Continut Cadru - PT - DUMITRESTI Ok

Adrian- Semnat digital
de Adrian-Viorel
Viorel Banaurs
Data: 2021.05.25
Banaurs 17:19:24 +03'00'
PROIECT TEHNIC
AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE,

REABILITARE ȘI MODERNIZARE SISTEME DE
COLECTARE ȘI DIRIJARE A APELOR PLUVIALE
(PODEȚE; ȘANȚURI PEREATE)
Beneficiar: U.A.T. DUMITREȘT I

Elaborator: S.C. ALMA CONSULTING S.R.L.
Beneficiar: U.A.T. Dumitrești
Proiect: „AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE, REABILITARE ȘI
MODERNIZARE SISTEME DE COLECTARE ȘI DIRIJARE A APELOR PLUVIALE
SC ALMA CONSULTING SRL (PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)”
FOCSANI
Faza: P.T. Nr. proiect: 15 Data: 2021
VIZAT,
INSPECTORATUL ÎN CONSTRUCȚII VRANCEA
DIRECTOR,
PROGRAM
Pentru controlul calităţii pe faze de execuţie şi faze determinante efectuate de beneficiar,
proiectant şi executant la obiectivul:
Denumire proiect: „AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE,
REABILITARE ȘI MODERNIZARE SISTEME DE COLECTARE ȘI
DIRIJARE A APELOR PLUVIALE (PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)”
Proiect numar: 15/2021
În conformitate cu Legea 10/1995, Ordinul IGSIC nr. 20/1984, HGR 273/14 iunie 1994, se stabileşte
prezentul program pentru controlul calităţilor lucrărilor:
Nr. Lucrări care se controlează şi verifică sau Documentul scris care se Cine întocmeşte Nr. şi data
crt. recepţionează şi pentru care se întocmesc întocmeşte: şi semnează: actului încheiat
documentele scrise PVRC – proces verbal I – IGSIC
recepţie calitativă B – Beneficiar
P.V. – proces verbal E – Executant
PV.TL – proces verbal de P - Proiectant
trasare lucrare
PV.FD – proces verbal
fază determinant
P.V.R.T.L. – proces
verbal de receptie la
terminarea lucrarilor
0 1 2 3 4
1. Predare amplasament, reperi de trasare PV.TL P.B.E.
2. Verificare cote de fundare și gradul de
PV.FD P.B.E.
compactare pat trotuar
3. Verificare fundație balast obișnuit PV.FD P.B.E
4. Verificare fundație din balst stabilizat PV.FD P.B.E.
5. Verificare strat de uzură la trotuare (binder
PV.FD P.B.E.
Ba8) și căi de acces (binder Ba16)
7. Verificare, executare dispozitive de
colectare ape pluviale (șanțuri, rigole de PV.FD P.B.E.
acostament, podețe)
8. Recepția la terminarea lucrărilor P.V.R.T.L. P.B.E.I.
Notă
Pag. 2 / 187
FOCSANI
1) La recepția lucrărilor, se vor avea în vedere atât prevederile documentației cât și prescripțiile
tehnice în domeniu, în vigoare la data respectivă;
2) Documentele anexate care stau la baza verificărilor efectuate (copii după certificatele de
calitate, ridicări topografice, probe de laborator, etc.) se vor anexa la procesele verbale
respective;
3) Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi să participe la verificarea lucrărilor cu
minim 5 zile înainte ;
4) Coloana 4 se completează la data încheierii actului prevăzut la col. 2;
5) La recepţia obiectivului, un exemplar completat se anexează la cartea construcţiei.
PROIECTANT BENEFICIAR, EXECUTANT,

S.C. ALMA CONSULTING S.R.L. PRIMĂRIA COMUNEI DUMITREȘTI
DIRECTOR DIRECTOR,
Ing. Alexandru Manta Viorica
Șef Proiect,
ing. Relu Țibrea
Pag. 3 / 187
FOCSANI
FOAIE DE TITLU
DENUMIREA PROIECTULUI :
AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE,
REABILITARE ȘI MODERNIZARE SISTEME DE
COLECTARE ȘI DIRIJARE A APELOR PLUVIALE
(PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)
NUMAR PROIECT :
15/2021
FAZA :
P.T.
BENEFICIAR :
U.A.T. DUMITREȘTI
AMPLASAMENT :
ȚARA: ROMÂNIA
JUDEȚUL: VRANCEA
U.A.T.: DUMITREȘTI
LOCALITATEA: DUMITREȘTI
PROIECTANT:
S.C. ALMA CONSULTING S.R.L.
Pag. 4 / 187
FOCSANI
FISA DE RESPONSABILITATI
REPREZENTANT GENERAL:
DIRECTOR
Ing. Alexandru Manta Viorica ………………………….
_________________________________________________________
COLECTIV DE ELABORARE:
ȘEF PROIECT
Ing. Țibrea Relu ………………………….
PROIECTANT
Ing. Țibrea Relu ………………………….
DESENAT
Ing. Ganea Dragos ………………………….
Pag. 5 / 187
FOCSANI
CUPRINSUL VOLUMULUI
A. PIESE SCRISE
Foaie de capăt
TEH. CHIRU RODICA ………………………. ............ EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
CUPRINSUL VOLUMULUI ........................................................................................................................................... 6
MEMORIUL TEHNIC GENERAL ................................................................................................................................. 8
I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII .......................................... 8
1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII ......................................................................................................... 8
2. AMPLASAMENTUL (REGIUNEA, JUDEȚUL, LOCALITATEA) ..................................................................................... 8
3. ACTUL ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST APROBAT(Ă), ÎN CONDIŢIILE LEGII, STUDIUL DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIA DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII ................................................................. 8
4. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE ......................................................................................................... 8
5. INVESTITORUL ................................................................................................................................................. 8
6. BENEFICIARUL INVESTIȚIEI .............................................................................................................................. 9
7. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUȚIE .......................................................................................... 9
II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII ............................... 9
1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI, CUPRINZÂND: ........................................................................... 9
Descrierea amplasamentul ........................................................................................................................................................ 9
Topografia .............................................................................................................................................................................. 10
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei ......................................................................................................................... 11
Geologia, seismicitatea ........................................................................................................................................................... 15
Devierile şi protejările de utilităţi afectate .............................................................................................................................. 16
Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii ............................... 16
Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea ....................................................................................... 16
Căile de acces provizorii ......................................................................................................................................................... 16
Bunuri de patrimoniu cultural imobil...................................................................................................................................... 16
2. SOLUŢIA TEHNICĂ CUPRINZÂND................................................................................................................... 17
Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii ..................................................................................... 17
Varianta constructivă de realizare a investiţiei ....................................................................................................................... 17
Trasarea lucrărilor ................................................................................................................................................................... 23
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier .................................................................................................... 24
Organizarea de şantier ............................................................................................................................................................ 24
III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI .................................................................. 26

1. GENERALITĂȚI ............................................................................................................................................... 26
2. DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE ..................................................................................................................... 26
1. Tronsonul 1 – km 0+000 – km 2+400................................................................................................................................. 26
2. Tronson 2 – km 2+400 – km 3+402 .................................................................................................................................... 27
3. Tronson 3 – km 3+402 – km 3+670 .................................................................................................................................... 27
4. Tronson 3 – km 3+670 – km 3+800 .................................................................................................................................... 30
3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR .............................................................. 30
4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE ............................................................. 33
5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR ................................................................................................... 34
6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI ................................................................................... 34
7. STANDARDE ȘI NORMATIVE APLICABILE ............................................................................................. 35
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................................ 38
IV. BREVIARE DE CALCUL – DIMENSIONARE SISTEMULUI RUTIER .... EROARE! MARCAJ ÎN
DOCUMENT NEDEFINIT.
1. VERIFICAREA REZISTENȚEI SISTEMULUI RUTIER ........................EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
2. CALCULUL LA ÎNGHEȚ AL SITEMULUI RUTIER..............................EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT NEDEFINIT.
3. VERIFICAREA REZISTENȚEI ȘI TABILITĂȚII ZIDURILOR DE SPRIJIN ................. EROARE! MARCAJ ÎN DOCUMENT
NEDEFINIT.
Pag. 6 / 187
FOCSANI
V. GRAFICUL DE EXECUȚIE A INVESTIȚIEI PUBLICE ................................................................... 39

VI. SOLUTII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR SI URMARIREA
COMPORTARII CONSTRUCTIILOR CONFORM NORMATIV P130/99 SI HG 766/97 .......................... 39
VII. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ............................................................................................. 44
VIII. CAIETE DE SARCINI ........................................................................................................................... 93
IX. ANTEMĂSURATORI ......................................................................................................................... 261
Pag. 7 / 187
FOCSANI
MEMORIUL TEHNIC GENERAL

I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE
INVESTIŢII
1. Denumirea obiectivului de investiții

“AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE, REABILITARE ȘI
(PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)”
Amplasamentul (regiunea, județul, localitatea)

Regiunea: Muntenia
Județul: Vrancea
Localitatea: Dumitrești
Județul Vrancea este situat în sud-
estul României, la exteriorul Curburii
Carpaților, din punct de vedere matematic,
poziția sa fiind definită de intersecția
paralelei de 45 grade latitudine nordică cu
meridianul de 26 grade longitudine estică.
Județul Vrancea are o suprafață de 4857 km2
(2,04% din suprafața țării), fiind învecinat cu
următoarele județe:
• la nord - județul Bacău
• la nord-est - județul Vaslui
• la est - județul Galați
• la sud-est - județul Brăila
• la sud și sud-vest - județul Buzău și la vest județul Covasna
Aflată la o răscruce geografică, Vrancea constituie o legătură între marile zone ale
Carpaților Orientali și Meridionali, Câmpia Siretului și Câmpia Dunării, precum și între provinciile
istorice locuite de romani: Moldova, Transilvania și Țara Românească.
2. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de

fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
H.C.L. ..................
3. Ordonatorul principal de credite

U.A.T. DUMITREȘTI
Pag. 8 / 187
FOCSANI
4. Investitorul
U.A.T. DUMITREȘTI
5. Beneficiarul investiției
U.A.T. DUMITREȘTI
Adresa: Județul Vrancea, Comuna Dumitrești

Cod poștal: 627110
Telefon: 0237241134
Fax: 0237241190
Email: primariadumitresti@yahoo.com
Web: http://www.primăria-dumitresti.ro/
6. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

S.C. ALMA CONSULTING S.R.L
Adresa: Strada Poieniței nr.4/1, Focșani, Vrancea
Telefon: 0237268577
Fax: 0237206760
Email: almaconsulting53@yahoo.com
II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN

CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE
AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:
Descrierea amplasamentului
Investiţia ce face obiectul prezentei documentaţii cuprinde lucrările necesare pentru
amenajarea trotuarelor și a căilor de acces rutiere/pietonale către proprietate, cât și asigurarea
scurgerii apelor pluviale în lungul drumului național DN 2N (Mărtinești – Bogza – Căiata –
Dumbrăveni – Cândești – Bordeștii de Jos – Bordeștii de Sus – Dumitrești – Dumitrești de Sus –
Chiojdeni – Tulburea – Luncile – Jitia de Jos – Jitia – Cerbu – Vintileasca – Neculele), suprafețele
ocupate făcând parte din domeniul public al Comunei Dumitrești, Județul Vrancea.
La nivelul județului Vrancea, comuna Dumitrești este străbătută de șoseaua națională DN2N,
drum de importanță locală care o leagă spre vest de Chiojdeni și Jitia și spre est
de Bordești, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Sihlea și Tătăranu și tot din DN2N, se
Pag. 9 / 187
FOCSANI
ramifică spre sud șoseaua județeană DJ203H, care duce spre sud în județul Buzău (trecând râul
Râmnicu Sărat pe un pod de lemn) la Buda.
Comuna Dumitrești este așezată pe cursul mediu al râului Râmnicul Sărat, la vărsarea râului
Motnău, într-o depresiune subcarpatică care poartă același nume, situată în zona de sud, sud-vest
a județului Vrancea la hotarul cu județul Buzău.
Comuna este situată la o distanță de 40 km de Focșani și 30 km de Râmnicul Sărat pe șoselele
ce fac legătura.
Comuna Dumitrești are sub administrația sa un număr de 16 sate componente:
Dumitrești, Blidari, Dumitreștii de Sus, Motnău, Siminoc, Trestia, Tinoasa, Lăstuni, Poienița,
Valea-Mică, Dumitreștii Față, Roșcari, Biceștii de Sus, Galoiești, Biceștii de Jos, Lupoaia.
Comuna este pusă în legătură cu celelalte comune prin drumul principal DN 2N.
Localitatea are o formă alungită spre nord-vest, având o suprafață de circa 85 kmp. Din
suprafața comunei, 12,8 kmp este teren intravilan, în timp ce terenul extravilan ocupă o suprafață
de 72,2 kmp. Comuna are o populație de 4602 locuitori, potrivit recensământului efectuat în anul
2011, în scădere față de recensământul anterior, din anul 2002, când se înregistraseră 5278 de
locuitori.
Vecinătățile comunei Dumitrești sunt:
➢ S-V: Chiojdeni;
➢ N: Gura Caliței;
➢ E: Bordești;
➢ S-E: Buda, județul Buzău.
Prezenta documentaţie s-a întocmit având la bază comanda U.A.T. Dumitrești, Judeţul
Vrancea, pentru realizarea investiţiei: « Amenajări trotuare și căi de acces rutiere, reabilitare și
modernizare sisteme de colectare și dirijare a apelor pluviale (podețe, șanțuri pereate) ».
Lungimea totală a trotuarelor proiectate este de L = 2,482 ml.
Propunerea de amplasare a trotuarelor a fost astfel selectată încât să atingă obiective de
interes social cultural (spital, școală, dispensar, sală de sport, primărie, etc.), asigurând accesul
pietonal în siguranță dealungul drumului național DN 2N și a drumului județean DJ 203H.
Topografia
Comuna Dumitrești este localizată între paralela de 45 grade, 34 minute şi 0 secunde
latitudine nordică şi meridianul de 26 grade, 56 minute şi 0 secunde longitudine estică.
Studiile topografice cuprinzând planurile topografice cu amplasamentele reperilor și listele
cu repere în sistemul de referință național se regăsesc în piesele desenate, piese ce fac parte
integrală din prezentul proiect tehnic de execuție – Piese desenate, studiile topografice fiind
realizate cu stații totale.
Ridicarea topografică a fost executată în sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele au fost
determinate în sistemul național de referință Marea Neagră 1975.
În urma prelucrării informațiilor topografice, s-a proiectat planul de situaţie la scara 1:500 şi
s-au stabilit soluţiile tehnice ale complexului rutier privind:
- partea carosabilă, acostamente, spaţiu de siguranţă;
- profile transversale tip;
- amplasamentul şi dimensiunea lucrărilor de artă şi a şanţurilor.
Studiul topografic va fi anexat la sfârşitul prezentului proiect ca parte integrantă a lui
conform anexei nr. 1 .
Pag. 10 / 187
FOCSANI
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Relieful este format din dealuri, străbătute de văi și ravene adânci, cu cote cuprinse între
150-350m.
Principalul râu ce drenează localitatea Dumitrești este râul Râmnicul Sărat, ce își are
izvoarele în apropierea vârfului Furu Mare (1415m), cu afluenții săi mai importanți : Sărățel,
Râmnicel, Motnău. Apa subterană apare la adâncimea de 8-10m în zonele de terasă și 10-20m în
zona de deal.
Din punct de vedere climatic, prin poziția sa, județul Vrancea aparține în proporție de 40%
sectorului cu climă continental moderată (ținutului climatic al munților cu altitudini medii) și în
proporție de cca 60% sectorului cu climă continentală (ținutul climatic al Subcarpaților și ținutul
climatic al Câmpiei Române).
În sectorul cu climă continentală, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile reci, punctate
din când în când cu viscole puternice, dar și cu intervale de încălzire ce determină topirea stratului
de zăpadă, numeroase cicluri de îngheț - dezgheț.
O caracteristică importantă a regimului climatic o constituie prezența vânturilor de tip
foehn, favorizate de faptul că versanții estici ai munților Vrancei sunt adăpostiți față de vânturile
din vest. Printre efectele foehnale, cele mai importante se numără încălzirea substanțială a aerului,
însoțită de scăderea umezelii, a nebulozității și a precipitațiilor atmosferice.
Circulația generală a atmosferei se caracterizează prin frecvențe mari ale advecțiilor de
aer temperat oceanic din V și N-V, care ajunge însă puternic transformat și ale advecțiilor de aer
temperat - continental din sectorul estic, care posedă, în semestrul rece, însușiri termice proprii
aerului arctic. La acestea, se adaugă pătrunderile mai puțin frecvente de aer tropical din sectorul
sudic și invaziile rare ale aerului arctic din nord.
Regimul temperaturilor:
• temperatura medie anuala (0C) 9,6
• temp. medie a lunii iulie (0C) 21,6
• temp. medie a lunii ianuarie (0C) -3,8
• temp. maxima absoluta (0C) 66,0
• temp. minima absoluta (0C) -33,0
• nr. mediu anual de zile cu inghet 110,0
• nr. mediu anual de zile cu strat de zapada 40 – 50
Figura 02. Harta intensității temperaturii a României.
Pag. 11 / 187
FOCSANI
Precipitații:
Cele mai mari cantități, medii lunare de precipitații cad în lunile mai, iunie și iulie. Valoarea
medie a precipitațiilor este de circa 400 mm. În zonele mai înalte de la vest de teritoriul comunei
Dumitrești, valoarea medie a precipitațiilor poate ajunge la 800 și chiar 1200 mm (în zona
subcarpatică).
Figura 03. Harta precipitațiilor României.

