I R O 1 8 1 74549

T e le fo n fa x î 0 3 3 4 4 0 9 6 0 8

T e le fo n : 0 7 4 2 1 0 8 6 0 5 '0 7 7 0 1 6 8 0 5 6
F in a li1
, m lr c e a , c o jo c * r u 'g y a h o o . c o m
DHB m lr c e a d a n f h a r . Ă g m a il. c o n i

RAPORT DE EVALUARE - EXPERTIZA TEHNICA

conform P100/3-2008 - Prevederi pentruevaluarea seismică
a clădirilor existente
Proiect nr:3456/18.11.2019/41/2019
„ R eab ilitare, m o d ern izare si d o ta re căm in cu ltu ral
jud eţu l V ra n c e a ”

RAPORT DE EXPERTIZA TEHNICA

1 , Motivul si scopul efectuării expertizei.

1.1 La comanda beneficiarului PRIMĂRIA COM UNEI Jltl^Jjjfcr&TUb

cu sediul In localitatea sat Jitia, comuna Jitia, judeţul Vrancea
259 949 Fax: 0237/259 949 reprezentata prin Primar Păun Ion, a contractului de
proiectare, a temei de proiectare cuprinsa in contractul de proiectare, a
Certificatului de urbanism nr. 11 /14.08.2019 eliberat de Primăria comunei Jitia
judeţul Vrancea s-a intocmit raportul de expertiza tehnica privind determinarea
gradului nominal de asigurare la solicitări seismice a construcţiei căminului cultural
din comuna Jitia in vederea reabilitării, modernizarea si dotării.
La intocmirea expertizei tehnice se vor respecta prevederile din "Cod de
proiectare seismica - Partea a lll-a - Prevederi pentru evaluarea seismica a
clădirilor existente, indicativ P 100-3/2008" aprobat prin Ordinul 704 din 9
septembrie 2009 al M.D.R.L. cu valabilitate din 01.01.2010.

2. A m p lasam entul

Comuna Jitia este situată in partea de sud-vest a Judeţului Vrancea, Tn

zona de curbură a Carpatilor, in depresiunea Bisoca-JItia-Neculele. Se compune
din cinci sate: Jitia reşedinţă, Jitia de Jos, Cerbu, Măgura, si Dealu Sării. Ca vecini
are la nord comuna Vintileasca jud. Vrancea, la sud-est Comuna Bisoca - jud.
Buzău, şi la est comuna Chiojdeni - jud.Vrancea.
Suprafaţa comunei este de 47 km2. Se afla la 57 km depărtare de municipiul
Focşani si la 52 km depărtare de municipiul RTmnicu-Sărat, capitala fostului judeţ
de care am aparţinut până in 1968, când a fost desfiinţat.
 3. Date istorice referitoare la perioada construcţiei si nivelul reglementarilor
de proiectare aplicate

3 , 1. Cadrul legal

Prezenta expertiza tehnico a elaborata în baza următoarelor legi:

- Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului

construit existent;
- HG nr. 644/30,05.1990 completare la Legea 8/1977, privind reducerea
riscului de avariere a construcţiilor afectate de seismele din perioada 1940-1990 .
- Legea 10/1995 (cu completările ulterioare din 2016) privind calitatea în
construcţii;
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de
verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi
construcţiilor;
- Ordonanţa guvernului nr, 67/1997 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranţă a fondului construit
existent;
-Legea nr. 72/1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 67/1997
pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr, 20/1994 privind
punerea în siguranţă a fondului construit existent;
- Legea 259/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001.

3.2 Perioada realizării construcţiilor

Clădirea Căminului cultural din satul Jitia, comuna Jitia, judeţul Vrancea a
fost realizata in perioada 1971 - 1972 avand la baza un proiect tip întocmit I.P.C.T.
Bucureşti si adaptat la teren de Centrul de proiectare judeţean Vrancea,

3.3 Prescripţiile tehnice la data executării construcţiilor

3,3.1 La data execuţiei construcţiei Căminului cultural, sat Jitia, comuna

Jitia, judeţul Vrancea s-au respectat prevederile de la acea perioada:
# - PI 3-70 - ''Normativ pentru proiectarea construcţiilor civile si
industriale din regiuni seismice" - aprobat prin ORDIN Nr, 362/N/31.12.1970;
# - STAS 502-68 - " Sarcini in construcţii. Greutali convenţionale
(Greutati tehnice)";
# - STAS 503-49 - ''Sarcini in construcţii. Clasificare";
# - STAS 504-65 - “Sarcini in construcţii, încărcări permanente";
# - STAS 506-59 - “Sarcini in construcţii. Sarcini utile";
# - STAS 946-56 - “Sarcini in construcţii, Sarcini climatice";
# - STAS 2923-63 - "Zone de intensităţi macrosoismice"
# - STAS 3684-61 - 'Grade de intensitate seismica";
# - STAS 8000 - 67 - "Calculul elementelor din beton, beton
armat si beton precomprimat. Metoda la stgri limita"
# - P2-62 - “Instrucţiuni tehnice privind masurile constructive la
clădiri cu ziduri portante din zidărie de cărămidă, situate in zone seismice";
 # - STAS 438-67 - "Otel - Beton";

3.3.2 Nivelul reglementarilor de proiectare aplicate

La data realizării construcţiei căminului cultural erau specificaţii de

calcul si dimensionare a construcţiilor solicitate la încărcări seismice respectiv PI3 -
70. Structura de rezistenta a construcţiilor nu au suferit degradări in urma seismelor
din 1977, 1986 si 1990 executandu-se in perioada de funcţionare numai lucrări de
igienizare.
După seismul major din 04.03.1977 a aparut normativul provizoriu P1GQ-
1978 care a suferit pana astazi modificări multe si importante după cum urmeaza:
-normativul pentru proiectarea antiseismica a construcţiilor a suferit
mai multe modificări, ( PI00-81 si P100-90 cu completări in 1992 si P100/1-2006) fata
de PI00-78 după care s-a efectuat proiectarea(pentru extinderea din 1978) ,cele
mai multe din modificări fiind esenţiale pentru asigurarea la seism a construcţiilor;
clădirea executa in etapa I - a s-a executat când nu erau nici un fel de prevederi
pentru calculul seismic al construcţiilor.
-standardele de evaluare a încărcărilor s-au modificat de asemenea,
in mai multe rânduri (in 1978, o parte in 1990 si 1992 - acţiunea zăpezii si a vântului -
si apoi in 2005, inclusiv definirea si gruparea acţiunilor), fata de standardele din
1978 utilizate la proiectarea corpului executat in 1978;
-standardul de proiectare a elementelor din balon armat si
precomprimat s-a modificat Inl990, inclusiv in ceea ce priveşte metoda de calcul,
fata de cel utilizat la proiectarea clădirii executata in 1978;
-instrucţiunile privind execuţia lucrărilor din beton armat si
precomprimat, atat monolit cat si prefabricat s-au m odificat, de asemenea, In
mai multe rânduri (seria de normative C I40, cu ediţii in 1986 si codul de practica
NE 012-99 cu varianta in 2007 si 2010 - NE 012/1-2007; NE 012/2 - 2010 valabile in
prezent);
- instrucţiuni privind proiectarea lucrărilor din zidărie de caramida(s-au
modificat In multe rânduri: P2-62; P2-75; P2-85; CP6-2006; SR EN 771-1, SR EN 1996-1 -
1;
începând din luna martie a anului 2010, toate standardele mai sus
menţionate au fost înlocuite cuu standardele europene, cu anexe naţionale,
astfel:
- CR 0-2012 - Cod de proiectare, Bazele proiectării structurilor în construcţii;
- CR 6 -2 0 0 6 - C o d d e p r o ie c ta r e p e n tru s tru c tu ri d in z id ă rie ;
- P 100-1/2006 - Cod de proiectare seismică. Partea I: Prevederi de proiectare
pentru clădiri;
- P 100 - 3/2008 - Cod de proiectare seismică, partea a lll-a, prevederi pentru
evaluarea seismică a clădirilor existente;
- NP 112 - 2014 - Normativ privind proiectarea fundaţiilor do suprafaţă.
- CR1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor
- CRI-1-4/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra
construcţiilor
- SR EN 1991-1-1 - Eurocod 1. Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale. Greutati specifice, groufati proprii, incarcari utile pentru clădiri.
 - SR EN 1991 - pr. NA - Eurocod 1. Acţiuni asupra construcţiilor. Partea 1-1: Acţiuni
generale. Greutati specifice , greutati proprii, încărcări utile pentru clădiri. Anexa
naţională.
- SR EN 1996-1 -1-2006-NB - Eurocod 6. Proiectarea structurilor de zidărie. Anexa
naţională.
- SR EN 1992-1-1 (eurocodul 2) -proiectarea structurilor din beton;
- SR EN 1991-1-1 (eurocodul l)-actiuni asupra structurilor (inclusiv zapada si
vântul);
- SR EN 1996-1-1 (eurocodul 6) - proiectarea structurilor din zidărie;
- SR EN 1998-1 (eurocodul 8) - proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur.
De asemenea, a Intrat in vigoare partea a III - a din codul de proiectare
seismica PI 00-3/2008, privind evaluarea seismica a clădirilor existente.
începând cu anul 2012, standardele SR EN 1991-1-3/4 pentru evaluarea
acţiunii zăpezii si a vântului au fost înlocuite cu codurile de proiectare CRI-1-3/2012
si CRI-1-4/2012.

3.3.3 Condiţiile seism ice a le am plasam entu lui

In conformitate cu prevederile normativului P I00-1/2006, "Cod de
proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri
- valorea de vărf a acceleraţiei terenului pentru proiectare: ag = 0,32 g
- perioada de control (colt) a spectrului de raspun:s Tc 1,60 s
- coeficientul de amplificare dinamica: po - 2,75

Zonarea valorilor de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare ag

cu IMR = 100 ani
 A d â n c im e a d e in g h e t

In conformitate cu prevederile normativului STAS 6054-77, "Adâncimi

maxime de inghet", valoarea de referinţa pentru adâncimea de inghet Hi = 90 cm,

Zonarea după adancimea maxima de inghet (adâncimi in cm)

C a te g o ria d e im p o rta n ta si c la s a d e im p o rta n ta

Conform HG 766/1997 construcţia se incadreaza in categoria de importanta

C(normala);
Conform PI 00-1 /2006 tab.4.2 construcţia in funcţie de numărul de personal $e
incadreaza in clasa de importanta lll(normala) avand o ocupare mai ica de 200
persoane in aria totala expusa) cu yi = 1,00.

M e n ţio n a m c a , prin m o d ific ă rile a c e s to r re g le m e n ta ri te h n ic e si m ai a le s a

norm ativului d e p ro ie c ta re an tiseism ica, nivelul d e asigu rare la seism a construcţiilor
v e c h i nu se m ai s itu e a ză la nivelul cerin ţelor a c tu a le .

4. Seism e su po rtate

Zona Vrancea este principala sursă seismică din ţară, dar pe teritoriul
României se manifestă mai multe categorii de cutremure, după cum urmează:
"superficiale", cu adâncimea de focar sub 5 km; "crustale" (denumite normale), cu
adâncimea de focar între 5 si 30 km; "intermediare", cu adâncimea de focar între 70 si
170 km.
Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsa sunt cutremurele de tip
intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, în care se
consideră că este prezent un proces de subducţie, cu fracturi ale plăcilor tectonice în
contact la diferite adâncimi.
Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de
peste 7 (pe aşa-numita «scară Richter») pot să conducă la intensităţi seismice de VII-VIII
grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major
de risc.
Există şi alte surse locale sau externe teritoriului românesc (de ex. focarele din
sudul Dobrogei) care pot produce intensităţi de VII-VIII grade MSK. Pe o hartă de
zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată
de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele
superficiale sunt dispuse în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.
 Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este afectat de activitate seismică
relativ puternică zonele seismice incluzând peste 60 % din populaţie; prin urmare este
foarte important să fie luate măsuri de protecţie a populaţiei şi a fondului construit în
cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.
Datele statistice istorice arată o aşonumită "ciclicitato", în ultimul mileniu, marile
seisme producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol, Adâncimea mare a acestor
seisme face ca aria afectată să fie exfinsă.
Datorită faptului că în România cutremurele de pământ majore de Vrancea se
manifestă ia intervale de timp de ordinul deceniilor, cca. 58 % din populaţie nu a trăit
evenimente seismice importante, deci nu are o experienţă recentă de protecţie şi
comporlare; în zonele expuse cutremurelor superficiale şi crustele, cu perioade de
revenire mult mai lungi, populaţia fără experienţă proprie poate ajunge la 100% iar
efectul unei anumite «uitări» îl face pe oameni să neglijeze consolidarea clădirilor
avariate.
Trebuie să reţinem că magnitudinea se referă numai la mărimea convenţională a
seismului în zona epicentrală, (dependenîă de energia acestuia, exprimată pc scara
Richtersau alte scări recente de magnitudine (ML MB, Ms, Mw); nu ne putem referi la o
valoare de magnitudine în zona epicentrală şi la o altă valoare într-o altă zonă !!!), iar
intensitatea se referă la mărimea (efectele) seismului în diferite amplasamente, fiind
diferită în diferite locuri şi descrescând în general cu distanţa faţă de epicentru
(fenomenul de atenuare). Există situaţii în care condiţiile locale de teren amplifică
uncie efecte la mari distanţe.

Specialiştii apreciază că, în general, seismele intermediare de Vrancea nu

produc, potrivit experienţei acumulate, efecte distructive majore asupra clădirilor
moderne (cu excepţia celor vulnerabile sau avariate) decât în cazul magnitudinilor de
peste 7 Richter.
Seismele superficiale şi crustale pot produce avarieri importanle începând cu
magnitudini de ordinul 5,5-6,0, mai ales dacă se produc în apropiere de centre
populate.
Studiile de inginerie seismică şi experienţa cutremurelor precedente au condus la
elaborarea de metode de calcul şi hărţi de zonare seismică. In prezent, în funcţie de
parametrii de zonare a seismicităţii teritoriului, împărţirea seismică a teritoriului României
osie caracterizată de un cuplu de două hărţi în caro se figurează zonarea parametrilor
prezentaţi mai sus, pe teritoriul ţării noastre. Din 2007 a Intrat în vigoare Codul P.100-
1/2006 cu harţi de zonare seismică în care hazardul seismic pentru proiectare este
descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag determinată pentru
intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzăfor stării limită ultime,
valoare numită în cod "acceleraţia terenului pentru proiectare". Perioada de control
(colţ) Tc a spectrului do răspuns reprezintă graniţa dintre zona (palierul) de valori
maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime în spectrul
de viteze relative. Tc se exprimă în secunde. în condiţiile seismice şi de teren din
România, pentru cutremure având IMR - 100 ani, codul redă zonarea pentru proiectare
a teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), Tc, a spectrului de
răspuns obţinută pe baza datelor instrumentale existente pentru componentele
orizontale ale mişcării seismice.
Construcţiile au suportat acţiunea a numeroase cutremure, din care multe seisme
cu magnitudinea mai mare de â grade pe scare Richter. Enumerăm mai jos o lista cu
cutremurele documentate, produse începând cu perioada estimată de edificare a
construcţiilor:
 Nr. crt Anul Luna /ziua Ora / min Magnituinea Intensitatea
0 1 2 3 4 5
1. 1977 111.04 21:22 7,2 IX
2. 1986 VIII.31 00:30 7,0 VIII
3. 1990 V.30 13:30 6,7; 6,1 VI
4. 2004 27.X, 20:34 6,0 VII
5. 2005 X.26 22:51 6,2 VII
6. 2006 111.03 10:40 4,8 V
7. 2009 IV.25 17:18 5,4 V
8. 2010 IX.30 05:31 4,7 V
9. 201 1 V.01 02:24 4,9 V
10. 2011 X.04 02:40 4,8 V
11. 2012 XII.01 20:52 4,6 V
12, 2013 X.06 5,3 V
13. 2014 XI.22 21:30 5,7 VI
14. 2016 XI.24 02:11 5,5 VI
15. 2018 X.28 03:38 5,8 VI

5, D ate g e n e ra le

5.1 C ondiţiile d e a m p la s a m e n t

Terenul de pe amplasament se afla in zona centrala a satului Jitia, comuna Jitia,

judeţul Vrancea, in apropierea de clădirea Primăriei din comuna Jitia cu acces la
drumul judeţean DN 2R. Conform Extrasului de carte funciara terenul cu suprafaţa
totala de 365,00 m2.

Expertiza tehnica se efectuiaza pentru clădirea Căminului cultural

6, Condîtîî c o n tra c tu a le

In conformitate cu contractul de proiectare si a temei de proiectare a fost

efectuata expertiza tehnica la structura de rezistenta a construcţiei:

6.1 - Construcţia Căminului cultural executat in 1971 - 1972;

# - nivelul d e asigurare la seism al structurii de rezistenta, in condiţiile prevăzute

de prescripţiile tehnice si legislaţia actualmente în vigoare;

# - decizia de intervenţie asupra structurii de rezistenta, in condiţiile in care

utilizatorul doreşte reabilitarea, modernizarea si dotarea construcţiei cu pastrarea
funcţiunii de şcoala.

Expertiza se refera la structura de rezistenta a clădirii iar referatul este întocmit in

conformitate cu legislaţia si prescripţiile tehnice in vigoare.
 7. C o le c ta re a informaţiilor pentru e v a lu a re a structurala

7.1. Informaţii g e n e ra le si istoric

Identificarea geometriei clădirilor s-a făcut pe baza releveelor

executate la data întocmirii expertizei tehnice respectiv octombrie 2019.
Clădirea ce face obiectul acestei expertize tehnice este situata in satul
Jitia* comuna Jitia* judeţul Vrancea. Funcţiunea acestei clădiri este de cămin cultural,

7*2. Inform aţiile pentru e v a lu a re a structurala

Sistemul structural a fost identificat prin relevarea structurii [descrierea

acestuia este prezentata in raportul scris ai expertizei iar releveul in piesele desenate din
expertiza tehnica).

7.2.1 Clădirea căminului cultural executata in 1971 - 1972.

Construcţia se dezvolta intr-un regim de inaltime P + imparţial).

C lăd ire a căm inului cultural a fost executat in 1971 - 1972 cu funcţiunea de
cămin cultural are o forma dreptunghiulara in pian cu dimensiunile maxime de 28,35 x
11,65 m, avand la parter următoarele funcţiuni:

7.2.1.1 Parter
# - sala festivităţi 123,18 m2 si scena 41,75 m2;
# - sas la intrarea principala 6,01 m2;
# - spaţiu 1 biblioteca 16,90 m2;
# - spaţiu 2 biblioteca 9,43 m2;
# - spaţiu 1depozitare 13,69 m2;
# - spaţiu 2 depozitare 9,62 m2^
Accesul la etaj se realizează printr-o scara din lemn aflata pe faţada
laterala dreapta.

7.2. ■:.2 Etaj

# - spaţiu 1 de depozitare 12,65 m2;
# - spaţiu 2 depozitare 9,59 m2;
# - spaţiu 3 depozitare 24,23 m2 cu acces in spaţiul 1 de depozitare printr-o
scara cu 4 trepte,
# - acces în spaţiul 3 de depozitare prin scara din lemn existenta pe faţada
laterala dreapta.
Inaltimea utila la parter in sala de festivităţi este de + 4,15 m la intradosul
planseului de peste parter iar în zona cu etaj parţial, la parter inaltimea libera este de
+2,10 m iar la etajuf parţial inaltimea este de 1,80 m sub planseul de peste etaj.
Şarpanta este din lemn de rasinoase neecarisat pe scaune cu invelitoare dîn
tabla plana.

Din an aliza la teren a c e a s ta clă d ire a fost realizata in d o u a e ta p e sî anum e:

# - in prim a e ta p a a fost realizata construcţia c a re c u p rin d e a la parter sala
d e festivităţi, scena sicele d o u a spatii a c tu a le cu funcţiunea d e biblio teca.C on form
relev ee lo r fă c u te zona d e gol în e ta j d e la parter a fost iniţial o scara d e a c c e s spre
funcţiunile a c tu a le d e spatii d e d e p o zitare c a re iniţial au fost spatii pentru proiecţii.
Zona a c tu a la cu spatii d e d epo zitare la parter si la e ta j cu scara din lem n e x e c u ta ta a
fost e x e c u ta ta ulterior. A cest lucru se observa d e p e fa ţa d a p rin cipala dar m ai ales din
structura d e rezistenta.
 7.2.1.3 Structura de rezistenta de tip sala este alcatuita din zidărie de
caramida(ZNA) cu pereţi exteriori din zidărie plina presata 240 x 115 x 63 in grosime de
37,5 cm si pereţi interiori de 25 cm. Planseul peste parter este realizat din grinzi din lemn
de rasinoase cu dimensiunea de 18 x 20 cm in zona de sala lumina de 65 cm. Planseul
peste etajul parţial este tot din lemn cu dimensiunile de 12 x 15 cm la distanta de 60 cm.
Nu sunt stalpisori din beton armat monolit la colturi si intersecţii. La intradosul planseului
de peste parter este un plafon din rabitz pe plasa iar la planseul din lemn de peste etaj
parţial este o blatuiala din scândura cu plasa de rabitz.. Şarpanta este din lemn de
rasinoase neecarisat pe scaune cu elementele structurale din lemn - popi 12x12 cm /
distanta maxima 3,00 m, pane curente si pana de coama 12x12 cm, cosoroaba 12 x
12, lipsa parţiala cleşti si contrafise, invelitoare din tabla plana.

7.3 D ate g e o te h n ic e

Conform studiului geotehnic întocmit de S.C.” PANGEOCOM” S.R.L Focşani,

geotehnician Pantea V. In luna august 2019, proiect verificat la cerinţa Af de inginer
Gheorghita Titi se precizează următoarele:
• - construcţia are o fundaţie continua din beton simplu cu latimea de 0,50 m si
adancimea de 1,00 m fata de CTN;
• - terenul de fundare este stratulde argila prafoasa plastic vartoasa;
• - fundaţiile nu prezintă fisuri;
• - nivelul freatic este la o adâncime mai mare de 5,00 m fata de CTN;
• - presiunea convenţionala de baza este de 180 kPa pentru sarcini fundamentale
avand latimea tălpii de fundaţie de 1,00 m. Pentru lăţimi mai mici/mari se fac corecţiile
conform NP 112-2014.

8. Nivelul d e cunoaştere

Nivelul de cunoaştere realizat impune metoda de calcul permisa si

valorile factorilor de încredere si se determina funcţie de următorii factori care, la
clădirile expertizate, sunt îndepliniţi astfel:
-geometria structurii: este cunoscuta pe baza relevării (măsurători in
situ) in 2018;
-alcătuirea de detaliu a elementelor structurale si nestructurale este
cunoscuta din releveele executate in 2018.
In aceste condiţii, nivelul de cunoaştere poate fi considerat ca fiind
KL1 cu CF = 1,35 pentru clădirea scoliifcf. Tab 4.1 din PI00-3/2008). Menţionam ca
aceasta încadrare tine seama si de faptul ca este posibil sa existe degradări structurale
ascunse, ce nu s-au putut releva in cadrul investigaţiilor efectuate. Factorii de încredere
afecteaza calitatea materialelor, prin împărţirea valorilor determinate in situ (§4.5 din
PI 00-3/2008).
M e n ţio n a m fa p tu l c a nu s -a u e fe c tu a t in sp ec ţii extin se p e te re n
deoarece astfel de investigaţii, care implica despaceri de elemente nestructurale,
finisaje, folosinţa generala pentru examinarea elementelor structurale se pot face si pe
parcursul execuţiei lucrărilor de reparaţii, in condiţii proprii (schele, unelte).acest mod
de abordare este acceptat si menţionat in codul P100-3/2008, §4.3.1. alineatul 4 in care
se precizează ca expertul sa completeze cercetarea iniţiala a construcţiei după
decopertarea structurii, odata cu începerea lucrărilor. Pe baza noilor informaţii obţinute
se poate imbunatati valoarea CF stabilita iniţial si eventual, daca este cazul, soluţia de
intervenţie.
C onform codului P 100 - 3 /2 0 0 8 capitolul 8 „Evaluarea finală şi formularea
concluziilor", paragrafu l 8.4, aliniatul (6): „ expertiza tehnică se completează /
detaliază şi definitivează la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor
structurale care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare, situatie
care poate influenţa volumul, costurile şi durata lucrărilor de reabilitare seismică a
clădirii".
 De a s e m e n e a , investigaţiile e fe c tu a te si inform aţiile furnizate d e
d o c u m e n ta ţia pusa la dispoziţia expertului d e către b e n eficia r au fost co n sid erate c a
insuficiente pentru luarea unei decizii c o re c te d e intervenţie.

9. Starea construcţiei

9.1 Se poate aprecia că nivelul de confort al clădirii căminului cultu

executata in 1971 - 1972 nu corespunde nevoilor Beneficiarului si mai ales nu
îndeplineşte cerinţele din normativele actuale de proiectare.

In urma releveelor realizate la teren s-a putut observa:

Analizând clădirea ce alcătuieşte construcţia scolii executate atât In ansamblu

cât şi în detaliu precum şi comparativ cu actualele prevederi referitoare la siguranţa în
exploatare, igiena şi confortul ocupanţilor se pot constata următoarele:

A. C lăd ire a căm inului cultural e x e c u ta ta in 1971 - 1972

• - finisajele interioare in majoritate spatiilor sunt puternic degradate;

• - finisajele exterioare sunt puternic degradate;
• - prin existenta si alcătuirea planseului din lemn de peste parter in zona sălii de
spectacol cat si peste parter in zona de etaj parţial nu se asigura realizarea unei
diafragme orizontale corespunzătoare pentru a putea antrena odata pereţii structurali
ai parterului si etajului parţial;
• - zone extinse ale planseului din lemn de peste parter deformate, săgeţi
periculoase lucru existent si la planseul din lemn de peste parter in zona cu etaj parţial;
• structura din lemn a şarpantei la clădirea scolii este subdimensionata, nu
prezintă stabilitate laterală suficientă si este realizata in majoritate de lemn neecarîsat;
• - invelitoarea din tabla cu zincata este montata pe multe zone greşit, cu zone
mari degradate dând posibilitatea pătrunderii apelor din precipitaţii in pod,
• lipsa elementelor verticale de confinare - stâlpişori, centuri la clădirea scolii;
• datorita degradărilor elementelor de descărcare a apelor pluviale de pe
şarpanta, a lipsei unui trotuar perimetral continuu au aparut degradări ale pereţilor la
parter datorita ascensiunii apei prin capilaritate;

10. Condiţii de execuţie, exploatare si întreţinere

Din analiza degradărilor clădirii se poate trage concluzia că degradările se
datorează următorilor factori:

10.1. C lăd ire a căm inului cultural e x e c u ta ta in 1971- 1972

• - realizarea necorespunzatoare a invelitorii din tabla a acoperişului tara luarea

unor masuri corespunzătoare pentru consolidarea structurii din lemn a şarpantei care
prezintă zone cu subdimensionari ale elementelor structurale, o concepţie de realizare
necorespunzatoare privind realizarea unui ansamblu spaţial indeformabil ancorat
corespunzător de structura parterului;
• - o descărcare necorespunzatoare a apelor din precipitaţii de pe şarpanta, zone
de jgeab deteriorate, burlane deteriorate si in număr mic pentru acumularea
corespunzătoare a apelor de pe versantii şarpantei, descărcare in apropierea soclului
existent fapt care a dus la pătrunderea ape din precipitaţii la fundaţii;
• - lipsa lucrărilor de întreţinere continua respectiv o mentenanta corespunzătoare;
 Se apreciozâ că elementele structurale s-au realizat corespunzător exigenţelor
perioadei în care a fost construit obiectivul, dar starea tehnică a materialelor de
construcţie folosite este relativ slaba, în raport cu cerinţele actuale. în plus,
caracteristicile mecanice ale materialelor au fost diminuate foarte mult faţă de starea
iniţială.
Referitor la capacitatea clădirii de a prelua încărcări seismice mari, precizăm că,
după normativele actuale, prin modul de alcătuire, imobilul are un grad de conformare
seismică insuficient şi caracteristici care nu sunt în concordanta cu prescripţiile în
vigoare.
Alcătuirea de ansamblu a clădirii, este dezavantajoasă din punct de vedere al
preluării încărcărilor orizontale, în special din seism,

11, Id en tifica re a nivelului d e cunoaştere.