Adâncimea de îngheț în zona comunei Dumitrești – județul Vrancea, conform STAS-ului
6054/77 este de 0.90 - 1.00 m.
Figura 04. Zonarea după adâncimea maximă de îngheț.
Pag. 12 / 187
FOCSANI
Radiația medie anuală este cuprinsă între 115 kcalorii/mp.

Umiditatea relativă a aerului în luna iulie are valori de 60-70 %. Importante pentru
componentele bio-geografice sunt următoarele momente:
- data medie a primei ninsori – 21 octombrie
- data medie a ultimei ninsori – 15 martie
- data medie a instalării primului strat de zapadă – 11 noiembrie
Iarna, stratul de zapadă variază între 10-20 cm, grosimea medie decalată fiind de 15 cm.
Vântul dominant de primavară este cel din
S-E „Băltărețul” și iarna vântul din Est „Crivățul”
ce atinge 70-80 km/h. Vânturile dominante sunt
canalizate pe văi în zona montană și cea
subcarpatică. Local în zonele înalte se formează și
vânturi munte-vale, cu producerea unor efecte de
föhn.
Frecvența medie a calmului atmosferic este
25,0%. Vitezele medii anuale pe cele 8 direcții
cardinale variază între 2,0 si 4,0 m/s la Focșani.
Figura 05. Harta intensității vânturilor din România
Conform CR 1-1-1-4-2012, amplasamentul cercetat face parte din zona B, în ceea ce privește
încărcările date de vânt.
Conform Normativului P/1/2013, perimetrul comunei Dumitrești este caracterizat prin
următoarele valori:
- perioada de colț a spectrului de răspuns: Tc = 1,6 sec
Fig. 6 - Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț),

TC a spectrului de răspuns
Pag. 13 / 187
FOCSANI
- valoare de vârf a accelerației terenului pentru cutremure, având IMR=225 ani-ag = 0,40 g
Fig. 7 - Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale accelerației terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure, având intervalul mediu de recurență IMR=225 ani
- presiunea de referință a vântului, mediată pe 10 min la 10 m și 50 ani, interval mediu de
referință 0,6 kPa.
Fig 8. Zonarea valorilor de referință ale presiunii dinamice ale vântului, qb în kPa, având IMR=50ani
Este poziționată în cadrul zonei seismice A – zone de risc.

Încărcări din zapadă pe sol pentru o perioadă de revenire IMR = 50 ani - Sk = 2kN/mp.
Pag. 14 / 187
FOCSANI
Conform catalogului de structuri tip pentru drumurile publice:

• pământul se încadrează în tipul P5, tip climatic II, regim hidrologic defavorabil (nivelul
apei subterane este la adâncime mai mare decat adâncimea critică, scurgerea apelor este asigurată)
• sensibilitatea la îngheț este stabilită după criteriul granulometric de apreciere
STAS 1709/90 și face parte din grupa „foarte sensibil la îngheț” (grupa C)
• valoarea modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundație Ed=70Mps (conf.
Instrucțiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea sistemelor semirigide AND 518/93
(reviziunea I din 1996)
• valoarea de calcul a coeficientului lui Poison este de 0.42
• conform STAS 2914/84, pământul se încadrează în domeniul 4b al diagramei Cassagrande,
care corespunde unor pământuri coezive anorganice cu compresibilitate redusă sau medie, foarte
sensibil la îngheț-dezgheț.
Geologia, seismicitatea
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Dumitrești se înscrie în zona dealurilor
subcarpaților orientali.
Localitatea este așezată în depresiunea cu același nume, depresiune intradeluroasă situată în
Subcarpații de Curbură.
Relieful este format din dealuri, străbătute de văi și ravene adânci, cu cote cuprinse între
150-350m.
Principalul emisar al apelor de precipitații îl constituie râul Râmnicu Sărat.
Apa subterană apare la adâncimea de 8-10m în zonele de terasă și 1020m în zona de deal.
Apa este influențată direct de precipitații și scade sau dispare din puțuri în perioadele secetoase.
Din punct de vedere geologic, în perimetrul comunei Dumitrești apar formațiuni Levantine,
aparținând Neogenului Superior și Cuaternarului.
Formațiunile Levantine apar în zona Văilor Râmna și Râmnic, fiind alcătuite din argile
marnoase cenușii cu intercalații subțiri de nisipuri cu rare examplare de Helix și Lithoglyphus sp.
Grosimea totală a argilelor cu Helix ajunge la 800m.
Formațiunile Pliocene(Meotian, Pontian, Dacian și Levantin) din punct de vedere
stratigrafic, formează un monoclin cu strate având direcția NE-SV și înclinare cca. 15° către S-E
sau Est, aflându-se sub depozitele Cuaternarului care apar mai la Est.
În zonele cu pante accentuate sunt prezente alunecări de teren.
Principalul emisar al apelor de precipitații îl constituie râul Râmnicu Sărat, cu afluenții săi
mai importanți : Sărățel, Râmnicel, Motnău.
Cercetarea s-a efectuat prin observații directe asupra terenului (deschideri naturale) și prin
analiza informației geotehnice cunoscută în zona din cercetările anterioare (foraje geotehnice de
mică adâncime, executate pentru obiective din zonă).
Apele subterane sunt prezente la adâncimi variabile 1,00 - 2,00m.
Categoria geotehnică în care poate fi încadrat amplasamentul examinat reprezintă riscul
geotehnic al acestuia ce poate fi exprimat în funcție de o serie de factori legați atât de teren cât și
de vecinătăți. Pentru terenurile din intravilan, categoria geotehnică poate fi apreciată după cum
urmează (conform NP174/2007):
1 Condiții de teren Teren mediu 3 puncte
2 Apă subterană Fără epuismente 1 punct
Pag. 15 / 187
FOCSANI
3 Grad de importanță a construcției De mică importanță 2 puncte

4 Vecinătăți Fără riscuri 1 punct
5 Zona seismică de calcul ag>0,25 3 puncte
Total punctaj 10 puncte
Categoria geotehnică II (Risc moderat)
Această încadrare în categoria de risc scăzut este orientativă și caracterizează în general
teritoriul intravilan al comunei.
Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Pe traseul drumului ce urmează a fi reabilitat, se regăsesc utilități care nu necesită protejări
sau relocări de utilități.
Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi
provizorii
„AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE, REABILITARE ȘI
(PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)”
Nu necesită racordarea la utilități (energie, apă, telecomunicații, etc.) decât în faza de
execuție a lucrărilor pentru organizarea de șantier. Organizarea de șantier cade în sarcina directă a
Antreprenorului care va elabora proiect de organizare de șantier, pentru care se va solicita
autorizație de construire, în care vor fi incluse toate cheltuielile aferente racordării la utilitățile
necesare organizării, în scopul realizării unei lucrări conforme cu cerințele proiectului tehnic de
execuție.
Cazarea, transportul muncitorilor, depozitarea materialelor, curățenia în șantier, serviciile
sanitare, organizarea și semnalizarea corespunzătoare a punctelor de lucru revin în sarcina directă
a antreprenorului.
Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea

Nu sunt necesare executarea de noi căi de acces pentru realizarea integrală a tuturor
obiectivelor proiectului, accesul la acestea realizându-se prin intermediul rețelei de drumuri
naționale, județene, comunale și locale existentă.
Căile de acces provizorii

Nu sunt necesare executarea de căi de acces provizorii.
Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Traseul drumurilor vicinale nu vor afecta bunuri de patrimoniu cultural, intrucât ampriza
drumului se incrie între limitele de proprietate fără a fi necesare efectuarea de demolări de
construcții.
Pag. 16 / 187
FOCSANI
2. Soluţia tehnică cuprinzând
Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii

În conformitate cu ordinul 1296/2017 al ministerului transporturilor, publicat în monitorul
Oficial nr 746/18 septembrie 2017, pe drumul ce se aplasează accese rutiere in curți și amenjarea
de trotuare, acesta se încadrează la categoria de drumuri vicinale de clasa tehnică IV.
Amplasarea trotuarelor se va realiza de-a lungul drumului județean DJ203H, între poziția
km 0+030 - km 0+140, pe partea stângă, se va proiecta cu o lățime de 1,5m și de-a lungul drumului
național DN 2N, între poziția km 34+045 – km 35+725, pe ambele părți se vor proiecta cu o lățime
de 1,50m, iar acolo unde nu permite spațiul dintre șanțul pereat/rigolă carosabilă se vor proiecta
cu lățimea de 1,00m.
Suprafețele de la marginea părții carosabile în profil transversal nu prezintă pante
corespunzătoare pentru scurgerea apelor către șanțuri, pe alocuri acestea prezintă denivelări, gropi
și făgașe ce permit stagnarea apei la marginea platformei carosabile, ce favorizează accelerarea
degradării zestrei existente.
Dispozitivele de colectare a apelor pluviale sunt inexistente,colmatate în proporție de 90%
sau unt parțiale fără să asigure descărcarea, ceea ce face ca acestea să se strângă la marginea părții
carosabile contribuind la degradarea mediului ambient prin favorizarea infestării cu praf şi noroi a
reţelei rutiere adiacente.
Varianta constructivă de realizare a investiţiei

Pentru buna desfășurare a circulației pietonale în condiții optime de siguranță și confort, de
asemenea pentru protecția mediului, s-a prevăzut proiectarea trotuarelor cu îmbrăcăminți
bituminoase pentru reducerea nivelului de praf din aer.
Sistemul rutier a fost ales conform cu normativul NP 116-2004.
Sistemul rutier adoptat pentru toate trotuarele este următorul:
• 3 cm îmbrăcăminte din mixtură asfaltică BA 8
• 10 cm balast stabilizat cu ciment de 5%
• 10 cm fundație din balast
Fundația bordurilor este din beton C 16/20 (bordură mică 10x15cm)
Sistemul constructiv pentru toate șanțurile este următorul:
• 10 cm pereu din beton C30/37
• 5 cm strat din nisip pilonat
 Cu formă trapezoidală cu baza mică de 0,50m iar baza mare de 1,50m cu pante la
taluz de 1:1.
Sistemul constructiv adoptat pentru rigola carosabilă este următorul:
• plăcuță armată tip biscuit
• pereți din beton C30/37
• 5cm nisip pilnat
Sistemul rutier adoptat pentru podețe de acces in proprietați este următorul:
• Timpane și fundație realizată din beton C25/30
• Montare țeavă corugată ∅ 400
Pe traseul tronsoanelor de drumuri naționale și județene, se disting cincisprezece profile
Pag. 17 / 187
FOCSANI
transversale TIP cu următoarea geometrie în profilului transversal cu platforma drumului cu lățime

de 7,50m - dintre care partea carosabilă este de 6m lățime cu panta transversală de 2,5%, mărginită
de acostamente cu lățimea de 0,75cm, cu pantă de 4% către șanțurile existente de pe ambele părți.
Profilele transversale difera astfel:
1) PROFIL TRANSVERSAL TIP1
- Pe partea stângă, se prevede trotuar cu lățimea de 1,5m cu panta de 1,5% spre
șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din BA8.
- Profilul se va aplica pe:
Poziție kilometrică (DJ 203H)
KM 0+030 - 0+140
- Pentru colectarea apelor pe partea dreaptă se prevede amenjarea unui șanț pereat cu
beton C 30/37
- Accesul pietonal se asigură prin realizarea de trotuare cu lățimea de 1,5m cu pantă
de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din BA8.
Poziție kilometrică (DN 2N)
km 34+045 - 34+073
km 34+835 - 34+995
- Pe partea stângă și dreaptă, se prevede amenjarea unui șanț pereat C 30/37
- Accesul pietonal se asigură prin realizarea de trotuare cu lățimea de 1,5m pe partea
dreaptă respectiv de 1m pe partea stângă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola
carosabila, realizat cu îmbracaminte din BA8.
km 34+073 - 34+107
km 34+144 - 34+427
km 34+450 - 34+574
km 35+403 - 35+587
- Pe partea stângă se prevede amenjarea unui șanț pereat C 30/37, iar pe partea
dreaptă există o rigola carosabilă din beton prevazută cu placuțe prefabricate.
- Accesul pietonal se asigura prin realizarea de trotuare cu lățimea de 1m pe partea
stângă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.
Pag. 18 / 187
FOCSANI

km 34+107 - 34+144
stângă respectiv 1,5m pe partea dreaptă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola
km 34+427 - 34+450
dreaptă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.

km 34+692 - 34+714
dreaptă există o rigola carosabilă din beton prevăzută cu placuțe prefabricate.
km 34+714 - 34+758
- Pe partea stângă și dreaptă se prevede amenjarea unui șanț pereat C 30/37.
dreaptă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.
km 34+574 - 34+692
Pag. 19 / 187
FOCSANI
km 34+758 - 34+835
km 35+225 - 35+268
km 35+300 - 35+330
- Pe partea dreaptă se prevede amenjarea unui șanț pereat C 30/37.
- Accesul pietonal se asigura prin realizarea de trotuare cu lățimea de 1,5m pe partea
dreaptă și stângă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu
îmbracaminte din BA8.
km 34+995 - 35+003
- Pe partea dreaptă se prevede amenjarea unui șanț pereat C 30/37.
stângă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.

km 35+003 - 35+017
- Pe partea stângă se prevede realizarea unei rigole carosabile din beton C30/37
prevazuta cu placuțe prefabricate, iar pe partea dreaptă există un șanț pereat.
stângă, cu panta de 1,5% spre șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.
km 35+078 - 35+112
- Pe partea stângă se prevede amenjarea unui șanț pereat din beton C30/37, iar pe
partea dreaptă există un șanț pereat.
stângă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.
Pag. 20 / 187
FOCSANI

km 35+112 - 35+122
- Pe partea stângă și dreaptă se prevede amenjarea unui șanț pereat din beton C30/37.
stângă și dreaptă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola carosabila, realizat cu
îmbracaminte din BA8.
km 35+120 - 35+20
prevazuta cu placute prefabricate, iar pe partea dreaptă există un șanț pereat.
dreaptă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din
BA8.
km 35+205 - 35+225
km 35+385 - 35+403
prevazuta cu placute prefabricate, iar pe partea dreaptă se amnejează un șanț pereat
din beton C30/37.
BA8.
km 35+268- 35+300
- Pe partea stângă și dreaptă se prevede amnejearea de șanțuri pereate din beton
C30/37.
Pag. 21 / 187
FOCSANI

BA8.
km 35+330-35+403
- Pe partea dreaptă se prevede realizarea unei rigole carosabile din beton C30/37
prevazuta cu placute prefabricate, iar pe partea stângă se amnejează un șanț pereat
din beton C30/37.
dreaptă respectiv 1,0m pe partea stângă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola
km 35+587 - 35+604
- Pe partea dreaptă se prevede realizarea unei rigole carosabile din beton C30/37
prevazuta cu placute prefabricate.
BA8.
km 35+604 - 35+725
Trotuarele se vor încadra cu borduri mici (10x15cm), dimensiunile în plan ale acestora
sunt de 1,50m, pe o lungime de 1384ml și de 1,00m pe o lungime de 1098ml. Dispozitivele de
preluare și scurgere a apelor pluviale se compun din șanțuri pereate, în plan au lățimea de 1,60m
(lungimea desfășurată - 2,00m) și se vor executa pe o lungime de 2415ml, și rigole carosabile, în
plan au o lățime de 0.90m și se vor executa pe o lungime de 246m.. Amenajarea acceselor rutiere
au dimensiunea în plan de 4m lățime pe 4m lungime medie, amnajandu-se 80 buc. Amenajarea
acceselor pietonale au dimensiunea în plan de 2m lățime pe 1,20m lungime, amnajandu-se 30 buc.
Trotuarele vor fi încadrate de borduri prefabricate cu dimensiuni de 10x15cm.
Panta în profil transversal a trotuarului va fi de 1,5% către șanțul pereat/rigolă carosabilă.
Sistemul rutier al trotuarului SRT 2 ales în concordanță cu normativul NP 116 – „Normativ
privind alcătuirea structurilor rutiere rigide si suple la străzi” are următoarea alcătuire:
– 3cm BA 8
– 10cm balast stabilizat cu ciment de 5%
Pag. 22 / 187
FOCSANI
– 10cm fundație din balast
Șanțurile pereate se vor realiza din beton de clasă C30/37 în concordanță cu încadrarea în
clasele de expunere ale betoanelor XC2, XF1 conform normativului NE 012-2007. Perearea se va
realiza pe un substrat de nisip pilonat de 5cm.
Forma șanțurilor pereate este trapezoidală cu pantă de 1:1 pe ambele părți cu baza mare de
1,20m și baza mică de 0,40m. Șanțul are de-o parte și de alta banchete pentru protecția pereului.
Lungimea desfășurată a șanțului este de 2,00m.
Rolul șanțurilor este de colectare, dirijare și evacuare a apelor pluviale provenite din
precipitații ce se scurg de pe partea carosabilă, trotuare și din vecinătăți.
Podețele de acces se vor realiza din țevi corugate tip SN8 cu diametrul interior de
Ø 400mm, așezat pe un radier din beton de clasă C16/20. Timpanele se vor realiza din beton
C25/30. Calea de acces va fi realizată prin intermediul unei plăci de beton C25/30, armată cu plasă
de buzău cu ochiuri 10x10 cu Ø6, peste care se va așterne un strat de uzură din mixtură asfaltică
BA 16 în grosime de 3cm.
Rolul podețelor este de a asigura continuitatea scurgerii apelor pluviale în lungul
drumurilor prin intermediul șanțurilor pereate/rigole carosabile.
Rigolele carosabile se vor realiza din beton de clasă C30/37 în concordanță cu încadrarea
în clasele de expunere ale betoanelor XC2, XF1 conform normativului NE 012-2007. Rigola se va
așeza pe un substrat de nisip pilonat de 5cm.
Forma rigolei este dreptunghiulară cu înălțimea liberă de scurgere a apei de 65cm, la partea
superioară fiind prevazută cu biscuiți prefabricați conform cerințelor de rezistență și calitate
conform cu standardele în viguare.
Rolul rigolelor carosabile este de colectare, dirijare și evacuare a apelor pluviale provenite
din precipitații ce se scurg de pe partea carosabilă, trotuare și din vecinătăți, cât și a facilita accesul
rutier către obiectiv/proprietate.
Semnalizarea rutieră are ca scop asigurarea circulației pietonale în siguranță în intersecții

cu trafic intens. Semnalizarea verticală și orizontală se realizează cu indicatoare și marcaje
conform SR 1848-1-2004.
Se vor monta un număr de 16 buc.
Semnalizarea orizontală se va realiza doar în intersecțiile asfaltate.
Mobilierul urban – coșurile de gunoi: Scopul dotării investiției este de a reduce poluarea
mediului prin arucarea la întâmplare a deșeurilor pe întreg parcursul pietonal. Montarea acestor
coșuri va produce un impact pozitiv asupra mediului cât și a sănătății locuitorilor comunei
Dumitrești, ele cor fi aplasate la intersecții si zone publice dar nu mai multe de 100m unul fată de
altul. Beneficiarul poate stabili amplasarea acestora în funcție de necesități.
Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicați în realizarea
investiției: beneficiar, proiectant, constructor.
Pag. 23 / 187
FOCSANI
În baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin

materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al obiectivului.
Înainte de începerea lucrărilor, se stabililește conturul platformei, pe care se va face
aprovizionarea, axa celor două accese, precum și reperele care determină elementele acceselor.
Constructorul va verifica la teren secțiunile din proiect, va consemna nepotrivirile
reprezentantului beneficiarului, iar când acestea nu sunt suficiente pentru definirea configuraţiei
terenului, va ridica altele suplimentare.
Materializarea lucrărilor în teren se face prin şabloane. Picheţii şi şabloanele trebuie să
materializeze:
- axa acceselor;
- ampriza aceselor și a platformei pentru parcaje și aprovizionare;
- înclinarea taluzurilor;
- conturul spațiilor verzi
- poziționarea rigolelor.
Pe planurile de situație proiectate sunt notate cordonatele de trasare a axelor străzilor
reprezentate prin picheți.
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Lucrările de betoane în elevaţia lucrărilor edilitare, fundații vor fi executate în perioada
optimă, luându-se măsuri speciale de protecţie și semnalizare. Pentru betoanele și mortarele ce se
vor executa manual în zona lucrării, cimentul va fi depozitat, după caz, în magazie de şantier
(pentru cimentul în saci) sau în lăzi asigurate la intemperii (ciment vrac). Lucrările de asfaltare se
vor proteja prin semnalizare, pentru a nu se circula pe asfaltul proaspăt pus în operă.
Organizarea de şantier
Organizarea de șantier cade în sarcina directă a Antreprenorului care va elabora proiect
de organizare de șantier, pentru care se va solicita autorizație de construire, în care vor fi incluse
toate cheltuielile aferente racordării la utilitățile necesare organizării, în scopul realizării unei
lucrări conforme cu cerințele proiectului tehnic de execuție.
La intrarea în șantier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale șantierului
înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcții. La aceeași poartă de intrare în șantier, se
va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.
Șantierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscripționate cu denumirea și sigla
antreprenorului. Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate și sănătate a muncii,
conform HG 971 I 2006: purtarea obligatorie a căștii de protecție, intrarea interzisă persoanelor
neautorizate.
Se va face o analiză a solului înainte de începerea operațiunilor pe șantier pentru a evita
expunerea lucrătorilor la substanțe periculoase (datorate utilizării anterioare a terenului).
La amenajarea organizărilor de șantier de la toate punctele de lucru, se vor respecta
următoarele reguli:
- după preluare, amplasamentul se va decapa de terenul vegetal;
- se va nivela și se va compacta ținându-se cont de destinația ulterioră a terenului: birouri,
vestiare, depozite, etc.
- se va insista la căile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor și a
autopompei de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul construcțiilor, drumurile de acces, spațiile destinate
Pag. 24 / 187
FOCSANI
antreprenorului și subantreprenorilor, magazii, depozite.

Se vor instala toalete ecologice și se va amplasa pe locații stabilite de conducătorii punctelor
de lucru. De acestea se va ocupa o firmă specializată care va asigura în continuare buna funcționare
a acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului și subantreprenorilor, daca sunt adiacente,
cu rețele de polietilenă orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descărca și
amplasa birourile, vestiarele, barăcile dormitor, barăcile de materiale și magaziile de substanțe
periculoase.
Asigurarea energiei electrice va fi trifazată prin racordare de la rețea în tablouri electrice,
tipizate, cu împământări verificate prin buletine PRAM, întrerupător general și prize 220 1380 V.
Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare și pericol general,
conform H.G. 97112006.
Se vor asigura surse curente de apă potabilă prin branșament de la rețea. Se vor amplasa
spălătoare. Se vor organiza depozitele de materiale și depozite de moloz.
Se vor aduce și amplasa pichetele P.S.I. și se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se
vor organiza «Puncte de prim ajutor> în biroul șefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu
truse de prim ajutor și semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot în birouri se va constitui «
Telefonul de urgență», punându-se la dispoziție telefonul mobil al șefului de punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deșeurilor municipale amestecate, de către o
societate specializată. Această societate se va ocupa și de golirea acestora. Se vor monta
proiectoare, în număr suficient pentru iluminarea totală, pe timp de noapte a obiectivelor.
Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor rămase și/sau recuperate ca urmare a
lucrărilor, se va face după un plan stabilit dinainte, ținându-se seama de termenele contractuale, de
poziționarea obiectivului și de apropierea de ieșirile din șantier.
Accesul în șantier : Accesul în încinta șantierului este responsabilitatea șefilor punctelor de
lucru și se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimație de servici. Se va
stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru construcții și a instalațiilor de
ridicat se realizează numai pe căile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorită
particularității căilor de acces, autovehiculele vor intra cu fața sau cu spatele, dirijate de un lucrător
desemnat pentru această activitate, echipat cu vestă avertizoare. După ieșirea fiecărui autovehicul
din incinta șantierului, un lucrător desemnat de șeful de șantier va face curațenie, dacă este cazul,
pe drumul public în zona adiacentă șantierului.
În incinta șantierului, parcarea autovehiculelor în afara programului de lucru este interzisă,
excepție făcând utilajele de construcții. Autovehiculele vor parca în locurile special amenajate.
Când nu sunt utilizate, porțile de acces în șantier vor sta închise și în timpul și în afara
programului de lucru.
INSTRUIRE : La prezentarea la locurile de muncă ale șantierului, toți lucrătorii vor avea
asupra lor "Fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă" și "Fișa de
instruire individuală în domeniul situațiilor de urgență". Se va verifica înscrierea în fișele
individuale ale instructajelor generale la angajare și la locul de muncă.
În prima zi de lucru, în acest șantier, tuturor lucrătorilor li se va efectua un instructaj
suplimentar privind securitatea și sănătatea în muncă, cu durată de 8 ore. Rolul acestui
instructaj este de a-i familiariza pe lucrători cu particularitățile și conditiile specifice noilor locuri
de muncă și posturi de lucru.
Instruirea suplimentară se face pe baza unei tematici de instruire elaborată de societatea a
Pag. 25 / 187
FOCSANI
cărui lucrători sunt instruiți. Această tematică va conține în mod obligatoriu:

- prezentare șantier, cuprinzând:organizarea de șantier; acces în șantier; căi de circulație și reguli
pentru menținerea curățeniei pe căile de circulație; măsuri la nivelul noului loc de muncă/ post de
lucru privind acordarea primului ajutor și stingerea incendiilor;localizare punct de prim-ajutor;
localizare picheți P.S.I.; dotările social-sanitare ale șantierului.
- informațiile privind riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice locurilor de
muncă și posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare în caz de urgență;
- modul de raportare al incidentelor și accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
Semnalizarea punctului de lucru precum şi asigurarea circulaţiei pe timpul execuţiei
lucrărilor, se vor face în conformitate cu „Normele metodologice privind condiţiile de închidere a
circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona
drumului public şi/sau pentru protejarea” – emise de Ministerul de Interne şi Ministerul
Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din măsuri privind siguranţa şi controlul circulaţiei
rutiere prin dirijarea temporară a traficului şi se va supune avizării Serviciului de Siguranţa
circulaţiei din cadrul Primăriei Dumitrești şi Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Rutiere.
III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI
1. Generalități
Proiectul Tehnic privind lucrarea „AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES
RUTIERE, REABILITARE ȘI MODERNIZARE SISTEME DE COLECTARE ȘI DIRIJARE A
APELOR PLUVIALE (PODEȚE, ȘANȚURI PEREATE)”, comuna Dumitrești, județul Vrancea”
a fost dezvoltat având ca bază de plecare studiul topografic, studiul geotehnic și studiul de
fezabilitate.
În cadrul proiectului au fost vizate următoarele tipuri de lucrări:
- lucrări de amenajări trotuare și căi de acces rutiere
- lucrări de colectare, dirijare și evacuare a apelor (șanțuri pereate, rigole carosabile, podețe)
2. Descrierea soluției tehnice

Soluţia constructivă propusă are la bază Legea 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
şi Normele tehnice ale M.T. 44,45,46/98 privind proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor.
Lucrările de amenajări trotuare și căi de acces rutiere, reabilitare și modernizare sisteme de
colectare și dirijare a apelor pluviale respectă limitele de proprietăți existente rezultate din
planurile de situație topografice.
1. Traseul de drum județean unde se vor realiza trotuare este cuprins între:
km 0+030 – km 0+140
Pe toată lungimea tronsonului de drum vicinal, se aplică următorul profil transversal:
➢ Tip I – km 0+030 – km 0+140
 Trotuare și căi de acces rutiere
Trotuarul va avea următoarea structură:
Pag. 26 / 187
FOCSANI
- 3 cm îmbrăcăminte din mixtură asfaltică BA 8

- 10 cm balast stabilizat
- 10 cm fundație din balast,
iar bordurile:
- dimensiuni 10x15cm fundate pe beton C16/20.
Trotuarul se va realiza pe tronsonul km 0+030 – km 0+140, în lungime de 114ml și
lățime de 1,5m pe partea dreaptă.
2. Traseul de drum național unde se vor realiza lucrări de trotuare și dispozitive de colectare
și dirijare ape pluviale este cuprins între – km 34+045 – km 35+725
Pe toată lungimea tronsonului de drum național, se aplică șaptisprezece profile transversale
tip:
➢ Tip II – km 34+045 - 34+073;
– km 34+835 - 34+995
➢ Tip III – km 34+073 - 34+107
– km 34+144 - 34+427
– km 34+450 - 34+574
– km 35+403 - 35+587
➢ Tip IV – km 34+107 - 34+144;
➢ Tip V – km 34+427 - 34+450
➢ Tip VI – km 34+692 - 34+714
➢ Tip VII – km 34+714 - 34+758
➢ Tip VIII – km 34+574 - 34+692
➢ – km 34+758 - 34+835
➢ – km 35+225 - 35+268
➢ – km 35+300 - 35+330
➢ Tip IX – km 34+995 - 35+003
➢ Tip X – km 35+003 - 35+017
➢ Tip XI – km 35+078 - 35+112
➢ Tip XII – km 35+112 - 35+122
➢ Tip XIII – km 35+120 - 35+205
➢ Tip XIV – km 35+205 - 35+225
– km 35+385 - 35+403
➢ Tip XV – km 35+268 - 35+300
➢ Tip XVI – km 35+330-35+403
➢ Tip XVII – km 35+587 - 35+604
➢ Tip XVIII – km 35+604 - 35+725, ce conțin următoarele elemente:
 Trotuare și căi de acces rutiere
Trotuarele vor avea următoarea structură:
- 3 cm îmbrăcăminte din mixtură asfaltică BA 8
- 10 cm balast stabilizat
- 10 cm fundație din balast,
iar bordurile:
- dimensiuni 10x15cm
Pag. 27 / 187
FOCSANI
- fundație din beton C16/20.
➢ Trotuarele se vor realiza pe următoarele tronsoane:

❖ km 34+045 – km 34+103, în lungime de 58ml și lățime de 1,5m pe partea dreaptă
❖ km 34+758 – km 34+773, în lungime de 15ml și lățime de 1m pe partea dreaptă
Pag. 28 / 187
FOCSANI

❖ km 34+079 – km 34+102, în lungime de 23ml și lățime de 1m pe partea stângă
❖ km 34+995 – km 35+017, în lungime de 22ml și lățime de 1,5m pe partea stângă
Pag. 29 / 187
FOCSANI

Lungime totală: 2298ml (2,298km)
 Dispozitive de colectare ape pluviale

– șanțurile pereate se vor executa cu secțiune trapezoidală cu baza mică de 40cm
și baza mare de 1,60m cu panta către carosabil de 1:1 și de 1:1 către exteriorul
șanțului. Șanțul se perează cu beton de clasă C30/37 (B475) cu grosimea de 10cm
realizat pe un substrat de nisip pilonat de 5cm.
➢ Șanțul pereat se va realiza pe următoarele tronsoane:
➢ km 34+045 – km 34+107, în lungime de 62ml pe partea dreaptă
➢ km 34+073 – km 34+835, în lungime de 762ml pe partea stânga
➢ Acolo unde limita de proprietate nu permite realizarea șanțului
trapezoidal pereat se va adapta la teren prin ingustarea bazei mici până
la cel puțin 20cm lățime.
– rigolele carosabile se vor executa din beton de clasă C30/37 (B475), realizate pe
un substrat de nisip pilonat de 5cm.
❖ km 34+280 – km 34+295, în lungime de 14ml pe partea dreaptă
❖ km 35+075 – km 35+095, în lungime de 18ml pe partea stângă
– podețele de continuitate ale șanțurilor în dreptul acceselor rutiere (80buc) se
vor realiza cu teava corugată SN8 și pietonale (25buc) cu SN4 cu diametrul de
Pag. 30 / 187
FOCSANI
Ø 400. Acestea se vor realiza cu timpane si fundații din beton de clasă C25/30.
Peste primsul de balst de umplutura se va realiza o placa din beton C25/30 armată
cu plasă sudată cu ochiuri de 10x10 si dimatrul de Ø8, peste care se va turna stratul
de uzura din beton asfaltic Ba16 în grosime de 4cm pentru carosabil și BA8 în
grosime de 3cm pentru pietona.
SEMNALIZARE RUTIERĂ:
Scopul realizării semnalizării rutiere este pentru a asigura circulația pietonală în siguranță
în intersecții cu trafic intens. Semnalizarea rutieră se realizează prin semnalizare verticală și
orizontală se realizează cu indicatoare și marcaje conform SR 1848-1-2004.
Se vor monta un număr de 16 buc de indicatore pe drumurile laterale pentru asigurarea
continuității circulației pietonale.
Semnalizarea orizontală se va realiza doar în intersecțiile asfaltate/betonate pe 8 străzi.
3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR

SCURTĂ PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI:
Drumurile vicinale ce face obiectul prezentei documentaţii trebuie adusă la parametri de
exploatare normali pentru buna desfăşurare a circulaţiei în toate anotimpurile anului.
Prezentul proiect urmăreşte sporirea capacităţii portante, îmbunătăţirea condiţiilor de
colectare şi evacuare a apelor meteorice, asigurarea stabilităţii şi lăţimii platformei şi
îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie.
Evaluarea punctajului fiecărui factor determinant s-a făcut pe baza formulei:
𝑃(𝑖)
𝑃(𝑛) × 𝐾(𝑛) = 𝑛 ×
𝑛(𝑖)
în care: P(n) – punctajul factorului determinant (n)
(n) – coeficient de unicitate
p(i) – punctajul corespunzător criteriilor (i) asociate factorului determinant (n)
n(i) – numărul criteriilor (i) asociate factorului determinant (n), luate în
considerare.
FACTORII DETERMINANŢI ŞI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA
CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR
Nr.
Factorii determinanţi Criterii asociate
crt.
i. oameni implicaţi direct în cazul unor disfuncţii ale
construcţiei
ii. oameni implicaţi indirect în cazul unor disfuncţii ale
1. Importanţă vitală
construcţiei
iii. caracterul evolutiv al efectelor periculoase în cazul unor
disfuncţii ale construcţiei
i. mărimea comunităţii care apelează la funcţiunile
construcţiei şi/sau valoare a bunurilor adăpostite de
Importanţa socio –
2. construcţie.
economică şi culturală
ii. ponderea pe care funcţiunile construcţiei o au în
comunitatea respectivă.
Pag. 31 / 187
FOCSANI
iii. natura şi importanţa funcţiilor respective.