în vederea selectării metodei de calcul şi a valorilor potrivite ale factorilor de

încredere, se definesc următoarele niveluri de cunoaştere:

• KL1: C u n o aş tere lim itată

• KL2: Cunoaştere normal
• KL3: Cunoaştere completă

Factorii consideraţi în stabilirea nivelului de cunoaştere sunt:

Geometria structurii: dimensiunile de ansamblu ale structurii şi cele ale
elementelor structurale, precum şi ale elementelor nestructurale care afectează
răspunsul structural
Alcătuirea elementelor structurale şi nestructurale, incluzând cantitatea şi
detalierea armăturii în elementele de beton armat, detalierea şi îmbinările elementelor
de oţel, legăturile planşeelor cu structura de rezistenţă la forţe laterale etc.
Materialele utilizate în structură şi elemente nestructurale.
Nivelul de cunoaştere realizat determină metoda de calcul permisă şi valorile
factorilor de încredere (CF).

Tabelul V.l Nivelurile de cunoaştere şi metodele corespunzătoare de calcul

c u n o a ş te re

A lc ă tu ir e a
N iv e l

G e o m e tr ie d e M a te r ia le C a lc u l C F

d e ta liu

P e b a z a p r o ie c t ă r ii
V a lo r i s ta b ilite p e b a z a
s im u la t e in a c c o r d c u
s ta n d a r d e lo r v a la b ile in
p r a c tic a fa m o m e n t u l LF - M R S d
KL1 p e r io a d a c o n s t r u c ţ i e i st d i n C F = 1 ,3 5 ,
c o n s t r u c ţ ie / s /p e b a z a
te s te in t e r e n lim ita te
D in u n o r in s p e c ţ ii in te r e n
p r o ie c tu l d e lim ita t e
a n s a m b lu D in p r o i e c t u l d e
o r i g i n a l si e x e c u ţ i e o r ig i n a l D in s p e c i f i c a ţ i i l e d e
v e r ific a r e a i n c o m p l e t şî d i n t r - o p r o i e c t a r e o r i g i n a l e şi d i n O r ic e m e t o d ă ,
K L2 v iz u a la i n s p e c ţ i e în t e r e n t e s t e l i m i t a t e în t e r e n s a u c f. C F = 1 ,2 0
p r in s o n d a j in l/m i/a to s e u d i n t r o t e s t a r e e x t in s ă a PI 0 0 - 1 /2 0 0 6
te re n d in tr-o in s p e c ţie în c a l i t ă ţ i i m a t e r i a l e l o r în t e r e n
sau d in tr -u n t e r e n e x tin s ă ,
r e le v e u D in p r o i e c t u l d e
D in r a p o a r t e o r i g i n a l e
c o m p le t a l e x e c u ţ i e o r ig i n a l
p r iv i n d c a l i t a t e a m a t e r i a l e l o r
c o n s tr u c ţie i c o m p l e t şi d i n t r - o O r ic e m e t o d ă ,
d i n l u c r a r e şi d i n t e s t e
u
Ll_

o
1!

KL3 in s p e c ţie lim ita ta p e c f.

lim ita te p e te r e n s a u
te r e n s e u d in tr - o PI 00 1 /2 0 0 6
d in t r - o te s ta r e
in s p e c ţie p e te r e n
c u p r in z ă to a r e
c u p r in z ă to a r e .
LP = m etoda forfei l a t e r a l e e c h i v a l e n t e ; tv\R$ = c a l c u l m o d a l c u s p e c t r e d e r ă s p u n s
 11.1 C lădirea căminului cultural execu tata in 1971 - 1972

Geometria - configuraţia de ansamblu a structurii şi dimensiunile elementelor

sunt cunoscute dintr-un releveu extins.
Alcătuirea de detaliu - detaliile sunt cunoscute dintr-o inspecţie extinsă pe
teren.
Materialele - nu se dispune de informaţii directe referitoare la caracteristicile
materialelor de construcţie;
Se vor alege valori în acord cu documentele normative din perioada realizării
clădirii, asociate cu teste limitate în teren în elementele considerate critice (esenţiale)
pentru structură.
în conformitate cu factorii consideraţi mai sus, rezultă următorul nivel de
cunoaştere: KL1 - CUNOAŞTERE LIMITATĂ.
Acestui nivel de cunoaştere îi corespunde un facto r d e în c re d e re care are
valoarea CF=1,35 (cf. P100-3/2008, tab. 4.1).

1 2 . M e to d e le d e investigare folosite

în vederea unei cunoaşteri amănunţite a condiţiilor de teren, a celor de execuţie

şi a stării actuale a construcţiei, au fost întreprinse cercetări pentru determinarea
perioadei de edificare,relevee de arhitectură, relevee de structura.

12.1 Stabilirea ob iectivelor d e perform anţă

Obiectivul de performanţă este determinat de nivelul de performanţă structurală

şî nestructurală al obiectivului evaluat pentru un anumit nivel de hazard. Nivelurile de
performanţă ale construcţiilor descriu performanţa aşteptată a acestora prin
amploarea degradărilor, a pierderilor economice şi a întreruperii funcţiunii. Asocierea
nivelului de performanţă al unei construcţii se face în funcţie de clasa de importanţă şi
de amplasament.
Performanţa unui obiectiv se poate descrie calitativ în funcţie de siguranţa oferită
în exploatare, de costul şi dificultatea măsurilor de reabilitare, de durata de timp în
care construcţia este scoasă eventual dîn funcţiune pentru a efectua lucrările de
reabilitare, de impactul economic asupra comunităţii.
în conformitate cu Normativul P100-3/2008 pot fi luate în considerare trei niveluri
de performanţă ale construcţiilor, şi anume:
A. Nivelul de performantă de limitare a degradărilor, asociat stării limită de serviciu
(SLS)
B. Nivelul de performanţă de siguranţă a vieţii, asociat stării limită ultime (ULS)
C. Nivelul de performanţă de prevenire a prăbuşirii, asociat stării limită de pre
colaps (PP).

A. Nivelul de performantă de LIMITARE A DEGRADĂRILOR

* Cerinţe structurale

După cutremur trebuie să apară doar avarii structurale foarte limitate. Sistemul de
preluare al încărcărilor verticale şi orizontale va păstra aproape în întregime rigiditatea
şi rezistenţa iniţială. Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire trebuie să fie foarte scăzut.
Deşi pot ii necesare unele reparaţii minore, acestea nu trebuie să afecteze exploatarea
structurii.
* Cerinţe nestructurale
Trebuie să apară numai unele avarii nestructurale limitate. Căile de acces şi
sistemele de siguranţă a vieţii trebuie să rămână funcţionale. Riscul de pierdere a vieţilor
sau de rănire datorită degradărilor nestructurale este foarte mic în cazul acestui nivel
de performanţă.
 B. Nivelul de performanta de SIGURANŢĂ A VIEŢII

• Cerinţe structurale
Acest nivel de performanţă are în vedere o stare post-seism a structurii
caracterizată de avarii semnificative dar pentru care rămâne o anumită margine de
siguranţă faţă de prăbuşirea totală sau parţială. Unele elemente structurale pot fi foarte
serios avariate, fără însă ca acestea să pună in pericol stabilitatea structurală.
Construcţia rămâne reparabilă; repararea construcţiei poate să nu fie uneori
indicată din raţiuni economice. Structura avariată rămâne stabilă; ca o măsură de
precauţie pot fi prevăzute sprijiniri şi unele reparaţii structurale de urgenţă.
• Cerinţe nestructurale
Pot apărea avarii semnificative şi costisitoare ale elementelor nestructurale, dar
acestea nu sunt dislocate şi nu ameninţă prin cădere viaţa oamenilor. Instalaţiile pot fi
avariate, putând rezulta inundaţii locale şi chiar ieşirea din funcţiune a unora dintre
acestea. Repararea elementelor nestructurale pentru acest nivel de performanţă
necesită un efort şi un cost considerabil.

C. Nivelul de performanţă de PREVENIRE A PRĂBUŞIRII

• Cerinţe structurale

în cadrul acestui nivel de performanţă structura ajunge în pragul prăbuşirii

parţiale sau totale. Apar avarii substanţiale cărora le corespund degradarea
semnificativă a rigidităţii şi rezistenţei la forţele seismice, deformaţii remanente
importante şi o degradare limitată a rezistenţei la încărcări verticale, astfel încât
structura poate susţine încărcările verticale. Riscul de rănire este semnificativ.
Structura nu poate fi practic reparată şi nu permite exploatarea ei pentru că
eventualele replici seismice pot produce prăbuşirea acesteia. Construcţiile care ating
acest nivel de performanţă îşi pierd complet valoarea economică şi de utilizare.
• Cerinţe nestructurale
La acest nivel de performanţă elementele nestructurale sunt complet degradate
şi reprezintă un pericol real pentru viaţa oamenilor.

Exigentele corespunzătoare stării limită de servicîu/nivelului de performanţa de

limitare a degradărilor se considera satisfăcute daca sunt îndeplinite condiţiile de
limitare a deplasărilor din PI00-1/2013.
$e recomandă considerarea următoarelor obiective de performanţă:
• Obiectiv de performanţă de bază - OPB
• Obiectiv de performanţă superior-OPS
OPB - O biectivul d e p erform anţă d e b a z ă este constituit din satisfacerea
exigenţelor nivelului de performanţă de SIGURANŢĂ A VIEŢII pentru acţiunea seismică
pe amplasament prevăzută în codul PI00-1/2006.

12.2 Precizarea obiectivelor d e perform anta se lec tate în v e d e re a evaluării

construcţiei

Obiectivul de performanţă selectat pentru clădirea evaluată în prezentul raport

este cel minim recomandat, şi anume: ob iec tiv d e perform atâ d e b a ză - OPB.

Acest obiectiv este constituit din satisfacerea exigenţelor nivelului de performaţă

de „lim itare a d e g ra d ă rilo r”, pentru acţiunea seismică având iMR=50 ani, căruia îi este
asociată starea limită d e serviciu - SLS.
 Condiţii structurale

Acest nivel de performantă are în vedere, după cutremur, doar degradări

structurale limitate. Sistemul structural de preluare a încărcărilor verticale şi cel ce preia
încărcările laterale păstrează aproape în întregime rigiditatea şi rezistenţa iniţială. Riscul
de pierdere a vieţii sau de rănire este foarte scăzut. Pot fi necesare unele reparaţii
structurale minore.

Condiţii nestructurale

Apar numai degradări nestructurale limitate. Căile de acces şi sistemele de

siguranţă a vieţii, sistemele de conducte sub presiune rămân funcţionale, dacă
alimentarea generală cu electricitate este în funcţiune.

Ocupanţii clădirii pot rămâne în siguranţă în clădire, deşi pot fi operaţii de

curăţare. Alimentarea cu energie electrică, apă, gaze naturale, liniile de comunicaţii
pot deveni temporar indisponibile. Riscul de pierdere a vieţilor sau de rănire datorită
degradărilor nestructurale este foarte mic.

13. A le g e re a m eto dologiei d e e v a lu a re si a m eto delo r d e ca lcu l specifice

Pentru verificarea structurii clădirii analizate s-a utilizat m e to d o lo g ia d e

e v a lu a re d e nivel 2. Acest tip de metodologie implică în cazul de faţă evaluarea
calitativă a construcţiei pe baza criteriilor de conformare, de alcătuire şi de detaliere a
construcţiei.
14. Efectuarea procesului d e e v a lu a re

STABILIREA CLASEI DE RISC A CONSTRUCŢIEI

Gradul de îndeplinire a condiţiilor de alcătuire seismică (R1)

Indicatorul R1 ia valori pe baza punctajului atribuit fiecărei categorii de condiţii

de alcătuire dat în lista specifică tipului de structură analizat din anexa
corespunzătoare tipului de material structural folosit, respectiv, în cazul nostru Anexa D
din PI00-3/2008.

14.1 C lăd ire a căm inului cultural e x e c u ta ta in 1971 - 1972

Evaluarea calitativă d e ta lia tă se fa c e ţinând s e a m a de:

- principiile de alcătuire generale ale clădirii;

- starea generală de afectare din cauza cutremurului şi/sau a
altor acţiuni.
Notarea se va face prin apreciere, cu următorul punctaj:

- Criteriu îndeplinit - 10 pct.

- Neîndeplinire minoră - 8*9 pct.

- Neîndeplinire moderată - 5*7 pct.

- Neîndeplinire majoră - 0*4 pct.

Caracteristicile generale considerate pentru evaluarea calitativă preliminară

sunt;
 1. C alitatea sistemului structural - neîndeplinire m oderatâ - 5 pct.

• - sistem structural: diafragme de zidărie din cărămidă plină presată, fără

elemente,verticale de confinare din beton armat;
• -grosime minimă pereţi interiori: 25 cm > 24 cm (cont, PI00/2006, pct. 5.2.6
(2));
• - grosime minimă pereţi exteriori: 37,5 cm > 24 cm (cont. P100/2006, pct. 5.2.6 (2));
• - înălţime de nivel - parter(zona parter) - 4,15 m; parter 2,10 m, etaj 1,80 m in zona
cu etaj parţial;
• - siguranţa structurală: necesar < 12 (conf. CR6/2006, 5.2.6.3);
• - siguranţa structurală pereţi exteriori 37,5 cm:het/t = 4,15/0,375(0,25) = 11,06
< 1 2 - pentru zidărie nearmată;
• - siguranţa structurală pereţi interiori 25 cm:het/t = 4,15/0,25 = 16,60 >12 - pentru
zidărie nearmată;
• - dimensiuni în plan: < 50,OOm.

2. C a lita te a zîdâriei - neîndeplinire m o d e ra ta - 5 pct.

• - aprecierea calităţii zidăriei ţine cont de calitatea elementelor, omogenitatea

ţeserii, regularitatea rosturilor, gradul de umplere cu mortar, existenţa unor zone slăbite:

• -zidărie ţesută, cu centuri din beton armat pe capetele zidurilor;

• - lipsă elemente verticale de confinare - stâlpişori din beton armat la intersecţii de

ziduri, la goluri mai mari de 2,5mp;

3. Tipul planseului - neîndeplinire m ajora - 2 pct.

• - planseu din lemn peste parter.

4. C onfiguraţia tn plan - neîndeplinire m o d e ra ta - 5 pct.

• - cu regularitate structurală slaba în plan;

5. C onfiguraţia în e le v a ţie - neîndeplinire m o d e ra ta - 5 pct.

• cu regularitate slaba în elevaţie;

6* Distante între pereţi - neîndeplinire m o d e ra tâ - 5 p c t

• - pereţi structurali dîspuşî pe două direcţii ortogonale; dimensiuni în plan: <

50, OOm;
• - structură cu pereţi in sistem sala;

7. Elem ente c a re d au îm pingeri late ra le - neîndeplinire m o d e ra tă - 8 pct,

• - şarpanta reazemă elemente din zidărie neconfinată vertical cu înălţime medie;

8 . Tipul terenului d e fu n d a re - neîndeplinire m o d e ra ta - 8 pct.

• - fundaţii încastrate în stratul bun de fundare;

• - fundaţii continue sub ziduri din beton simplu

9. Interacţiuni posibile cu clădirile a d ia c e n te - neindeplinire m inora - 8 pct.

 10, Elemente nestructurale - neîndeplinire m oderata - 7 oct.

Pe baza acestor caracteristici generale se stabileşte valoarea indicatorului R1 care

cuantifică, din punct de vedere calitativ, alcătuirea clădirii.

CRITERIU 1 2 3 A 5 6 7 8 9 10
PUNCTAJ 5 5 2 5 5 5 8 8 8 7
CLĂDIRE
ŞCOALA

R 1 C o r p C ă m in c u lt u r a lii 971 -1972) =YtPi = 58

Valorile Ri asociate claselor de risc seismic (P1QQ/3-2QQ8)

Clasa de risc seismic

1 Il 1 III IV
Valori Ri
<30 30 - 60 1 61 -95 96-100

G radul d e a fe c ta re structurală (R2)

Indicatorul R2 ia valori pe baza punctajului atribuit diferitelor categorii de

degradări structurale şi nestructurale dat în lista specifică tipului de construcţie analizat,
din anexa corespunzătoare materialului structural utilizat (Anexa B din PI00-3/2008).

1) Pentru'evaluarea calitativă preliminară, starea generală de avariere a clădirii

se notează în funcţie de tipul şi de gravitatea avanilor prin puncrajul dat în tabelul
următor:
C lăd irea c ă m in cultural e x e c u ta ta in 1971 - 1972

e le m e n te verticale (A v) e le m e n te orizontale (Ah)

C a te g o ria avariilor Suprafaţă a fe c ta tă Suprafaţă afecltată
< 1/3 < 1 /3 + 2 /3 > 2 /3 < 1 /3 < 1 /3 + 2 /3 > 2 /3
Nesemnificative 70 70 70 30 30 30
Moderate 65 60 50 25 20 15
Grave 50 45 35 20 15 10
Foarte grave 30 25 15 15 10 5

Jţ2 C la d lr e c ă m in c u lt u r a lii971-1972) = ¿ 0

Nota: Procesul d e e v a lu a re a d eg rad ărilo r se va relua în fa z a d e e x ecu ţie prin

d e c o p e rta re a in teg rala a tencuielilor sau prin sondaj.

Valorile R2 asociate claselor de risc seismic (PI 00/3-2008)

Clasa de risc seismic

i II III IV
Valori R2
< 40 40- 70 71-95 96 - 100
 Conform an alizei c a lita tiv e prin d e te rm in a re a valorilor Rl si R2 construcţia
clădirii Căm inului cultural e x e c u ta ta în 1971 -1972 se in c a d re a z a in c a te g o ria
construcţiilor din clasa Rsll - în c a re se în c a d re a z ă construcţiile c a re sub efectul
cutrem urului d e p ro iecta re pot suferi d e g ra d ă ri structurale m ajore, d a r la c a re
p ie rd e re a stabilităţii este puţin prob ab ilă.

15. Evaluarea c a n tita tiv a (m e to d a a n alitica d e verificare a structurii)

Prin metoda de investigare analitica s-a făcut verificarea prin calcul la o grupare
de încărcări speciala care include încărcările permanente, cele cvasîpermanente si
încărcarea seismica calculate conform Codului Seismic PI00-1/2006. Verificarea s-a
făcut pe direcţie transversala si longitudinala ale construcţiei clădirii tinandu-se seama
de existenta sau nu a diafragmei orizontale la nivelul planseului de peste parter,

Conform PI00-1/2006, evaluarea prin calcul folosind metoda curenta,(simplificata)

are următoarele scopuri:

15.1 Determinarea încărcării seismice conventionaie(GCod = forţa tăietoare de

baza) conform prevederilor pct. 4,5.2.3. din Codul PI00-1/2006, considerând construcţia
ca o constructive noua, avand in vedere insa faptul ca valorile factorului de
comportare q sunt calibrate pentru clădiri cu posibilităţi de incursiuni In domeniul
postelastîc; comportarea neliniara a spaletîlor din zidărie simpla provine in ceea mai
mare parte din faptul ca de la depăşirea stadiului de fisurare(diagrama a triunghiulara),
pe măsură ce punctul de aplicaţie al tortei axiale N se departeaza de limita sâmburelui
central al secţiunii, secţiunea active se reduce pana la stadiul ultim. In plus trebuie ştiut
ca, in unele cazuri, comportarea neliniara poate fi blocata de o cedare premature intr-
o secţiune înclinată la atingerea forţei tăietoare asociata fisurării. Pe aceste
112
considerente este necesar a se determina initial momentul de fisurare( Mf = ---- Go =
6
Mţ
Neof),torta tăietoare asociata momentului de fisurare (St = —— unde x este înălţimea
a:
„ r 1p 2 __
caracteristica a clădirii, torta tăietoare capabila la fisurare (Vcap./ = ~ t x I x Rp x
i------ —
i 1 H— - )si apoi sa se faca următoarele comparaţii:
y Rp
np
Qcap.f < Sf - cedare tip casant
p p
Qcap.f > Su _ cedare la compresiune excentrica: in zona intermediara:
EP
Sf < Q cap.f < s u

15.2 Determinarea forţei tăietoare capabile a diafragmelor de zidărie în stadiul

ultim, verificând totodată îndeplinirea criteriilor de ductilitate si evitare a ruperilor
casante: in cazul structurilor cu pereţi structurali din zidărie simpla ruperea casanta este
echivalenta cu una din următoarele situaţii:
- zdrobirea zidăriei la capete, prin depăşirea rezistentelor de compresiune in
stadiul ultim:
[ M u = ^ N I ( 1 - f | ]]

f 0,5
- lunecare in rost orizontal la baza, prin depăşirea tortei Sl —— N = — N =
1,5 1,5
0,333 N(f = coef. de frecare).
-depăşirea capacitatii la eforturi principale in secţiuni înclinate:
 EP - 2 Rzr
[Qcap.u 3 Rz 1 + x N]
2 RV

Dintre aceste trei posibilităţi, in cazul structurilor analizate, avand in vedere

înălţimea mica, eforturile unitare efective scazute(sub - - - R£) inamicul numărul unu
ramane ruperea (fisurarea) in secţiuni înclinate spaletilor din zidărie (eforturi principale
de întindere).

16.3 Determinarea conf. pct. 11.4.5. a valorii gradului nominal de asigurare

seismica - "R" - definit de relaţia:
^ ^ T 7 U T l , [ 5 r i ; Q c a p .lL > ^ Z , ]

Qcod

16. E valu area(can titativa) prin calcu l

A - C lăd irea căm inului cultural e x e c u ta ta in 1971 - 1972

16.1 G eneralităţi

G radul d e asigurare structural seism ica, notat cu R3, reprezintă raportul intre
capacitatea sî cerinţa structural seismica, exprimata in termini de rezistenta in cazul
utilizării metodologiilorde nivel 1 sau 2. Acest Indicator se determina pentru starea limita
ultima(ULS).
Valorile celor trei indicatori si clase de risc seismic cu care se asociaza
aceştia, vor determina încadrarea in clasa de risc finala precum si stabilirea deciziei de
intervenţie.
Incarnarea seismica conventionala(forta tăietoare seismica de baza) Fb se
va realiza conform codului PI00-1/2006 unde aceasta are următoarea relaţie de calcul:
Fb = Y\ x Sd(Ti) x m x A
unde:
Fb = forţa tăietoare de baza corespunzătoare modului fundamental;
Sd(Ti) = ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzător
perioadei fundamentale 7i;
Ti = perioada proprie fundamentala de vibraţie a clădirii in planul ce conţine
direcţia orizontala considerata;
m = masa totala a clădirii calculate ca suma a maselor de nivel;
Y 1 = factorul de importanta-expunere al construcţiei = 1,00
A = factor de corecţie care tine seama de contribuţia modului fundamental
prin masa modala efectiva asociata acestuia, ale cărui valori sunt:
A = 0,85 daca Ti < Tcsi clădirea are mai mult de doua niveluri;
A = 1,0 in celelalte situaţii;
Sd(Ti) = a g x P(T)/q
unde:
ag = acceleraţia terenului pentru proiectare(pentru component orizontala a
mişcării terenului) - 0,32g;
q = 1,50 - factorul de comportare al $tructurîî(Tabel 6.1 - PI 00-3/2008);
G = greutatea totala a structurii;
g = 9,81 m/s2-acceleraţia gravitaţionala.

Acportor = 263,00 m2;

16.3 D eterm in area încărcărilor unitare

16.3.1 încărcări din planseu peste parter + sarpanta(zona sala spectaco

peste etaj zona cu etaj parţial)

încărcări din planseu peste parter + şarpanta GS Cocf. GF

t/ m 2 încărcării “n" t/m2

Invelitoare + şarpanta + astereala 0,070 1,35 0,095

Umpluturi in pod 0,270 1,35 0,365
Grinzi planseu lemn 0,020 1,35 0,027
Tencuieli tavane + sîpci support 0,066 1,35 0,090
Tavane false 0,080 . 1,35 0,108
Total rotunjit încărcări permanente 0,506 0,685 ~~
încărcare utila pod(Ua) 6,075(0,030) 1,50(0,40} 0,120
în c ă rc a re d in za p a d a - 0 ,8 x 1 x 1 x 2 5 0 0 ,2 0 0 (0 ,0 6 0 ) 1,5(0,40) 0 ,3 0 0
Total rotunjit Încărcări utile 0,280(0,110) 0,420
încărcare in GS 0,786(0,616) 1,105

încărcări din planseu peste parter(zona cu GS Coef, GF

etaj parţial) t/m2 Încărcării “n" t/m2

Grinzi planseu lemn 0,020 1,35 0,027

Tencuieli tavane + sipci support 0,066 1,35 0,090
Tavane false 0,080 1,35 0,108
Total rotunjit incarcari permanente 0,166 0,225
încărcare utila 0,200 1,50(0,40) 0,300(0,08)
Total rotunjit încărcări utile 0,200 0,300
încărcare in GS 0,366(0,246) 0,525

Conform paragrafului 4+3,4. din codul CR 0-2012 combinaţiile luate in calcul la

calculul încărcărilor sunt;

1,35 x G x 1,5 x Z + 1,5 x 0,7 x U —>fundamentala

G + 1 x ACk + 0,4 x(U + Z) —►speciala
unde:
G = greutatea proprie a elementelorfacoperis, planseu, peretij;
Z = incarcarea din zapada;
Ui - încărcarea utila la planseul de peste parter
Uy = incarcarea utila pod necirculabil.
 17. V erific area prin c a lc u l a c a p a c ita tii d e rezistenta pentru ansam blul
clădirii M e to d a preliminară.

17,1 C aracteristici g e o m e tric e pereţi parter clă d ire C ăm in cultural

CALCULUL SUPRAFEŢELOR DE PEREŢI - Ei?

Nr.crt. Ei Ai (mp) OBS.

1 El 5,23
2 E2 1,81
3 E3 0,77
4 E4 0,80
5 E5 0,96
6 E6 0,93
7 E7 170
8 E8 2,35
9 E9 8,30
10 E10 4,90
11 Eli 0,11
12 El 2 5,69
13 El 3 1,75
14 El 4 5,69
Total 40,99

17,2 Arii pereţi parter

Pereţi structurali transversali parter

ARIE PEREŢI T,p^

Nr.crt. Ti Ai im2) Buc.
î 2 3 4
1 TI 0,60 1
2 T2 0,67 1
3 T7 1,07 1
’ ~4 " T8 __ 1,07 1
5 19 2,88 1
6 TIO 3,42 1
7 T13 1,35 1
8 TI 4 0,18 ....... " V
Total 11,24

.p a rte r
1 1 ,2 4
* - p^&tl - Atr.
Aparter x 100 = 4,28%
2 6 3 ,0 0
 Pereţi structurali longitudinali parter

ARIE PEREŢI LiParter

Nr.crt. L¡ Ai [m^) Buc.
I 2 3 4
1 l1 2,97 1
2 L2 1,28 1
3 1.3 0,77 1
4 L4 0,80 1
5 L5 0,96 1
6 Ló 0,94 1
7 17 0 ,// 1
8 L8 1,42 1
? L9.T 0,90 ......... 1
10 L9.2 0,45 1
11 L10.1 0,77 1
12 LI 0.2 0,43 1
13 ' Li"0.3 0,34 1 ..
14 LI 0.4 0,28'"... 1
15 LÍ1 0,11 1_____
16... LI 2 0,19.... ____ 1
17 LI 3 0,44 1
18 LI 4 0,45
Total 14,27

.parter
A long. 1 4 ,2 7
_ p%long..porter = — = — — X 1OQ = 6,05%
A pa r r er 2 3 6 ,0 0

17.3 Calculul suprafeţelor d e d e s c ă rc a re a planseelor peste parter

CALCULUL SUPRAFEŢELOR DE PLANSEU AFERENTE

PEREŢILOR - Eip<*taJ>
Nr.crt. Eî Ai (imp) OBS.
1 El 45,40
2 E2 8,03
3 E3 17,43
4 E4 17,85
5 E5 19,55
ó EÓ 19,31
7 E7 19.96
8 E8 12,73
9 E9 32.31(16,15)
10 1=10 23,26(23,26)
11 ti 1 1,32
12 El 2 3,68(2,00)
13 El 3 8,70(8,70)
14 El 4 2,25(2,25)
total 230,46(52,36)

17.4 C alculul sarcinii to tale din g ru p a re a sp eciala la parter

• - din greutate pereţi structuali parter si etaj parţial: 40,99 x 4,15 x 2,00 x 0,5
= 170,11 t.
• - planseu peste parter si etaj parţial: 195,00 x 0,616 = 120,12 t.
• - planseu peste parte(zona etaj parţial): 56,60 x 0,246 = 13,92 t.
• - buiandrugi etaj: 3,00 x 0,375 x 0,20 x 2,00 = 0,45 t.
• - buiandrugi parter: 22,90 x 1,70 x 0,375 x 2,00 = 29,20 t.
 Gp = 333,80 tone

Aparter _ 3 3 3 ,8 0 _
aparter 529,17 tone, «arter = 1,42 tone/m2
2 3 6 ,0 0

17*5 V erificarea prin c a lc u l a c a p a c ita tii d e rezistenta pentru ansam blul

clădirii. M e to d a prelim inară,

17.5,1 Determinarea efortului unitar de compresiune(ao in tf/m 2)'in pereţii

structurali de la parter se calculează cu relaţia:

<J0 = n nivOetajAelaj ^ ( g tot«l ) unde;

AZx+ Azy Azx+ Azy‘

• - tiniv = numărul de niveluri al clădirii peste secţiunea de încastrare;

• “ Qetaj = incarcarea totala verticala pe etaj, considerata uniform
distribuita pe suprafaţa planseului(tf/m2);
• Aetaj = aria etajuluijm2);
-

• Azx: Azy = ariile totale ale pereţilor care au axa majora pe cele
-

doua direcţii principale ale cladirii(m2).