i. măsura în care realizarea şi exploatarea construcţiei
intervine în perturbarea mediului natural şi a mediului
construit.
3. Implicarea ecologică ii. gradul de influenţă nefavorabilă asupra mediului natural
şi construit.
iii. rolul activ în protejarea/refacerea mediului natural şi
construit.
i. durata de utilizare preconizată.
ii. măsura de utilizare în care performanţele alcătuirii
Necesitatea luării în
constructive depind de cunoaşterea evoluţiei acţiunilor
4. considerare a duratei de
(solicitărilor) pe durata de utilizare.
utilizare (existentă)
iii. măsura în care performanţele funcţionale depind
evoluţia cerinţelor pe durata de utilizare.
i. măsura în care asigurarea soluţiilor constructive,
dependenţa de condiţiile de teren şi de mediu.
Necesitatea adoptării la ii. măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu
5. condiţiile locale şi de evoluează defavorabil în timp.
mediu iii. măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu
determină activităţi/măsuri deosebite pentru exploatarea
construcţiei.
i. ponderea volumului de muncă şi de materiale înglobate.
ii. volumul şi complexitatea activităţilor necesare pentru
Volumul de muncă şi de menţinerea performanţelor construcţiei pe durata de
6.
materiale necesare existenţă a acesteia.
iii. activităţi deosebite în exploatarea construcţiei impuse
de funcţiunile acesteia.
Nivelul apreciat al influenţei criteriului Punctajul p(i)
– Inexistent 0
– Redus 1
– Mediu 2
– Apreciabil 4
– Ridicat 6
Limitele punctajului de stabilire a categoriei de importanță

Categoria de importanţă a construcţiei Grupa de valori a punctajului total
Pag. 32 / 187
FOCSANI
– Excepţională (A) > 30
– Deosebită (B) 18 ... 29
– Normală (C) 6 ... 17
– Redusă (D) <5
CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ STABILITĂ:

CRITERII
ASOCIATE
NR FACTORUL DETERMINANT k(n) P(n)
p(i) p(ii) p(iii)
1. Importanţa vitală 1,00 1 1 1 0
2. Importanţa social-economică şi culturală 1,00 2 2 1 1
3. Implicarea ecologică 1,00 1 1 1 0
Necesitatea luării în considerare a duratei de
4. 1,00 3 4 1 1
utilizare (existenţă)
Necesitatea adaptării la condiţiile locale de
5. 1,00 1 1 0 0
teren şi de mediu
6. Volumul de muncă şi de materiale necesare 1,00 3 4 2 0
TOTAL 11
Astfel lucrarea se încadrează în categoria “C” – lucrări de importanță normală
Proiectul va fi verificat pentru exigențele de performanță inițiale:
A4 – rezistența și stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusive seismice;
B2 – siguranța în exploatare;
D2 – sănătatea oamenilor și protecția mediului.
4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE

Conform legii nr. 10/28.01.1995 (actualizată 2015) , HG. Nr. 766/1997 privind calitatea în
construcții la elaborarea soluțiilor constructive ce privesc investiția s-a avut în vedere asigurarea
cerințelor esențiale de calitate în construcții.
1. Rezistența și stabilitatea construcției, sitemul rutier al trotuarelor a fost ales astfel în cat
să reziste la un trafic pietonal normal.
2. Siguranța în exploatare a trotuarelor este realizată prin adoptarea elementelor
geometrice caracteristice specifice tipului de trafic pietonal prin asigurarea îmbrăcăminţi rutiere,
stabile şi fiabile.
3 Protecția împotriva zgomotului, este realizată de asemenea prin executarea
îmbrăcăminților rutiere din betoane asfaltice ce asigură o atenuare a zgomotului produs de
circulația auto la accesele în proprietăți.
4 Sănătatea oamenilor şi protecția mediului înconjurător, va fi asigurată pe timpul
Pag. 33 / 187
FOCSANI
exploatării prin realizarea unui sistem rutier viabil şi stabil odată cu realizarea unui sistem de
colectare şi evacuare a apelor superficiale.
5. Posibilităţi de transformări ulterioare, elementele geometrice în profil transversal ca şi
structura sistemului rutier proiectat permit, odată cu creşterea volumului şi intensităţii traficului,
trecerea la o clasă superioară privind capacitatea portantă prin ramforsarea sistemului rutier cu
îmbrăcăminţi asfaltice înlesnind astfel modernizări ulterioare.
5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Antreprenorul General va avea în vedere următoarele:
❑ Lucrările de execuție să fie conduse de un "responsabil tehnic cu execuția, atestat
conform Legi nr.10/85 (modificată) și sa se desfășoare în conformitate cu proiectul,
cu Iegislația în vigoare și cu regulile meseriei.
❑ Documentele calității: certificatele de calitate pentru materiale și echipamente,
procese verbale de lucrări ascunse, carte de betoane, buletine de încercări, dispoziții
de șantier de constatare și remediere, procese verbale de faze determinarte etc., să
existe în totalitate și să fie accesibile și ținute la zi.
❑ Materialele și echipamentele puse în operă să aibă certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul să fie agrementate conform Legii 10/85
(modificată).
❑ Probele prevăzute în legislația tehnică să fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armături, suduri etc. să fie corect prelevate și încercate în
laboratoare atestate.
Calitatea lucrărilor se va verifica pe parcursul execuției pentru fiecare categorie de lucrări
în parte, în conformitate cu prevederile prescripțiilor în vigoare (C56 - 85; NE 012 - 99, etc.)
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti atestați
romani conform cerintelor Legii calității In constructii nr. 10124 martie 1995 publicată în Monitorul
Oficial nr. 12/1995.
6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI

Se vor respecta prevederile ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului.
În perioada de execuție a proiectului constructorul este obligat să ia toate măsurile pentru:
• reducerea noxelor eliminate la funcționarea mijloacelor de transport și utilajelor ce
urmează a fi folosite;
• eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului și apei subterane;
• protecția apei de suprafață și subterane prin respectarea legii nr. 107/1996,
modificată și completată prin Legea 310/2004 – Legea apelor;
• menținerea nivelului de zgomot în limitele prevăzute de STAS 100009/88 –
Acustica urbană. Limita admisibilă a nivelului de zgomot conform ordinului nr.
536/1997 pentru aprobarea „Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul
de viață al populației”, respectiv valoarea de 50 dB;
• reducerea impactului asupra populației prin eliminarea timpilor de funcționare în
gol ai motoarelor;
• gestionarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate conform HG nr. 856/2002
„Hotărâre privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând
Pag. 34 / 187
FOCSANI
deșeurile, inclusiv a deșeurilor periculoase” și Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea

OG a guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor prin selectarea și colectarea
pe tipuri de deșeuri în locuri amenajate, recuperarea deșeurilor refolosibile și
valorificarea acestora (prin integrarea, în măsura posibilităților, în alte lucrări),
respectiv eliminarea periodică a deșeurilor neutilizabile prin contact cu firme
specializate;
• asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuției lucrărilor în
condiții corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcții se va face numai
în limitele șantierului, fără a deranja vecinătățile;
• respectarea zonelor de protecție a conductelor şi rețelelor ce traversează
amplasamentul lucrării, precum și în condițiile impuse prin avizele obținute;
• evacuarea din vecinătatea amplasamentului lucrării a tuturor materialelor rămase în
urma execuției.
În perioada de exploatare impactul asupra factorilor de mediu se estimează a fi favorabil
ca urmare a lucrărilor proiectate și realizate în conformitate cu legislația de protecția mediului în
vigoare.
7. STANDARDE ȘI NORMATIVE APLICABILE

HOTĂRÂRE Nr. 907/2016 din 29 noiembrie 2016 –Conţinutul-cadru al documentaţiei de
avizare a lucrărilor de intervenţii poate fi adaptat, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectivului de investiţii propus.
STAS 863/1985 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor
STAS 10144/1,2,3,4,5,6 – Străzi, Elemente geometrice, Prescripţii de proiectare, Amenajări
1989 - 1991 intersecţii, Calculul capaităţilor de circulaţie a străzilor, Trotuare, Alei
pietonale, Piste de ciclişti
NP 116-2004 Normativ privind alcătuirea structurilor rigide şi suple pentru străzi
STAS 2914 – 84 Terasamente. Condiţii generale de calitate
STAS 12253 / 84 Straturi de formă. Condiţii tehnice generale de calitate
SREN 13252/2001, Geotextile şi produse înrudite
13253/2001
STAS 6400 – 84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi fundaţii
STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Caracteristici de compactare. Încercare Proctor
SREN 1120 – 95 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de
macadam semipenetrant şi penetrant
STAS 2900 / 89 Lăţimea drumurilor
STAS 1709/1,2,3 – 1990 Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drum
STAS 1598/1,2 / 89 Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de
drumuri
SR 6978/1995 Pavaje de piatră naturală, pavele normale, pavele abnorme şi calupuri
Pag. 35 / 187
FOCSANI
SREN 12371/2002 Metode de încercare a pietrei naturale

SREN 1343 / 2003 Borduri de piatră naturală pentru pavări exterioare
PD 177/2001 Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide
(metoda analitică)
CD 155 – 2001 Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor publice
AND 513 – 2002 Instrucţiuni tehnice referitoare la proiectarea, execuţia şi întreţinere
drumurilor publice
CD 31 – 2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a
capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide
AND 514 – 2000 Metodologie privind efectarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare
curentă drumuri şi poduri. Elaborator AND
P 19-2003 Normativ departamental pentru adoptarea pe teren a proiectelor tip de podeţe
pentru drumuri. Elaborator IPTANA-SA
SR 183-1/1995, Îmbrăcăminţi din beton de ciment
SR 183-2/1998
NE 012 - 2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton
CD 99 – 2001 Normativ privind repararea şi întreţinerea podeţelor de şosea – Elaborator
BETARMEX
NP 067 – 2002 Normativ pentru proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate
şi podurilor împotriva acţiunii apelor curgătoare şi lacurilor – Elaborator
IPTANA-SA
AND 605/2013 Normativ privind „mixturi” asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice
privind proiectarea, prepararea şi punerea în operă
SREN 13108 – Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale
1,2,3,4,5,6,7 – 2006/AC
SREN 13108 – 1,2,3,4, Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale
5,6,7 – 2006/AC 2008
SREN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utlizare în
inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
SREN 12620+A1: 2009 Agregate pentru betoane
SREN 13043:2003/AC Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor
2004 utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic
STAS 10473/1-87 Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment
Pag. 36 / 187
FOCSANI
STAS 10796/1/1977 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor

AND 530/2012 Instrucţiuni privind verificarea execuţiei terasamentelor
CD 182-87 Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drum
SR 1848/1/2/3,7 – 2011 Semnalizare rutieră. Indicatoarea şi mijloace de semnalizare rutieră.
Clasificare, simboluri şi amplasare
SR 1848-2015 Semnalizare rutieră, marcaje rutiere
AND 593 / 2012 Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţă circulaţiei pe drumuri,
poduri şi autostrăzi
Ordin comun MI/MT privind aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a
circulaţiei şi de instruire a restrictiilor de circulaţie în vederea executării de
nr. 1112/412/2000
lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului
Ord.MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor
Ord.MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
Ord.MT nr.50/1998 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale
Ord.726/549 din Ordin al ministrului dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor şi al
29.08.2007 Inspectoratului General de Stat în Construcţii
Ord. 486/500 din Ordin al ministrului dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor şi al
09.08.2007 Inspectoratului General de Stat în Construcţii pentru aprobarea
Procedurii privind emiterea acordului de către ISC pentru investiţii
în timp asupra construcţiilor existente
Ordin 1798 din pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu
19.11.2007
Legea nr. 107/1996 Legea Apelor
HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă
HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate
Ord. MMGA nr.662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a
avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
Ord.nr.297/1997 al referitor Normelor Metodologice privind avizul amplasamentului
MAPPM în zona inundabilă a albiei majore de obiective economice şi sociale
Pag. 37 / 187
FOCSANI
HG nr. 907 / 2016 Hotărâre privind etapele de elaborare și conținutului – cadru al

documentațiilor tehnico – economice aferente obiectivelor /
proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.
Ord. 726/549 din Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor
29.08.2007 și al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în
Construcții privind aprobarea
Metodologiei de emitere a avizului tehnic de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. pentru
documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investiţii finanţate din fonduri publice
Ord. 486/500 din Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice și
09.08.2007 locuințelor și al inspectorului general de stat al Inspectoratului de
Stat în Construcții pentru aprobarea procedurii privind emiterea
acordului de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C.
pentru intervenții în timp asupra construcțiilor existente.
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Documentația de față cuprinde totalitatea lucrărilor necesare pentru cresterea siguranței
circulației pietonale și rutiere (accese în proprieăți) la un nivel optim de funcționalitate și
exploatare, asigurarea unei circulații atât rutiere cât și pietonale în condiții de securitate și confort.
Înainte de începerea lucrărilor, odată cu predarea amplasamentului, beneficiarul împreună
cu constructorul va convoca la teren deținătorii tuturor rețelelor edilitare existente în zonă (cable
electrice, telefonice, conducte de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, gaze, etc.) pentru
recunoașterea traseelor, luându-se măsuri pentru protejarea, eventual devierea acestora în scopul
evitării deteriorării lor și asigurării lucrului fară pericol de accidente.
Executarea lucrărilor de suprastructură va începe după pregatirea corespunzătoare a patului
platformei, asigurarea planeității cu respectarea prescripțiilor STAS-urilor și normativelor
specifice - îmbrăcăminți rutiere asfaltice:conform EN 13108/1/2006, pag. 23 și AND 605/2013
C.N.A.D.N.R., Normativ C 182/87 pentru lucrări de terasamente.
Se recomandă ca suprastructura drmului să fie executată după asigurarea colectării apelor
pluviale prin șanțuri de pământ/betonate.
Pentru controlul și verificarea calității lucrărilor pe diferite stadii fizice de execuție va fi
convocat proiectantul înainte de finalizarea acestora și anume la:
- predarea amplasamentului;
- executarea fundațiilor de fundație din balast și balast stabilizat;
- executare dispozitivelor de preluare și colectare ape pluviale;
- executarea îmbrăcăminților rutiere, îmbrăcăminte asfaltică.
În vederea asigurării circulației autovehiculelor și pietonilor în condiții de securitate
optimă, cu concursul Poliției rutiere se va asigura marcajul străzii și plantarea indicatoarelor de
semnalizare, avertizare.
În cazul desfășurării lucrărilor sub circulație, punctele de lucru vor fi marcate și asigurate
Pag. 38 / 187
FOCSANI
Faza: P.Th. Nr. proiect: 3 Data: 2018
timp sesizate în vederea soluționării acestora.

Pe timpul desfășurării lucrărilor, se reamintește constructorului ca și celorlalți factori
implicați în realizarea obiectivului, obligativitatea respectării normelor de securitate şi sănătate a
muncii.
Se anexează în volum separat “PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A
MUNCII”.
Lucrarea fiind de importanță "obișnuită", nu necesită măsuri și programe speciale de
urmărire a comportării în timp.
Categoria de importanță a lucrărilor proiectate este "NORMALĂ" ("C"), corespunzător
modelului, conform punctul 3.
IV. GRAFICUL DE EXECUȚIE A INVESTIȚIEI PUBLICE

Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru şi programul de recepţie vor fi
stabilite de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul.
Programul de urmărire a execuţiei pe şantier este prezentat în programele raport pe
fiecare specialitate în parte.
În aceste programe sunt prezentate atât fazele determinante, cât şi fazele intermediare de
urmărire a lucrărilor, precum şi listele de responsabilităţi pentru beneficiar, constructor şi ICS.
Deoarece lucrările se execută sub trafic, este obligatorie semnalizarea corespunzătoare a
lucrărilor de execuție, conform normelor în vigoare.
Punerea în operă a straturilor de mixturi asfaltice se va face numai pe perioade de timp
favorabil, conform normelor în vigoare.
Se estimează o durată de 21 luni pentru amenajarea trotuarelor și căilor de acces rutiere,
reabilitarea și modernizarea sistemelor de colectare și dirijare a apelor pluviale din comuna
Dumitrești.
Durata exprimată în luni
Denumirea lucrării
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Organizare de
șantier
Lucrari de
terasamente
Lucrări de trotuare
Lucrări de șanțuri
pereate
Lucrări de rigole
carosabile
Lucrări de podețe
Lucrări de
siguranta
circulației
Montare mobilier
urban
Pag. 38 / 189
FOCSANI
V. SOLUTII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR SI

URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR CONFORM
NORMATIV P130/99 SI HG 766/97
Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor
sunt componente ale sistemului calităţii în construcţii.
Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor în timp este evaluarea stării
tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existenţă a
acestora.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor reprezintă acţiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp
a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea
aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare a construcţiilor în condiţii
de siguranţă şi de recuperare eficientă a materialelor şi a mediului.
Toate aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face prin:
- urmărirea curentă;
- urmărirea specială.
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcţiilor,
care, corelată cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a
acestora.
Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă şi cu mijloace simple de
măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din reglementările tehnice specifice,
pe categorii de lucrări şi de construcţii, pe toată durata de existenţă a construcţiei.
Activităţile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract
cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii, cel puţin de nivel mediu.
Pentru drumurile şi podurile de categoriile de importanţă B şi C, urmărirea curentă are ca
obiectiv menţinerea lor la parametrii tehnici proiectaţi.
Constatările făcute cu ocazia urmăririi curente se înscriu în fişa drumului sau a podului şi
se anexează la cartea tehnică a construcţiei.
Urmărirea curentă la drumuri şi poduri trebuie corelată cu activitatea de întreţinere şi
reparaţii şi constă în verificări şi observaţii cu privire la:
a) Starea tehnică a drumului definită conform Instrucţiuni CD 155/2001, în scopul stabilirii
lucrărilor de întreţinere preventivă şi a lucrărilor de readucere prin reparaţii a stării tehnice la
nivelul cerut de evoluţia traficului.
Defecţiunile constatate vor fi menţionate diferenţiat în funcţie de locul de apariţie şi anume:
– defecţiuni ale suprafeţei de rulare;
– defecţiuni ale îmbrăcăminţii sistemului rutier;
– defecţiuni ale structurii sistemului rutier;
– defecţiuni ale complexului rutier.
b) modul în care se desfăşoară circulaţia pe sectoarele pe care se execută lucrări;
c) calitatea lucrărilor ce se execută în regie sau antrepriză;
Pag. 40 / 187
FOCSANI
d) modul în care se respectă termenele de remediere stabilite în registrele de revizie şi

control;
e) starea şi corectitudinea semnalizării verticale şi orizontale;
f) starea şi corectitudinea semnalizării punctelor de lucru de pe platforma sau zona de
drumului.
Urmărirea curentă se realizează:
– lunar, pentru drumuri şi străzi
– semestrial la poduri, lucrări de consolidări apărări de maluri şi în mod obligatoriu după trecerea
apelor mari de primăvară şi toamnă şi după ploi torenţiale, cutremure şi accidente.
Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor
parametri ce caracterizează construcţia sau anumite părţi ale ei, stabiliţi din faza de proiectare sau
în urma unei expertizări tehnice.
Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau
fizice interesate, precum şi pentru construcţii aflate în exploatare, cu evoluţie periculoasă sau care
se afla în situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei.
Urmărirea specială se realizează, pe o perioada stabilită, pe baza unui proiect sau a unei
proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat.
Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente.
La constatarea, în cursul activităţilor de urmărire curentă sau specială, a unor situaţii care
depăşesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a
construcţiei, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.
Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor.
Investitorii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele construcţii care se supun, urmăririi speciale,
asigură întocmirea proiectului şi predarea lui proprietarilor, înştiinţând despre aceasta şi Inspecţia
de stat în construcţii;
b) comunică proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile care le revin în cadrul
urmăririi speciale.
Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub
toate formele; asigură, după caz, personalul necesar; comandă expertizarea construcţiilor, comandă
proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de Stat în
Construcţii;
b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în
exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcţiilor.
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu investitorii şi/sau cu proprietarii, acele construcţii care sunt
supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentaţiile tehnice pentru urmărirea
curentă şi proiectul de urmărire specială.
Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută,
să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială, până la
recepţia construcţiilor, după care le vor preda proprietarului.
Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu
proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.
Pag. 41 / 187
FOCSANI
Persoanele care efectuează urmărirea curentă şi urmărirea specială, denumite responsabili

cu urmărirea comportării construcţiilor, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască toate detaliile privind ale drumului sau podului şi să ţină la zi cartea tehnică
a construcţiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea
programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea
unei expertizări tehnice.
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop:
- menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor;
- asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor
iniţiale ca urmare a modernizării.
Lucrările de intervenţie sunt:
a) lucrări de întreţinere, determinate de uzură sau de degradarea normală şi care au ca scop
menţinerea stării tehnice a construcţiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante şi care au ca
scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinţelor faţă de
construcţii sau a funcţiunilor acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării
tehnice a construcţiilor.
Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări
importante;
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare şi verificarea
tehnică a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verifică, pe parcurs şi
la recepţie, calitatea acestora, direct sau prin inspectori de şantier autorizaţi.
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenţii asupra
construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii.
Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia să respecte
prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calităţii
lucrărilor.
Utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin
în cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu
proprietarii.
Postutilizarea construcţiilor.
Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe odată cu
iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care:
- construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;
Pag. 42 / 187
FOCSANI
- construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct de

vedere;
- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu poate fi reabilitată pentru a
se elimina acest pericol;
- cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării
construcţiei.
Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor se
efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare, eliberată de
autorităţile competente, conform legii.
Documentaţia tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor va
cuprinde:
- planul de amplasare a construcţiilor - poziţie, dimensiuni, orientare, vecinătăţi, cu
indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiunile
acesteia;
- planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor, care ar trebui, eventual, să fie
întrerupte la demolarea construcţiilor;
- condiţii tehnice de calitate;
- detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare şi demolare, cuprinzând
descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi măsuri de
protecţie a muncii;
- recomandări privind modul de recondiţionare a produselor şi a elementelor de construcţie,
recuperate cu ocazia demontării şi demolării;
- recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în
zonele de reintegrare în natura;
- măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor şi în
zonele de evacuare a deşeurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, de reciclare şi de utilizare a materialelor rezultate.
Documentaţia tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcţiilor trebuie verificată de
specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:
- încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;
- suspendarea utilităţilor;
- asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;
- evacuarea din construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier,
echipamente.
Demontarea şi demolarea construcţiei cuprind următoarele faze:
- dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor;
- demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie;
- demolarea părţilor de construcţie nedemontabile;
- dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie demontate, recuperarea
componentelor şi a produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii;
- transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca
materii brute sau pentru reintegrarea în natură.
Pag. 43 / 187
FOCSANI
Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor

a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;
b) să obţină avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare de la autorităţile competente;
c) să încredinţeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor unor
persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii;
d) să urmărească respectarea condiţiilor de calitate stabilite, precum şi recondiţionarea şi
reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor şi a produselor rezultate din demontarea şi
demolarea construcţiei.
a) să elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentaţia tehnică aferentă
lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare adoptate,
respectarea prevederilor din avize şi din autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate
corespunzătoare, precum şi un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi reciclare a
materialelor şi a produselor rezultate din demontare şi demolare;
c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.
Executanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi
a documentaţiei tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentaţia tehnică aferentă şi din autorizaţia de
desfiinţare;
c) să realizeze condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi
operaţiunilor, precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii;
e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor, prin evitarea de transmitere a vibraţiilor
puternice sau a şocurilor, a degajărilor mari de praf, precum şi prin asigurarea accesului necesar la
aceste vecinătăţi.
Proiectul se va verifica la cerințele A4, B2, D.
VI. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE

În conformitate cu legislația în vigoare în România, precum și cu legislația europeană,
Constructorul va depune toate eforturile pentru asigurarea stării de sănătate, siguranță și bunăstarea
angajaților săi, precum și a celorlalte persoane din șantier.
Înainte de deschiderea șantierului, se stabilește un plan de securitate și sănătate.
Planul de securitate si sănătate cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea
prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfășurării activităților pe șantier.
Planul de securitate și sănătate este redactat în faza de elaborare a proiectului și trebuie
ținut la zi pe toată durata efectuării lucrărilor.
Planurile proprii de securitate și sănătate ale antreprenorilor trebuie integrate în planul de
securitate și sănătate.
Planul de Securitate și Sănătate respectă cele mai importante acte normative naționale
și/sau europene, privind Securitatea și Sănătatea în Muncă, după cum urmează:
Pag. 44 / 187
FOCSANI
1. Legea securității și sănătății în muncă nr. 319 / 14.07.2006, publicată în MO 646/

26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităților Europene ( JOCE) nr. L 183 I 1989.
2. H.G. nr. 1425 I 11.10.2006, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319 / 2006, privind securitatea și sănătatea în muncă. Hotărâri ale
Guvernului României care preiau directive ale UE :
3. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate
pentru locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
4. H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006, privind cerințele minime de securitate si sănătate pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă. Hotărârea transpune
Directiva 1989 / 655 / CEE, amendată de directivele 95 / 63 ICE si 2001 / 45 / CE, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
5. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă.
Hotărârea transpune Directiva 89 I 656 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.
6. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006, privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate
și / sau de sănătate la locul de muncă. Hotărârea transpune Directiva 92 / 58 / CEE,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
7. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
șantierele temporare sau mobile. Hotărârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicată în
Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
8. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor față de riscurile
datorate expunerii la azbest. Hotărârea transpune prevederile Directive 83 / 477 / CEE,
publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983,
împreună cu toate modificările sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicată în JOCE
nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 /CE, publicată în JOCE nr. L 131 / 1998 și Directiva
2003 / 18 /CE, publicată în JOCE nr. L 97 / 2003.
9. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Hotărârea transpune
Directiva 2003 / 10 / CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE)
nr. L 42 / 2003.
10. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerințele minime de securitate și sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibrații. Hotărârea transpune
Directiva 2002 / 44 /CE publicată în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.
11. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni
dorsolombare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicată în Jurnalul
Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
12. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerințele minime de securitate și sănătate în
muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotărârea
transpune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
Planul de securitate și sănătate are ca scop să prezinte demersul de prevenție al accidentelor
și îmbolnăvirilor profesionale ale personalului implicat în proiect.
Pag. 45 / 187
FOCSANI
Obiectivele principale ale Planului de securitate și sănătate sunt:

- să definească, după stabilirea modalităților de acțiune, mijloacele cele mai sigure pentru
efectuarea lucrărilor și protejarea sănătății întregului personal de pe șantier
- să informeze și să stabilească modalități de punerea în aplicare a acestor mijloace
- să precizeze riscurile și măsurile de prevenire legate de activitatea comună a diverșilor
executanți în cadrul aceluiași perimetru de lucru stabilit de antreprenor.
Planul de securitate și sănătate urmărește :
- să precizeze cerințele de securitate și sănătate aplicabile pe șantier;
- să specifice riscurile care pot apărea;
- să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
- să conțină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii de
lucrări.
Proiectul a fost întocmit în conformitate cu principiile generate de prevenire în materie de
securitate și sănătate prevăzute în legislația națională care transpune Directiva 891391/CEE, în
special în ceea ce privește:
a) soluțiile tehnice și/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru
care se desfășoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
În conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata execuției, Constructorul va numi un
Coordonator în materie de securitate și sănătate cu următoarele atribuții:
- să coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire și de securitate la alegerea soluțiilor
tehnice și/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se
desfășoară simultan ori succesiv și la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări
sau faze de lucru;
- să coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura că angajatorii și, dacă
este cazul, lucrătorii independenți respectă principiile prevăzute de legislația națională care
transpune Directiva 89/391/CEE, într-un mod coerent și responsabil, și aplică planul de
securitate și sănătate elaborat de proiectant ;
- să adapteze sau să solicite să se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate și sănătate
elaborat de proiectant și ale dosarului de intervenții ulterioare prevăzut, adaptat caracteristicilor
lucrării, conținând elementele utile în materie de securitate și sănătate, în funcție de evoluția
lucrărilor și de eventualele modificări intervenite;
- să organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe șantier, și
coordonarea activităților acestora, privind protecția lucrătorilor, prevenirea accidentelor și a
riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă și informarea
lucrătorilor și a reprezentanților acestora și, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenți;
- să coordoneze activitățile care urmăresc aplicarea corectă a instrucțiunilor de lucru și de securitate
a muncii;
- să ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate să aibă acces pe șantier;
- să stabilească, în colaborare cu managerul de proiect și antreprenorul, măsurile generate
aplicabile șantierului;
- să țină seama de toate interferențele activităților din perimetrul șantierului sau din vecinătatea
acestuia;
Pag. 46 / 187
FOCSANI
- să stabilească, împreună cu antreprenorul, obligațiile privind utilizarea mijloacelor de protecție

colectivă, instalațiilor de ridicat sarcini, accesul pe șantier;
- să efectueze vizite comune pe șantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceștia
să redacteze planul propriu de securitate și sănătate;
- să avizeze planurile de securitate și sănătate elaborate de antreprenori și modificările acestora.
Constructorul va prezenta lista personalului din șantier și va avea grijă ca, dacă printre
lucrătorii șantierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilități, să fie respectată
legislația în vigoare în România.
IDENTIFICARE ȘI EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE

PROFESIONALĂ
Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele
de muncă folosite, de utilizarea substanțelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea șantierului, vor fi identificate pentru:
Organizarea șantierului:- risc de cădere de la înălțime ; - risc de lovire sub efectul
gravitației, balansului ;- accident / lovire de către mijloace de transport auto ; - risc de
electrocutare.
Săparea mecanică / manuală :- accident de circulație ;- cădere de la același nivel ;- cădere
de la înălțime ; - prăbușirea utilajului de construcții ; - surparea malurilor și accidentarea
lucrătorilor ; - risc de îmbolnăvire a ochilor și a căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf; -
risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene).
Transportul pământului, moluzului, materialelor de construcții :- accident de circulație ; -
cădere de la același nivel ; - cădere de la înălțime ; - prăbușire autobasculantă în șanț, groapă,
albie ; - risc de lovire sub efectul gravitației, balansului ; - risc de îmbolnăvire a ochilor și a
căilor respiratorii cauzată de pulberile de praf.
Transportul și manipularea manuală a materialelor de construcții : - risc de îmbolnăvire
cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ; - risc de îmbolnăvire a ochilor și a căilor
respiratorii cauzată de pulberile de praf; - risc de lovire a mâinilor, picioarelor și capului ; -risc de
strivire ; - risc de cădere la același nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de cădere de la înălțime
;
Pentru armarea betonului :- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și capului ;
- risc de cădere de la înălțime ;- risc de cădere a obiectelor de la înălțime ;- risc de cădere
la același nivel prin împiedicare, alunecare.
Cofrarea betonului:
- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și capului ;- risc de cădere de la înălțime ; -
risc de cădere a obiectelor de la înălțime ;- risc de cădere la același nivel prin împiedicare, alunecare.
Turnarea betonului :- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și capului ; - risc de
cădere de la înălțime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălțime ; - risc de cădere la același nivel
prin împiedicare, alunecare ; - risc de îmbolnăvire a ochilor și a căilor respiratorii datorată
betonului ;- risc de îmbolnăvire datorată vibrațiilor la turnarea cu pompa de beton și la vibrarea
betonului.
Lucrări hidrotehnice :- risc de lovire, strivire a mâinilor, picioarelor și capului ; - risc de
cădere de la înălțime ; - risc de cădere a obiectelor de la înălțime ;- risc de cădere la același nivel
prin împiedicare, alunecare ;- surpare, prăbușirea malurilor, tranșeii - prindere sub pământ ;-
Pag. 47 / 187
FOCSANI
pericol de înec ;- staționare în zone periculoase, pe marginea tranșeelor ;- efort dinamic mare ; -
nesincronizarea de operații la lucrul în echipă.
Lucrări de drumuri :- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;- risc de cădere la
același nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și
capului ;- staționare în zone periculoase, pe marginea tranșeelor ;- efort dinamic mare ;- vibrații ;
- temperatura ridicată a aerului ;- temperatura ridicată a obiectelor ;- nesincronizarea de operații la
lucrul în echipă.
Lucrări de poduri :- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;- risc de cădere de la
înălțime ;- risc de cădere a obiectelor de la înălțime ;- risc de cădere la același nivel prin
împiedicare, alunecare ;- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și capului ;- surpare,
prăbușirea malurilor, prindere sub pământ ;- pericol de înec ;- staționare în zone periculoase, pe
marginea malurilor ;- efort dinamic mare ;- nesincronizarea de operații la lucrul în echipă.
Lucrările de zugrăveli, vopsitorii :- risc de lovire, înțepare a mâinilor, picioarelor și
capului ;- risc de cădere de la înălțime ;- risc de cădere a obiectelor de la înălțime ;- risc de cădere
la același nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de îmbolnăvire a ochilor și a căilor respiratorii
datorată cimentului, particulelor de praf ;- risc de îmbolnăvire a pielii mâinilor datorată cimentului,
varului, componentelor adezivilor ,- risc de îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a
materialelor).
Lucrările de instalații electrice :- risc de electrocutare ;- risc de lovire, înțepare a
mâinilor, picioarelor și capului ;- risc de cădere de la înălțime ;- risc de cădere a obiectelor de la
înălțime ;- risc de cădere la același nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de îmbolnăvire a ochilor
și a căilor respiratorii datorată cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ;- risc de
îmbolnăvire a pielii mâinilor datorată vatei minerale, adezivilor ;-risc de îmbolnăvire cauzată de
manipularea maselor (a materialelor).
Lucrările de instalații de apă, canalizare :- risc de electrocutare ;- risc de lovire, înțepare a
mâinilor, picioarelor și capului ;- risc de cădere de la înălțime ;- risc de cădere a obiectelor de la
înălțime ;- risc de cădere la același nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de îmbolnăvire a
ochilor și a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ; - risc de
îmbolnăvire a pielii mâinilor datorată vatei minerale, adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzată de
manipularea maselor (a materialelor).
Lucrările de sistematizare, amenajare teren - risc de lovire, înțepare a mâinilor,
picioarelor și capului ;- risc de cădere la același nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de
îmbolnăvire a ochilor și a căilor respiratorii datorată particulelor de praf, sudării ;- risc de
îmbolnăvire cauzată de manipularea maselor (a materialelor ).
În funcție de cauza / efect se va face evaluarea riscurilor:
Riscuri Cauze /efecte Masuri de control
identificate
Cădere la acelasi Organizarea Masuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de
nivel prin necorespunzatoare a acces (nivelarea manuala sau mecanizata,
împiedicare, santierului, imprastierea de material antiderapant, păstrarea cailor
alunecare neutilizarea de acces libere). Masuri organizatorice: acordarea de
E.I.P./ITM. echipamente individuale de protectie (bocanci cu
talpa antiderapanta).
Lovire, intepare a Organizarea Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
Pag. 48 / 187
FOCSANI
mainilor, necorespunzatoare individuale de protectie (manusi, bocanci, cascade