3 3 3 ,8 0 _ „
ao - ■
— —---- ~rz = 13,08 t/m 2
1 1 ,2 4 + 1 4 ,2 7

17.5.2 Forţa tăietoare capabila pentru ansamblul cladirii(Fb,cap.) se calculeaz

cu pentru direcţia in care aria de zidărie este minima: Azmin = min.(^s:t,7iZy) cu relaţia:

f^b'Cap Azmin X?kX J 1 + 'ţ x ţk

• - £k ” valoarea de referinţa (forfetara) a rezistentei la forfecare a

zidăriei care se îa, pentru zidaria GVP, cu rosturi neumplutejn lipsa unor date mai
precise:
# - ^ = 12,0 t/m 2 pentru zidărie cu mortar-cîment.

Fbcail = 11'24 x 8 x I I + 2j:3x8

13;08 = 130,00 tone

_ &h,cap
Fb

130,00
R3 = 0,56(56% )
172,24 x 1,35
 Tabelul 8.3.(Pioo-3/2ooñ) - Valorile fa asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic

1 j 11 III IV
Valori R3 (%)
<35 36-65 66-95 95 - 1 0 0

Conform analizei calîtatîve(R1;R2) p rec u m si al an alizei prin ca lcu l

prelim inar(R3) c lă d ire a căm inului cultural din c o m u n a Jitia, judeţul V ra n c e a c a re se
doreşte a a ra m a n e cu ac e ia ş i funcţiune se in c a d re a z a in C lasa Rs II în c a re se
în c a d re a z ă construcţiile c a re sub efectul cutrem urului d e p ro ie c ta re pot suferi
d e g ra d ă ri structurale m ajore, dar la c a re p ie rd e re a stabilităţii este puţin prob ab ilă.

18. Evaluarea prin c a lc u l a siguranţei clădirii - m eto d o lo g ia 2

18.1 Calculul se desfasoara tabelar si face parte din prezentul raport.

Indicatorul R3 care cuantifica gradul de asigurare la seism al structurii in ansamblu,
se apreciaza cu relaţia 8.3 din PI00-3/2008:

in care:
Vftdj - forţa tăietoare capabila a elementului vertical j:
V 'Edj - forţa tăietoare în elemental vertical j pe baza valorilor spectrului de
răspuns neredus:
q j- factorul de comportare specific al elementului structural j, pe baza caruia are
loc cedarea.

18.2 Distribuţia forţelor seismice asupra pereţilor s-a realizai tinandu-se seama de
rigiditatea fiecărui perete. Modulul de elasticitate correspondent fiecărui perete a fost
calculate conform CRó-200ó,cap. 4.1.2.2.
18.3 Caicului capacîtatii de rezistenta pentru acţiunea seismica în planul pereţilor.
Calculul forţelor tăietoare capabile s-a realizat tabelarjvarianta
existenta) cu respectarea metodologiei din PI00-3/2008, anexa D, pct, D.3.4.1.3.2.
Au fost considerate rezistente de proiectare ale zidăriei:
• - elemente pentru zidărie: cărămizi pline presate din argila arsa
grupa 1 si M5Z;
• - fb ~ rezistenta unitara la compresiune standardizata pentru
zidărie normala pe fata rostului orizontalfvaloarea de 5 N/mim2este aleasa de noi):
fb - 5,0 N/mm2 = 50 daN/cm2
• - f k = rezistenta unitara caracteristica la compresiune a zidăriei,
determinata conform CR6-20Q6, mortar M5(tipul mortarului ales de noi):
fk = 2,20 N/mm2 = 22,00 daN/cm2
• - modulul de elasticitate longitudinal al zidăriei conform tab.4,8
din CR6-2006; Ez = 1000 x fk = 1.000 x 2,2 = 2.200 N/mm2;
• -modulul de elasticitate transversal a! zidăriei, conf.4.1.2.2.2 din
CR6-200Ó: Gz - 0,40 x E? = 0,40 x 2.200 = 880 N/mm2.
 * rezistenta d e pro iecta re la c o m p re s iu n e (/^ )
Valoarea rezistentei de proiectare la compresiune pentru pereţii solicitaţi la
încovoiere cu torta axiala se calculează cu relaţia (D3) din PI00-3/2008:
fd =§ unde:
CF = factorul de încredere, stabilitate conform PI00-3/2008 tab. 4.1: CF = 1,35
fa = rezistenta de proiectare la compresiune;
/m = l * 3 x / k = l,3x2,2 = 2,86 N/mm2 = 28,60 daN/cm2- rezistenta medie de rupere la
compresiune;
f k - 2,20 N/mm2 = 22,00 daN/cm2- rezistenta caracteristica la compresiune stabilita
conform CR6-2006;
fd ~ ~ ~ = 2,12 N/mm2 = 21,20 daN/cm2
CF 1,35
• rezistenta la pro iecta re la torta tă ie to a re
Valoarea rezistentei la forţa tăietoare se stabileşte in funcţie de mecanismul de
rupere.
# - pentru rupere prin lu n e c a re in rost o riz o n ta l{/V£f )
fvm 1,33 X f v k 1,33 X fv k o + Q > 7 ( J d
fvd ~ Tm CM conf. erata, pag, EZ-6 unde:
Tm CM tm cf

CF = 1,35; YM = 2,50; f vk - rezistenta caracteristica de rupere la forfecare in rost

orizontal, f vk0 = 0,045 N/mm2 = 0,45 daN/cm2- rezistenta caracteristica iniţiala de
forfecare (alunecare în rostul de aşezare),
c 1 , 3 3 X f v k n + Q ,7 (Jd 1 , 3 3 x 0 , 0 4 5 + 0 , 7 (J h
f * ---------- - 2.5.« 1.35 = 0' ° ' 73 - °-207^
# - pentru rupere in s c a r a ( / ttj ):
- 0 ,0 4 /m
ftd = ~ r j m relaţia (D.4) din PI00-3/2008 unde:

CF = 1,35; = 2,50; f m = 1,3 x 2,20 = 2,86 N/mm2 = 28,6 daN/cm2- rezistenta medie la
rupere la compresiune,
r 0 , 0 4 x fm 0 ,0 4 x 2 ,8 6
fta = --------— = -------------= 0,034 N/mm2 = 0,34 daN/cm2
n a T m CF 2 ,5 0 X 1 ,3 5

18,2 C alculul tortei seismice(Fbi) si al m om entului in co v o ieto r(d e răsturnare) la

b a za peretilor(Mbi)

18.2.1 Calculul rigidităţilor laterale ale pereţilor:

n» t
K —-—:-----— unde:
Âp (3+4A£
H
Âp = — , t=grosimea peretelui; l w —lungimea peretelui; H=inaltimea peretelui.
iw

Factorii de distributiea forţei tăietoare de baza intre pereţii structurali se calculează cu

relaţia:
„ Ri
Pi =
ZRi
Forţa seismica aferenta spaletilor:
Pbi “ Pi x

„ .. T a Q fi Ar}
+5 = 0 x/V^, c = ---- ------- , Nb - forţa axiala a montantuluideterminatain ipoteza seism,
M bi =H x unde: H - inaltimea spaletelui, F^i - forţa seismica a montantului.
 PANOURI PE DIRECŢIA X(LONGITUPINAL)
TABEL CU DETERMINAREA LUI Fhl; , M hţ
Panou tw lw Hw Ap Ri Pi Fb Fbi MbFHxFbi
LI 0,375 7,917 4,15 0,52 0,176 0,45 172,24 77,51 321.68
12 0,375 3,425 4,15 1,21 0,037 0,09 172.24 15,50 64,34
L3 0,375 2,05 4,15 2,02 0,010 0,03 172,24 5,17 21,44
L4 0,375 2,15 4,15 1,93 0,010 0,03 172,24 5,17 21,44
L5 0,375 2,56 4,15 1,62 0,017 0,05 172,24 8,61 35,75
L6 0,375 2,50 4,15 1,66 0,017 0,05 172,24 8,61 35,75
L7 0,375 2,052 4,15 2,02 0,010 0,03 172,24 5,17 21,44
L8 0,375 3,798 4,15 1,10 0,044 0,10 172,24 17,22 71,48
L9.1 0,375 2,40 4,15 1,73 0,015 0,04 172,24 6,89 28,59
L9.2 0,25 1,81 4,15 2,29 0,005 0,02 172,24 3,45 14,29
110,1 0,25 2,40 4,15 1,73 0,010 0,03 172,24 5,17 21,44
L10.2 0,25 1,734 4,15 2,39 0,004 0,01 172,24 1,72 7,15
LI 0.3 0,25 1,365 4,15 3,04 0,002 0,01 172,24 1,72 7,15
L10.4 0,25 1,15 4,15 3,61 0,002 0,01 172,24 1,72 7,15
LII 0,375 0,30 4,15 13,83 0,001 0,01 172,24 1,72 7,15
L12 0,25 0,80 4,15 5,18 0,001 0,01 172,24 1,72 7,15
L13 0,25 1,766 4,15 2,35 0,004 0,01 172,24 1,72 7,15
LI 4 0,25 1,80 4,15 2,31 0,005 0,02 172,24 3,44 14,29
0,370 1,000 172,24 714,80

PANOURI PE DIRECŢIA Y[TRANSVERSAL)

TABEL CU DETERMINAREA LUI F,„- , M hi
Panou tw lw Hw Ap Ri P i
Fb Fbi Mbi=HxFbi
TI 0,375 6,412 4,15 0,65 0,123 0,199 172,24 34,27 142,25
T2 0,375 1,787 4,15 2,32 0,007 0,012 172,24 2,07 8,57
T7 0,375 2,85 4,15 1,46 0,023 0,037 172,24 6,37 26,45
T8 0,375 2,85 4,15 1,46 0,023 0,037 172,24 6,37 26,45
T9 0,375 7,675 4,15 0,54 0,167 0,270 172,24 46,50 193,00
TIO 0,375 9,10 4,15 0,46 0,212 0,343 172,24 59,08 245,19
TI 3 0,25 5,40 4,15 0,77 0,061 0,100 172,24 17,22 71,48
TI 4 0,25 0,725 4,15 5,72 0,001 0,002 172,24 0,35 1,43
0,617 1,0000 172,24 714,80
 18.3 C alculu l forte! seism ice si al m om entului in co v o ie to r(d e răsturnare) la
b a za grupurilor d e pereţi - Ei - Eu

Aplnnseu Nf?d Oci

Elem G/id/2 Ftaj/Parti;r Gplnnse Gbuian, bazo A7id baza Fb Mb
U
tone m2 tone tone tone m2 f/m2 tone tfm.
El 21,70 45,40 27,97 1,49 51,16 5,23 9,78 26,36 109,41
E2 7,51 8,03 4,95 1,49 13,95 1,81 7,71 7,19 29,87
E3 3,19 17,43 10.74 1,50 15.43 0,77 20,04 7,98 33,10
E4 3.32 17.85 11,00 1,49 15,81 0,80 19,76 8,16 33,86
_E5__ 3,98 19,55 12,04 1,49 17,55 0,96 18.28 9,06 37,62
E6 3,86 19,31 11,90 1,50 17,36 0,93 18,67 8,96 37,17
E7 7,05 19,96 12.30 1,49 20,84 1,70 12,26 10,77 44,70
E8 9,75 12,73 7,84 1,50 19,09 2,35 8,12 9,86 40,92
E9 34,44 32,31(16,15) 19,90 1,49 55,93 8,30 6,74 28.80 119,54
E10 20,33 23,26(23,26) 14,31 1,50 36,14 4,90 7,38 18,66 77,42
El 1 0,46 1,32 0,81 1,49 2,76 ai i 25,10 1,43 5,94
El 2 23,31 3,68(2,00) 2,27 1,49 27,17 5,69 4,77 14,04 58,30
EÎ3 7,26 8,70(8,70) 5,36 1,50 14,12 1,75 8,07 7,28 30,25
El 4 23,61 2,25(2,25) 1,39 1,49 26,49 5,69 4,66 13,67 56,74
Total 170,11 230,46(52,6) 142,78 20,91 333,80 40,99 8,14 172,24 714,80

18.4 CALCULUL VALORII DE PROIECTARE A MOMENTULUI ÎNCOVOIETOR

CAPABIL (M b ) LA BAZA PEREŢILOR TRANSVERSALI Şl LONGITUDINALI.

Calculul s-a făcut, pentru ambele direcţii principale (T şi L), cu relaţia (D.5) din
C odul P I0 0 -3 /2 0 0 8 scrisă sub forma:

l- l, 1 5 v d
MRd = -----------x Nd x lwunde:
NEd
- Vrf = — , (Trf = —— - efortul unitary mediu de compresiune
fa tl W

corespunzător tortei axiale de proiectare N

• - N ecI ~ forţa axiala de proiectare- determinate prin calcul in
ipoteza seism:
* - lw - lungimea peretelui; £w- grosimea peretelui
* - fa - rezistenta de proiectare la compresiune.

Forţa taîetoare(Vfi) corespunde atingerii valorii Mrc#s-a calculat cu relaţia:

M¡7d
Vfi 77 - ^ ; Hcch. = 3,32 m.
Hech>
 Rezistenta unitara d e p ro iectare la com presiune a zidăriei
fd = 2,12 N /m m 2 = 21,20 d a N /c m 2 = 212 to n e /m 2

TRANSVERSAL

Elem. ad vd = — 1 -1 .1 5 vh lwT/t¡ NdT MRdT Vfi,

Vm- 2 m tone tm tone
TI 9,78 0,046 0,4/4 6,412/0,375 23,52 71,48 21,53
T2 7,71 0,036..... 0,480 1,787/0,375 5,17 4,44 1,34
T7 12,20 0,058 0,467 2,85/0,375 13,10 17,44 5,25
18 8,12 0,038 0,478 2,85/0,375 8,68 11,82 3,56
19 6,7 4 0,032 0,482 7,675/0,3/5 19,40 71,77 21,62
TIO 7,38 0,035 0,480 9,10/0,375 25,18 110.00 33,25
TI 3 8,07 0,038 0,478 5,40/0,25 10,90 28,14 8,48
TI 4 4,66 0,022 0,487 o',725/0,25 0,85 0,30 0,10

LONGITUDINAL

Elem, ad 1 - 1.15V* IwL/ti NdL MRd|_ VflL

t/m* - 7 2 m tone tm tone
LI 9,78 0,046 0,474 7,917/0,375 29,04 109,00 32,83
L2 7,71 0,036 0,479 3,425/0,375 9,90 16,25 4,90
L3 20,04 0,095 0,445 2,05/0.375 15,40 14,05 4,23
L4 19,76 0,094 0,444 2,15/0,375 15,93 15,21 4,75
L5 18,28 0,086 0,450 2,56/0,3/5 17,55 20,22 6,09
1.6 18,67 0,088 0,450 2,50/0,375 17,50 19,69 5,93
L7 12,26 0,057 0,467 2,052/0,375 9,44 9,05 2,72
L8 8,12 0,038 0,478 3,798/0,375 11,57 21,00 6,33
L9.1 6,74 0,032 0,482 2,40/0,375 6,07 7,02. 2,12
L9.2 6,74 0,032 0,482 . 1,81/0,25 3,05 2,66 0,80
L10.1 7,38 0,035 0,480 2,40/0,25 4,43 5,10 1,60
L10.2 7,38 0,035 0,480 1,734/0,25 3,20 2,66 0,30
L10.3 7,38 0,035 0,480 1,365/0,25 2,52 1,65 0,50
L1Û.4 7.38 0,035 0,480 1,15/0,25 2,12 1,17 0,35
LI 1 , 25,10 0,118 0,432 0,30/0,375 2,82 0,37 0,11
___LI 2 4,77 __ 0,023 0,487_ 0,80/0,25 0,95 0,37 ......0,1 1__
L13 8.07 0,038 0^478 1,766/0,25 3,56 " 3,00 0,9 i
LI 4 4,66 0,022 0,488 1,80/0,25 2,10 1,85 0,56
 18,5 C alculul rezistentei pereţilor structurali la torta tă ie to a re , Vf2i; Vt22

18.5,1 Forţa tă ie to a re d e rupere prin lu n e c a re In rost orizontal Vrci*

Vn 1 = ifvKo ¥ + 0 ,7ad) t/c) relaţia D.C;

M Ic

Md
- 1,5lw - 3— (relaţia D.7a)unde: Md - momentul incovoietor de proiectare, Nd -
Nd
forţa axiala de proiectare
Iad “ 2lc - Iwfrelatia D.7b) - lungimea pe care aderenta este activa.
Kb
Daca Iad < 0 atunci Vpi se calculează cu relaţia: Vm = 0,93 x (relaţia D.7c)
T M CF

Panouri pe direcţia X(lonqitudinal)

Determinare Vf^i
Perete Nb lw Ic: Iad CF Ym VW
(tone) (m) (m) (tone)
LI 29,04 7,917 0,76 0,00 1,35 2,50 8,00
L2 9,90 3,425 0,21 0,00 1,35 2,50 2,73
L3 15,40 2,05 0,33 0.00 1,35 2,50 4,24
L4 15,93 2,15 0,36 0,00 1,35 2,50 4,39
L5 17,55 2,56 0,38 0,00 1,35 2,50 4,84
L6 17,50 2,50 0,38 0,00 1,35 2,50 4,82
L7 9,44 2,052 0,20 0,00 1,35 2,50 2,60
L8 11,5/ 3,798 0,25 0,00 1,35 2,50 3,19
L9.1 0,07 2.40 0,13 0,00 1,35 2,50 1,67
L9.2 3,05 1,81 0,10 0,00 1,35 2,50 0,84
¡J0.1 4,43 2,40 0.15 0,00 1,35 2,50 1?¿2 '
LÍ 0.2 3,20 1,734 0,11 0,00 1,35 2,50 0,88
LI 0.3 2,52 ___ 1,365 . 0,09 0,00 1,35 2,50 0,70
LI 0.4 2,12 1,15 0,06 0,00 1,35 2,50 0,58
L11 2,82 0,30 0,06 0,00 1,35 2,50 0,78
L12 0,95 0,80 0,04 0,00 1,35 2,50 0,26
L13 3,56 1,766 0,12 0,00 1,35 2,50 0,98
LI 4 2,10 1,80 0,06 0.0- 1,35 2,50 0.58

Panouri pe direcţia Y(transversal)

Determinare Voi
Perete Nb lw Ic Iad CF Ym Voi
(tone) (m) (m) (m) (tone)
TI 23,52 6,412 0,51 0,00 1,35 2,50 6,48
T2 5,17 1,787 0.1 1 0,00 1,35 2,50 1,42
T7 13,10 2,85 0,28 0,00 1,35 2,50 3,61
T8 8,68 2,85 0,20 0,00 1,35 2,50 2,40
T9 19,40 7,675 0,42 0,00 1,35 2,50 5,35
TIO 25,18 9,10 0,69 0,00 1,35 2,50 6,94
f 13 10,90 5,40 0,35 0,00 1,35 2,50 3,00
TI 4 0,85 0,725 0,04 0,00 1,35 2,50 0,24
 18.5.2 Forţa tăietoare la rupere prin rupere in diagonal(Vf22)

V f 22 = — — — 11 + — - relaţia (D85) PI 00-3/2008 unde:

b ^ ftd
ftd = 0,034N/mm2 = 0,34daN/cm2 = 3,40t/m2;b =coeficient cu valori 1,0 < b = Âp< 1,5
1,0 < b = Ap < 1,5; Ap = HeCh. = 3,32 m
lw

Panouri pe direcţia X(longitudinal)

Determinare Vt22
Panou tw lw ftd b N b a o = N b / t w lw ftd Vf22
(m ) (m ) (t/m2) tone ( t / m 2) b (tone)
>* ♦ £
LI 0,375 7,917 3,40 1,00 29,04 9,78 10,09 1,97 19,88
L2 0,375 3.425 3.40 1,00 9,90 7,71 4,37 1,81 7,91
L3 0,375 2,05 3,40 1,50 15,40 20,04 1,74 2,62 4,57
L4 0,375 2,15 3,40 1,50 15,93 19,76 1,83 2,61 4,78
L5 0,375 2,56 3,40 1,30 17,55 18,28 2,11 2,53 5,34
16 0,375 2,50 3,40 1,33 17,50 18,67 2,40 2,55 6,12
L7 0,375 2.052 3,40 1,50 9,44 12,26 1,74 2,15 3,74
L8 0,375 3,798 3,40 1,00 11,57 8,12 4,84 1,84 8,91
L9.1 0,375 2,40 3,40 1,38 6,07 6,74 2,22 1,73 3,84
L9.2 0,25 1,81 3,40 1,50 3,05 6,74 1,03 1,73 1,78
L10.1 0,25 2,40 3,40 1,38 4,43 7,38 1,07 1,78 1,91
LI 0.2 0,25 1,734 3,40 1,50 3,20 7,38 0,98 1,78 1,75
LI 0.3 0,25 1,365 3,40 1,50 2,52 7,38 0,77 1,78 1,38
L10.4 0,25 1,15 3,40 1,50 2,12 7,38 0,65 1,78 1,16
LII 0,375 0,30 3,40 1,50 2,82 25,10 0,26 2,89 0,75
L12 0,25 0,80 3,40 1,50 0,95 4,77 0,45 1,55 0,70
L13 0,25 1,766 3,40 1,50 3,56 8,07 1,00 1,84 1,84
L 14 0,25 1,80 3,40 1,50 2,10 4,66 1,02 1,54 1,57

Panouri pe directio Y(tran$versal)

Determinare Vt?2
Panou tw lw ftd b Nb a o = N b /tw lw t\v L\v ftd Vf22

TI
(m )

0,375 6,412
|m) ( t / m 2) tone (t/m2) b
J 1+¿ (tone)
3,40 1,00 23,52 9,78 8,18 197 16,10
T2 0,375 1,787 3,40 1,50 5,17 7,71 1,52 1,81 2,75
T7 0,375 2,85 3,40 1,16 13,10 12,26 3,13 2,15 6,72
T8 0,375 2,85 3,40 1,16 8,68 8,12 3,13 1,84 5,76
T9 0,375 7,675 3,40 1,00 19,40 6,74 9,79 1,73 16,91
TIO 0,375 9,10 3,40 1,00 25,18 7,38 11,60 1,78 20,66
TI 3 . 0,25 5,40 3,40 1,00 10,90 8,07 4,59 1,84 8,43
T14 0,25 0,725 3,40 1,50 0,85 4,66 0,41 1,54 0,63
19. D ete rm in area forţei tă ie to a re d e b a z a pentru fie c a re p e re te "1”, Fbi

Fbi = forţa tăietoare de baza pentru fiecare perete “i" $i se va multiplica cu

coeficientul A confom relaţiei (6.1) din PI00-3/2008 unde:
A = factor de corecţie care tine seama de contribuţia modului propriu fundamental
prin masa modala efectiva asociata acestuia, ale cărui valori sunt:
A = 0,85 - pentru clădiri cu mai mult de 2 niveluri;
A = 1,00 - pentru c e le la lte cazuri.

Fbi —Ved x A
Ved = forţa tăietoare de baza calculate anterior(vezi tabel).

Panouri pe direcţia X(lonqitudînal)

Determinare R31
Panou Vfi Vf21 Vf22 Vcap.1 Fbi R3i Rupere
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
LI 32,83 8,00 19,88 8,00 77,51 0,10 F
L2 4,90 2,73 7,91 2,73 15,50 0,18 F
L3 4,23 4,24 4,57 4,23 5,17 0,82 D
L4 4,75 4,39 4,78 4,39 5,17 0,85 F
L5 6,09 4,84 5,34 4,84 8,61 0,56 F
L6 5,93 4,82 6,12 4,82 8,61 0,56 F
L7 2,72 2,60 3,74 2,60 5,17 0.50 F
L8 6,33 3,19 8,91 3,19 17,22 0,19 F
L9.1 2,12 1,67 3,84 1,67 6,89 0,24 F
L9.2 0,80 0,84 1,78 0,80 3,45 0,23 D
L10.1 1,60 1,22 1,91 1,22 5,17 0,24 F
L10.2 0,80 0,88 1,75 0,80 1,72 0,47 D
L10.3 0,50 0,70 1,38 0,50 1,72 0,29 D
L10.4 0,35 0,58 1,16 0,35 1,72 0,20 D
LII 0,11 0,78 0,75 0,11 1,72 0,07 D
LI 2 0,11 0,26 0,70 0,11 1,72 0,07 D
L13 0,91 0,98 1,84 0,91 1,72 0,53 D
LI 4 0,56 0,58 1,57 0,56 3,44 0,16 D
0,42

Panouri pe direcţia Y(transversal)

Determinare R31
Panou Vfi Vf21 Vf22 Vcap.i Fb¡ R3i Rupere
(tone) (tone) (tone) (tone) (tone)
TI 21,53 6,48 16,10 6,48 34,27 0,19 F
T2 1.34 1,42 2,75 1,34 2,07 0,65 D
T7 5,25 3,61 6,72 3,61 6.37 0,57 F
T8 3,56 2,40 5,76 2,40 6,37 0,38 F
T9 21,62 5,35 16,91 5,35 46,50 0,12 F
TIO 33,25 6,94 20,66 6,94 59,08 0,12 F
T13 8,48 3,00 8,43 3,00 17,22 0,17 F
TI 4 0,10 0,24 0,63 0,10 0,35 0,26 D
0,36
 20. E valuarea fundaţiilor existente

Conform studiului geotehnic întocmit de S-C-TANGEOCOM" S.R.L Focşani,

geotehnician Pantea V. In luna august 2019, proiect verificat la cerinţa At de inginer
G h e o r g h ita Titî se precizează următoarele:
• - construcţia are o fundaţie continua din beton simplu cu latimea de 0,50 m
si adancimea de 1,00 m fata de CTN;
• - terenul de fundare este stratulde argila prafoasa plastic vartoasa;
• - fundaţiile nu prezintă fisuri;
• - nivelul freatic este la o adâncime mai mare de 5,00 m fata de CTN;
• - presiunea convenţionala de baza este de 180 kPa pentru sarcini
fundamentale avand latimea tălpii de fundaţie de 1,00 m, Pentru lăţimi mai mici/mari
se fac corecţiile conform NP 112-2014.
Construcţia nu prezintă tasari, fisuri in soclu sau fundaţii c e a c e c o n d u c e la
concluzia ca fundaţiile au dimensiuni corecte si s-au comportat bine in timp.

21 . în c a d ra re a construcţiei intr-o clasa d e risc seismic

Conform analizei calitative(R l SI R2) si analizei prin calcul(R 3) construcţia

căm inului cultural din c o m u n a Jitia, judeţul V ra n c e a se in c a d re a z a in c a te g o ria
construcţiilor din clasa Rs II - în c a re se în c a d re a z â construcţiile c a re sub efectul
cutremurului d e proiectare pot suferi d e g ra d ă ri structurale m ajore, dar la c a re
p ierd erea stabilităţii este puţin prob ab ilă.

R 3transv. - 3 £ ; fo lo n g . = 4 2 .

Tabelul 8.3.(Pioo-3/2oo8) - Valorile R3 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic

1 II III IV
Valori R3 (%)
<35 36-65 66-95 96-100

?? Propuneri d e m odernizări

• - realizarea unui gol de 0,90 x 1,90 m in pretele transversal opus .scenei

in scopul compartimentării cu pereţi uşori si realizării la parter a unui grup sanitar cu hol
de acces;
• - rezidirea cu cărămidă plina presata a golului de usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartimentarea spaţiului cu pereţi
nestructurali in scopul realizării grupului sanitar si a unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
• -transformarea camerei cu funcţiunea de spaţiu de depozitare in
spaţiu cu funcţiunea de centrala termica cu acces din exterior;
• - închiderea prin inzidîre cu cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru birou
in zona faţadei principale;
• - inzidirea parţiala a golului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca si obţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a
grupului sanitar propus;

• - dezafectarea scării de acces la etaj pe faţada laterala dreapta

degradata;
• - realizarea la etajul existent a unui spaţiu cu funcţiunea de depozit
carte in locul unui spaţiu de depozitare, zona faţada posterioara;
 * - realizarea pe toata suprafaţa etajului parţial realizat a unui spaţiu cu
funcţiunea de depozit carte in locul spaţiului de depozitare existent,
faţada principala;
* - transformarea spaţiului de depozitare existent pe fronton dreapta prin
compartimentare cu pereţi uşori in spaţiu pentru biblioteca si grup sanitar;
* -realizarea unei decopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si posibilitatea
montării finisajului din gresie propus;
* - reabilitarea termica conform prevederilor din auditul energetic.

23 Propuneri d e rem ed ieri si consolidări

23.1 V arian ta 1 (m in im a la )

* - dezafectarea integrala a şarpantei pe scaune executata din lemn

neecarisat si subdimensionata;
* - desfacerea integrala a planseului din lemn de peste parter in zona
sălii si de peste etaj in zona cu etaj(grinzile din lemn bune se vor păstră, dimensiunea
necesara a grinzilor din lemn, calitatea lemnului, distanta intre grinzi se va determina
prin calcul cu respectarea cerinţelor din NE005-2003;
* - desfacerea planseului din lemn de peste parter in zona cu etaj;
* - rezidirea cu cărămidă plina presata a golului de usa existent in
prezent în zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartimentarea spaţiului cu pereţi
nestructurali in scopul realizării grupului sanitar si a unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
* - închiderea prin inzidire cu cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru birou
in zona faţadei principale;
* - inzidirea parţiala a golului existent pe faţada secundara în zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca sî obţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a
grupului sanitar propus;
* - dezafectarea scării de acces la etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
* - camasuirea tuturor fundaţiilor pe ambele parti pana la cota de
fundare existenta cu beton C i 6/20; PC 52; OB 37 in grosime de 0.20 nn sî realizarea atat
prin buciardarea betonului existent cat si a unor ancore de 012 introduse in găuri forate
in grosime de 16 mm, înglobare cu mortar in exces. Realizarea la cota +/- 0,00 a unor
centuri din b.a. monolit Ci6/2o;PC 52;OB 37 ancorate din metru in metru una de alta din
care se vor laşa mustati 08/10 in câmp sau bare de 012 in zone de capat sau gol.
Aceste mustati se montează pentru a putea fi jontate barele verticale din consolidarea
pereţilor sau de jontare a barelor O l2 din zona de gol;
* -realizarea unei decopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si posibilitatea
montării finisajului din gresie propus;
* - camasuirea cu mortar M200 si plasa SPPB 08/100 în grosime de 6 cm
a tututor pereţilor structurali din zidărie de cărămidă plina presata existenţi pe ambele
parti după ce in prealabil s-a realizat atat decopertarea de tencuiala a peretilor(fara
urma de mortar), repararea zidăriei prin suflarea rosturilor deschise si injectarea cu
mortar prin exces;
* - realizarea la partea superioara si intermediara in zona cu etaj a unor
centuri din b.a. monolit Ciâ/20; PC 52;OB 37;
* - realizarea unui planseu din b.a, monolit de 15 cm grosime peste zona
cu parter si etaj, beton armat Ci 6/20; PC 52; OB 37;
* - realizarea unei scări din b.a. monolit intr-o rampa cu podest la cota
planseului de peste parter din b.a.(Ci6/2o; PC 52; OB 37);
 * - realizarea unui planseu din grinzi din lemn ecarisat peste parter in
zona sălii si in zona cu etaj. Grinzile din lemn vor fi dimensionate la solicitările la care sunt
expuse inclusiv a suporta structura şarpantei cu tipul de invelitoare propus. Grinzile din
lemn vor fi ancorate în piesele metalice înglobate in centura noua dîn b.a. Pentru
asigurarea unei spatialitati necesare se impune blatuirea cu scândura la 45° pe doua
direcţii, scândurile fiind prinse cu cuie de grinzile din lemn;
* - realizarea unei şarpante pe scaune din lemn ecarisat, o structura
spaţiala în care cosoroaba, popii, panele, căpriorii, astereala vor realiza structura
indeformabila. Aceasta structura se va ancora de elementele din b.a. a
parterului.Structura dîn lemn se va dimensiona la tipul de invelitoare propus.
* - reabilitarea termica conform prevederilor din auditul energetic.

23 .2V arian ta 2 (m a x im a la )

* - d e za fe c ta re a integrala a şarpantei pe scaune e x ecu tata din lemn

neecarisat si subdimensionata;
* - desfacerea integrala a planseului din lemn de peste parter in zona
sălii si de peste etaj in zona cu etaj;
* - desfacerea planseului din lemn de peste parter in zona cu etaj;
* - rezidîrea cu cărămidă plina presata a golului de usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartîmentarea spaţiului cu pereţi
nestructurali in scopul realizării grupului sanitar si a unui spaţiu cu funcţiunea de oficiu;
* - închiderea prin inzidire cu cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru birou
in zona faţadei principale;
* - inzidirea parţiala a golului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca si obţinerea unui gol mai mic de aerisire naturala a
grupului sanitar propus;
* - dezafectarea scării de acces la etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
* - camasuirea tuturor fundaţiilor pe ambele parti pana la cota de
fundare existenta cu beton C ia/?o; PC 52; GB 37 in grosime de 0,20-0,30 m(in funcţie de
calcul al fundaţiilor) si realizarea atat prin buciardarea betonului existent cat si a unor
ancore de <D12 introduse in găuri forate in grosime de 16 mm, înglobare cu mortar in
exces. Realizarea la cota +/- 0,00 a unor cernuţi din b.a. monolit Ci6/2o;PC 52;OB 37
ancorate din metru in metru una de alta din care se vor laşa mustati CD8/10 in câmp sau
bare de 0 12 in zone de capat sau gol. Aceste mustati se montează pentru a putea fi
jontate barele verticale din consolidarea pereţilor sau de jontare a barelor 012 dîn
zona de gol;
* -realizarea unei decopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si posibilitatea
montării finisajului din gresie propus;
* - camasuirea cu beton armai C ia/?osi plasa din bare independente
PC 52 în grosime de 7 cm a tututor pereţilor structurali din zidărie de cărămidă plina
presata existenţi după ce in prealabil s-a realizat atat decopertarea de tencuiala a
peretilorjfara urma de mortar), repararea zidăriei prin suflarea rosturilor deschise si
injectarea cu mortar prin exces. Inserarea în zone de rezemare a elementelor orizontale
de planseu a unor stâlpi din beton armat;
* - realizarea la partea superioara si intermediara in zona cu etaj a unor
centuri din b.a. monolit C 16/20; PC 52;OB 37;
* - realizarea unui planseu din b.a. monolit de 15 cm grosime peste zona
cu parter si etaj, beton armat C 16/20; PC 52; OB 37;
* - realizarea unei scări din b.a. monolit într-o ram pa cu podest la cota
planseului de peste parter din b .a .(C w 2o; PC 52; OB 37);
 • - realizarea unui planseu din grinzi din metal peste parter in
zona sălii si in zona cu etaj, Grinzile din metal vor avea conectori in care se va monta
tabla cutata si o placa din beton armat C 16/20 in grosime minima de 8 cm.
Grinzile metalice vor rezema pe stâlpii realizaţi prin conectarea celor doua straturi din
beton armat propuse pentru camasuiala pereţilor din zidărie. Structura planseuluî va fi
dimensionata la solicitările la care sunt expuse inclusiv a suporta structura şarpantei cu
tipul de invelitoare propus;
♦ - realizarea unei şarpante pe scaune din lemn ecarîsat, o structura
spaţiala in care cosoroaba, popii, panele, căpriorii, astereala vor realiza structura
indeformabila. Aceasta structura se va ancora de elementele din b.a. a parterului.
Structura din lemn se va dimensiona la tipul de invelitoare propus.

24. D eterm in area gradului d e asigurare la solicitări seism ice in urm a execu tării d e
lucrai d e consolidare in va ria n ta m inim ala propusa.

24.1 G radul d e asigurare structural seism ica, notat cu R3, reprezintă raportul între
capacitatea si cerinţa structural seismica, exprimata in termini de rezistenta in cazul
utilizării metodologiilorde nivel 1 sau 2. Acest indicator se determina pentru starea limita
ultima(ULS).
Valorile celor trei indicatori si clase de risc seismic cu care se asociaza
aceştia, vor determina încadrarea in clasa de risc finala precum si stabilirea deciziei de
intervenţie.
Incarcarea seismica conventionala(forta tăietoare seismica de baza) Fb se
va realiza conform codului PI00-1/2006 unde aceasta are următoarea relaţie de calcul:
Fb = r \x Sd(Ti) x m x A
unde:
Fb = forţa tăietoare de baza corespunzătoare modului fundamental;
Sd(Ti) = ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzător
perioadei fundamentale Ti;
Ti = perioada proprie fundamentala de vibraţie a clădirii in planul ce conţine
direcţia orizontala considerata;
m = masa totala a clădirii calculate ca suma a maselor de nivel;
Y] = factorul de importanta-expunere al construcţiei = 1,00
A - factor de corecţie care tine seama de contribuţia modului fundamenta!
prin masa modala efectiva asociata acestuia, ale cărui valori sunt:
A = 0,85 daca Ti < Tcsi clădirea are mai mult de doua niveluri;
A = 1,0 in celelalte situaţii;
$d(Ti) = ag x p»(T)/q
unde:
ag = acceleraţia terenului pentru proiectare (pentru component orizontala a
mişcării terenului) - 0,32g;
q = 2,50 - factorul de comportare al structurii (Tabel 6.1 - PI 00-3/2008);
G = greutatea totala a structurii;
g = 9,81 m/s2- acceleraţia gravitaţionala.
YlagP 1,0^0,32X2,75X1X0,88
c= = 0 ,3 3 7
q 2,30
Fb = 0 ,5 1 6 x G to ta iS

Fb = 0,337 x 333,80 x 1,30 = 146,24 tone.

 24.2 C alculul rezistentei e le m e n te lo r d e c o n so lid a re (ca m a su ire cu
m ortar M 20 - 2 0 N /m m 2;

Se face conform prevederilor paragrafului F.5,6,1.1.2. din Pi0 0 -3 /2 0 0 B:

w w Rzid^lacat Rplt
V c a p . , p l a c a t = V c a p . e x is t e n t .......... V c a p . e x is te n t [ 1
R-zid, e x is t e n t Rzid e x is t e n t

zid. existent - “ X
1 ^Hid ii , Rp ia c o r e = x A„lacari, unde:

* - G Zjd = este modulul d e elasticitate transversal al zidăriei peretelui existent;

* - Gplacare = Gmortar esîe modulul d e elasticitate transversal al mortarului;
• - Azid este aria secţiunii transversale a peretelui;
• - Aplacare este aria secţiunii transversale a straturilor de placare.

Prin urmare, exprimind ariile in funcţie de grosimea zidului si, respectiv, de

grosimea placării, avem;

^p la ca re _ G placare t p la ca re
X
Rzid.existent Gzid tzid

In cazul clădirii expertiza!© rezistenta caracteristica a zidăriei s-a calculat din

rezistenta medie:
f k ' z id ă r ie M 5 : m o r ta r M 5 = 2 ,2 0 N /liltn ^ = 2 2 0 ,0 to n e /m 2

Modulul de elasticitate transversal s-a calculat cu relaţia:

G z i d = 0 , 4 0 x E z id = 0 , 4 0 x 1 0 0 0 x f k = 0 , 4 0 x 1 0 0 0 x 2 , 2 0 - 8 8 0 N/m m 2;

Modulul de elasticitate transversal al mortarului s-a calculat cu relaţia:

G m o r ta r M100T = 0 , 4 0 X E m o r ta r M = 0 ,4 0 X 1 . 0 0 0 X R m o r ta r = 8 . 0 0 0 N / m m 2

Factorii de amplificare a rezistentei sunt:

A p la c a re cu m o r t a r 8.000 x 2 x 60
2 ,9 1 (4 ,3 6 )
R'zid.existent 880 x 375(250)

38
 24.3 D eterm in area tortei tă ie to a re c a p a b ile si d e b a z a pentru fie c a re
p e re te T , Fbi
DIRECŢIE LONGITUDINALA(DUPA CONSOLIDARE)
Panou Vcap.i Fbi R31
(tone) (tone)
LI 23,28 65,88 0,35
L2 7,94 13,17 0,60
L3 12,31 4,39 2,80
L4 12,77 4,39 2,90
L5 14,08 7,32 1,92
L6 14,02 7,32 1,91
L7 7,60 4,39 1,73
L8 9,28 14,64 0,63
L9.1 4 .8 6 5,86 0,82
L9.2 2,33 2,94 0,79
LI 0,1 6,48 4,39 1,46
L10.2 3,48 1,46 2,38
LI 0,3 2,18 1,46 1,49
L10.4 1,52 1,46 1,04
LII 0,32 1,46 0,21
L12 0,48 1,46 0,33
L13 3,97 1,46 0,68
LI 4 2,44 2,92 0,84
1,22

DIRECŢIE TRANSVERSA IA(DUPA CONSOLIDĂRI

Panou Vcapj Fbi R3i
(tone) (tone)
TI 18,85 34,27 0,55
T2 3,90 2,07 1,88
T7 10,50 6,37 1,64
T8 6,98 6,37 1,09
T9 15,55 46,50 0,33
TIO 20,19 59,08 0,34
T13 13,08 17,22 0,76
TI 4 0,43 0,35 1,23
95

24.4 în c a d ra re a construcţiei intr-o clasa d e risc seismic

C onform analizei prin calcul(R 3) construcţia căm inului cultural din co m u n a

Jitia, judeţul V ra n c e a cu prop un erea d e consolidare varianta m inim ala se
incadreaza in categoria construcţiilor din clasa Rs III - c a re cu prind e construcţiile
c a re sub efectul cutrem urului d e proiectare pot prezenta degradări structurale
c a re nu a fe c te a z ă sem nificativ siguranţa structurală, dar la c a re d e g ra d ă rile
nestructurale pot fi im portante
R 3transv. = 9 5 ; R 3 long. = ] 2 2 .

Tabelul 8.3.(P100-3/2008) - Valorile R3 asociate claselor de risc seismic

Clasa de risc seismic
1 II III IV
Valori R3 (%)
<35 36-65 66-95 95 - 100

39
 25. CONCLUZII

Se propune alegerea variantei de consolidare minimala îar lucrările care

se propun sunt următoarele:

25.1. Propuneri d e m odernizări

• - realizarea unui gol de 0,90 x 1,90 m în pretele transversal opus scenei

in scopul compartimentării cu pereţi uşori sî realizării la parter a unui grup sanitar
cu hol de acces;
• - rezidirea cu cărămidă plina presata a golului dc usa existent în
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartimenîarea spaţiului cu
pereţi nestructurali in scopul realizării grupului sanitar sî a unui spaţiu cu funcţiunea
de oficiu;
• -transformarea camerei cu funcţiunea de spaţiu de depozitare in
spaţiu cu funcţiunea de centrala termica cu acces din exterior;
• - închiderea prin inzidîre cu cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru
birou in zona faţadei principale;
• - inzîdirea parţiala a golului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca sî obţinerea unui gol mai mic de aerisire
naturala a grupului sanitar propus;
• - dezafectarea scarîî de acces la etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
• - realizarea la etajul existent a unui spaţiu cu funcţiunea de depozit
carte in locul unui spaţiu de depozitare, zona faţada posterioara;
• - realizarea pe toata suprafaţa etajului parţial realizat a unui spaţiu cu
funcţiunea de depozit carte in locul spaţiului de depozitare existent,
faţada principala;
• - transformarea spaţiului de depozitare existent pe fronton dreapta prin
compartimentare cu pereţi uşori in spaţiu pentru biblioteca si grup sanitar;
• -realizarea unei decopertarî a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si
posibilitatea montării finisajului din gresie propus;
• - reabilitarea termica conform prevederilor din auditul energetic.

25.2 Propuneri d e rem edieri si consolidări

• - dezafectarea integrala a şarpantei pe scaune executata din lemn

neecarisat si subdimensionata;
• - desfacerea integrala a planseului din lemn de peste parter în zona
sălii si de peste etaj in zona cu etaj(grînzîle din lemn bune se vor păstră,
dimensiunea necesara a grinzilor din lemn, calitatea lemnului, distanta intre grinzi
se va determina prin calcul cu respectarea cerinţelor dîn NE005-2003;
• - desfacerea planseului dîn lemn de peste parter in zona cu etaj;
• - rezidirea cu cărămidă plina presata a golului de usa existent in
prezent in zona cu funcţiunea de biblioteca, recompartimentarea spaţiului cu
pereţi nestructurali în scopul realizării grupului sanitar sî a unui spaţiu cu funcţiunea
de oficiu;
40
 • - închiderea prin inzidire cu cărămidă plina presata a golului existent la
parter intre cele doua spatii de depozitare actuale si realizarea unui spaţiu pentru
birou in zona tatadei principale;
• - inzidirea parţiala a golului existent pe faţada secundara in zona
iniţiala cu funcţiunea de biblioteca si obţinerea unui gol mai mic de aerisire
naturala a grupului sanitar propus;
• - dezafectarea scării de acces la etaj pe faţada laterala dreapta
degradata;
• - camasuirea tuturor fundaţiilor pe ambele parti pana la cota de
fundare existenta cu beton C 16/20; PC 52; OB 37 in grosime de minim 0,20 m si
realizarea atat prin buciardarea betonului existent cat si a unor ancore de 012
introduse in găuri forate in grosime de 16 mm, înglobare cu mortar in exces.
Realizarea la cota +/- 0,00 a unor centuri din b.a. monolit C i 6/2o;PC 52;OB 37
ancorate din metru in metru una de alta din care se vor laşa mustatî 08/10 in
câmp sau bare de 012 in zone de capat sau gol. Aceste mustati se montează
pentru a putea fi jontate barele verticale din consolidarea pereţilor sau de jontare
a barelor 012 din zona de gol. Grosimea camasuirii fundaţiilor se vor determina
prin verificarea fundaţiilor pereţilor camasuiti si cu noua incarcare in zona
introducerii planseului din b.a. in zona cu etaj parţial.
• -realizarea unei decopertari a pardoselii din beton degradate si
realizarea unui ansamblu de straturi care sa asigure o izolare termica si
posibilitatea montării finisajului din gresie propus;
• - camasuirea cu mortar M200 si plasa SPPB 08/100 in grosime de 6 cm
a tututor pereţilor structurali din zidărie de cărămidă plina presata existenţi pe
ambele parti după ce in prealabil s-a realizat atat decopertarea de tencuiala a
peretilor(fara urma de mortar), repararea zidăriei prin suflarea rosturilor deschise si
injectarea cu mortar prin exces;
• - realizarea la partea superioara si intermediara in zona cu etaj a unor
centuri din b.a. monolit C 16/20; PC 52;OB 37;
• - realizarea unui planseu din b.a. monolit de 15 cm grosime peste zona
cu parter si etaj, beton armat C 16/20; PC 52; OB 37;
• - realizarea unei scări din b.a. monolit intr-o rampa cu podest la cota
planseului de peste parter din b.a.(Oi6/2?: PC 52; OB 37);
• - realizarea unui planseu din grinzi din lemn ecarisat peste parter in
zona sălii si in zona cu etaj, Grinzile din lemn vor fi dimensionate la solicitările la
care sunt expuse inclusiv a suporta structura şarpantei cu tipul de invelitoare
propus. Grinzile din lemn vor fi ancorate in piesele metalice înglobate in centura
noua din b.a. Pentru asigurarea unei spatîalîtatî necesare se impune blatuirea cu
scândura la 45° pe doua direcţii, scândurile fiind prinse cu cuie de grinzile din
lemn(verificarea grinzilor din lemn de peste etaj din punct de vedere fizic iar in
cazul observării unor degradări se va impune consolidarea lor, suplimentarea
acestora, sau înlocuirea lor. Planseul din lemn se va dimensiona la incarcarea si
din şarpanta propusa respectiv invelitoarea aleasa.
# - in scopul sporirii rigidităţii şi a rezistenţei la forţă tăietoare în planul
planseului de peste etaj se propune realizarea acestui deziderat prin adăugarea
de scânduri/dulapi din lemn la una sau la ambele feţe ale grinzilor planseului.
Experienţele au arătat că efectul cel mai important se obţine prin fixarea
scândurilor/dulapilor înclinat faţă de direcţia grinzilor (de regulă la 45°) deoarece
în acest fel se creează un sistem de zăbrelire cu deformabilîtate redusă. Aplicarea
a două straturi de scânduri/dulapi măreşte rigiditatea planseului şi valoarea forţei
tăietoare capabile astfel incat se poate conta pe conlucrarea spaţiala completa

41
a pereţilor pe cele doua direcţii precum si secţiunea compusa are si rigiditate mai
mare in plan vertical. Scândurile/dulapîi se prind de grinzi cu un număr suficient de
cuie pentru preluarea lunecărilor.
în comparaţie cu soluţia de înlocuire cu planşeu de beton armat
monolit, placarea cu lemn a grinzilor are două avantaje majore:
# - sporul de greutate este nesemnificativ, raportat la greutatea proprie
a pereţilor;
# - intervenţia este mai simplă şî durata de execuţie este maî scurtă (în
cazul fixării scăndurilor/panourilor numai pe o faţă a grinzilor activitatea poate
continua în încăperile celelalte).(Detaliul 2);
# - protejarea întregii structuri din lemn contra focului conform P 118 si
împotriva dăunătorilor conform ST 049-2014.

= \ \ y y v y > ,

! V \ \ \ V /

«Jtl'iiri'ItVilir.ml \ \ \ \ jC« 1
m w m

J l l l ki-te.v - H L \ \ v ..şr,;

Detaliul 1

1 - Grinzile existente(sau înlocuite); 2 - Primul strat de scânduri/dulapi aşezat la 45°

faţă de direcţia grinzilor; 3 - Al doilea strat de scânduri/dulapi (dacă este cazul)
aşezai perpendicular pe primul strat; 4 - Pardoseala.
* - realizarea unei şarpante pe scaune din lemn ecarisat, o structura
spaţiala in care cosoroaba, popii, panele, căpriorii, astereala vor realiza structura
indeformabila. Aceasta structura se va ancora de elementele din b.a. a
parterului.Structura din lemn se va dimensiona la tipul de invelitoare propus.
Structura şarpantei va asigura realizarea unei structuri spaţiale practice
indeformabila. Se va da o atentie deosebita descărcării apelor din precipitaţii prin
jgeaburi si burlane cu respectarea normativului P66-2015
* - reabilitarea termica conform prevederilor din auditul energetic.

20. CONCLUZII

Se vor respecta propunerile din cap. 19 a acestui raport.

Construcţia scolii se incadreaza in clasa Rslll care cuprinde construcţiile

care sub efectul cutrem urului de proiectare pot prezenta degradări structurale care
nu afectează sem nificativ siguranţa structurală, dar la care degradările nestructurale
pot fi importante.

42
 M en ţio nam faptul c a nu s-au e fe c tu a t inspecţii extinse p e teren d e o a re c e
astfel d e investigaţii, c a re im p lic a desfaceri d e e le m e n te nestructurale, finisaje,
folosinţa g e n e ra la pentru e x a m in a re a e le m e n te lo r structurale se pot fa c e si pe
parcursul ex e c u ţie i lucrărilor d e consolidare(repqratii), in condiţii proprii (schele,
u n elte).a ces t m od d e a b o rd a re este a c c e p ta t si m enţion at in co du l PI 0 0 -3 /2 0 0 8 ,
54,3.1. alineatul 4 in c a re se p re c ize a ză ca expertul sa completeze cercetarea
iniţiala a construcţiei dup a decoperfarea structurii, o data cu începerea lucrărilor.
Pe baza noilor informaţii obţinute se poate imbunatati valoarea CP stabilita iniţial si
eventual, daca este căzui soluţia de intervenţie.

Conform codului P 100 - 3 /2 0 0 8 capitolul 8 „Evaluarea finală şi formularea

concluziilor". paragrafu l 8,4, aliniatul ( ă ): „expertiza tehnica se completează/
detaliază si definitivează la încheierea lucrărilor de decopertare a elementelor
structurale care se efectuează în vederea realizării proiectului de consolidare,
situape care poate influenţa volumul, costurile şi durata lucrărilor de reabilitare
seismică a clădirii”.

Lucrările d e construcţie vor în c e p e conform Legii 50/1991 a c tu a liza ta , a

Ordinului 83 9/2 0 0 9 privind m eto d o lo g ia d e a p lic a re a Legii 50 /19 91, a Legii
10/1995 a c tu a liza ta p e b a z a unui proiect tehnic, detalii d e e x e c u ţie si c a ie te d e
sarcini întocm ite d e c ă tre un proiectant autorizat, proiect verificat la cerinţa A l
d u p ă c e in p realab il conform HG 7 4 8/2 018 proiectul d e consolidare a fost avizat
d e c ă tre expertul tehnic.

43
 "■,A‘>
î

CUPRINS

1. Memoriu tehnic
LI. Obiectul lucrării
1,2. Prezentarea generală a clădirii
1.2.1. Descrierea arhitecturii clădirii
1.2.2. Descrierea anvelopei clădirii
1.2.3. Descrierea structurii de rezistenţă
1.2.4. Descrierea instalaţiilor dc încălzire, apă caldă menajeră si iluminat
1,3. Determinarea performanţelor energetice ale clădirii
1.3.1. Caracteristici geometrice
. .3.2. Rezistenţe termice ale elementelor dc construcţie ale anvelopei clădirii
.3.3. Consumul anual de energic pentru încălzire
1.3.4. Consumul anual dc energie pentru preparare apa calda de consum
1.3.5. Consumul anual de energie pentru iluminat
1.3.6. Consumul anual de energie pentru climatizare
1.3.7. Consumul anual dc energie pentru ventilare
1.3.8. Calculul emisiilor de C02
2. Elaborarea certificatului dc performanta energetica a clădirii
2.1. Certificatul energetic
2.2. Anexa la certificatul energetic
3. Raportul de audit energetic
3.1. Informaţii generale
3.2. Soluţii pentru partea dc construcţii
3.3. Măsuri pentru instalaţii
3.4. Efectul soluţiilor de construcţii asupra performantei de izolare termica a clădirii,
3.5. Determinarea performantelor economice ca urmare a aplicării masurilor de modernizare energetica si
analiza economica a acestora.
,. Bibliografic
Beneficiar (investitor): U.A.T. JITIA

Obiectiv : Modernizare, renovare si dotare Cămin Cultural, corn. Jitia, jud. Vrancea.

Proiectant general : SC EDIFICIA PROCONS SRL FOCŞANI

Număr proiect (contract): 128/2016

Faza de proiectare : D.A.L.I.

Date de identificare a clădirii supuse auditului energetic si a proprietarului acesteia:

• Proprietar: UAT COMUNA JITIA

• Adresa clădirii: sat Jitia, com. Jitia, jud. Vrancea.