picioarelor si santier, instruire protectie, centura de siguranta).
capului insuficienta,
neutilizarea
E.I.P./ITM.
Strivire Organizarea Masuri tehnice: - verificarea si autorizarea (ISCIR)
necorespunzătoare a echipamentelor de munca din punct de vedere
santierului, instruire mecanic si
insuficienta, electric (macarale, automacarale, nacele
folosirea autoridicatoare);
necorespunzătoare a - verificarea tehnica a organelor de legare,
echipamentelor de
corespunzătoare sarcinii de ridicat ;
munca, neutilizarea
Masuri organizatorice:- autorizarea interna a
E.I.P. I deces. personalului
deservent;- instruirea legatorilor de sarcina cu privire
la gesturile semnal; - instruirea lucrătorilor de la sol
cu privire la interzicerea accesului in raza de actiune
a mijloacelor de ridicat ;- instruirea corespunzătoare
privind manipularea maselor,
individual sau colectiv, a obiectelor grele, lungi si
voluminoase, disciplina privind modul de manipulare
;
preintampinarea metodelor de lucru periculoase
(actiuni
in afara comenzii sau sarcinii de munca) ;- acordarea
de echipamente individuale de protectie (bocanci ).
Lovire sub efectul Instruire Masuri tehnice: verificarea si autorizarea (ISCIR )
gravitatiei, insuficienta, echipamentelor de munca din punct de vedere
balansului folosirea mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele
necorespunzătoare a autoridicatoare); Masuri organizatorice: autorizarea
echipamentelor de interna a personalului deservent (macaragii,
munca, neutilizarea conducători stivuitoare, legatori de sarcina);
E.I.P. / deces. desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului
autorizat ISCIR.
Accident / lovire Instruire Masuri tehnice: montarea de indicatoare rutiere care
de catre mijloace insuficienta, sa
de transport auto folosirea reglementarea circulatiei in santier si la iesirea din
necorespunzatoare a santier. Masuri organizatorice: instruirea lucrătorilor
echipamentelor de cu Regulamentul santierului ;
munca, amenajarea - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea
deficitara a cailor de manuala sau mecanizata, imprastierea de material
acces /deces. antiderapant, păstrarea cailor de acces libere).
Electrocutare Instruire Masuri tehnice: sculele electrice din dotare vor fi
Pag. 49 / 187
FOCSANI
insuficienta, verificate înainte de începerea lucrului, iar daca

folosirea prezinta defectiuni acestea vor fi remediate
echipamentelor de imediat ;
munca defecte, - echipamentele cu actionare electrica vor fi legate la
neutilizarea E.I.P. priza de pamant ( priza verificata, cu buletin PRAM
coresponzatoare/de in termen, si valoare a rezistentei de dispersie mai
ces. mica de 4 ohmi).
Masuri organizatorice: autorizarea interna a
personalului deservent ; desemnarea exclusiva pentru
utilizare a personalului calificat.
Prabusirea Organizarea Masuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de
utilajelor pentru necorespunzatoare a acces
constructii sau a santierului, instruire (nivelarea manuala sau mecanizata,imprastierea
mijloacelor de insuficienta, de material antiderapant,pastrarea cailor de acces
transport autoa in folosirea libere).
groapa, sant, albie necorespunzatoare a - montarea barierelor de protectie care sa
echipamentelor de delimiteze accesul utilajelor de constructii si a
munca / deces. mijloacelor de transport auto.
Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
individuale de protectie (bocanci cu talpa
antiderapanta).
Surparea Organizarea Masuri tehnice: executarea sprijinirilor de maluri cu
malurilor si necorespunzătoare a dulap din lemn ;
accidentarea santierului, instruire - constituirea unei zone de garda in jurul sapaturii cu
lucrătorilor insuficienta, latimea de 1 m, in care sa nu se desfasoare nici o
nerespectarea activitate.
tehnologiei de Masuri organizatorice: instruirea corespunzătoare a
lucru, neutilizarea personalului cu privirea la riscurile acestei activitati ;
E.I.P. /deces
- acordarea de E.I.P. corespunzător ( casti de
protectie).
Imbolnavire a Nerespectarea Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
ochilor si a cailor tehnologiei de individuale de protectie (masti de praf si ochelari de
respiratorii lucru, neutilizarea protectie).
cauzata de diversi E.I.P./ITM
factori Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
ochi!or si a cailor
de lucru,
individuale de protectie (masti de praf si ochelari de

respiratorii cauzata
neutilizarea E.I.P. I ITM.
Pag. 50 / 187
FOCSANI
protectie).
Cădere de la Organizarea Masuri tehnice: montarea schelelor omologate si

inaltime necorespunzătoare a amenajarea de podine de lucru conform fiselor tehnice;
santierului, instruire -verificarea tehnica a echipamentelor de ridicat si
insuficienta, transportat (macarale, automacarale, nacele), a
neutilizarea organelor de legare;
E.I.P./deces - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in raza
de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea
accesului
persoanelor neautorizate ;
- acoperirea sau imprejmuirea golurilor din plansee
intermediare;
- verificarea tehnica si vizuala a echipamentelor de
munca;
Masuri organizatorice: instruirea corespunzatoare a
personalului cu privire la pericolele lucrului la inaltime
;
- acordarea de centuri de siguranta certificate si
verificate, casti de protectie, manusi de protectie ;
- accesul exclusiv al lucrătorilor care au avizul
medical
apt la inaltime ;
- autorizarea interna a legatorilor de sarcina.
Caderea Organizarea Masuri tehnice: imprejmuirea si
obiectelor de la necorespunzatoare a semnalizarea zonei de pericol in raza de
inaltime santierului, instruire actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea
insuficienta, accesului persoanelor neautorizate
nerespectarea -folosirea plaselor de protectie contra
tehnologiei de caderilor de la inaltime;
lucru, neutilizarea Masuri organizatorice: acordarea de
EIP/deces echipament individual de protectie (casti de
protectie)
Imbolnavire Organizarea Masuri tehnice:amenajarea ergonomica a spatiilor de
datorata necorespunzatoare a munca pentru obtinerea unor pozitii de lucru cat mai
vibratiilor santierului, instruire relaxante;
insuficienta, Masuri organizatorice: acordarea de echipament
neutilizarea individual de protectie (manuside protectie)
EIP/ITM
Imbolnavire a instruire Masuri organizatorice: dotarea lucratorilor cu manusi
pielii mainilor insuficienta, de protectie rezistente la actiunea substantelor din
datorata nerespectarea materialele folositel - folosirea unguentelor si
cimentului, tehnologiei de cremelor protectoare
varului, lucru, neutilizarea
Pag. 51 / 187
FOCSANI
componentelor EIP/ITM
adezivilor
Imbolnavire Organizarea Masuri tehnice: asistenta prioritara la manipularea
cauzata de necorespunzatoare a materialelor, transportul si depozitarea acestora cu
manipularea santierului, instruire ajutorul mijloacelor mecanizate sau nemacanizate;
maselor (a insuficienta, Masuri organizatorice: instruirea corespunzatoare a
materialelor nerespectarea personalului cu privire la manipularea maselor
tehnologiei de conform HG1051/2006
lucru, neutilizarea -acordarea de echipamente individuale de protectie
EIP/deces (centuri lomboabdominale)
Constructorul, pe baza lucrărilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea
tipurilor de l ucrări care pot afecta securitatea si sănătatea lucrătorilor:
ORGANIZAREA DE SANTIER
La intrarea in santier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale santierului
înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Constructii. La aceeasi poarta de intrare in santier se
va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.
Santierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate cu denumirea si sigla
antreprenorului. Se vor manta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sanatate a muncii
conform HG 971 I 2006: purtare obligatorie a castii de protectie, intrarea interzisa persoanelor
neautorizate.
Se va face o analiza a solului înainte de începerea operatiunilor pe santier pentru a evita
expunerea lucrătorilor la substante periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta
urmatoarele reguli :
- dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ;
- se va nivela si se va compacta tinându-se cont de destinatia ulteriora a terenului :birouri,
vestiare, depozite, etc.
- se va insista la căile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a
autopompei de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducătorii
punctelor de lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna
functionare a acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sun!
adiacente, cu retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce,
descărca si amplasa birourile, vestiarele, barăcile dormitor, barăcile de materiale si magaziile de
substante periculoase.
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice,tipizate,
cu impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 1380 V.
Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general,
conform H.G. 97112006.
Pag. 52 / 187
FOCSANI
Se vor asigura surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa
spălătoare. Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.
Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se vor
organiza «Puncte de prim ajutor> in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse de
prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se va constitui « Telefonul de urgenta»,
punându-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de către o societate
specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora. Se vor monta proiectoare, in număr
suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a obiectivelor.
Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor ramase si/sau recuperate ca urmare a lucrărilor, se
va face după un plan stabilit dinainte tinându-se seama de termenele contractuale, de pozitionarea
obiectivului si de apropierea de iesirile din santier.
Accesul in santier : Accesul in incinta santierului este responsabilitatea sefilor punctelor
de lucru si se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici. Se va
stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat
se realizează numai pe căile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularitatii cailor
de acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrător desemnat pentru
aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecărui autovehicul din incinta
santierului un lucrător desemnat de seful de santier va face curatenie, daca este cazul, pe drumul
public in zona adiacenta santierului.
In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa,
exceptie făcând utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate.
Când nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta închise si in timpul si in afara
programului de lucru.
CAILE SI ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULATIE ORIZONTALE SI
VERTICALE :Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulatia pe
schele si structuri aflate la inaltime, amenajarea scărilor de acces începând de la sol pana Ia podina
de lucru, asigurările perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele intermediare,
semnalizarea lucrului pe schela si îngrădirea spatiului de circulatie in jurul acesteia si sub zonele
de montaj aflate la inaltime.
La nivelul solului, a pardoselilor, a cailor de acces, se va evita pe cat posibil lăsarea
cablurilor libere, in spatii umede (ochiuri de apa), iar traversările ce nu pot fi evitate sa fie
amenajate pe cat posibil aerian, sau îngropate, cu protectia de rigoare, in functie de regimul caii de
circulatie. Trecerile peste santuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel
putin 60 cm, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevăzute cu cel putin o
balustrada daca adancimea santului depaseste 50 cm. Amenajările peste santuri sau gropi ale
mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor tine cont de starea terenului si de
tonajul de rulare deasupra zonei întrerupte a caii.
Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul
căruia au apărut degradări sau prin efort comun cu lucrătorii altor unitati care lucrează pe acelasi
amplasament. Lucrul si circulatia pe căile aflate la inaltime va fi strict interzis, după lăsarea
întunericului. In situatiile exceptionale in care se va solicita lucru la inaltime după căderea
întunericului se vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzător.
Pag. 53 / 187
FOCSANI
CONDITII DE MANIPULARE A MATERIALELOR,

UTILIZAREA SI INTERFERENTELE DE RIDICARE SI MANIPULARE PE
SANTIER SAU IN APROPIEREA LUI
Manipularea l a sol a materialelor va tine seama de caracteristicile maselor (forma,
greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de căile de circulatie.
Manipularea manuala a sarcinilor: trebuie sa urmărească respectarea H.G. nr. I 051 I 2006,
in vederea preintampinarii aparitiilor afectiunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe termen
lung.
Intrucat este foarte răspândita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele
mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu următoarele reguli :
- se va verifica greutatea incarcaturii înainte de a o ridica ;
- nu se vor ridica greutati mai mari decât este necesar ;
- daca este posibil se va căra incarcatura pe roti ( roaba, cărucior de transport ) ;
- se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul transportului
obiectelor lungi (tevi, bare) ;
- se vor îndepărta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ;
- se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ;
- se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ;
- se va invata si stăpâni bine tehnica de ridicare ;
- se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.
Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de
santier va solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din următoarele
echipamente de transport : incarnator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton.
Manipularea mecanizata a sarcinilor : Materialele de constructii vrac se vor transporta
cu autobasculante si cu incarcatoare frontale. Diferite costructii sudate, piese grele se vor
transporta cu autocamionul si se vor incarca descărca cu macarale, automacarale sau
motostivuitoare. Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului,
se va transporta cu autocamioanele, se va descărca in depozit si se va pune in opera cu
automacaraua. Lemnul (cheresteaua) se va transporta cu autocamioanele, se va descărca in depozit
si se va pune in opera prin manipulare manuala. Betonul se va prepara in statia de betoane a
antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se va turna cu autopompa de beton.
Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca / descarca si transporta
pe nivelulla care este nevoie cu automacaraua.
Amplasarea automacaralei, deplasarea si raza de lucru vor fi in concordanta cu perimetrul
amplasamentului si vecinatatile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate
activitatile de transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru
respectiv. Acestia vor urmări ca in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua
automacarale sau o automacara si autopompa de beton.
In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal următoarele reguli :
- este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ;
- se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ;
- nu se vor folosi decât cabluri de legătura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in
buna stare de functiune;
Pag. 54 / 187
FOCSANI
- macaraua nu va Iuera decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit,
dotat cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si
cunoscator al semnalelor de mana ;
- se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de cârlig sau cu cârligul sau bratul
in alta pozitie decat cea normala pentru deplasare;
- locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa acopere
întreaga suprafata a santierului si sa aibă loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ;
- înainte de începerea lucrului se vor monta tălpile de fixare si stabilizare si se vor controla
in gol mecanismele de actionare si frânele;
- legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru
a macaralei se afla oameni sau obstacole care ar îngreuna manevrele automacaralei. In cazul in
care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumătate inaltimea
bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prin ringradiri ;
- macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care
ar rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ;
- macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si Ia modul
de prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decât după ce se va convinge ca totul este in ordine ;
- este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ;
- in cazul incarcarii/descărcării din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp
ce in cabina vehicolului se afla persoane ;
- manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce
rasturnarea automacaralei. De asemenea, frânarea se va efectua in mod progresiv, iar la schimbările
de sens se va face pauza la punctul mort ;
- in timpul deplasării automacaralei in incinta santierului bratul si cârligul vor fi asezate in
pozitia si pe suportii prevazuti in acest scop ;
- se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ;
- macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta
desfasurarea in siguranta a exploatării si lucrului cu automacaraua.
Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca
aceasta are viza de functionare ISCIR. In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita
antreprenorului un echipament tehnic pentru manipularea sarcinilor.
ZONELE SI CONDITIILE DE STOCARE, CONDITIILE DE RIDICARE
DESEURI, MOLOZ, DARAMATURI SI IN SPECIAL A MATERIALELOR CARE
PREZINTA RISC SPECIAL
Reguli generale pentru depozitarea materialelor : Responsabilitatea pentru modul de
depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor revine sefilor de punct de
lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune următoarele:
- se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor
in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ;
- depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa poata
fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excludă pericolul de accidentare, incendii sau
explozii ;
- depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat
amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure
Pag. 55 / 187
FOCSANI
deplina securitate a muncii in interiorul depozitelor ;

- se recomanda ca la toate punctele de lucru si la căile de acces din depozite sa se monteze
panouri, pancarde si tablite avertizoare ;
- terenurile pe care se depozitează materialele sau se amplasează magazii de materiale precum si
platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ;
- Ia depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constând din
săparea unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri pătrunderea apei in depozite si a
evita astfel deteriorarea sau răsturnarea materialelor ;
- in cazul organizării lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni,
utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminate.
Se interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucrătorilor
spre acele locuri ;
- împrejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor străine de depozite este
obligatorie. In cazul in care împrejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate, gardurile
vor avea Ia partea superioara o viziera ;
- la stivuirea materialelor in încăperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a
planseului, afisata la loc vizibil ;
- toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in acest
scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa
nu fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi înscrisa obligatoriu in locuri vizibile pentru
evitarea deteriorării materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipulează ;
- intre rafturi sau stelaje se vor lăsa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea
manevrării materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face
in functie de gabaritele materialelor care se depozitează in aceste magazii ;
- se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn;
- materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive având peretii drepti si inaltimi
variabile in functie de natura materialelor ;
- pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se
faca in boxe, buncăre, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul,
pietrisul etc. se vor aseza in gramezi având forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor
laterale după unghiul taluzului natural al materialului respectiv ;
- manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie făcuta începând de Ia partea superioara a
grămezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin săparea la baza grămezii ;
- la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucrătorii vor fi astfel asezati incat deplasarea
materialului sa se faca in directia vantului (vântul din spate) ;
- se interzice manipularea cărămizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea
lor in mâini ;
- toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depozitează in stive stabile având
rândurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime
Pag. 56 / 187
FOCSANI
va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;

- când depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili
in conditiile asigurării stabilitatii stivei ;
- piesele sau materialele de mici dimensiuni, având forme geometrice neregulate se depozitează
numai in lăzi sau containere ;
- înaintea descărcării cherestelei conducătorul procesului de lucru are obligatia de a verifica
stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinând astfel modul
descărcării.
Descărcarea trebuie făcuta treptat pe rânduri orizontale începând cu rândul superior pentru
evitarea căderii incarcaturii ;
- se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc.) sa se depoziteze "in picioare"
intr-un singur rând. Pot fi asezate si in doua rânduri verticale punând scânduri intre rânduri ;
- stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni,
inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.;
- se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice etc, sa fie făcut cu
cărucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin
rostogolire a colacilor mari numai pe distante scurte.
Depozitarea substantelor periculoase : Materialele siIsau produsele care, datorita
caracteristicilor chimice siIsau fizice (cum ar fi probabilitatea de a provoca toxicitate, iritatii,
coroziune, etc.), prezintă pericole speciale din cauza metodelor de manipulare si depozitare,
solicita o atentie speciala.
Pentru acestea se vor infiinta, In mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase.
Aici se vor depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante
periculoase. Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru
ridicarea ambalajelor substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste
substante. La depozitarea substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli:
- se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru
aceste substante se vor amenaja magazii speciale rezistente Ia foe cu pardoseli necombustibile
având rigole de scurgere si instalatii de ventilatie conform normelor P.S.I.;
- magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrări
de constructii montaj;- încăperile in care se depozitează aceste substante vor fi încuiate cu cheia si
vor avea afisate tablite avertizoare de securitate;
- se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de către lucrătorii care nu sunt
instruiti in acest cop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzător;
- instalatia electrica de iluminat va fi prevăzuta cu corpuri de iluminat antiexploziv ;
- carbidul se va depozita in încăperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul încăperii va
fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul înconjurător
pentru a preîntâmpina inundarea încăperii. Încăperile nu vor fi prevăzute cu instalatii de
încălzire, apa si canalizare;
INSTRUIRE : La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucrătorii vor avea
asupra lor "Fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca" si "Fisa de
instruire individuala in domeniul situatiilor de urgenta". Se va verifica înscrierea in fisele
individuale a instructajelor generale la angajare si la locul de munca.
In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucrătorilor li se va efectua un instructaj
suplimentar privind securitatea si sănătatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui
instructaj este de ai familiariza pe lucrători cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor
Pag. 57 / 187
FOCSANI
locuri de munca I posturi de lucru.

Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a
cărui lucrători sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
- prezentare santier, cuprinzând:organizarea de santier; acces in santier; cai de circulatie si reguli
pentru mentinerea curateniei pe căile de circulatie; masuri Ia nivelul noului loc de munca/ post de
lucru privind acordarea primului ajutor si stingerea incendiilor;localizare punct de prim-ajutor;
localizare picheti P.S.I.; dotările social-sanitare ale santierului.
- informatiile privind riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesionala specifice locurilor de
munca I posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- modul de raportare al incidentelor I accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
PROTECTIE COLECTIVA SI MASURI DE PREVENIRE

Protectia colectiva : Metodologia implementata pentru identificarea masurilor de protectie
colectiva care va fi adoptata si pentru utilizarea controlului echipamentelor de protectie
colectiva are ca scop identificarea tuturor necesitatilor din acest domeniu care au fast adoptate
conform metodelor de constructie si proceselor utilizate, pericolelor speciale asociate si
constrângerilor locale:
Protectia individuala :Metodologia implementata pentru identificarea si utilizarea
echipamentului individual de protectie (E.I.P.) pe categorii profesionale are următoarele obiective:
-sa identifice toate riscurile pe categorie profesionala /loc de munca care conditionează alegerea
E.I.P. care vor fi utilizate de participantii acestui proiect;
- sa distingă intre E.I.P. de utilizare obligatorie si temporara;
- sa-i facă pe lucrători responsabili de utilizarea si intretinerea corespunzătoare a E.I.P.;
- sa stabilească o metodologie care permite controlul distributiei E.I.P. către iucratori, tinand seama
de conditiile de utilizare, si anume durabilitate, gravitatea si frecventa expunerii la risc,
caracteristicile fiecărui loc de munca al angajatului si operarea echipamentului in conditii de
siguranta;
- sa stabileasca metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajati pe diferite
fronturi de constructie.
ln momentul admiterii, fiecare angajat primeste ( si/sau se verifica livrarea )
echipamentul necesar pentru activitatea/sarcina sa. Toate persoanele implicate in proiect vor fi
obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de protectie adecvat, vel putin Casca de
protectie si incaltaminte de protectie;
In functie de natura riscurilor, pot fi utilizate următoarele E.I.P.:
• Protectia capului - Casca de protectie;
• Protectia picioarelor - Pantofi de protectie: Bocanci cu talpa antiperforatie si bombeu
metalic; Cizme pentru apa-noroi;
• Protectia mainilor- Manusi de protectie; Manusi de protectie chimica;
• Protectia corpului - Costum salopeta; Jacheta de protectie; Vesta reflectorizanta:
Pelerina de ploaie;
• Protectia ochilor si a fetei - Ochelari de protectie;- Masca cu vizor;- Masca de sudare;
• Protectia respiratorie - Semimasca respiratorie; Masca de protectie;
Pag. 58 / 187
FOCSANI
• Protectia auditiva- Antifoane: Dopuri de urechi.
COORDONARE SI COMUNICARE
Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sănătate
trebuie sa intre in posesia următoarei documentatii :
- date privitoare la contractant, subcontractanti sau colaboratorii independenti a căror implicare este
relevanta pentru caracteristicile de constructie din cadrul proiectului;
- informatii tehnice privitoare la proiectul global si diferitele proiecte de specialitate, inclusiv dosarul
de proiect, proiectul final si desenele finale, care se refera la aspecte structurale, retele tehnice si
sisteme si materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor profesionale;
- informatii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor
legate de utilizare, conservare si intretinere;
- informatii utile pentru planificarea sanatatii si securitatii privitoare la realizarea sarcinilor in
locatii de constructie la inaltime unde accesul si traficul prezinta pericole.
Informatiile vor circula cu ajutorul următoarelor metode / sisteme de asistenta:
I. Scris - formal si informal, prin mijloace conventionale de comunicare, de inregistrare si
arhivate la locul lucrării, tinand seama ca un mesaj electronic este considerat un mijloc informal
II. Scris I Pictografic - prin postarea de afise, planuri de santier, brosuri, convocări,
notificări si alte informări.
III. Informare orala, gesturi si sunete - instructiuni directe, in fronturile de lucru.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti
factorii de răspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul, seful de santier,
dirigintele de santier, lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel :
- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta
- lunar- in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.
La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va
cuprinde:
- evidenta incidentelor / accidentelor;
- evidenta resurselor umane;
- evidenta numărului de ore lucrate pe luna trecuta;
Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sănătate va inspecta - ori de cate ori este
necesar - santierul de constructii, urmărind:
- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor;
- utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
- modul de utilizare a echipamentelor de munca;
- cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta.
PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU : Odată cu aparitia de noi
antreprenori, capitolul legat de protectia in domeniul electric din Planul de securitate si sănătate
va suferi modificări, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalatiei electrice generale.
Se stabileste ca obligatie a fiecărui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul
organizărilor de santier, realizarea masurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum,
realizarea unor prize de pamant mobile pentru punctele mobile de consum.
Conectările prin prelungitoare se vor limita si proteja împotriva intemperiilor si
degradărilor mecanice Protectiile colective vor prima fata de cele individuale, atât la lucrările la
Pag. 59 / 187
FOCSANI
sol cat si la inaltime, prin utilizarea nacelelor ridicătoare, podine de lucru acolo unde acestea pot
fi amenajate, respectandu -se totodată si principiul dublei protectii.
MASURI LUATE IN DOMENIUL INTERACTIUNll PE SANTIER

Planul de securitate si sănătate insusit de antreprenor si subantreprenori contine gradul de
subordonare intre unitati privind realizarea obiectivului comun, modul de primire - predare a
amplasamentului, obligatiile comune sau separate de realizare a masurilor de securitate si sanatate
in munca, modul de depozitare a materialelor, predarea lucrării la retragerea unuia din constructori
de pe amplasament.
Masurile care privesc interactiunile pe santier :
- lucrătorii prezenti pe santier isi vor desfasura activitatea astfel incat sa nu pună in pericol de
accidentare sau de îmbolnăvire profesionala propria persoana cat si pe a celorlalti participanti la
procesul de munca prin :
❑ delimitarea, împrejmuirea si semnalizarea locurilor de munca periculoase (acolo unde au
loc operatiuni de taiere, sudare, montare si demontare schele, turnare beton) ;
❑ întocmirea de grafice de lucru atunci când nu pot lucra mai multi lucrători ;
❑ evitarea lucrului unul sub altul ;
❑ păstrarea de către toti lucrătorii a ordinii si curateniei la locul de munca, a cailor de
circulatie, punandu-se accentul pe depozitarea sortata a deseurilor si pe evacuarea
corespunzătoare a acestora, fiind interzisa aruncarea materialelor sau a deseurilor de la nivelul
deschiderilor aflate la inaltime.
PREVENIREA RISCURILOR
In faza de organizare se va avea in vedere :
- Modificarea programului de lucru in scopul reducerii riscurilor, daca este necesar.
- Executarea simultana a lucrarilor care implica actiuni de protectie asemănătoare, in scopul
asigurării protectiei colective.
- Asigurarea ca toti angajatii, inclusiv aceia care nu inteleg bine limba nationala, cunosc riscurile
potentiale de pe santier, masurile de protectie adoptate si responsabilitatile ce le revin privind
securitatea si sănătatea in munca.
- Asigurarea echipamentului individual de protectie corespunzător (casti, manusi, masti,
incaltaminte de protectie).
- Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe santier.
In faza de executie se va avea in vedere :
- Desemnarea unui coordonator de securitate si sănătate in munca, format si instruit
corespunzător.
- Verificarea zilnica a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe santier.
- Interzicerea dezasamblării unor parti ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări.
- Asigurarea latimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schela.
Utilizarea unor indicatoare de avertizare :,Nu va catarati niciodată pe schele, utilizati
întotdeauna o scara adecvata".
- Verificarea amplasării scărilor mobile cu o panta corespunzătoare, cu partea superioara a scării
deasupra nivelului pe care pasesc lucrătorii.
- Verificarea existentei materialului antiderapant pe treptele scărilor si daca acestea sunt libere.
- Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.
Pag. 60 / 187
FOCSANI
- Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobila numai cu fata la aceasta, utilizând ambele mâini
pentru sustinere. Uneltele vor fi asezate intr-o trusa auxiliara, purtata la talie. Materialele care vor
fi utilizate se vor ridica cu echipamentul de ridicare.
- Interzicerea aplecării corpului 1n lateral, atunci când se lucrează pe o scara mobila.
- Interzicerea lucrului pe acoperis in conditii meteo nefavorabile.
- Utilizarea, 1n mod obligatoriu, a sistemelor de siguranta pentru lucrul la inaltime, inclusiv la
lucrul pe acoperis.
- Interzicerea deplasărilor pe suprafetele acoperite cu material fragil.
- Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoana competenta,
a panoului electric principal de pe santier, a cablurilor si aparatelor electrice aflate sub tensiune.
- Depozitarea si semnalizarea substantelor toxice, periculoase si explozive, cf. prevederilor
legale.
- Păstrarea permanenta a ordinii pe santier.
- Mentinerea libera a cailor de circulatie si a scărilor.
MASURI CE DECURG DIN INTERFERENTELE CU ACTIVITATILE DE

EXPLOATARE DIN INTERIORUL SANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA
AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT ACESTA
Obligatiile participantilor la procesul de munca privind interferentele activitatilor se
refera Ia reglementarea accesului in perimetrul îngrădit si semnalizat, obligatiile bilaterale in
cazul unor activitati comune, respectarea regulilor de acces si deplasare pe căile comune de
acces, depozitare si transport. Lucratorii prezenti pe santier isi vor desfasura activitatea astfel
incat sa nu pună in pericol de accidentare sau de imbolnavire profesionala propria persoana cat si
pe a celorlalti participanti la procesul de munca. Se va pastra intotdeauna curatenia cailor de acces
care intra/ies din santier, adunându-se eventualele deseuri si materiale de constructii rezultate in
timpul lucrărilor de aprovizionare si transport. Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si
vibratii. Se vor lua masuri suplimentare de protectie la incarcarea, descarcarea si transportul
materialelor pulverulente pentru a evita contaminarea cu praf a zonelor adiacente santierului.
MASURI GENERALE PT ASIGURAREA SI MENTINEREA ORDINII IN SANTIER

Se vor amenaja puncte de colectare sortata a deseurilor din hartie si carton, fier, material
plastic, deseuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de deseu,
acestea urmand a fi colectate saptamanal de catre o societate de salubrizare;
Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu intretinerea santierului, si in mod special,
a cailor de acces pietonal si de circulatie a autovehiculelor. Se vor lua masuri pentru evacuarea
controlata a deseurilor cu o gestiune clara conform legislatiei de mediu transpusa prin H.G. nr. 856
I 2002 privind gestiunea deseurilor si H.G. nr. 235 I 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
PROGRAM SANTIER
Va fi stabilit si afisat programul de lucru al santierului. Programul de lucru se poate
prelungi in functie de termene si de ritmul de executie a sarcinilor. Diversele echipe de lucru vor
fi organizate, in acest caz, in functie de obiectivele respective.
Pag. 61 / 187
FOCSANI
PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Se vor amplasa pichete P.S.I. Ia toate punctele de lucru la care se lucrează cu substante
sau materiale inflamabile si Ia toate organizările de santier, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingătoare, semnalizate in conformitate cu prevederile H.G.
971 I 2006.
Riscurile de incendiu sunt generate in principal de:
- utilizarea instalatiilor care prin exploatare anormala pot genera incendii (instalatii electrice,
aparatura de climatizare, birotica, etc.)
- utilizarea incorecta a substantelor care prin proprietatile lor fizico-chimice pot genera incendii
(depozitarea in locuri neamenajate a substantelor inflamabile - produse petroliere)
- fumatul in locuri nepermise
- executarea unor lucrari cu foc deschis fara luarea masurilor de protectie care se impun in astfel
de situatii;
- alte surse de riscuri.
Personal din cadrul santierului de constructii va avea următoarele obligatii :
a) sa realizeze integral si la timp masurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse in proiecte,
cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) sa asigure luarea masurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor,
precum si la organizările de santier;
c) sa asigure functionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute in
documentatiile de executie la parametrii proiectati, înainte de punerea in functiune.
Fiecare lucrător va avea, la locul sau de munca, următoarele obligatii principale:
a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice
forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;
' b) sa utilizeze, instalatiile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si
celor date de administrator sau de conducătorul institutiei, după caz;
c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de
apărare împotriva incendiilor;
d) sa comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de munca orice incalcare a
normelor de apărare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare
împotriva incendiilor;
e) sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atributii in domeniul apararii împotriva incendiilor, in vederea realizării
masurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei
oricărui pericol iminent de incendiu;
g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare
la producerea incendiilor.
Pag. 62 / 187
FOCSANI
PROCEDURI ÎN CAZ DE URGENȚĂ

Plan de evacuare în caz de urgență
Se va întocmi un Plan de evacuare în caz de urgență al șantierului care va fi adus la
cunostință lucrătorilor, vizitatorilor, cât și a organismelor publice - în legătură cu următoarele
aspecte:- caracteristicile și locația șantierului ;- pericole potențiale existente ;- sistemele de
prevenire existente ;- definirea posibilelor scenarii de urgență ;- definirea scenariilor și intervenției
în situații de urgență ;- definirea principiilor, standardelor și regulilor generale pentru scenariile
identificate;- stabilirea comunicării cu entitățile externe.
Planul de evacuare in caz de urgenta al santierului va fi întocmit astfel incat sa faciliteze
o interventie rapida, 1n cazul unui accident, prin interventia unor echipaje de ambulanta, pompieri,
etc. Toti lucrătorii cu functii specifice 1n cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor
beneficia de training corespunzator care sa permită confruntarea si reactivitatea corespunzătoare
oricăror scenarii de urgenta care s-ar putea produce. Acesta instruire specifica va fi pus Ia
dispozitie de către lucrătorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Lista
numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afisata in loc vizibil pe pichetele
P.S.I. ale santierului si pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru.
Accesul vizitatorilor in cadrul santierului se va face numai prin portile de acces ale
personalului. Toate semnele obligatorii de siguranta vor fi pozitionate in apropierea intrărilor.
Semnele care indica accesul interzis al persoanelor străine vor fi asezate pe santier si pe
fronturile de lucru, in toate punctele in care este interzis accesul persoanelor straine.
Ori de cate ori au loc vizite pe santier, seful de santier si seful punctului de lucru respectiv
vor fi informati in prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numărul acestora si scopul vizitei.
Vizitatorii trebuie insotiti de o persoana care sa cunoasca santierul. Fiecare vizitator
trebuie sa poarte casca de protectie, incaltaminte corespunzătoare cailor de acces din santier si
vesta reflectorizanta.Echipamentul de protectie pentru vizitatori este in gestiunea sefilor punctelor
de lucru care poarta răspunderea pentru accesul vizitatorilor pe santier.
Consultarea si participarea lucrătorilor
Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind masurile
de securitate si sănătate se vor realiza conform legislatiei nationale care transpune Directiva
89/391/CEE. Atunci când este necesar, tinand seama de gradul de risc si de importanta santierului,
consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor acestora din intreprinderile care isi
desfasoara activitatea pe acelasi santier se va realiza cu o coordonare adecvata. In scopul
consultării si participării lucrătorilor, se va pune Ia dispozitia acestora sau, dupa caz, a
reprezentantilor lor o copie a planului de securitate si sanatate si a eventualelor sale modificari.
Întocmit,
Șef proiect: ing. Țibrea Relu
Pag. 63 / 187
FOCSANI
BORDEROU CAIETE DE SARCINI