Elaboratorul auditului energetic: PFANENU DAN AUDITOR ENERGETIC CLĂDIRI

Date de identificare a auditorului energetic care a efectuat auditul energetic :

• Numele auditorului energetic : NENU DAN

• Nr. telefon: 0723 191 361
• Nr. certificat atestare: VBa 01030/2019
• Data efectuării auditului energetic: septembrie 2016
• Nr. dosarului de certificare energetica: 303/ 08.10.2016

Lucrarea a fost întocmită in conformitate cu “Metodologia de calcul a performantei energetice a clădirilor” -

Mc001/2006, elaborata in baza Legii nr. 372/2005 si cu Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009.

1. MEMORIU TEHNIC

1.1. OBIECTUL LUCRĂRII

Obiectul lucrării este reabilitarea si modernizarea a imobilului Cămin Cultural Jitia, cu respectarea Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii si a regulamentelor emise în aplicarea acesteia, Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, O.U.G.
nr. 69/2010 si a Normelor de aplicare a O.U.G. 69/2010 si a celorlalte acte normative si reglementări tehnice în
vigoare (CI07-2005, McOO1/2006, L 372/2005).

Măsurile de intervenţie asupra clădirii trebuie să asigure un echilibru al performanţelor si costurilor, avându-se
în vedere realizarea unei calităţi care să satisfacă cerinţele utilizatorilor în condiţii de calitate, îmbunătăţirea
performanţelor de izolare termică a elementelor de construcţie ce delimitează spaţiile încălzite de exterior
precum si creşterea eficienţei energetice a instalaţiilor de încălzire si apă caldă de consum.
1.2, PREZENTAREA GENERALA A CLĂDIRII

1.2*1. Descrierea arhitecturii clădirii

Clădirea este situată in comuna JitiaJud. Vrancea si a fost realizata in anul 1972.
Elementele caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit sunt următoarele;

• zona climatică: II conform SR 1907-1, harta de zonare climatică a României, Te = - 15 °C;

• zona eoliana: III conform SR 1907-1, harta de încadrare a localităţii in zone eoliene, v = 4,5
m/s;
• poziţia fata de vânturile dominante: moderat adăpostit, dubla expunere
• amplasare faţă de clădirile învecinate: vezi planul de situaţie
• adâncimea maxima de îngheţ; 0,90 m, conform STAS 6054-89,

Clădirea are in plan o forma dreptunghiulara cu dimensiunile 11,65 x 28,35m. Clădirea eu regim de inaltime
parter si etaj parţial este compartimentata astfel : din sala spectacole, biblioteca si spatii de depozitare la parter
si spatii de depozitare la etaj.
Clădirea nu este prevăzută cu grup sanitar,
ixista doua posibilităţi de acces in clădire : acces principal, amplasat pe faţada principala nord si un acces
^ecundar amplasat pc faţada vest. Accesul la etaj se face pe o scara exterioara amplasata pe faţada est a clădirii.
Uşile exterioare precum si tamplaria exterioara sunt din lemn de rasinoase.

T.2.2. Descrierea anvelopei clădirii

• Aria utila încălzită: Ainc = 270,62 m2
• Volumul încălzit al clădirii; V =894,30 m3
• Aria anvelopei clădirii; AE = 693,9 m2
• Indicele de formă a clădirii: AE/V = 0,77

Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din cărămidă plina si au grosimea finita de 45 cm si parţial de 30 cm grosime .
Pereţii interiori de compartimentare au grosimea de 45 si 25 cm Faţadele sunt finisate cu var de culoare alba.
Conform notelor de calcul din expertiza energetica, rezistenţa termică corectata medie a pereţilor exteriori este
R = 0,459 respectiv 0,369 m2K/W,
Placa pc sol este din beton armat fara termoizolatic, conform notelor de calcul din expertiza energetica,
ezistenţa termică corectata medie a acesteia este R* - 1,35 m2K7W.
coperişul este de tip şarpanta din lemn cu invelitoare din tabla plana.
Conform notelor de calcul din expertiza energetica, rezistenţa termică corectata medie a invelitorii este R* -
0,25 m2K/W, iar cea a planscului sub podul neincalzit al clădirii este R’ = 0,45 m2K/W.
Uşile exterioare dc acces în clădire sunt din lemn. Rezistenţa termică corectata medie a acestora este R’ = 0,35
m2K/W.

L2.3. Descrierea structurii de rezistenţa

Structura de rezistenţă este formata din fundaţii din beton armat, zidărie portanta din cărămidă plina si centuri
din beton armat.

1.2.4, Descrierea instalaţiilor de încălzire, apă caldă menajeră si iluminat

Clădirea are asigurate utilităţile: energie electrica.
Clădirea este prevăzută cu incalzire locala cu sobe .
Clădirea nu este prevăzută cu grup sanitar .
Iluminatul artificial este realizat cu corpuri de iluminat cu lămpi fluorescente.
Circuitele de iluminat sunt pozate ingropat in tencuiala pereţilor. Aprinderea si stingerea iluminatului se
realizează local, pentru fiecare incapere in parte, cu întrerupătoare si comutatoare, amplasate langa uşile de
acces sau in zonele de iluminare.
Puterea electrica de calcul pentru iluminat este de 3195 W.

1.3. DETERMINAREA PERFORMANŢELOR ENERGETICE ALE CLĂDIRII

1.3.1. Caracteristicile geometrice ale construcţiei

Detalii privind dimensiunile si caracteristicile elementelor care alcătuiesc anvelopa clădirii
sunt prezentate in fisa tehnica din anexa la certificatul de performanta energetica a clădirii expertizate.
Aria utila încălzită: Ainc = 270,62 m2
Volumul încălzit al clădirii: V = 894,30 m3
Aria interioara a pereţilor exteriori A pe = 246,30 mp
Aria plăcii pe sol A ps - 223,8 m2
Aria planseului sub pod App= 223,8 m2

1.3.2. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii

Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei clădirii s-au determinat prin calcul termotehnic
întocmit în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare
Rezistenţa termică corectată R’ ţine seama de influenţa punţilor termice ale elementelor de construcţie ce intra
in alcătuirea anvelopei termice a clădirii.

In tabelul 1 sunt date rezistenţele termice unidirecţionale si rezistenţele termice corectate pentru elementele de
construcţie ale anvelopei.
Rezistenţele termice corectate constituie date de bază pentru determinarea consumului de energie termică pentru
încălzirea clădirii.
Rezistenţa termică corectată medie pe toată anvelopa clădirii R determinată pe baza valorilor ariilor elementelor
de construcţie si a rezistenţelor termice corectate
Rezistenţele termice corectate ale elementelor de construcţie, R \ se compară cu rezistenţele
termice normate, R’min, precizate in Anexa 4, tab.2 pentru clădiri din categoria a 1, cu ocupare discontinua,
clasa de inerţie mare si zona climatica III, precizate in Ordinului MDTR nr. 2513/2010 privind
modificare a Normativului C 107/2- 2005.

Jriteriul de satisfacere a exigenţei de izolare termică a clădirii este: R’ > RTnin

tabelul 1 sunt date, comparativ, aceste valori pentru elementele de construcţie din alcătuirea anvelopei
clădirii.
Se constată că elementele de construcţie ale anvelopei clădirii nu îndeplinesc exigenţa de izolare termică.

Tabel nr. 1

de
E lem en tu l R' R’min Satisfacerea
construcţie [m2K/W] [m2K/W exigenţei de izolare
termică
Perete exterior 0,46 / 0,37 1,80 Nu
Tamplarie exterioara 0,35 0,50 Nu
Planseu sub podul neincalzit 0,45 5,00 Nu
Placa pe sol 1,35 2,90 Nu

Nota : Trebuie menţionat ca valorile pentru R‘min prevăzute in Ordin au caracter de recomandare pentru
clădirile ce se reabilitează.
Pentru clădirea dc referinţă sc consideră următoarele valori ale rezistenţelor termice
corectate:
- pereţi exteriori: R’ = 1,8 m2K/W
- planscu sub pod: R’ - 5,0 m2K/W
- placa pe sol: R’ = 2,90 m2K/W
- tâmplăric exterioară: R’ - 0,50 m2K/W

13 3 . Consumul anual dc energie pentru încălzire

Consumul anual normal dc căldură se stabileşte conform Mc 001/1-2006.

• Sursa de energic pentru încălzirea spaţiilor: energie regenerabila, combustibil solid - lemn
• Tipul sistemului de încălzire; încălzire cu sobe
• Programul de furnizare încălzire: încălzire 5 zile pe saptamana, luni - vineri 5 ore pe zi la temperatura de
19°C in orele de funcţionare, 5 zile pe saptamana, luni - vineri pe timpul nopţii 19 ore pe zi la temperatura de
12°C, 2 zile pe saptamana sambata- duminica, 24 ore pe zi, 12°C.
• Necesarul dc căldură de calcul: 61600 W
• Racord la sursa centralizată cu căldură: - nu este cazul
• Elemente de reglaj termic si hidraulic: - nu este cazul

Rezultate obţinute:

• Durata sezonului de încălzire: Dz = 242 zile

• Consum anual de căldură pentru încălzire la nivelul sursei: Qinc = 145895 kWh/an
• Consum anual specific de căldură pentru încălzire : qinc = 539,11 kWh/m2’an

13.4. Consumul anual de energic pentru prepararea apei calde dc consum

Consumul anual normal de căldură se stabileşte conform Mc 001/1-2006

Date necesare pentru calcul:

• Puncte de consum a.c.m./a.r.: -
• Numărul dc obiecte sanitare -
j Preparare apa calda de consum: - ipoteza cu boilere electric 10 litri
• Contor de căldură: nu este cazul
• Număr de persoane: 3, consum normat : 5 litri / om si zi
• Temperatura apei calde de consum : 45°C - ipoteza : preparare cu boiler electric
• Temperatura anuala a apei reci: 10°C, program de furnizare : 220 zile pe an.

Rezultate obţinute:
• Consumul anual de apa calda de consum: V = 3,3 m3/an
• Consum anual de căldură pentru apa calda de consum: Qacm - 409,4 kWh/an
• Consum anual specific de căldură pentru prepararea apei calde ;qacc ^ 1,51 kWh/an*m2

13.5. Consumul anual dc energie pentru iluminat

• Consumul anual normal de căldură se stabileşte conform Mc 001/1-2006
Rezultate obţinute:
• Consum anual de energie pentru iluminat; Qilum - 3195 kWh/an, la o putere electrica instalata pentru
iluminat de 3195 W si un timp normat de utilizare de 1000 ore pe an.

• Consum anual specific de căldură pentru iluminat: qilum = 11,80 kWh/an*m2

1.3.6. Consumul anual de energie pentru climatizare
Nu este cazul

1.3.7. Consumul anual de energic pentru ventilare

Nu este cazul

1.3,8. Calculul emisiilor echivalente de CO2

Indicele de emisii echivalent CO2 se calculează.

Rezultate obţinute:
• Cantitatea anuala de emisii echivalent CO2 este: E - 6858 Kgcoz/an
i Cantitatea anuala specifica de emisii echivalent C02 este: qCmisii<r:0 2 = 25,34 Kg coz/an-m2

2. ELABORAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANTA ENERGETICA A CLĂDIRII

2.1. CERTIFICATUL ENERGETIC

Certificatul energetic este pentru : Cămin Cultural Jitia, atribuie clasa energetică ”EMsi o valoare de 552,42
kWh/m2an pentru consumul anual de căldură pentru încălzire apă caldă menajeră si iluminat.

Notarea energetica a clădirii se realizează in funcţie de consumurile specifice aferente utilităţilor din clădire,
utilizând scalele energetice corespunzătoare fiecărui consum, si coeficienţii de penalizare.
Clasificarea energetică a clădirii este:
- pentru încălzire: consumul specific 539,11 kWh/m2an - clasa G
* pentru apa caldă menajeră: consumul specific 1,51 kWh/ m2an - clasa A
- pentru iluminat: consumul specific 11,80 kWh/ m2an- clasa A
pentru toata clădirea: consumul specific 552,42 kWh/m2*an - clasa E

- indice dc emisii echivalent CO2: 25,34 kg CO2 / m2an

- nota energetica: 51,71

Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

* Clădiri individuale:
p 1 = 1,00 —clăd ire fara subsol
* Usa nu este prevăzută cu sistem automat dc închidere si sistem de siguranţa (interfon, cheie):
p2 = 1,01 - clădire individuala
* Ferestre / usi nu sunt în stare buna si prevăzute cu garnituri de etansare:
p3 = 1,00 - clădire individuala
* Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj st acestea sunt funcţionale:
p4 ^ 1,00 - încălzire locala cu sobe
* Clădirea nu este racordata la un punct termic centralizat sau centrala termica dc cartier:
p5 =1,00 - incalzire locala cu sobe
* Coloanele dc încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora,
p6 ^ 1 ,00 - incalzire locala cu sobe
 Clădiri cu sistem propriu/local de furnizare a utilităţilor termice:
p7 = 1,00 - incalzire locala cu sobe
• Starea tencuielii exterioare:
P8 = 1,05 - tencuiala exterioara căzută partial
• Pereţi exteriori:
P9 = 1,02 - pereţii exteriori cu pete de condens
• Acoperiş neetans:
pl 0 = 1,10
• Coşurile nu au fost curatate de cel puţin doi ani:
p il - 1,05
• Clădire fara sistem de ventilare organizata
p l 2 = 1,10

pO = pl'p2-p3-p4’p5-p6-p7-p8*p9-pl0-pl 1-p 12 = 1,36

NOTA : Analizând consumurile calculate pentru preparare apa calda de consum si pentru iluminat la clădirea
certificata se constata incadrarea acesteia in clasa de performanta energetica A , fapt ce nu corespunde realitatii.
Jladirea analizata nu are instalaţii de preparare apa calda de consum corespunzătoare iar instalaţia electrica de
luminat are un grad de uzura important.
Situaţia prezentata mai sus, in care din calcule rezulta îndeplinirea performantei energetice pentru
clădire la capitolele prepararea apa cada si iluminat, reprezintă o slăbiciune a metodologiei de calcul care nu
penalizează corespunzător situaţiile întâlnite in practica.

CLĂDIREA DE REFERINŢA

Certificatul energetic este pentru Cămin Cultural Jitia atribuie clădirii de referinţa clasificarea energetică
”B” si o valoare de 137,99 kWh/m2an pentru consumul anual de căldură pentru încălzire apă caldă menajeră si
iluminat.

Separat pe utilităţi clasificarea energetică a clădirii de referinţă este:

- pentru încălzire: consumul specific 124,68 kWh/ m2an
clasa C
- pentru apa caldă menajeră: consumul specific 1,51 kWh/ m2an
clasa A
pentru iluminat: consumul specific 11,8 kWh/ m2an
laşa A
- pentru toata clădirea: consumul specific 137,99 kWh/m2-an
clasa B
- indice de emisii echivalent CO2 : 8,47 kgCCh/ m2an

Nu se acorda penalizări clădirii de referinţa: po = 1,00

N o ta e n e rg e tic a a c lă d ir ii d c referinţa ; 98,63

Se anexează formularul de Certificat energetic si Anexa la certificat.

3. RAPORTUL DE AUDIT ENERGETIC

în cadrul etapei de audit energetic propriu-zis se urmăreşte identificarea soluţiilor si pachetelor de soluţii cele
mai potrivite din punct de vedere tehnic si economic pentru reabilitarea si modernizarea energetică a clădirii si
instalaţiilor aferente acesteia. Soluţiile de reabilitare care vor fi propuse de către auditorii energetici au la bază
caracteristicile termotehnice si energetice ale construcţiei si instalaţiilor aferente, obţinute prin analiza
energetică realizată în conformitate cu părţile I si II ale Metodologiei McOOl.
Audit energetic pentru stabilirea soluţiilor de reabilitare ale unui obiectiv se face prin parcurgerea următoarelor
etape, descrise în detaliu în partea a IlI-a (capitolul III.2) a Metodologiei McOOl:

1. analiza energetică pentru determinarea nivelului de protecţie termică a clădirii si a eficientei energetice a
instalaţiilor si pentru depistarea stării actuale a acestora, comparativ cu soluţia de proiect;
2. enunţarea concluziilor asupra evaluării energetice prin sintetizarea informaţiilor obţinute, interpretarea
acestora si indicarea deficientelor privind pe de o parte protecţia termică a construcţiei iar pe de altă parte gradul
de utilizare a energiei la nivelul instalaţiilor analizate;

3. enunţarea soluţiilor si pachetelor de soluţii tehnice pentru creşterea performantei energetice a construcţiei
î instalaţiilor aferente, inclusiv analiza tehnică prin determinarea influentelor intervenţiilor asupra
"lerformantei energetice a clădirii prin recalcularea (conform părţilor I si a Il-a ale Metodologiei McOOl) noilor
consumuri energetice anuale specifice si globale pentru fiecare tip de instalaţie în parte;

4. analiza economică a soluţiilor si pachetelor tehnice de reabilitare energetică prin calcularea

indicatorilor de eficientă economică;

5. elaborarea raportului de audit energetic, inclusiv ierarhizarea solutiilor/pachetelor de soluţii de reabilitare

din punct de vedere tehnic si economic precum si recomandările expertului auditor.
Analiza economică a măsurilor de reabilitare/modemizare energetică a unei clădiri existente se realizează prin
evaluarea următorilor indicatorilor economici ai investiţiei:

valoarea netă actualizată aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de
reabilitare/modernizare energetică si economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectului menţionat,
DVNAm [Euro];
- durata de recuperare a investiţiei suplimentare pentru aplicarea unui proiect de
reabilitare/modernizare energetică, NR [ani], reprezentând timpul scurs din momentul realizării investiţiei în
modernizarea energetică a unei clădiri si momentul în care valoarea acesteia este egalată de valoarea
bonomiilor realizate prin implementarea măsurilor de modernizare energetică, adusă la momentul iniţial al
investiţiei;

costul unităţii de energie economisită, e [lei/kWh], reprezentând raportul dintre valoarea investiţiei
suplimentare pentru aplicărea măsurii/pachetului de măsuri de reabilitare energetică si economiile de energie
realizate prin implementarea acestuia pe durata de recuperare a investiţiei;
rata lunară de ra m b u rsare a cred itu lu i, rc [lei/lună], indicator Utilizat în Situaţia Creditării într-o proporţie l-ac a
investiţiei în reabilitarea energetică (ac fiind avansul procentual din suma totală C(m) necesară pentru realizarea
reabilitării energetice).
In funcţie de valorile indicatorilor economici menţionaţi mai sus, auditorul energetic va selecta
acele măsuri de reabilitare caracterizate prin:

valoare netă actualizată, AVNA(m), cu valori negative pentru durata de viată estimată pentru
măsura/pachetul de măsuri de modernizare energetică analizate;
durată de recuperare a investiţiei, NR, cât mai mică si nu mai mare decât o perioadă de referinţă, impusă
din considerente economico-flnanciare de către creditor/investitor sau tehnice (durată de viată estimată NS
a soluţiei de modernizare energetică);
 costul unităţii de energie economisită, e, cât mai mic si nu mai mare decât proiecţia la momentul
investiţiei a costului actualizat al unităţii de energie ck [leî/kWh];

rată lunară rc de rambursare a creditului necesar pentru punerea în operă a măsurii/pachetului de măsuri
de reabilitare analizate, mai mică decât cca. 33% din veniturile medii lunare (VML) ale beneficiarului
creditat.

Notă: Coeficientul m subunitar reprezintă gradul admisibil de îndatorare a beneficiarului sau frontiera de
admisibilitate a pachetului de măsuri de modernizare energetică; depinde de capacitatea de rambursare în
termenul stabilit a creditului bancar angajat de beneficiarul lucrărilor de reabilitare.
Ierarhizarea din punct de vedere tehnic a măsurilor/pachetelor de măsuri de reabilitare energetică se va
face în ordinea crescătoare a consumurilor anuale globale de energie, respectiv în ordine descrescătoare a
duratei de viată estimată NS). Cele mai bune solutii/pachete vor fi cele caracterizate de valori minime ale
consumurilor, respectiv valori maxime ale duratei estimate de viată.
Din punct de vedere economic, cele mai bune soluţii sau pachete de soluţii analizate vor fi acelea pentru care
AVNA(m), NR, e si eventual rc prezintă valorile cele mai mici.

3.1. INFORMAŢII GENERALE

Clădirea: Cămin Cultural Jitia

Administrator: UAT JITIA
Destinaţia principală a clădirii: clădire activitati culturale
Tipul clădirii: Parter + etaj parţial
Auditor energetic pentru clădiri: ing. Nenu Dan
Data efectuării expertizei energetice: octombrie 2016
Nr. dosar expertiza energetica: 303/ 2016

3.2. SOLUŢII PENTRU PARTEA DE CONSTRUCŢII

Auditul energetic s-a efectuat conform noii metodologii de auditare aprobate prin Ordinul nr. 157/2007 al
Ministerului Construcţiilor, Transporturilor si Turismului.

In cazul clădirii auditate s-au identificat minatoarele soluţii posibile de reabilitare:

Soluţia 1 (SI) - Sporirea rezistentei tennice a pereţilor exteriori peste valoarea de 1,80 m2k/W prevăzută de
norme, prin izolarea termica a acestora cu un strat de polistiren expandat ignifugat de minim 10 cm grosime.
La aplicarea termosistemului se va acorda o atentie deosebita acoperirii punţilor termice existente. Pe conturul
tâmplăriei se va realizea racordarea izolaţiei termice p e o grosime de 5cm, în zo n a glafurîlor ex terio are şi a
solbancurilor, prevăzându-se profile de întărire şi protecţie adecvate(din aluminiu) precum şi benzi
suplimentare din ţesătură de fibră de sticlă sau fibre organice. Se vor prevedea glafuri exterioare noi din tablă
vopsită în câmp electrostatic de 0.5 mm grosime. Pe faţa exterioară a soclului se va monta un strat termoizolant
din plăci p o listire n e xtru d a t cu g rosim ea de 5 c m . caracterizat printr-o bună comportare la acţiunea umidităţii;
stratul termoizolant va fi fixat atât mecanic, cât şi prin lipire şi va fi protejat la exterior cu un strat de tencuială
armată; pe înălţime, stratul termoizolant va fi aplicat astfel încât la partea superioară să depăşească cu
minimum30 cm faţa superioară a plăcii din beton armat.
Materialul ce urmeaza af i utilizat: polistiren expandat ignifugat, efort de compresiune minim SOkPa, clasa
de reacţie la foc B-s2,d0 si grosimea minima de 10 cm.
polistiren extrădat ignifugat, efort de compresiune minim 250kPa, clasa de reacţie la foc B-s2,d0 si grosimea
minima de 5 cm.

Soluţia 2 (S2) - înlocuirea tamplariei existente de pe faţade cu tamplarie termoizolanta pentacamerala din
PVC. înlocuirea uşilor de acces din metal de la intrarea principala cu usi din tamplarie PVC. Pentru asigurarea
calitatii aerului interior si evitarea creşterii umidităţii interioare tamplaria va fi prevăzută elemente mobile (
batante sau oscilobatante ), asigurandu-se astfel ventilarea naturala organizata a incaperilor.Rezistenta termica
minima ce trebuie asigurata de tamplarie este de 0,50 m2K/W.

Soluţia 3 (S3) - Sporirea rezistentei termice a plăcii pe sol peste valoarea de 2,90 m2kAV prevăzută de norme,
cu un strat din polistiren extrudat de 5 cm grosime.
Materialul ce urmează afi utilizat : polistiren extrudat ignifugat, efort de compresiune minim 250kPa, clasa
de reacţie la foc B-s2,d0 si grosimea minima de 5 cm.

Soluţia 4 (S4) - Sporirea rezistentei termice a planseului spre podul neincalzit peste valoarea de 5,0 m2k/W
nrevazute de norme, cu un strat din vata minerala de 20 cm grosime. Vata minerala bazaltica montata corect are
j durata de viata mare si face parte din clasa de reacţie la foc A2. Totodată, un montaj corect al
ermoizolaţiei presupune utilizarea şi montarea corespunzătoare a foliilor anticondens şi barieră de vapori.
La interior (în secţiunea "caldă") se montează folia barieră de vapori.
Aceasta limitează migraţia vaporilor dinspre încăperile de dedesubt spre podul rece, neîncălzit, sau constituc o
barieră totală împotriva vaporilor. La exterior (în secţiunea "rece") se montează folia anticondens. Acest tip de
folie permite trecerea vaporilor dar împiedică pătrunderea apei.
Materialul ce urmeaza a fi utilizat : vata minerala bazaltica semirigida caserata, efort de compresiune
minim 30kPa, clasa de reacţie la foc A2-slfd0, grosime minim 20cm.

Soluţia 5 (S5) - Schimbarea soluţiei actuale de încălzire a imobilului din încălzire locala cu sobe in încălzire
centrala cu corpuri statice utilizând un cazan performant cu combustibil solid montat intr-un spaţiu special
amenajat.

Nota : Caracteristicile de stabilitate mecanica, rezistenta la foc precum si caracteristicile termotehnice ale
materialelor utilizate la punerea in opera sunt:

vata minerala bazaltica semirigida caserata, efort de compresiune minim 30kPa, clasa de reacţie la foc
A2-sl,d0, grosime minim 20cm, conductivitate termica maxim 0,042 mpKAV
polistiren expandat ignifugat, efort de compresiune minim 80kPa, clasa de reacţie la foc B-s2,d() si
grosimea minima de 10 cm, conductivitate termica maxim 0,044 rnpK/W.
- polistiren extrudat ignifugat, efort de compresiune minim 250kPa, clasa de reacţie la foc B-s2,d0 si
grosimea minima de 5 cm, conductivitate termica maxim 0,032 mpKAV.

3 .3 . M A S U R I P E N T R U IN S T A L A Ţ II

Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii

în afara intervenţiilor de mai sus sunt necesare pentru partea de instalaţii termice si sanitarea imobilului
următoarele:
execuţia instalaţiei termice de încălzire cu corpuri statice utilizând ca sursa de energie termica un
cazan cu combustibil solid - lemn ;
execuţia instalaţiei de preparare apa calda de consum si montarea unui boiler termoelectric cu o
capacitate de min. 50 litri ;
racordul imobilului la reţeaua publica de canalizare sau fosa septica proprie ;
 revizia instalaţiei de iluminat, inlocuirea corpurilor de iluminat si utilizarea de lămpi economice in
locul celor cu incandescenta sau cu tuburi fluorescente dar invechite ;
asigurarea calităţii aerului interior prin ventilare naturală organizata
Aceste lucrări sunt absolut necesare, neefectuarea lor va afecta performanta energetica a clădirilor după execuţia
lucrărilor de reabilitare termica.

Analiza pachetelor de soluţii

Soluţiile de imbunatatire a performantei energetice a clădirii studiate se pot grupa in doua pachete astfel:
Pachetul 1 (PI) —» S1+S2+S3+S4 - Propune izolarea pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignufugat cu
grosimea de minim 10 cm, inlocuirea tamplariei exterioare existente cu tamplarie performanta din PVC, izolarea
plăcii pe sol cu polistiren extrudat cu grosimea de minim 5 cm si izolarea planseului spre podul neincalzit cu
vata minerala bazaltica cu grosimea de minim 20 cm.
Pachetul 2 (P2) —> S1+S2+S3+S4+S5 - Propune izolarea pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignufugat cu
grosimea de minim 10 cm, inlocuirea tamplariei exterioare existente cu tamplarie performanta din PVC, izolarea
dacii pe sol cu polistiren extrudat cu grosimea de minim 5 cm, izolarea planseului spre podul neincalzit cu vata
ninerala bazaltica cu grosimea de minim 20 cm si execuţia instalaţiei de incalzire cu corpuri statice avand ca
ursa de energie termica un cazan cu combustibil solid.

3.4. EFECTUL SOLUŢIILOR DE CONSTRUCŢII ASUPRA PERFORMANTEI DE IZOLARE

TERMICA A CLĂDIRII

Prin aplicarea soluţiilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii se obţine îmbunătăţirea performanţei de
izolare termică a clădirii si încadrarea în condiţiile normate referitoare la rezistenţele termice ale elementelor de
construcţie, R’min,
în Tabelul 2 sunt date rezultatele obţinute în urma reabilitării construcţiei, cu referire la rezistenţele
termice ale elementelor de construcţie ale anvelopei.

Tabel nr. 2

Elementul de R’ R’min Satisfacerea

construcţie [m2K/W][m2K/W exigenţei de izolare
termică
Perete exterior 2,18/2,11 1,80 Da
Tamplarie exterioara 0,50 0,50 Da
Planseu sub podul neincalzit 4,65 5,00 partial
Placa pe sol 3,15 2,90 Da

Aceasta analiza presupune reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai clădirii pentru fiecare soluţie in parte.
In principal, este vorba de consumul anual de energie al clădirii care rezulta prin aplicarea fiecărei masuri, mai
redus decât cel aferent situaţiei actuale. Analiza s-a efectuat atat pentru soluţiile prezentate cat si pentru
pachetul de soluţii menţionat.

Rezultatele analizei energetice sunt următoarele:

Tabel nr. 3

Variante Necesar Consum Consum Consum Economie Nota Durata

căldură anual anual total anuala energe sezon
clădire încălzire specific tica
încălzire
kWh/an kWh/an k\Vh/m2-a kWh/an kWh/an zile
%
VO 104211 145895 539,11 149496 - - 51,71 242
V1(S1) 73906 103468 382,33 107079 42417 28 67,19 240
V2(S2) 93698 131177 484,72 134790 14706 9,80 56,14 242
V3(S3) 97849 136989 506,20 140712 8784 5,8 54,2 242
V4(S4) 74749 104712 386,13 108326 41170 27,5 66,23 240
V5(S5) 104211 130264 481,35 133878 15618 10,4 54,15 242
P1(S1-S4) 27422 38390 141,89 42003 107493 72 95,29 232
P2(S1-S5) 27422 30522 112,80 34142 115354 77 98,55 232

3.5. DETERMINAREA PERFORMANTELOR ECONOMICE CA URMARE A APLICĂRII

MASURILOR DE MODERNIZARE ENERGETICA SI ANALIZA ECONOMICA A ACESTORA

Aceasta analiza presupune evaluarea următorilor indicatori:

• costurilor de investiţie a variantelor de reabilitare;
' duratei de viata a variantelor de reabilitare;
economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare ţinând seama de costul specific al energiei
tennice se stabilesc următoarele:
• durata de recuperare a investiţiei pentru fiecare varianta de reabilitare;
• costul specific al energiei termice economisite;
• reducerea procentuala a facturii la utilităţile de energie termica.
Indicatori de eficienţă economică utilizaţi la analiza comparativă a soluţiilor:
V alo are n eta actu a liz ata a ven itu lu i rezu ltat din investiţia la momentul “0” în reabilitarea
energetică i a economiilor de energie asociate de-a lungul a N ani de utilizare normală.
Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorita aplicării pachetelor de măsuri de
eficienţă energetică, NR [ani] si corespunde unei valori nete actualizate egală cu zero.
Costul unităţii de energie economisită prin aplicarea soluţiei de reabilitare/modernizare energetica.
In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost specific al agentului de încălzire de
0,029 euro/kWh. Aceasta valoare reprezintă preţul nesubventionat indicat de furnizorul de agent termic pentru
încălzire in Focşani. Preturile unitare aferente fiecărei soluţii standarde de cost la momentul întocmirii auditului.
Rata anuală de creştere a preţului energiei este f ~ 0,10, rata anuală de depreciere a monedei de referinţă Euro
este i —0,019. Calculele economice se efectuează în lei.
 Tabel nr. 4

Rezultatele analizei economice:

S o lu ţia / C onsum C o n su m C o n su m E c o n o m ic E c o n o m ic D u r a t a d c v ia ta C o s t in v e s tiţie D u ra ta re c u p e ra re

pachet sp e c ific sp e c ific sp e c ific e n e rg ie e n e r g ie
s o lu ţii în c ă lz ir e a c m + ilu m in a t to ta l AE %
k W h /a n k W h / m z- a n kWh/m2-an k W h /a n % ani Ici ani

V 1 (S 1 ) 382,33 13,31 395,64 42417 28 15 38750 2,6

'2 ( S 2 ) 484,72 13,31 498,03 14706 9,80 15 17850 6,3
V 3 (S 3 ) 506,20 13,31 519,51 8784 5,8 20 12375 3,3
v 4 (S 4 ) 386,13 13,31 399,44 41170 27,5 15 34875 6,5
V 5 ($ 5 ) 481,35 13,31 494,66 15618 10,4 15 11600 3,6
PI 141,89 13,31 155,29 107493 72 15 103850 6,8
P2 112,80 13,31 126,11 115354 77 15 115450 6,5

Concluzii
Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 3 si 4 pun in evidenta performantele
diferitelor soluţii de reabilitare.
Astfel:
• Varianta de reabilitare V1(S1) - implica un cost de cea. 38750 lei si se recuperează in cca.
2,6 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,23 lei/kWh.
• Varianta de reabilitare V2(S2) - implica un cost de cca. 17850 lei si se recuperează in cca. 6,3 ani, costul
specific al economiei energetice fiind de 0,29 lei/kWh
• Varianta de reabilitare V3(S3) - implica un cost de cca. 12375 lei si se recuperează in cca. 3,3 ani, costul
pecific al economiei energetice fiind de 0, 250 lei/kWh.
Varianta de reabilitare V4(S4) - implica un cost de cca. 34875 lei si se recuperează in cca.
6.5 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,25 lei/kWh.
• Varianta de reabilitare V5(S5) - implica un cost de cca. 11600 lei si se recuperează in cca.
3.6 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,21 lei/kWh.
• Varianta de reabilitare P 1- implica un cost de cca. 103850 lei si se recuperează in cca.
6,8 ani, costul specific al economiei energetice fiind de 0,20 lei/kWh.
« Varianta de re ab ilitare P2 —im p lica u n co st de cca. 115450 lei Si 3C recuperează in CCB.
6,5 ani, costul sp ecific al economiei energetice fiind de 0,20 lei/kWh.

In cazul alegerii variantei de reabilitare P2 (P2 = SI- S5) putem concluziona următoarele:
o durata de execuţie a lucrărilor de intervenţie 5 luni;
o durata perioadei de garanţie a lucrărilor de intervenţie (ani de la data recepţiei la terminarea
lucrărilor) 2 ani
o durata de recuperare a investiţiei, în condiţii de eficienţă economică : 6,5 ani;
o consumul anual specific de energie pentru încălzire Ia nivelul sursei, corespunzător clădirii izolate
termic este de 112,80 / m2an corespunzător clasei B de performanta energetica a clădirii
o economia anuală de energie pentru încălzire: 115345 kWh / an, cca 77% fata de stadiul actual al
clădirii.

In analiza si decizia finala privind adoptarea anumitor soluţii si pachete de soluţii in scopul reducerii
consumurilor energetice trebuie avut in vedere faptul ca preţul specific al energiei termice va creste in următorii
ani, astfel incat durata de recuperare a investiţiilor se va reduce corespunzător.

4. CONCLUZIILE RAPORTULUI DE EXPERTIZA ENERGETICA/AUDIT ENERGETIC

VARIANTA P2 - Propune cuplarea soluţiilor SI, S2, S3, S4, S5 respectiv izolarea pereţilor exteriori cu
polistiren expandat ignufugat cu grosimea de minimlO cm, înlocuirea tamplariei exterioare existente cu
tamplarie performanta din PVC, izolarea plăcii pe sol cu polistiren extrudat cu grosimea de minim 5 cm,
izolarea planscului spre podul neincalzit cu vata minerala bazaltica cu grosimea de minim 20 cm si
execuţia instalaţiei de încălzire cu corpuri statice avand ca sursa de energie termica un cazan cu
combustibil solid.

Aceasta varianta asigura o economie de energie de 77 % fata de stadiul actual al clădirii, costurile fiind
rezonabile.
Aceasta varianta este ce optima din punct de vedere energetic prin performantele asigurate de clădire in
urma lucrărilor de reabilitare.

jt BIBLIOGRAFIE
□ McOO1/1,2,3 - 2006 Metodologia de calcul al performantei energetice a clădirilor
□ McOO1/4 - 2009 Breviar de calcul al performantei energetice a clădirilor si apartamentelor
□ Legea 325/27.05.2002 pentru aprobarea O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a
fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice.
□ O.G. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea
economisirii energiei termice.
□ O.G. 18/04.03.2009— Ordonanţa de urgenta privind creşterea performantei energetice a blocurilor
de locuinţe publicata in MO nr. 155/2009.
□ Norma Metodologica din 17.03.2009 - Norma metodologica de aplicare a O.G. 18/04.03.2009
□ Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcţii.
□ NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului in spatii cu diverse destinaţii, in
funcţie de activităţile desfăşurate in regim de iamă-vară.
□ GT 032-2001 - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării
termoenergetice a construcţiilor si instalaţiilor aferente.
□ SC 007-2002 - Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor
de locuit existente.
□ C 107/1-2005 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile
de locuit.
□ C 107/3-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.
□ C 107/4 -2005 - Ghid privind calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor
□ C 107/5-2005 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie in contact cu solul.
□ SR 4839-1997 - Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.
□ SR 1907/1-1997 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul.
□ SR 1907/2-1997 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.
□ STAS 4908-85 - Clădiri civile, industriale si agrozootehnice. Arii si volume convenţionale.
□ STAS 11984-83 - Instalaţii de încălzire centrală. Suprafaţa echivalentă termic a corpurilor de încălzire.
□ NP 048-2000 - Normativ pentru expertizarea termică si energetică a clădirilor existente si a
instalaţiilor de încălzire si preparare a apei calde de consum aferente acestora..

6. ANEXE

A. CERTIFICAT DE PERFORMANTA ENERGETICA - clădirea ce urmeaza a Fi reabilitata termic

 61

DATE PRIVIND EVALUAREA PERFORMANŢEI ENERGETICE A

CLĂDIRII

□ Grile de clasificare energetică a clădirii funcţie de consumul de căldură anual specific:

ÎNCĂLZIRE: APĂ CALDĂ DE CONSUM: ILUMINAT:

A K L°J " E l T I [ÖJi : r “F 7

O
I H TP
I"* rt U
1 r 111 1
r» VT *«>t rf
*- M
00
OO
•ft io o o <
r P> IO
N
O) CO
<r*
o
O
CN

kWh/mJan kW h/m 'an kWh/m’an

TQTAL:ÎNCĂLZIRE, APĂ CALDĂ CLIMATIZARE: VENTILARE MECANICA:

DE CONSUM, ILUMINAT

<A B c D E F
I? D P F

O f
«) r
<M O
M
t < CO
O) O
CM
<D
CD
V)
C
cM
o
O O
N io
N M
co n
00
o)
T— r-
O
o
CO
kWh/m2an kWV m?an WAtVrrfan

□ Performanţa energetică a clădirii de referinţă:

Consum anual specific de energie [kWh/m2an] Notare

energetică
pentru:
încălzire: 137,99
Apă caldă de consum: 1,51
Climatizare: 98,63
Ventilare mecanică:
Iluminat: 11,80

□ Penalizări acordate clădirii certificate şi motivarea acestora:

Po = 1,36 - după cum urmeaza
■ Clădire fără subsol pi - 1,00
■ Uşa de intrare in imobil este permanent închisă in perioada de neutilizare P2 - 1.00
■ Imobil cu instalaţie de încălzire proprie P3-1.00
■ Imobil cu instalaţie de încălzire proprie P4 = 1.00
■ Imobil cu instalaţie de încălzire proprie p5- l.oo
■ Imobil cu instalaţie de încălzire proprie pe-1.00
■ Contorizare generală utilităţi : en. electrică P7 =1.00
■Tencuiala exterioara căzută parţial p8 -1.05
■ Pereţi exteriori cu pete de igrasie P 9 =1.02
■ Acoperişul peste pod neetans p io=l. 10
* Cos de fum - fara verificare anuala p i î-l .05
■Clădire fără sistem de ventilare organizată kW Â P l2 = 1,10

u fc-jj)
Û fi

Vfi
 INFORMAŢII PRIVIND CLĂDIREA CERTIFICATĂ
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr. 303 din 06.10:2016

1. Date privind construcţia:

□ Categoria clădirii: Qde locuit, individuală Qde locuit cu mai multe apartamente (bloc)
□ cămine, internate □ spitale, policlinici
□ hoteluri şi restaurante □ clădiri pentru sport
2j clădiri social-culturale : Cămin cultural □ clădiri pentru servicii de comerţ
p alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
□ Nr. niveluri: Q Subsol, □ Demisol,
"•:! Parter □ Etaj parţial

□ Amplasarea clădirii: sat Jitia, corn. Jitia, jud. Vrancea

□ Suprafaţa încălzită : 270,62 m2

□ Volumul încălzit util al clădirii:......894,30...... m3

□ Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:

Rezistenţă termică
Suprafaţă
Element de construcţie corectată
m2 m2K/W
Perete exterior opac din
189,5 0,46
cărămidă plina grosime 45cm
Perete exterior opac din
56,70 0,37
cărămidă plina grosime 30cm
Placa pe sol - placa b,a.
223,80 1,30
fara termoizolatie
Planseu sub podul neincalzit -
223,8 0,45
planseu uşor pe grinzi de lemn
Tamplarie din lemn dubla 40,89 0,35

2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:

:r4 S ursa de en e rg ie p entru în c ă lz ire a spaţiilor:
ii Sursă proprie, cu combustibil solid-lemn
□ Centrală termică de cartier
□ Termoficare - punct termic central
□ Termoficare - punct termic local
□ Altă sursă sau sursă mixtă:
□ Tipul sistemului de încălzire:
3 încălzire locală cu sobe,
j încălzire centrală cu corpuri statice,
□ încălzire centrală cu aer cald,
 □ încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
□ Alt sistem de încălzire:

Informaţii privind incalzirea cu corpuri statice : -

Informaţii privind incalzirea cu sobe : 3 buc

- Necesarul de căldură de calcul: ....6160Q. W

- Contor de căldură: - tip contor nu eşţe .cazul -.sursa proprie..............
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic: - nu este cazul
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:....0... m
- Debitul nominal de agent termic de incalzire (din cartea tehnica)........0.... mc /h

3. Date privind instalaţia de apă caldă de consuni: ipoteza de calcul boiler electric
nr. utilizatori: 3 , consum specific a = 5 litri/ om .zi
Nu exista instalaţii de preparare apa calda de consum in spaţiul certificat.
□ Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum
tU Sursă proprie, cu: energie electrica - ipoteza de calcul
□ Centrală termică de cartier
□ Termoficare - punct termic central
O Termoficare - punct termic local
□ Altă sursă sau sursă mixtă:...........................................

□ Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:

□ Din sursă centralizată,
□ Centrală termică proprie
OS Boiler cu acumulare, electric 10 litri - ipoteza de calcul
□ Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
□ Preparare locală pe plită,
□ Alt sistem de preparare a.c.m.:.

□ Puncte de consum a.c.m.:

□ Numărul de obiecte sanitare -
□ Racord la sursa centralizată cu căldură: nu este cazul
□ Conducta de recirculare a a.c.m.: □ funcţională,
□ nu funcţionează
□ nu există
9 Contor de căldură general: - tip contor.....nu este cazul
Debitmetru pentru apa rece : - nu este cazul, sursa proprie
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie a.c.c amplasată în spaţii neîncălzite:....0 ...... m
4. Informaţii privind instalaţia de iluminat ; instalaţie uzata, corpuri dc iluminat echipate cu
tuburi fluorescente in sala spectacol, respectiv lămpi cu incandescenta in hol si spatii de
depozitare.

Puterea instalata pentru iluminat, de calcul: 3195 W

A

întocmit,

Auditor energetic pentru clădiri,

NENU DAN

rţi

i'
¿Vr ,<•> *

/ 'V V
4i f l f l i
BP
/ M -;

•;> ■** ,/> , ■-v /

■V '■
*8® .'.î 't •
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de inmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE

1,INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL D i INVESTIŢII

1.1 Denumirea obiectivului de investiţii: REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE

CĂMIN CULTURAL COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA

1.2. Ordonatorul principal de credite: COMUNA JITIA

1 3 Ordonatorul de credite secundar: COMUNA JITIA

1.4 Beneficiarul investiţiei: COMUNA JITIA

1.5 Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de investiţii SC MATEILUC

PROIECT, J39/33/2015, CUI 33978288, Strada .Brăilei nr. 252, comuna Rastoaca,
judeţul Vrancea

2. SITUAŢIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,

structure instituţionale si financiare

Comuna Jitia este persoana juridical de drept public. Are capacitate juridica!
deplina si patrimoniu propriu. Comuna Jitia este subordonata Consiliului judeţean
Vrancea.

2 .2 A n a liz a s it u a ţ ie i e x is te n te si id e n tific a r e a n e c e s ită ţilo r si a d e fic ie n te lo r

La momentul de fata in comuna Jitia exista căminul cultural care face

obiectul acestei documentaţii, el fiin d funcţional, dar nu este conform cu normele si
normativele in vigoare si nici nu este dotat corespunzător.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

2.3 Obiective preconizate a f i atinse prin realizarea investiţiei publice

Obiectivul generai al acestei investiţii este de a proteja prin întreţinere si

modernizare asezamintele culturale de interes local. Investiţia va avea un impact
pozitiv asupra turismului local si va ajuta la stimularea dezvoltării mediului de
afaceri.

Sprijinirea conservării patrimoniului local si a tradiţiilor are drept scop

stimularea activitatilor de turism rural, precum si a moştenirii spiritual contribuind
astfel la atractivitatea zonelor rurale.

Prin reabilitarea, modernizarea si dotarea căminului cultural din comuna Jitia

se urmăreşte realizarea unui spaţiu modern pentru desfasurarea activitatilor
educativ-culturale si de informare la nivelul comunei.

3. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI EXISTENTE

3.1 Particularitati ale amplsamentului

a) Descrierea am plasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa

terenului, dimensiuni in plan

Comuna se afla în sud-vestul judeţului, în M unţii Vrancei, la limita cu judeţul

Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Şoseaua DN2N leagă comuna
de Chiojdeni, Dumitreşti, Bordeşti şi Dumbrăveni (unde se termină în DN2),
iar DN2R o leagă de Vintileasca. Şoseaua judeţeană DJ204C porneşte de la Jitia spre
sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, şi duce în judeţul
Buzău către Bisoca şi Sâruleşti.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Niimanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

b) Relaţiile cu zonele învecinate, accesuri existente s i/ sau cai de acces posibile

Terenul pe care este amplasat căminul cultural este situate in intravilanul satului
Jitia, comuna Jitia, T18, P629, curs construcţii, identificat prin planul de situaţie ce
se va anexa documentaţiei. Terenul se afla in proprietatea primăriei Jitia conform
HCLnr. 28 din 16.12.1999.
Suprafaţa totala a terenului conform cârtii funciare nr 50054 este de
365.00mp, suprafaţa ocupata aproape in totalitate de căminul cultural.
Căminul cultural este amplasat in centrul civic al comunei Jitia; in imediata
apropiere a scolii, a Bisericii, a Primăriei si a Consiliului Local.

V e cin a ta tiie c ă m in u lu i c u ltu ra l su n t u rm ă to a re le ;

- nord - Ocolul Silvic al comunei Jitia - teren liber de construcţii. Căminul cultural
este amplasat pe limita de proprietate.

- Sud- Drumul naţional 2R -distanta de la căminul cultural pana la drumul comunal

este de 3.48mp
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- Vest - drum sătesc- căminul cultural este amplasat chiar pe limita de proprietate;

- Est - Ocolul Silvic al comunei Jitia - teren liber de construcţii. Căminul cultural este
amplasat lao distanta de 2.32m de limita de proprietate.

Accesul principal carosabil si pietonal se va realiza din drumul comunal situat

pe latura de sud, dar exista si acces pietonal din latura vestica si respective estica.

c) Datele seismice si climatice;

Datele seismice:

Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismic, teritoriul României este

im partit in zone de hazard seismic in concordant cu STAS 11100/93.Nivelul de risc
seismic pentru fiecare zona, pentru simplificare se considera a f i constant.

Se recomanda evaluarea corecta a riscului seismic pentru orice construcţie cu

regim special. Valorile riscului seismic cuprinse in acst raport sunt considetare a f i
minime din punctual de vedere al proiectării.

Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a

acceleraţiei orizontale a terenului ag determinate pentru intervalul mediu de
recurenta de referinta( IMR) corespunzător stării ultime, valoare numita in
continuare acceleraţia terenului pentru proiectare.

Acceleraţia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic,

corespunde unui interval mediu de recurenta de referinţa de 100 ani. Condiţiile
geologice locale sunt descries utilizând perioada de control ( de colt) a spectrului de
răspuns Tc in secunde.

Parametrii seismici ai zonei‘ stabiliţi conform Normativului P100-1-2013 au

următoarele valori:
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

> Acceleraţia maxima a terenului pentru proiectare ag = 0,40 g;

> Perioada de control ( de colt)a spectrului de răspuns Te = 1,00 s

Datele climatice:

Situat pe cele trei mari trepte de relief ale tarii, jud. Vrancea aparţine in
proporţie de cca. 40% sectorului cu clima continental-moderata ( tinutul climatic
al m u n ţilo r) si in proporţie de cca. 60 % sectorului cu clima continentala ( tinutul
climatic al Subcarpatilor si ţinutului climatic al Cimpiei Romane ). Regimul climatic
general se diferenţiază substanţial in funcţie de altitudinea reliefului. Temperatura
aerului prezintă deosebiri importante de la o treapta de relief la alta. Mediile
anuale sunt mai mari de 10,0 gr. C in lunca din extremitatea de SE a jud., coboara
sub 10 gr. C la Focşani (9 ,6 gr. C )si sub 2,0 gr. C pe culmile inalta ale Munţilor
Vrancei. Precipitaţiile atmosferice prezintă variaţii importante de la un loc la altul.
Cantitatile medii anuale sunt cu a tit mai mari cu cit creste altitudinea. Astfel, ele
totalizează 504 mm la Focşani, 512 mm la Panciu si 1200 mm pe culmile montane.
Stratul de zapada diferă diferă atit ca durata, cit si ca grosime in funcţie de
altitudinea reliefului. Vinturile se dirijează in funcţie de relief, fa p t pentru care diferă
m ult de la un loc la altul. La Focşani se pun in evidenta pradominarea viaturilor din
N, NV, si S. Pe culmile montane înalte predominante sunt vinturile din V, NV si
cele din E.
O caracteristica importanta a regimului climatic o constituie prezenta vânturilor,
de tip fohn.

Regimul temperaturilor:

■ - temperatura medie anuala: +10,4°

■ - temperatura maxima absoluta: +40,5°C
■ - temperatura minima absoluta: ’ 25,OX
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

■ - temperatura medie in luna ianuarie: -3,0°C

■ - temperatura medie in luna iulie: +22,2°C
Amplitudinea rezultata din: cumularea valorilor extreme, precum si a mediilor
lunare ale temperaturii aerului reflecta caracterul continentalismului accentuat al
climatului zonei.

• Adâncimea maxima de inghet: 0,80 - 0,90m

• Regimul precipitaţiilor: prezintă variaţii importante de la un loc la
altul atat datorita altitudinii reliefului, cat si expoziţiei versantilor
Cantitatile medii anuale su n t, in general, cu atat mai mari cu cat
creste altitudinea.
Astfel ele totalizează 503.8 mm la Focşani si pe 1200 mm pe culmile muntoase.

d) Studii de teren:

STUDIUL GEOTEHNICSE VA ANEXA DOCUMENTAŢIEI;

i) studiul geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii conform

reglementarilor tehnice in vigoare

ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice de stabilitate

a terenului, hidrologice, hidrotehnice, după caz;

Studiul topographic se va anexa documentaţiei, asemenea si studiul geologic,

pentru celelalte studii nefiind cazul.

e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente;

Zona in care este a m p la s a t c ă m in u l c u ltu ra l are re ţe a de a lim e n ta re cu

apapotabila, are reţea de energie electrica, reţea de telefonie, cablu si internet.

f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factorii de risc; antropici si naturali,

inclusive de schimbări climatice ce pot afecta investiţia;

NU ESTE CAZUL!
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

g) inform aţii privind posiblile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectura

sau situări arheologice pe amplasamentul sau in zona im ediat învecinată;
existent conditionarillor specific in cazul existentei unei zone protejate.

NU ESTE CAZUL!

3.2 Regimul juridic:

a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente ; inclusive servituti,

drept de preemtiune;

Terenul se afla in proprietatea primăriei comunei Jitia conform Hotărârii

Consiliului Local nr. 19 din 2018

b) destinaţia construcţiei existente;

Destinaţia actuala a construcţiei existente este CĂMIN CULTURAL

c) includerea construcţiei existente in listele monumentelor istorice, sitari

arheologice, arii natural protejate, ale acestora si in zone construite protejate, după
caz;

NU ESTE CAZUL, căminul cultural nu face parte din lista monumentelor

istorice, siturilor arheologice si nici nu este încadrata in arii natural protejate.

d) inform atii/obligatii/constrangeri exstrase din documentaţia de urbanism

Documentaţia va f i întocmită in conformitate cu prevederilelegii nr 50/1991

cu modificările si completările ulterioare a ordinului 1867/16 iulie 2010 pentru
modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a legii
50.1991,privind autorizarea executării lucrărilor de constructive, aprobate prin
Ordinul Ministrului Dezvoltării regionale si locuinţei nr. 839/2009 a Legii nr.
10/1991 si va respecta legislaţia in domeniu.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Ntimanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

3.3 Caracteristici tehnice si param etrii specifici

a) categoria si clasa de im portanta

Categoria de importanta a construcţiei este "C"

Clasa de importanta a construcţiei este "III"

b) cod in lista monumentelor istorice, după caz;

NU ESTE CAZUL!

c) a n /a n i perioade de construire pentru fiecare corp de construcţie;

- Achiziţii servicii deproiectare si consultanta consultant in implementare 1 luna

- Achiziţie servicii asistenta 1 lunat,

- Achiziţie lucrări construcţii 1 luni,

- Execuţie lucrări si dotare 9 luni

d) suprafaţa construita;

Suprafaţa construita este 263.00 mp

e) suprafaţa construita desfasurta

Suprafaţa desfasurata este 330.00 mp

f ) v a lo a r e a d e in v e n t a r a c o n s tru c ţie i;

Valoarea de inventar a construcţiei este de 214,84 mii lei

g) alţi param etrii, in funcţie de specificul si natura construcţiei existente.

Suprafaţa construita totala 330.00mp

Suprafaţa construita supusa intervenţiei 330.00mp

 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Nurnanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Regimul de înălţime este Parter+etaj partial

3.4 Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice s i/ sau ale
auditului energetic. Se vor evidenţia degradările, precum si cauzele principale ale
acestora, de exemplu: degradariel produse de cutremure, acţiuni climatice,
tehnologice, tasari diferenţiate, cele rezultate din lipsa de întreţinere a
construcţiei, concepţia structural iniţiala greşita sau alte cause identificate prin
expertiza tehnica.

EXPERTIZA TEHNICA SE VA ANEXA DOCUMENTAŢIEI

 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

3.5 Starea tehnica, inclusive sistemul structural si analiza diagnostic, din punct de
vedere al asigurării cerinţelor fundam entale aplicabile potrivit legii.

Clădirea a fost executată în anul 1962 în mod tradiţional. Seismele de mare

intensitate din anii 1977,1986 şi 1990 au indus forţe orizonatle de mare intensitate
provocând fisuri în ziduri, în colţurile de uşi şi ferestre. Se înregistrează degradări
structurale majore în zidurile portante ca efect al încărcărilor dinamice. Nu se
înregistrează cedări la nivelul fundaţiilor ca efect al tasârilor inegale. Starea tehnică
precară a clădirii din cauza lipsei confinării zidăriei cu stâlpişori şi centuri din beton
armat cât şi faptului că planşeul este din grinzi de lemn. Nu se observă că sar f i
efectuat vreodată lucrări de consolidare. Din punct de vedere calitativ clădirea se
încadrează în clasa de risc seismic Rsll.

3.6 Actul doveditor al fo rţe i majore, după caz.

REABILITAREA, MODERNIZAREA SI DOTAREA CĂMINULUI CULTURAL este

necesara deoarece la acest moment finisajele de la nivelul acestuia sunt
deterioarate, putând prezenta riscuri de accidente nedorite, referindu-ne aici mai
ales la pardoseli, pereţi si tamplarie. Prin realizarea acestor lucrări se doreşte
minimizarea consumului de combustibil pentru incalzirea imobilului si a pierderilor
de căldură prin pereţi si invelitoare. De asemenea se vor realiza lucrări de
recompartimentare pentru a se putea organiza grupuri sanitare si spaţiu pentru
materiale de curăţenie.

4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPĂ CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC:

a) clasa de risc seismic;

Clasa de risc seismic este Rs"lll"

b) prezentarea a minimum doua soluţii de intervenţie;

 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Din analiza indicatorilor Rl, R2, şi R3 se stabileşte clasa de risc seismic a construcţiei
expertizate, conform punctului 8.1 din normativul P100-3/2008.

• R l= 59 pete., conform table 8.1 clădirea este în clasa de risc Rsll;

• R2 = 58 pete., conform table 8.2 clădire a este în clasa de risc Rsll;
• R3 = 0,39 pete., conform tabel 8,3 clădirea este în clasa de risc Rsll.

Per ansamblu construcţia se încadrează în clasa de risc seismic Rsll

corespunzând construcţiilor la care sub efectul cutremurului de proiectare poate
suferi degradări structurale majore, dar la care pierderea stabilităţii este puţin
probabilă.

Conform tabelului F5.1 din anexa F5 a normativului P100-3/2008 pentru

indicatorul R3, 0,39, nivelul de vulnerabilitate al clădirii se consideră moderat, ceea
ce va putea impune lucrările de intervenţie, de consolidare.

Conform punctului 8.4 din normativul P100-3/2008, la clădirile care au

gradul de asigurare structurală seismică R3 < 0,65 pentru sursa seismică vrancea,
sunt obligatorii lucrări de intervenţie structurală - consolidări.

• Evaluarea nivelului de protecţie a construcţiilor existente se face în

raport cu nivelul de protecţie prevăzut pentru construcţiile noi.

La p r o ie c ta r e şi e x e c u ţie s e v o r r e s p e c ta u r m ă to a r e le n o r m a tiv e :

- P100-1/2013 - Cod de proiectare seismică - Partea I - prevederi de proiectare

pentru clădiri.
- P100-3/2008 - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente.
- CR 0-2012, - gruparea acţiunilor;
- CR 1-1-3-2012, - zăpadă;
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- CR 1-1-4-2012, -vânt;
- CR 2-1-1-1/2005, - diafragme din beton;
- NP 007-1997, - cadre din beton;
- CR 6-2006, - zidărie;
- NP 112/2004, -fundaţii;
- NP 019-2003 şi NP 005-2003, - lemn;
- NE 012-1/2007 şi NE 012-2/2010, - cod de practică pentru lucrări din beton;
- C 150-1999, - îmbinări sudate;
- EUROCOD (SR EN 1990-2004, SR EN 1990-2004 NA-2006) - Bazele proiectării
structurilor;
- EUROCOD 1 (SR EN 1991-1-1-2004, SR EN 1991-1-1-2004 NA-2006, etc.) -
Acţiuni asupra structurilor;
- EUROCOD 2 (SR EN 1992-1-1-2004, SR EN 1992-1-1-2004 NB-2008, etc.) -
Proiectarea structurilor din beton;
- EUROCOD 3 (SR EN 1993-1-1-2006, SR EN 1993-1-1-2006 NA-2008, SR EN
1993-1-10-2006, SR EN 1993-1-11-2007, etc.) - Proiectarea structurilor de
oţel;
- EUROCOD 4 (SR EN 1994-1-1-2004, SR EN 1994-1-1-2004 NB-2008) -
Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton;
- EUROCOD 5 (SR EN 1995-1-1-2004, SR EN 1995-1-1-2004 NB-2008, etc.) -
Proiectarea structurilor de lemn;
- EUROCOD 6 (SR EN 1996-1-1-2006, SR EN 1996-1-1-2006 NB-2008, etc.) -
Proiectarea structurilor din zidărie;
- EUROCOD 7 (SR EN 1997-1-2004, SR EN 1997-1-2004 NB-2007) - Proiectarea
geotehnică;
- EUROCOD 8 (SR EN 1998-1-2004, SR EN 1998-1-2004 NA-2008) - Proiectarea
structurilor pentru rezistenţa la cutremur;
- EUROCOD 9 - Proiectarea structurilor de aluminiu.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- Normative de protecţia muncii în construcţii.

- Norme de PSI prevăzute de legislaţia în vigoare.

c) soluţii tehnice si masurile propuse de către expertul tehnic si, după caz
auditorul energetic spre a f i dezvoltate in cadrul documentaţiei de avizare a
lucrărilor de intervenţie

Asupra clădirii nu s-au făcut intervenţii de reabilitare sau intretinere la nivelul

elementelor exterioare, astfel in perioada de exploatare acestea au suferit
degradări. Pentru protecţia construcţiei se impune o intervenţie cat mai rapida
pentru remedierea acestor probleme care in timp vor afecta structura de rezistenta
a clădirii.

Lucrări de consolidare propuse:

1. Desfacerea tuturor tencuielilor şi examinarea zidăriei pas cu pas pentru

identificarea avariilor,
2. Repararea tuturor fisurilor zidăriei cu deschiderea până la 3,0 mm, care vor
deveni vizibile odată cu desfacerea tuturor tencuielilor, prin injectări manuale cu
lapte de ciment şi adaos de ARACET 40% (reparaţiilor se vor executa conform
detaliilor),
3 . pentru suplinirea lipsei sâmburilor din beton armat la intersecţiile pereţilor
se vor realiza următoarele lucrări:
- câmăşuirea pe ambele feţe ale pereţilor exteriori pe toata înălţimea şi toată
lungimea cu m ortar M100T de 5 cm grosime, armat cu plase sudate tip
6 x 1 0 0 /6 x 1 0 0 . - c â m ă ş u ir e a p e r e ţilo r lo n g itu d in a li in te r io r i s e v a r e a liz a p e
ambele feţe, cu m ortar M100T de 5 cm grosime, armat cu plase sudate tip 06x100/
06x100
- cămăşuielile vor conlucra de la o fa ţă la alta a peretelui prin intermediul
unor agrafe 0 6 OB37, petrecute prin găuri (4 buc./mp) 010, practicate cu maşina
rotopercutantâ, care apoi vor f i monolitizate cu lapte de ciment cu adaos de aracet
40%.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vraneea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- toate golurile de uşi şi de ferestre vor f i bordate pe fiecare latură cu câte 2

bare 010 PC52 care se ancorează în centură.
- cămâşuiala în zonele de intersecţii ale pereţilor, vor f i suplinite cu armătură
concentrată cu câte 7 010 OB37 pe fiecare parte, ancorate de plase sudate şi
înglobate în câmâşuială, pe toată înălţimea construcţiei
- de fiecare parte a golurilor de uşă se vor dispune armături concentrate, câte
2 bare de fiecare parte a zidului 010 OB37 înglobate în câmâşuialăi, pe toată
înălţimea construcţiei,
- se vor realiza stâlpi şi buiandrugi din beton armat pentru bordarea golurilor
uşilor executate în pereţii transversali. Stâlpii vor avea secţiune de 25x50 şi se vor
arma longitudinal cu 4 014 PC52 iar transversal cu etrieri 06/10/15 OB37, cofrare
şi turnare beton C20/25 (zidăria se va desface în ştrepi înainte de turnarea
stâlpilor).
- Ancorarea stâlpilor noi se va face prin ancorare chimică în fundaţiile
existente, ancorarea fiin d de minim 40 cm.
- Ancorarea stâlpilor de zidărie se va face cu agrafe 06/60 OB37 în rosturile
de m ortar adâncite
- Deasupra tuturor golurilor existente cărora le lipsesc buiandrugii se vor
executa buiandrugi 25x50 armaţi longitudinal cu 4012 PC52 şi transversal cu
etrieri 06/15 OB37, cofrare şi turnare beton C20/25.
- Peste pereţi se va turan o centură din b.a., armată longitudinal cu 4 012
PC52 iar transversal cu etrieri 06/20 OB37 (centurile se vor turna doar deasupra
pereţilor unde acestea lipsesc şi se va turna după ce în prealabil se va desface
z id ă r ia p e n tr u a n u s e s c h im b a c o ta p la n ş e u lu i).
4. Refacerea şarpantei şi a planşeului din lemn
Elementele de rezistenţă vor f i realizate din grinzi din lemn de râşinoase,
calitatea a ll-a, cu secţiuni ecarisate, diferite în funcţie de poziţia şi tipul
elementului.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Nunianr de inmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Se impune înlocuirea invelitorii existente din tabla ondulata, cu invelitoare

noua din tabla m ultistrat vopsita in camp electrostatic. Termoizolarea planşeului se
va face cu vata minerală bazaltică de 10 cm grosime.

Se va înlocui tâmplâria existentă cu tamplărie din PVC cu geam termoizolant.

Tâmplă ria va f i de înaltă performanţă echipat cu geam cu trei foi.

Invelitoarea va f i echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din

tabla vopsita m ultistrat în câmp electrostatic.

Se va termoizola clădirea pentru a creşte performanţa energetică cu un strat

de polistiren expandat cu densitatea de min 15 kg/mc.

Deasemenea pentru asigurarea confortului termic necesara pentru buna

funcţionare atât pe timp de iarnă cât şi pe timp de vară se va dota cu sistem
specializat pentru condiţionarea aerului echipat cu filtru antibacterian.

Se vor realiza instalaţiile sanitare, termice şi electrice.

Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina

infiltraţiile de la nivelul fundaţiilor.

Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereţi şi

tavane, pardoseli calde din parchet de lemn în birou (parchetul va f i din lemn masiv
cu grad mare de rezistenţă la uzură), pardoseli cu gresie de trafic antiderapanta în
restul clădirii.

Scena se va placa cu lemn masiv cu grad mare de rezistenta la uzura.

Uşile exterioare se vor deschide spre exterior şi vor f i dotate cu mânere

antipanică.

Deasemenea se vor amenaja grupuri sanitare prin recompartimentare cu

pereţi nestructurali din gipscarton pe structură metalică.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

d) recomandarea interventiillor necesare pentru asigurarea funcţionarii conform

cerinţelor si exigentelor de calitate.

Din examinarea vizuala exterioară a construcţiei expertizate nu se constata

alte lucrări de intervenţie care să afecteze rezistenţa şi stabilitatea acesteia.

Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare, consolidare a căminului

cultural cu respectarea condiţiilor descrise în prezenta expertiză tehnică, nu
afectează rezistenţa şi stabilitatea clădiri existente.

Conform prevederilor legii nr. 10/2015, proiectul cu detaliile de execuţie se va

supune verificării la exigenţa "A" de rezistenţă şi stabilitate şi va f i vizat de expert
pentru conformitate .

5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE (M IN IM U M

DOUA) SI ANALIZA DETALIATA A ACESTORA

Scenariul numărul 1 :Varianta consolidării construcţiei existente

Scenariul numărul 2: Varianta reabilitării fara consolidare

5.1 Soluţia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructive, tehnic,

functional-arhitectural si economic, cuprinzând:

ajdescrierea principalelor lucrări de inérvente pentru:

- consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;

NU SE VOR EFECTUA LUCRĂRI DE CONSOLIDARE

- protejarea, repararea elementelor nestructurale si/sau restaurarea elementelor

arhitecturale si a comprtimentelor artistice, dupa caz;

NU ESTE CAZUL!
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- intervenţii de protejare/conservore o elementelor natural si antropice valoroase,

după caz;

NU ESTE CAZUL!

- demolarea parţiala a unor elemente structurale/ nestructurale cu/fara modificări

ale configuraţiei si/sau a funcţiunii existente a construcţiei;

NU SE VOR EFECTUA DEMOLĂRI!

- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;

NU SE VOR INTRODUCE ELEMENTE STRUCTURALE SUPLIMENTARE

- introducerea de dispositive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al

construcţiei existente.

NU ESTE CAZUL!

b) descrierea, după caz, si a altor categorii de lucrări incluse in soluţia tehnica de

intervenţie propusa, respective termoizolatii, hidroizolatii, repararea/inlocuirea
instalatiilor/echipam entelor aferente consructiei, dem ontari/m ontari,
debransari/bransari, finisaje la interior/exterior, după caz, im bunatatirea
terenului de fundare, precum si lucrări strict necesare pentru asigurarea
funcţionalităţii construcţiei reabilitate;

Lucrările ce se vor efectua la nivelul căminului cultural sunt următoarele :

Recompartimentarea unor spatii existente pentru a obţine spaţiu pentru

grupurile sanitare din căminul cultural. Recompartimentarea grupurilor sanitare se
va face cu pereţi nestructurali din gipscarton pe structură metalică.

Se vor înlocui elementele degradate ale şarpantei.

Se impune înlocuirea invelitorii existente din tabla zincata , cu invelitoare

noua din tabla m ultistrat vopsita in câmp electrostatic. Odata cu înlocuirea
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

invelitorii se vor înlocui elementele pentru preluarea apei pluviale. Termoizolarea

planşe ului se va face cu vată minerală bazaltică de 10 cm grosime.

Se va înlocui tâmplăria exterioară cu tamplărie din PVC cu geam

termoizolant. Tâmplăria va f i de înaltă performanţă echipat cu geam cu trei foi.

Invelitoarea va f i echipata cu sistem pluvial nou, cu jgeaburi si burlane din

tabla vopsita m ultistrat în câmp electrostatic.

La nivelul faţadelor se va se va realiza termosistem.

Deasemenea pentru asigurarea confortului termic necesara pentru buna

funcţionare atât pe timp de iarnă cât şi pe timp de vară se va dota cu sistem
specializat pentru condiţionarea aerului echipat cu filtru antibacterian.

Se vor realiza instalaţiile sanitare, termice şi electrice.

Se va reface trotuarul perimetral din beton simplu pentru a elimina

infiltraţiile de la nivelul fundaţiilor.

Se vor reface toate finisajele interioare zugrăveli cu var lavabil la pereţi şi

tavane, pardoseli calde din parchet de lemn în birou si pardoseli din gresie de trafic
antiderapanta în restul clădirii.

Scena se va placa cu lemn masiv cu grad ridicat de rezistenta.

Sala căminului cultural va avea pardoseala din gresie de trafic antiderapanta.

Uşile exterioare se vor deschide spre exterior şi vor f i dotate cu mânere

antipanicâ.

O lucrare foarte importanta este dotarea căminului cultural cu mobilier nou

si modern si aparatura de noua generaţie.

c) analiza vulnerabilităţii cauzate de factorii de risc, antropici si naturali, inclusive

climatice ce pot afecta investiţia;
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaea, Judeţ Vraneea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Investiţia poate f i afectata de cutremure, incendii si inundaţii. Se recomanda

asigurarea acesteia.

d) inform ata privind posibile interferenţe cu monumente istorice/ de arhitectura

sau situri arheologice pe amplasament sau in zona im ediat învecinată; existent
condiţionării specific in cazul existentei unor zone protejate;

NU SUNT POSIBILE interferenţe cu monumente istorice/ de arhitectura sau

situri arheologice pe amplasament sau in zona imediat învecinată; existent
condiţionării specific in cazul existentei unor zone protejate;

e) caracteristicile tehnice si param etrii specifici investiţiei rezultate in urma

realizării lucrărilor de intervenţie.

NU SE VOR ADUCE MODIFICĂRI CARACTERISTICILOR TEHNICE SI

PARAMETRILOR SPECIFICI INVESTIŢIEI.

5.2 Necesarul de utilitati rezultate, inclusive estimări privind depăşirea

consumului de utilitati iniţiale si modul de asigurare a consumurilor suplimentare.

Consumul de utilitati iniţiale nu va f i depăşit; din contra putem spune ca acest

consum poate f i uşor diminuat datorita schimbării invelitoarei si a realizării faţadei
cu termosistem.

5.3 Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevăzute in

graficul orientativ de realizarea ainvestitiei, detaliat pe etapele principale;

Durata de realizare a investiţiei este de 12 de luniincluzând atat achiziţia cat si

execuţia si dotarea.

5.4 Costurile estimative ale investiţiei:

- costurile estim ate pentru realizarea investiţiei, cu luarea in considerare a

costurilor unor investiţii sim ilare
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Valoarea totala a investiţiei', inclusiv TVA este de 1103167 ron (247.997 euro) si
C+M, de 813.580 ron 182.897 euro)

- costurile estimative de operare pe durata de viata/amortizare a investiţiei.

5.5 Sustenabilitatea realizării investiţiei:

a) impactul social si cultural;

Scopul principal al realizării proiectului il reprezintă sprijinirea dezvoltării

vieţii culturale si a activitatilor cu caracter social desfăşurate la nivelul localităţii. In
prezent, căminul cultural Jitia reprezintă principala incinta de desfăşurare a
activitatilor sociale si culturale din comuna. Ca urmare a realizării investiţiei
propuse, va f i imbunatatita infrastructura de desfăşurare a acestui tip de
evenimente, creând astfel premisele îmbunătăţirii agendei culturale locale si
realizării si implementarea unei strategii de marketing menite sa sporească
vizibilitatea valorilor socio-culturale locale, pe plan turistic judeţean, si regional.

Proiectul va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării si diversificării vieţii

culturale, atat la nivelul comunei Jitia, cat si la nivel zonal, prin desfasurarea de
activitati culturale si sociale cu caracter complex, prin sprijinirea dezvoltării creaţiei
artistice si promovarea valorilor romaneşti la nivelul întregii societăţi. Deasemenea,
ca urmare a facilitării accesului artiştilor la un public cu aşteptări culturale, se va
încuraja promovarea valorilor autentice in artele vizuale, muzica si literatura (ca
r e a c ţ i e l a t i p u l d e „ n o n - v a / o r î " î n t â l n i t e a z i f r e c v e n t in m a s s - m e d i a ) .

Căminul cultural Jitia va deveni un spaţiu propice interferenţelor culturale,

schimburilor de idei si comunicării, procese generatoare de dezvoltare culturala la
nivelul judeţului Vrancea. întâlnirea dintre vechi si nou, intre traditional si modern
va constitui o premisa importanta in procesul de ierarhizare a valorilor culturale cu
impact educational, in special asupra tinerei generaţii.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de inniatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

Luând in considerare contribuţia m ajora a proiectului la diminuarea

disparitatilor culturale la nivel local si zonal si a dezvoltării economice datorate
creşterii vizibilităţii comunei, căminul cultural reprezintă un facto r concret al
creşterii coeziunii economice si sociale.

Comuna Jitia dispune, in prezent, de un număr mai redus de pârghii de

dezvoltare economica si sociala comparativ cu principalele localitati urbane ale
Judeţului (Focşani, Râmnicul Sarat): lipsa resurse materiale exploatabile durabil;
sector industrial inexistent; servicii culturale slab dezvoltate. Pe de alta parte
comuna Jitia dispune de un potenţial turistic care permite practicarea mai multor
form e de turism de nisa: turism cultural si ecumenic, istoric, uval, si peisagistic.

De asemenea, datorita localizării si reliefului specific, clima din aceasta zona

este caracterizata de perioade extinse de in sorire si de un efect de foehnizare
semnificativ, ceea ce duce la un climat relativ blând care favorizează un sezon
turistic extins (mai-octombrie).

Creşterea economica nu poate f i asigurata prin dezvoltarea industriei, iar

nivelul extrem de scăzut de trai al zonei împiedica dezvoltarea serviciilor sau a
sectorului tertiar. Ca urmare, forţa de munca din comuna este fo rta ta sa faca
naveta spre oraşe. In acest fel, agricultura de subzistenta reprezintă ocupaţia de
baza a unei parti însemnate a populaţiei. Turismul constituie o alternativa viabila si
durabila de dezvoltare a comunei.

In a c e s t sens, e le m e n tu l c e n tr a l a l S tr a te g ie i d e D e z v o lta re a C o m u n e i
consta in dezvoltarea durabila, pe termen mediu si lung, a sectorului turistic, iar
un prim pas im portant este valorificarea elementelor de patrimoniu cultural local
si afirm area identităţii locale pe plan judeţean, naţional si internaţional.
Consolidarea identităţii locale are la baza definirea si sporirea vizibilităţii in plan
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Nuinanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

turistic a valorilor si tradiţiilor culturale locale, factori de unicitate pentru comuna

Bolotesti.
In urma implementării acestui proiect reprezintă un prim pas important in
sensul consolidării turismului ca factor de dezvoltare economica si sociala a
comunei Jitia, permiţând realizarea si implementarea unei strategii de marketing
menite sa sporească vizibilitatea valorilor socio-culturale locale , pe plan turistic
judeţean, si regional.

b) estimări privind fo rţa de munca ocupata prin realizarea investiţiei: in faza de

realizare, in fa za de operare;

In faza de realizare a investiţiei vom avea 10 locuri de munca.

In faza de operare a investiţiei nu se vor crea noi locuri de munca.

c) im pactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si

a siturilor protejate, după caz.

In urma activitatilor care se vor desfasura se poate estima existenta

următoarelor tipuri si cantitati de deşeuri:

-gunoiul menajer produs din activităţi este compus din hârtie, carton, sticle
si plastic rezultat din profilul activitatii - cca. 100 Kg/luna. Acest gunoi se
colectează in containere speciale prin grija societăţii de salubritate, se duc la
deponeul de gunoi al localităţii pentru neutralizare.

Din activităţile desfăşurate în cadrul investiţiei nu rezultă noxe importante ca

elemente reziduale, nefiind necesare instalaţii de neutralizat sau de protejare a
mediului înconjurător, cantităţile evidenţiate fiin d foarte mici.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L.

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Nunianr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

5.6 ANALIZA FINANCIARA SI ECONOMICA AFERENTA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE

INTERVENŢIE

a) prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinţa

şi prezentarea scenariului de referinţa

Proiectul de REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE CĂMIN CULTURAL

COMUAN JITIA, JUDEŢUL VRANCEA nu reprezintă un proiect generator de venituri
din exploatare, datorita inexistentei unui regim de taxare a utilizatorilor
infrastructurii.

Responsabilitatea adm inistrăriiîntreţinerii si reabilitării Căminului Cultural

după implementarea proiectului revine Primăriei Comunei Jitia .

Eficienta operaţionala si asigurarea durabilităţii si sustenabilitatii

activitatilor etno-culturale desfăşurate in cadrul căminului cultural reprezintă una
dintre principalele pârghii ale Administraţiei Publice Locale in vederea stimulării
unei dezvoltării economice si sociale echilibrate, pe termen mediu si lung.

Având in vedere acest aspect, scopul analizei financiare consta in

cuantificarea măsurii in care implementarea proiectului contribuie la îndeplinirea
obiectivelor de eficientizare a serviciilor publice responsabile cu întreţinerea si
funcţionarea acestei unitati, respectiv prognozarea fluxurilor financiare generate
in urma implementării variantei propuse. Totodată, analiza financiara are drept
scop justificarea atat a oportunităţii si rentabilităţii financiare a investiţiei cat si a
oportunităţii f inanţării nerambursabila.

Datorita calitatii de proiect care nu generează venituri directe din

exploatare, in vederea cuantificării excedentului net s-au utilizat sursele actuale
aferente intrărilor de numerar, si anume: alocările anuale de la bugetul local
pentru susţinerea costurilor de exploatare ale căminului cultural. Volumul
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Raştoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

previzionat al acestora a fost determinat in funcţie de istoricul alocărilor pentru

perioada 2013-2016.

Perioada de referinţa in cadrul prognozelor financiare realizate este de 5 ani.

ANALIZA COST -BENEFICIU SE VA ANEXA DOCUMENTAŢIEI

 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

6. SCENARIUL/OPŢIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă), RECOMANDAT(Ă)

6.1. Comparaţia scenariilor/opţiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,

economic, financiar, al sustenabilitâţii şi riscurilor

Scenariul numărul 1 ; Varianta consolidării construcţiei existente

Scenariul numărul 2: Varianta reabilitării fara consolidare

6.2 .Selectarea şi justificarea scenariului/opţiunii optimfe), recomand at(e)

Se alege scenariul l - c u investiţie minima prezentat in DAU. Se va merge pe

varianta consolidata aceasta fiind cea mai avantajoasa din punct de vedere
tehnico-economic.Mai mult decât atat, conform expertizei tehnice, construcţia
existenta necesita consolidare, ea prezentând elemente de degradare care sa pună
in pericol rezistenta (fisuri).

6.3.Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei:

a) indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investiţii,

exprim ata in lei, cu TVA si respectiv fa ra TVA, din care constructii-montaj
(C+M), in conformitate cu devizul general

Valoarea totala a investiţiei, inclusiv TVA este de 1103167 ron (247.997 euro)
si C+M, de 813.580 ron 182.897 euro)

b) indicatori minimali, respectiv indicatori de perform anta - elemente

fizice/capacitati fizice care sa indice atingerea tintei obiectivului de
 CUPRINS

a) Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referinţă şi

prezentarea scenariului de referinţă;

b) Analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea investiţiei,

inclusiv prognoze pe term en mediu şi lu n g ; Analiza Opţiunilor

c) Analiza financiara - Calului indicatorilor de perform anta financiara : fluxul cumulat,

valoarea actuala neta, ra ta interna de rentabilitate si raportul cost - beneficiu ;

sustenabilitatea financiară ;
d) Analiza cost - eficacitate

e) Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/dim inuare a riscurilor

2
 a ) Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinţa şi
prezentarea scenariului de referinţa;

U nitatea Adm inistrativ Teritoriala o comunei JITIA si-a propus sa iniţieze si sa susţină
demersurile necesare obţinerii finanţării pentru REABILITARE, MODERNIZARE SI DOTARE
CĂM IN CULTURAL COMUNA JITIA, JUDEŢUL VRANCEA.
La momentul de fa ta in comuna Jitia exista căminul cultural care face obiectul acestei
documentaţii, el fiin d funcţional, dar nu este conform cu normele si normativele in vigoare si nici
nu este dotat corespunzător.

Obiectivul general al acestei investita este de a proteja prin intretinere si modernizare

asezamintele culturale de interes local. Investiţia va avea un impact pozitiv asupra turismului
local si va ajuta la stimularea dezvoltării mediului de afaceri. Sprijinirea conservării
patrimoniului local si a tradiţiilor are drept scop stimularea activitatilor de turism rural, precum
si a moştenirii spiritual contribuind astfel la atractivitatea zonelor rurale. Prin reabilitarea,
modernizarea si dotarea căminului cultural din comuna Jitia se urmăreşte realizarea unui spaţiu
modern pentru desfasurarea activitatilor educativ-culturale si de informare la nivelul comunei.

Beneficiarii direcţi ai investiei propuse sunt autoritatea administraţiei publice locale la care se
adauga beneficiarii indirecţi ~ locuitori comunei pentru care s-a solicitat finanţarea.
Ordonatorul principal (proprietarul investiţiei) este Comuna JITIA, judeţul VRANCEA.

In conform itate cu Devizul General al proiectului, valoarea totala a proiectului = 1.276.243,19

lei, suma care include TVA.

Orizontul de tim p de utilizat in realizarea Analizei Cost Beneficiu este de 21 de ani, din care 1
an perioada de im plem entare si 20 de ani perioada de operare a investiţiei.

Valoarea de inventar a clădirii este de 214.840 lei. Valoarea reziduala a proiectului,

reprezentând „valoarea de revanzare" in ultimul an de analiza, este de 894.650 lei. Calculul
valorii reziduale a fo s t realizat prin impartirea valorii totale a investiţiei din devizul general (la
care s-a adaugat valoarea de inventar a clădirii) la durata medie de viata a imobilului reabilitat
(50 ani) sl înmulţirea valorii rezultate cu numărul de ani ramas in exploatare (30 ani) după
finalizarea perioadei de 20 de ani pentru care a fo s t realizata Analiza financiara si economica.

Pentru realizarea Analizei Cost - Beneficiu, a fost utilizat costul total al investiţiei inclus in
Devizul general al proiectului - 1.276.243,19 lei.

b ) Analiza cererii de bunuri şi servicii care justifică necesitatea şi dimensionarea investiţiei,

inclusiv prognoze pe term en mediu şi lu n g ;

în definirea strategiilor culturale ale comunelor, abordarea culturii s-a schimbat de~a lungul
anilor. în prezent, cultura este un element esenţial al dezvoltării sociale şi al regenerării rurale.
Ea reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale şi colective. Prin cultură şi
prin procesele pe care cultura le catalizează, comuna poate oferi locuitorilor noi perspective de
participare la viaţa publică, poate dezvolta noi mecanisme de solidaritate şi incluziune, poate
revitaliza şi da culoare zonelor sale periferice , îşi poate dezvolta infrastructura, poate să
primească o mai largă deschidere europeană şi poate genera colaborări şi parteneriate care să
aducă beneficii economice şi sociale întregii comunităţi.

Cultura include arta şi toate formele de expresie artistică, şi, mai mult, include modurile prin
care ne definim identitatea ca indivizi şi comunităţi. Conform UNESCO, definim cultura ca un set
de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau o unui
grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc şi elemente
definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup.

Comuna JITIA, doreşte sa promoveze evenimentele culturale ca factori care sa genereze

incluziune, participare şi un sentiment de împlinire prin apartenenţa ia comunitate şi prin co­
participarea fa crearea bunăstării ei.
Atât numărul oportunităţilor de petrecere a timpului liber cât şi nivelul de acces la evenimente
culturale se afla printre principalii indicatori de calitate ai vieţii la nivelul comunităţii.

Fiind unica locaţie ce poate găzdui organizarea evenimentelor social-culturale in interiorul

comunei, Căminul Cultural JITiA necesita menţinerea intr-o stare buna de funcţionare din punct
de vedere al sanatatii populaţiei, al siguranţei in exploatare si protecţiei împotriva incendiilor.

ira ; fluxul cumulat,

beneficiu;

Analiza financiara a fo s t efectuata din punctul de vedere al proprietarului investiţiei. Rata de

actualizare utilizata în cadrul analizei financiare este de 5% (pentru lei).

Metoda utilizată în dezvoltarea Analizei financiare este cea a „fluxului net de numerar
actualizat" în această metodă fluxurile nommonetare, cum ar f i amortizarea şi provizioanele,
nu sunt luate în consideraţie. In realizarea Analizei Cost- Beneficiu financiara a fost utilizata
m etoda incrementala, metoda bazata pe utilizarea rezultatelor din scăderea celor doua
variante, respectiv; „ Varianta investiţie maxima" - „ Varianta O".

EVOLUŢIA PREZUMATA A TARIFELOR

Pentru activitatile culturale desfăşurate in cadrul Căminului cultural, atat in varianta fora
proiect cat si in varianta cu proiect, nu se incaseaza taxe sau tarife de participare, proiectul fiind
negenerator de venit. Asigurarea tuturor costurilor de funcţionare se reaiizeaza din resursele
financiare ale bugetului local.

EVOLUŢIA PREZUMATA A COSTURILOR DE OPERARE

Varianta fara proiect

4
In aceasta varianta costurile de operare la nivelul Căminului cultural sunt nule, din cauza fa p tu l
ca unitatea nu este funcţionala in prezent.

EVOLUŢIA PREZUMATA A COSTURILOR DE OPERARE

Varianta cu proiect
In aceasta varianta costurile de operare previzionate, sunt :
■ Salarii si contribuţii sociale aferente personalului angajat - (1 angajat) - 26.633 lei anual
■ Costuri alte bunuri si servicii: 79.003 lei/an
■ Materiale pentru curatentie : 683 lei/an
■ Celtuieli încălzire- 3.500 Lei anual (500 lei/luna iarna x 7 luni - septembrie - martie, in
regim discontinuu)
■ Cheltuieli energie electrica - 1 2 0 lei/luna x l2 luni = 1.440 lei/an
■ Cheltuieli apa- 0,4 mc/h x 4 ore/zi (timp de consum maxim) 10 zile medie consum pe
luna/12 luni x 4,40 lei/mc = 844,80 lei anual
■ Cheltuieli vidanjare = 600 lei/an
■ Cheltuieli ridicare deşeuri menajere 15 lei/luna x 12 luni = 180 lei/an
■ Cheltuieli comunicaţii = 100 lei/luna x 12 luni = 1.200 lei/an
■ Cheltuieli înlocuire obiecte inventar- 200 lei/an
■ Costuri cu deplasările : 800 lei/an
■ Cheltuieli cu reparaţii capitale - 25.000 lei *

*Nota : Lucrările de reparaţii capitale se vor realiza o data la 15 ani.

Obiectivul principal al analizei financiare a fo s t acela de a calcula Valoarea Neta Actualizata a

Investiţiei (VNAF/C), Rata interna de rentabilitate financiara a Investiţiei (RIRF/C) si Raportul
cost/beneficiu.

Ca urm are a realizării Analizei financiare au fo s t obţinuţi urm ătorii indicatori financiari:
Indicatorii aferenţi Valoare obtinuta Raportare la limitele Referinţa
analizei financiare prevăzute in
Recomandările privind
analiza cost-beneficiu
RIRF/C (Rata Interna de -1 ,7 6 % < 5 % (ra ta de Tabelul 5.
Rentabilitate Financiara a actualizare)
Investiţiei)
VNAF/C (Valoarea Neta - 894,34 m ii lei N e g a tiv a ; < 0 Tabelul 5.
Actualizata Financiara a
investiţiei)
Raportul Cost/Beneficiu 0,77 <1 Tabelul 5.
Fluxul de numerar cumulat Este pozitiv în fiecare an Tabelul 4.
al perioadei de Tabloul
referinţa sustenabilitatii
financiare

Asa cum se poate remarca, Rata Interna de Rentabilitate financiara a Investiţiei are valoare
m ai mica decât 5%, (rata de actualizare) iar Valoarea N eta Actualizata Financiara a Investiţiei
are valoare negativa, fa c to ri care denota ca proiectul necesita intervenţie financiara atrasa
(surse financiare nerambursabile).

5
d)Anoliza cost- eficacitate

ACE este cel mai bine folosită pentru a decide care alternativa maximizează beneficiile
(exprimate în termeni fizici'), pentru aceleaşi costuri sau, invers, care minimizează costurile
pentru acelaşi obiectiv.Raportul cost-eficacitate permite proiectelor să fie comparate şi
clasificate în funcţie de costurile necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite.

Pentru calculul Raportului cost-eficacitate au fost utilizate următoarele date de intrare :

Pentru varianta fara investiţie : S-au utilizat costuri de funcţionare existente in prezent ale
Căminului cultural', in cuantum de 114,444 mii lei/an.
Pentru varianta cu investiţie : Au fost considerate cheltuielile de operare si întreţinere in suma
de 127,084 mii lei/an precum si costul de investiţie utilizat in Analiza financiara (vezi tabelele 1-
5).

Rata de actualizare folosita pentru calculul costului total incremental (VAN) a fo st de 5 %.

Costul total actual incremental (VAN) rezultat = 2.264,58 m ii lei
Unde costul total incremental = VAN (cost pentru scenariul cu proiect) - VAN (costurile pentru
scenariul fara proiect)

Suprafaţa desfasurata a clădirii este ; Sc = 330 m2

Raportul Cost - Eficacitate - cost total actual incremental (VAN) / Suprafaţa desfasurata

Raportul Cost - Eficacitate = 6,86 (m ii iei/m p ) (vezi tabel de calcul ataşat)

f) Analiza de riscuri. M asuri de prevenire/dim inuare a riscurilor

Riscuri identificate Consecinţe M asuri de adm inistrare a riscurilor

Riscuri de am plasam ent

1. Condiţii de am plasam ent întârzieri in începerea Beneficiarul o va transfera

proiectului sau
finalizarea lui si
creşterea costului
proiectului.
2. Aprobări Majorarea costurilor si a
constructorului care se poate baza
pe rapoarte de expertiza tehnica in
faza de proiect.
înainte de începerea proiectului,

6
 Riscuri identificate
Nu pot f i obţinute toate
aprobările necesare sau pot f i
obţinute cu condiţionări
neaşteptate.
3. Organizare a execuţiei
Pregătirea execuţiei anumitor
lucrări de construcţie are ca
rezultat un cost m ult prea
mare si necesita un timp cu
m ult peste termenii
contractuali
Consecinţe
timpului necesar pentru
realizarea proiectului.
Majorarea costurilor si a
timpului necesar pentru
realizarea proiectului.
M asuri de adm inistrare a riscurilor
autoritatea publica face o
investigare in detaliu a aprobărilor
necesare .
Investitorul trebuie sa fie capabil
sa-si utilizeze si sa-si mobilizeze
resursele pentru a acoperi costurile
pentru condiţii dificile de execuţie a
lucrărilor inclusiv de asigurare a
utilităţilor (energie electrica, apa,
etc).

Riscuri de proiectare , construcţie si recepţie a lucrărilor proiectului

4. Proiectare Creştere pe termen lung Beneficiarul si proiectantul care

Riscul ca proiectul tehnic si
detaliile de execuţie sa nu
poata permite asigurarea
execuţiei lucrărilor la costul
anticipat.
5. Construcţie
-Riscul descoperirii in timpul
execuţiei a necesităţii unor noi
lucrări
-Riscul de apariţie a unui
eveniment pe durata
construcţiei, eveniment care
conduce la imposibilitatea
finalizării acesteia la termen si
la costul estimat.
- Şantier deschis cu păstră rea
parţiala a funcţiei de vizitare.
a costurilor suplimentare poarta responsabilitatea
sau imposibilitatea proiectului, decid asupra schimbării
aplicării unor soluţii soluţiilor tehnice astfel incat
tehnice propuse. costurile suplimentare sa se
încadreze in capitolul „ Diverse si
neprevăzute" sau se va renunţa la
anumite lucrări mai puţin
importante.
întârziere in Ca in situaţia de mai înainte din
implementare si procentul „ Diverse si neprevăzute"
majorarea costurilor. Beneficiarul, in general, va intra
intr-un contract cu durata si
valoare fixe. Constructorul trebuie
sa aiba resursele si capacitatea
tehnica de a se încadra in condiţiile
de execuţie.

Riscuri legate de fin a n ţa to r si fin a n ţa re

6. M odificări de taxe
Riscul ca pe parcursul
proiectului regimul de
impozitare general sa se
schimbe in defavoarea
Beneficiarului.
Impact negativ asupra Veniturile Beneficiarului trebuie sa
veniturilor financiare ale permită acoperirea diferentelor
Beneficiarului. nefavorabile, pana la un cuantum
stabilit intre parti prin contract.
Peste acest cuantum, diferenţa va f i
suportata de autoritatea publica,
din surse legal constituite cu
aceasta destinaţie.

7
 Riscuri identificate
7. întreţinere si reparare
Calitatea proiectării si/sau a
lucrărilor sa fie
necorespunzatoare avand ca
rezultat creşterea peste
anticipări a costurilor de
întreţinere si reparaţii«
8. Inflaţia
Valoarea plaţilor in timp este
diminuata de inflaţie.
Risc legal si de politica a a u to rita tii publice
9 , Schimbări legislative sau
de politica
Riscul schimbărilor legislative
si al politicii autoritatii publice
care nu pot f i anticipate la
semnarea contractului si care
sunt adresate direct, specific si
exclusiv proiectului ceea ce
conduce la costuri de capital
sau operaţionale suplimentare
din partea investitorului
10. Schimbări legislative sau
de politica
Schimbare in legislaţie sau
politica autoritatii publice care
nu poate f i anticipata la
semnarea contractuluicare
este generala (nu specifica
proiectului) in aplicarea sa si
care determina o creştere a
costurilor de capital si/sau
consecinţe substanţiale
asupra costului operaţional
din partea investitorului.
Riscuri tehnice - apreciem ca fiin d minime din urm ătoarele considerente:
Proiectul este adaptat normelor tehnologice si masurilor recomandate de Uniunea Europeana
si legislaţia naţionala.In vederea prevenirii riscurilor s-au efectuat o serie de analize cu privire ia
Consecinţe M asuri de adm inistrare a riscurilor
Creşterea costului cu Investitorul poate gestiona riscul
efecte negative asupra prin contracte pe termen iung
serviciilor furnizate. corespunzător calificării si avand
capacitati materiale si resurse
suficiente.
Diminuarea in termeni Investitorul va cauta un mecanism
reali a veniturilor din corespunzător pentru compensarea
proiect. inflaţiei. Autoritatea publica va
avea grija ca investitorul sa nu
beneficieze de supra-compensari
sau sa beneficieze de plaţi duble.
O creştere semnificativa Autoritatea publica poate sa
in costurile operaţionale reducă răspunderea pentru astfel
ale investitorului si/sau de schimbări prin monitorizarea si
necesitatea de a efectua ¡imitarea (acolo unde este cazul)
cheltuieli de capital schimbărilor care ar putea avea
pentru a putea răspunde astfel de efecte sau consecinţe
acestor schimbări asupra proiectului, investitorul va
realiza schimbările in asa maniera
incat efectul financiar asupra
autoritatii publice sa fie minimizat.
0 creştere semnificativa Autoritatea publica poate diminua
in costurile operaţionale riscurile prin excluderea
ale investitorului si/sau schimbărilor ca cele iegate de taxe
necesitatea de a efectua sau ceie pentru care investitorul
cheltuieli de capital este compensat pe baza unei
pentru a putea răspunde ajustări cu indicele Preturilor de
acestor schimbări sau Consum si numai in baza unei
acesta este obligat sa "sume semnificative" preagreate
efectueze o creştere după care vor f i acoperite de către
prestabilita a costurilor autoritatea publica.
operaţionale pentru a se
adopta schimbărilor
8
 - stabiUlirea soluţiilor tehnice si a valorii investiţiei de către specialişti cu experienţa, pe baza
folosirii unor metode moderne de proiectare, in conformitate cu legislaţia in vigoare
obţinerea avizelor prevăzute de legislaţia in vigoare;
Din punct de vedere al realizării efective a investiţiei', reprezentantul proiectantului va f i prezent
pe şantier de cate ori este necesara modificarea soluţiei prevăzute iniţial in documentaţia
tehnica a lucrării pentru a se verifica necesitatea modificării solicitate;

Inspecţia in Construcţii este instituţia de control din fiecare judeţ care are dreptul si obligaţia de
a verifica stadiul de execuţie al lucrărilor si modul in care se respecta condiţiile de calitate a
acestora,
Constructorul are obligaţia de a numi pentru fiecare lucrare un specialist, responsabil tehnic cu
execuţia lucrărilor -a u to riz a t, care va avea sarcina sa asigure condiţiile necesare ca fiecare
etapa de execuţie sa sefaca cu respectarea condiţiilor de calitate a lucrărilor dar si respectarea
graficului de execuţie al lucrărilor contractate implicit cu respectarea termenilor de execuţie.
M asuri de m inim izare a riscurilor tehnice

Proiectantul va pune la dispoziţie următoarele servicii pe parcursul derulării lucrărilor din cadrul
proiectului:
1. Va participa la predarea amplasamentului
2. Odata începute lucrările de execuţie, Proiectantul va realiza servicii de supervizare a lucrărilor
de execuţie de cate ori este necesar, pana la realizarea completa a lucrărilor si acceptarea
preliminară de cate investitor.
3. La cererea beneficiarului, Proiectantul va pune la dispoziţia contractorului (constructorului)
planuri detaliate suplimentare referitoare la construcţie .
4. Proiectantul va realiza detaliile de execuţie, specificaţii tehnice si estimările de cost pentru
lucrări suplimentare sau ordinele de modificare aprobate de investitor sau de reprezentantul
sau autorizat.

Supervizare
Obiectivul principal al activitatii de supervizare ii reprezintă verificarea realizării corecte a
execuţiei lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora pentru construcţiile care fac
obiectai acestui proiect. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor stabilite inspectorii de şantier
vor realiza următoarele activitati in vederea respectării coordonatelor de Timp, Calitate si
Siguranţa pe to t parcursul implementării proiectului.
1. Dirigintele de şantier va f i răspunzător pentru execuţia lucrărilor in întregime, in
conformitate cu proiectele aprobate, planurile si specificatile tehnice si la un standard de
c a l i t a te s a tis fă c ă to r . D u p ă f i e c a r e a c ţiu n e d e s u p e r v iz a r e , v a raporta B e n e fic ia r u lu i si ii va
înainta u n R a p o r t al Stadiului Lucrărilor (cu d e s c r ie r e te x tu a la , ta b e le le si fo t o g r a fi i l e d u p ă c u m
este necesar) descriind stadiul actual al lucrărilor comparativ cu ultima inspecţie a
proiectantului.
2. Dirigintele de şantier va analiza si aproba planurile realizate de constructor si va verifica
periodic Cartea Tehnica a Construcţiei.
3. Dirigintele de şantier va elibera un Certifcat de Inspecţie si Recepţie Finala a lucrărilor.
A ctivitati care vor controla timpul:
1. Monitorizarea si revizuirea întregului calendar al construcţiilor si progresul interimar al
lucrărilor;
2. Revizuirea amanuntita a calendarului lucrărilor, bilunar;

9
3. Monitorizarea atenta a execuţiei lucrărilor; de la debut si pe to t parcursul acestora;
4. Revizuirea iniţiala a lucrărilor si vizite pe şantier pentru o înţelegere mai clara a scopului
lucrărilor;
5. Studierea p ro ie c tu lu ia caietelor de sarcini, a tehnologiilor si procedurilor prevăzute pentru
realizarea construcţiilor;
6. Monitorizarea planificării lucrărilor înainte si pe parcursul execuţiei lor;
7. Observarea problemelor sau întârzierilor, cererea unor programe de recuperare si
monitorizarea respectării acestora;
8. Monitorizarea planificării resurselor de către contractori si monitorizarea execuţiei, verificând
ca aceasta corespunde planului de lucru propus;
9. Asigurarea raportorii corecte către Beneficiar in vederea luării cat mai rapide a deciziilor.
Activitati care controlează calitatea:
1. verificarea respectării legislaţiei cu privire la produsele pentru construcţii, respectiv: existenta
documentelor de atestare a calitatii, corespondenta calitatii acestora cu prevederile cuprinse in
documentele de calitate, proiecte, contracte;
2. interzicerea utilizării produselor pentru construcţii necorespunzatoare sau fara certificate de
conformitate, declaraţie de conformitate ori fara agrement tehnic (pentru materialele
netraditionale);
3. verificarea existentei autorizaţiei de construire, precum si a îndeplinirii condiţiilor legale cu
privire la Încadrarea in termenele de valabilitate;
4. verificarea concordantei intre prevederile autorizaţiei si ale proiectului;
5. preluarea amplasamentului si a reperelor de nivelment si predarea acestora executantului,
libere de orice sarcina;
6. participarea împreuna cu proiectantul si cu executantui la trasarea generala a construcţiei si
la stabilirea bornelor de reper;
7. predarea către executant a terenului rezervat pentru organizarea de şantier;
8. verificarea existentei tuturor pieselor scrise si desenate, corelarea acestora, respectarea
reglementarilor cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori atestati si existenta vizei
expertului tehnic atestat, acolo unde este cazul;
9. verficarea existentei programului de control al calitatii, cu precizarea fazelor determinante,
vizat de Inspectoratul de Stat in Construcţii - I.S.C.;
10. verificarea existentei si valabilitatii tuturor avizelor, acordurilor precum si a modutui de
preluare, a condiţiilor impuse de acestea in project;
11. verificarea existentei si respectarea Planului Calitatii si a procedurilor/instructiunilor tehnice
pentru lucrarea respectiva;
12. urmărirea realizării construcţiei in conformitate cu prevederile proiectelor, caietelor de
sarcini, ale reglementarilor tehnice in vigoare si ale contractului;
13. verificarea respectării tehnologiilor de execuţie, aplicarea corecta a acestora in vederea
asigurării nivelului calitativ prevăzut in documentaţia tehnica, in contract si in normele tehnice
in vigoare;
14. interzicerea executării de lucrări de către pesoane neautorizate conform reglementarilor
legale in vigoare;
15. participarea la verificarea in faze determinante;
16. efectuarea verificărilor prevăzute in reglementările tehnice si semnarea documentelor
întocmite ca urmare a verificărilor (procese verbale in faze determinante, procese verbale de
lucrări ce devin ascunse etc.);
17. interzicerea utilizării de tehnologii noi, neagrementate tehnic;
18. asistarea la prelevarea probelor de la locul de punere in opera;

10
19. urmărirea realizării lucrărilor, din punct de vedere tehnic; pe to t parcursul execuţiei acestora
si admiterea la plata numai a lucrărilor corespunzătoare din punct de vedere cantitaiv si
calitativ;
20. transmiterea către proiectant a sesizărilor proprii sau ale participanţilor la realizarea
construcţiei privind neconformitatile constatate pe parcursul execuţiei;
21. verificarea respectării prevederilor legale cu privire la cerinţele stabilite prin Legea nr.
10/1995 privind calitatea in construcţii', cu modificările ulterioare, in cazul efectuării de
modificări ale documentaţiei sau adoptării de noi soultii care schimba condiţiile iniţiale;
22. urmărirea respectării de către executant a dispoziţiilor si/sau a masurilor dispuse de
proiectant/de organele abilitate;
23. preluarea documentelor de la constructor si proiectant si completarea cârtii tehnice a
construcţiei cu toate documentele prevăzute de reglementările legale;
24. urmărirea dezafectării lucrărilor de organizare de şantier si predarea terenului deţinătorului
acestuia;
25. asigurarea secretariatului recepţiei si întocmirea actelor de recepţie;
26. urmărirea soluţionării obiectiunilor cuprinse in anexele la procesul verbal de recepţie la
terminarea lucrărilor si urmărirea realizării recomandărilor comisiei de recepţie;
27. predarea către investitor/utilizator a actelor de recepţie si a cârtii tehnice a construcţiei
după efectuarea recepţiei finale.
Activitati care controlează siguranţa:
1. împreuna cu Proiectantul sau Beneficiarul', daca este cazul', verificarea îndeaproape a
programului de siguranţa al Executantului si asigurarea ca acesta este implementat;
2. Asigurarea ca programul de siguranţa propus este adecvat si este in conformitate cu
documentele contractuale;
3. Verificarea faptului ca programul de siguranţa include detalii privind lucrările temporare;
4. Asigurarea si tinerea sub observaţie a tuturor operaţiunilor si masurilor de siguranţa si
cautarea soluţiilor corectoare, atunci când este necesar.

Riscuri financiare- apreciem ca fiind minime din următoarele considerente:

De asemenea, au fo st analizate si estimate riscurile de natura financiara, de administrare si
management generate de Proiect; se considera ca acestea sunt reduse ca pondere; Titularul
investiţiei, Comuna Jitia, prezintă o capacitate de management si de implementare a
proiectului corespunzătoare cu cerinţele prevăzute de programul de finanţare.

Beneficiarul si-a asumat obligaţia in perioada pregătitoare a proiectului precum si in perioada

de implementare a acestuia, de a respecta prevederile legislaţiei naţionale în domeniul
achiziţiilor publice, in scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuţie de lucrări
necesare pentru realizarea proiectului care vor face obiectul Contractului de finanţare
nerambursabila, asigurând in acest fe l eligibilitatea cheltuielilor efectuate in perioada
pregătitoare precum si a celor ce urmeaza a f i efectuate.

Riscuri legale - sunt minime:

-legislaţia in don titiilor, in procesul de aliniere la legislaţia europeana se
perfecţionează;

11
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

investita - si, după caz, calitativi, in conformitate cu standardele,

normativele si reglementările tehnice in vigoare

Construcţia are următoarele caracteristici geometrice:

- Suprafaţa construita parter este de 263.00mp

- Suprafaţa construita etaj este de 67.00mp
- Suprafaţa construita desfasurata este de 330.00mp
- Suprafaţa utila parter este de 220.19mp
- Suprafaţa utila etaj este de 46.Olmp
- Suprafaţa utila totala este de 266,20

Spatiile funcţionale aferente căminului cultural sunt următoarele:

Parter:

- Sas in suprafaţa utila de 5.65mp

- Sala de festivităţi in suprafaţa utila de 123.16mp
- Scena in suprafaţa utila de 41.75mp
- Biblioteca in suprafaţa utila de 16.90mp
- Biblioteca, in suprafaţa utila de 9.42mp
- Spaţiu închiriat in suprafaţa utila de 13.69mp
- Spaţiu depozitare, in suprafaţa utila de 9.62mp
Etaj:
Spaţiu depozitare, in suprafaţa utila de 24.24mp
Spaţiu depozitare in suprafaţa utila de 12.35mp
Spaţiu depozitare in suprafaţa utila de 9.42mp

Menţionam ca aceasta construcţie nu se va extinde. Spatiile existeente

se vor recompartimenta astfel incat sa obţinem spatii pentru grupurile
sanitare diferenţiate pe sexe, dar si pentru centrala termica.
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de inmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

De asemenea spatiilor li se vor da alte funcţionalităţi, astfel incat sa

avem Spatii total separate pentru depozitul de carte, care va vea si un grup
sanitar.
In urma reabilitării spatiile existente se vor modifica astfel:
Spaţiul in care funcţiona biblioteca in suprafaţa de 16.90mp, va f i
recompartimentat astfel incat vom avea un officiu in suprafaţa utila de
9.30mp. In diferenţa de spaţiu ramasa se va amenaja grupul sanitar pentru
barba ti in suprafaţa utila de 6.45mp.
Spaţiul in care funcţiona biblioteca in suprafaţa utila de 9.42mp se va
recompartimenta astfelincat sa avem un holpentru grupurile sanitare cu
acces direct din sala de festivităţi, grupul sanitar pentru femei in suprafaţa
utila de 4.57mp si un spaţiu pentru materiale de curăţenie in suprafaţa de
0.94mp.
Pentru accesul la grupurile sanitare s-a creat un gol de usa in perete.
Peretele dintre cele doua spatii închiriate a fost zidit si astfel s-a crea
un spaţiu pentru centrala termic in suprafaţa utila de 9,00mp si un spaţiu
pentru Birou in suprafaţa utila de 12.96mp.
Depozitul de carte a fost organizat la etajul parţial al clădirii. Aici
accesul se va face pe o sacara exterioara.
Spaţiul de depozitare in suprfata utilade 24.24mp se va
recompartimenta astfel incat vom avea un spaţiu in suprafaţa utila de
16.74mp pentru biblioteca si un spaţiu de 6.12mp pentru grupul sanitar.
Tot la etaj vom avea doua depozite de carte de 11.66 si respectiv
8 .8 2 m p .

c) Indicatori financiari, socio economici, de impact, de rezultat/operare,

stabiliţi in funcţie de specificul şi tinta fiecărui obiectiv de investiţii;

Creşterea numărul de persoane care vor

beneficia de serviciile Căminului Cultural
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Numanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

VNA < 0 1 .1 0 3 .167lei

RIRF < 5% 55158.36%
Suprafaţa construita 263.00 mp
Suprafa construita desfasurata 330.00 mp
Suprafaţa utila cămin cultural 266.20mp
Suprafa construita supusa investiţiei 330.00 mp

d) durata estim ata de execuţie a obiectivului de investita, exprim ata in luni

12 luni

6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările

specifice funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor
cerinţelor fundam entale aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al
propunerilor tehnice

Conformitatea se va asigura in conformitate cu prevederile obţinute la faza PAC

6.5. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei

financiare şi economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaţii de la bugetul de
stat/b ug etu l local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile, alte surse legal constituite

Lei Euro
Valoarea totala
V a lo a r e a e lig ib ila
Valoarea neeligibila
A jutor Public
Nerambursabil
Cofînantare - Buget
Local
 S.C. MATEILUC PROIECT S.R.L

Str. Brăilei Nr.252, Sat.Rastoaca, Judeţ Vrancea

Niimanr de înmatriculare J39/33/2015, CUI 33978288

- Urbanism, acorduri şi avize conforme

Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire
Studiu topografic ; vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
Studiu geotehnic
7.2.2 Audit energetic
7,23. Expertiza tehnica
Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente -
NU ESTE CAZUL
Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri
de diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu, de principiu, în documentaţia tehnico-economicâ
- FAZA PAC
Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile
tehnice, precum:
studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată
pentru creşterea performanţei energetice; - NU ESTE CAZUL
studiu de trafic şi studiu de circulaţie, după caz; - NU ESTE CAZUL
raport de diagnostic arheologic. în cazul intervenţiilor în situri arheologi ce; - NU
ESTE CAZUL
studiu istoric, în cazul monumentelor istorice; - NU ESTE CAZUL
studii de specialitate necesare în funcţie de specificul investiţiei,

ÎNTOCMIT,

Ing. Andrei Daniela Petruta