DE DRUMURI
1. TERASAMENTE
2. FUNDATIE DIN BALAST
3. FUNDATIE DIN BALAST STABILIZATA CU LIANTI HIDRAULICI
4. MIXTURI ASFALTICE
5. DISPOZITIVE DE SCURGERE ȘI EVACUARE A APELOR DE
SUPRAFAȚĂ
6. LUCRĂRI DE PODEȚE
7. SEMNALIZARE RUTIERĂ ORIZONTALĂ
8. SEMNALIZARE RUTIERĂ VERTICALĂ
Pag. 64 / 187
FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-1-
TERASAMENTE
Pag. 65 / 187
FOCSANI
GENERALITĂŢI
ART. 1 Domeniu de aplicare
ART.2 Prevederi generale
ART.3 Norme de protecţia mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător
ART.4 Norme obligatorii privind transporturile pe drumurile publice
ART.5 Amplasarea de construcţii şi instalaţii în zona drumului public
ART.6 Referinţe
CAP. I MATERIALE FOLOSITE
ART.7 Pământ vegetal
ART.8 Pământuri pentru terasamente
ART.9 Apă de compactare
ART.10 Verificarea calităţii pământurilor
CAP. II EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.11 Pichetajul lucrărilor
ART.12 Lucrări pregătitoare
ART.13 Mişcarea pământului
ART.14 Gropi de împrumut şi depozite
ART.15 Pregătirea terenului de sub ramblee
ART.16 Execuţia rambleelor
16.1 Prescripţii generale
16.2 Modul de execuţie a rambleelor
16.3 Compactarea rambleelor
16.4 Controlul compactării
16.5 Profile şi taluzuri
16.6 Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la umezire
16.7 Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos
16.8 Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase
16.9 Prescripţii aplicabile rambleelor din spatele zidăriilor
16.10 Protecţia împotriva apei
ART.17 Executarea debleelor
ART.18 Finisarea platformei
ART.19 Acoperirea cu pământ vegetal
ART.20 Drenarea apelor subterane
ART.21 Întreţinerea în timpul termenului de garanţie
ART.22 Controlul execuţiei lucrărilor
CAP.III RECEPŢIA LUCRĂRILOR
ART.23 Recepţia pe faze
ART.24 Recepţia la terminarea lucrărilor
ART.25 Recepţia final
Pag. 66 / 187
FOCSANI
GENERALITĂŢI
ART. 1 DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia
şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la
executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul
calităţii şi condiţiile de recepţie.
ART. 2 PREVEDERI GENERALE

2.1 – La executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele şi normativele în
vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2 – Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate
efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3 – Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare, faţă
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4 – antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5 – antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor,
cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
2.6 – În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
2.7 – La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor
naţionale în vigoare, precum şi a legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E.; aceste
materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile HG nr. 766 / 1997 şi a Legii 10 / 1995, privind
obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.
ART. 3 NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI CA URMARE A IMPACTULUI DRUM –

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
3.1 – Se vor respecta prevederile Ordinului 44 / 1998 pentru aprobarea Normelor de protecţia
mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător.
3.2 – Pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antreprenorul general este răspunzător de
respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului.
3.3 – La terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie se va verifica
realizarea lucrărilor de protecţie a mediului, conform proiectului.
3.4 – La lucrările de drumuri se va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a ecosistemelor
acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale acestora, în
scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
3.5 – Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile
adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. Se vor evita fenomenele de băltire.
3.6 – Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecţie sanitară impuse
de legislaţia în vigoare.
Pag. 67 / 187
FOCSANI
3.7 – Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a cursurilor
de apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată.
Execuţia lucrărilor se va face pentru a se evita:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor;
- întreruperea scurgerilor apelor subterane;
3.8 – Se va evita depăşirea nivelului de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul
nopţii la executarea lucrărilor de drumuri.
3.9 – Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu.
Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au
pierdut total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestora
făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.
3.10 - Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt
obligaţi să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de
prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special
înaintea perioadei de iarnă.
3.11 – Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri
pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a terenurilor
afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp.
3.12 – Se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a
mediului.
3.13 – Se va stabili regimul de circulaţie, pe perioada execuţiei lucrărilor şi traseele acestora pentru
protejarea ecologică a zonei.
3.14 – Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la
terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
3.15 – Pe perioada execuţiei lucrărilor vor fi protejate siturile arheologice şi istorice existente sau
la altele noi, descoperite în timpul lucrărilor de construcţii.
3.16 – Principalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor, ce pot
fi clasate ca deşeuri, sunt materiale rezultate din decapări şi din demolări.
3.17 – În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurilor rutiere se va ţine seama de
reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.
3.18 – Obligaţiile ce rezultă din prevederile oug 195/2005.
ART. 4 NORME OBLIGATORII PRIVIND TRANSPORTURILE PE DRUMURILE

PUBLICE
4.1 – Se va respecta Ordonanţa Guvernului nr. 19 / 1997 privind transporturile:
4.2 – Zonele de protecţie ale drumurilor existente nu vor fi afectate atât din punct de vedere tehnic
cât şi derularea în siguranţă a traficului prin:
- neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
- executarea de construcţii, împrejmuiri, plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau
să împiedice vizibilitatea pe drum;
Pag. 68 / 187
FOCSANI
- executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor
subterane sau de suprafaţă;
4.3. Pe drumurile publice sunt interzise:
- intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roţi sau pe şenile, precum şi pierderea, prin
scurgere din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii;
- curăţirea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe; aceasta se va
realiza înainte de a pătrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului
drumurilor;
- scurgerea lubrefianţilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de altă natură;
- ocuparea prin depozitare, a părţii carosabile, a staţiilor mijloacelor de transport în comun, a
şanţurilor, trotuarelor, pistelor şi zonelor de siguranţă a drumului, precum şi afectarea stării de curăţenie a
acestora;
- circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe şanţuri, pe trotuare, pe spaţii de siguranţă ale
drumurilor;
- circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu şenile, fără
bandaje de protecţie, precum şi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale;
4.4. Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe platforma drumurilor deschise
circulaţiei publice, cu excepţia cazurilor autorizate de administratorul drumului şi de Poliţia rutieră.
ART. 5 AMPLASAREA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII ÎN ZONA DRUMULUI

PUBLIC
5.1 – Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face
cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu
acordul prealabil al administratorului drumului.
5.2. În zona drumului public este interzisă amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau
instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei.
În zona mediană a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi
siguranţei circulaţiei.
Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apărării Naţionale, care au caracter de
urgenţă, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obţină
ulterior, în cazul în care construcţiile sau instalaţiile nu se demontează într-un termen stabilit de comun
acord cu administratorul drumului.
Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea
supraterană sau subterană a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia
drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului,
respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor publice. Se
exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se realizează
pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinători. Perceperea şi folosirea acestor tarife de utilizare a
zonelor de protecţie proprietate privată se realizează de către deţinătorul terenului respectiv.
Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor acceptate în zona drumurilor sunt obligaţi să execute,
pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă astfel a fost convenit cu administratorul
drumului.
Pag. 69 / 187
FOCSANI
Administratorul drumului este obligat să-I înştiinţeze pe deţinători asupra lucrărilor prevăzute, după
cum urmează:
- cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori
modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv;
- cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor acceptate cu
caracter provizoriu.
5.3 – Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului
public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări, în zona drumului public,
se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
5.4 – Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea realizate în zona drumului, fără
respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este
obligat a le desfiinţa sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator.
În cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la
desfiinţarea sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului.
5.5 – Deţinătorii de construcţii sau de instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi să
execute revizia periodică şi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului şi siguranţa
circulaţiei.
5.6 – Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism şi amenajare
a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.
Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii
asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public.
ART. 6 REFERINŢE
6.1 – Ordonanţa Guvernului nr. 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor;
6.2 – Ordinul nr. 45 privind Norme tehnice pentru proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor;
6.3 – Ordinul nr. 49 / 1998 privind Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile urbane;
6.4 – Ordinul nr. 50 / 1998 privind Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale;
6.5 – Legea nr. 18 / 1991 privind fondul funciar, republicată;
6.6 – Legea nr. 98 / 1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva
poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992;
6.7 oug 195/2005 privind protecţia mediului;
6.8 – Legea nr. 26 / 1996 privind Codul silvic;
6.9 – Legea nr. 107 / 1996 privind apele;
6.10 – Ordonanţa Guvernului nr. 27 / 1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului
cultural naţional;
6.11 – oug 16/2001 – Gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;
6.12 – Hotărârea Guvernului nr. 36 / 1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele privind exploatarea şi menţinerea în bunăstare a drumurilor publice;
6.13 – Hotărârea Guvernului nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;
Pag. 70 / 187
FOCSANI
6.14 – HGR 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor
de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
6.15 – Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462 / 1993 pentru aprobarea
Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor
de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;
6.16 – HGR 1076/2004; ORD. 860/2002 - MMPA;
6.17 – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
CAPITO LUL I
MATERIALE FOLOSITE
ART. 7 PĂMÂNT VEGETAL

7.1 – Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământ
vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
7.2 – Articolul cuprinde lucrările de amenajarea peluzelor, plantări şi transplantări, teren de joc
pentru copii, terenuri sport şi stâncărie ornamentală specificate în indicatorul TSH:
- pregătirea terenului (defrişării, extragerea pământului vegetal, mobilizarea solului);
- înierbarea terenului în scopuri decorative sau consolidare;
- însămânţarea gazonului şi ierburilor perene, brăzduiri;
- udatul terenului, administrarea îngrăşămintelor organice şi chimice;
- cosirea sau tunderea ierbii;
- realizarea lucrărilor de plantaţii de arbori şi arbuşti ornamentali în spaţii verzi.
7.3 Utilajele folosite la executarea lucrărilor prevăzute în acest articol sunt: transportor cu bandă
mobil de 15 m autocisterna de 5 t cu dispozitiv de stropire, automacarale necesare plantării arborilor cu
balot.
ART. 8 PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

8.1 – Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 2114 – 84 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelul 1.a şi 1.b.
8.2 – Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi hidrologice,
la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
8.3 – Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice şi la orice înălţime de terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
8.4 – Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice
locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709 – 90
privind prevenirea degradărilor provocate din îngheţ – dezgheţ.
8.5 – Realizarea terasamentelor în rableu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice) şi
4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea
soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de laborator
Pag. 71 / 187
FOCSANI
pe considerente tehnico-economice.
8.6 – Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă ( care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi
pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi: bulgări
de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie ( brazde, frunziş, rădăcini, crengi,
etc.).
8.7 – Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea Inginerului cu măsuri
specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu modalităţile de punere în operă şi cu
condiţiile meteorologice. Aceste măsuri care cad în sarcina Antreprenorului privesc modalităţile de
extragere şi de corecţii a conţinutului în apa fără aport de liant sau reactiv.
ART. 9 APA DE COMPACTARE

9.1 – Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii
organice în suspensie.
9.2 – Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului” în afară de terasamentele din spatele
lucrărilor de artă.
9.3 – Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât
cu aprobarea clientului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.
ART. 10 VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

10.1 – Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevăzute în tabelul 2.
Tabel 2
Nr. CARACTERISTICI CARE FRECVENŢE MINIME METODE DE
crt. SE VERIFICĂ DETERMINARE
CONFORM STAS
1 Granulozitate În funcţie de heterogenitatea 1913 / 5 - 85
2 Limita de plasticitate pământului utilizat însă nu va fi mai 1913 / 4 - 86
3 Coeficientul de mică decât o încercare la 5.000 mc.
neuniformitate 1243 - 88
4 Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în
compactare rambleele din spatele 1913 / 13 - 83
5 Umflare liberă zidurilor şi pământurile 1913 / 12 - 88
6 Sensibilitate la îngheţ, dezgheţfolosite la protecţia
rambleelor o încercare la 1709 / 3 - 90
1.000 mc
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc. 1913 / 1 - 82
10.2 – Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.
Pag. 72 / 187
FOCSANI
C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 11 PICHETAJUL LUCRĂRILOR

11.1 – De regulă pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de
beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de
nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului cel puţin câte doi reperi pe km.
11.2 – În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de
execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe
teren.
11.3 – Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea şi
completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct. 11.1 sau la executarea pichetajului complet nou în
cazul situaţiei de la pct. 11.2.
Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complemetar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de
aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.
11.4 - Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;
- punctele de intersecţii ale taluzelor cu terenul natural ( ampriza);
- înclinarea taluzelor;
11.5 – Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.
11.6 – În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către Antreprenor,
pe cheltuiala şi răspunderea sa.
Această operaţie nu poate să fie efectuată decât după ce obţine aprobarea “Inginerului” în scris, cu
cel puţin 24 de ore în devans.
11.7 – Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării
acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
ART. 12 LUCRĂRI PREGĂTITOARE

12.1 – Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în
limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime.
12.2 – Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor,
Pag. 73 / 187
FOCSANI
să scoată rădăcinile şi buturugile.

Doborârea arborilor şi a pomilor precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face pe
cheltuiala Antreprenorului după îndeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălţime mai mică de 2 m
precum şi la deblee.
12.3 – Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a amprizei.
12.4 – Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor
de împrumut.
12.5 – Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv,
evitând orice amestec sau impurificare a acestora. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit
provizoriu în vederea unei eventuale reutilizări.
12.6 – În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei
drumului.
12.7 – Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor,
etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură conform prevederilor art.7 şi compactate metodic
pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 pct. b.
ART. 13 MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

13.1 – Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în
profilele cu umplutură a proiectului.
13.2 – Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de împrumut.
13.3 – Recurgerea la deblee şi ramblee în afara profilului din proiect sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării “Inginerului”.
13.4 – Dacă apare în cursul execuţiei lucrărilor ca natura pământurilor provenind din deblee şi gropi
de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini
speciale relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a rambleelor, Antreprenorul trebuie să informeze
“Inginerul” şi să-I supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru
umplutură.
13.5 – La lucrările importante clientul dacă consideră necesar de a preciza, completa sau modifica
prevederile art.8 al prezentului caiet de sarcini poate întocmi în cadrul caietului de sarcini speciale “Tabloul
de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din
deblee sau gropi de împrumut.
13.6 – Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antrepreno “Tabloul mişcării
pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de debleu sau din
groapa de împrumut considerată în mod individual. El ţine cont de “Tabloul de corespondenţă a pământului”
stabilit de Client, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport şi
prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării “Inginerului” în termen de 30 de
zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
Pag. 74 / 187
FOCSANI
ART. 14 GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE

14.1 – În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de împrumut sau a
depozitelor este lăsată la latitudinea Antreprenorului.
14.2 – La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a “Inginerului”, să
fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- Săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu condiţia
ca fundul săpăturii să fie la terminarea extragerii, nivelat de aşa manieră ca evacuarea apelor din precipitaţii
să fie asigurată în bune condiţii iar taluzele să fie îngrijit taluzate;
- Săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, în
profilele în debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu;
- În albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului amenajând
o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;
- Fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1…3% spre exterior şi o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de
1:1,5…1:3, când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de
banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
14.3 – Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită
stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să cauzeze, din diverse motive,
pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în
întregime răspunzător de aceste pagube.
14.4 – “Inginerul” se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile
de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
14.5 – Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina Antreprenorului.
ART. 15 PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

În afară de lucrările pregătitoare arătate la art.11 lucrări care sunt comune atât sectoarelor de debleu
cât şi celor de rambleu, pentru acestea din urmă mai sunt necesare şi alte lucrări, pregătitoare după cum
urmează:
15.1 Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20% Antreprenorul va trebui
să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,20 m şi distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri
obişnuite şi cu înclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
15.2 – În completarea pregătirilor prevăzute la art.12 pământul din terenul de sub rambleu, va fi
compactat pe o adâncime minimală de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor normal
conform tabelului 5. Gradul de compactare verificându-se cu frecvenţa de 3 determinări la 250 m de banda
de drum.
Pag. 75 / 187
FOCSANI
ART. 16 EXECUŢIA RAMBLEELOR

16.1 Prescripţii generale
16.1.1 – Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului
indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de “Inginer”. Această
acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu consemnată în caietul de şantier.
16.1.2 – Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
16.1.3 – Execuţia rambleelor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul său la
propunerea Antreprenorului.
16.2 – Modul de execuţie a rambleelor
16.2.1 – Rambleele se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale,
pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi executate
pe lăţimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alăturate care împreună
acoperă întreaga lăţime a profilului, decalarea în înălţime între două benzi alăturate nu trebuie să depăşească
grosimea maximă impusă.
16.2.2 – Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a
platformei în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât
posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal a fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a
asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În lipsa unor alte precizări aceste pante vor fi de minimum 5%.
16.2.3 – La realizarea umpluturilor cu înălţimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor
măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp;
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00
m grosime la partea superioară a rambleului;
16.2.4 – La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru
aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă
pentru punerea în operă respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau
să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din contra, udarea
stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.
16.3 – Compactarea rambleelor
16.3.1 – Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor
normal prevăzute în STAS 2914 – 84 conform tabelului 5.
Pag. 76 / 187
FOCSANI
Tabelul 5
Zonele din terasamente la care se Pământuri

prescrie gradul de compactare
necoezive coezive
Îmbrăcămi Îmbrăcăminţi Îmbrăcămi Îmbrăcăminţi
nţi semipermane nţi semipermanen
permanent nte permanent te
e e
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
înălţimea h de la: £ 2,00m h: > 100 95 97 93
2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul rambleelor la
adâncimea (h) sub patul
drumului: h: £ 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h: £ 2,00 m 100 97 97 94
h: > 2,00 m 95 92 92 90
c. În deblee pe adâncimea de 30
cm sub patul drumului
100 100 100 100
16.3.2 – Antreprenorul va trebui să supună acordul “Inginerului” cu cel puţin opt zile
înainte de începerea lucrărilor grosimea maximală a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ pentru
a obţine după compactare gradele de compactare arătate în tabelul 5 cu utilajele folosite pe şantier.
În acest scop înainte de începerea lucrărilor va realiza câte un tronson de încercare de minimum 30
m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută Antreprenorul va
trebui să realizeze o nouă planşă de încercare după ce va aduce modificările necesare grosimii straturilor şi
utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul de şantier.
În cazurile când nu se va putea să fie satisfăcută această obligaţie grosimea straturilor succesive nu
va putea depăşi 20 cm după compactare.
16.3.3 – Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub îmbrăcăminţile din
beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de
verificare.
16.4 – Controlul compactării
Starea rambleului este controlată prin supravegherea “Inginerului” pe măsura execuţiei în
următoarele condiţii:
a) controlul va fi strat după strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din tabelul
6 care vor putea eventual să fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
Pag. 77 / 187
FOCSANI
Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a Observaţii

încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de
pământ
Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 ml de platformă pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platformă pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare
corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui în mod obligatoriu
menţionată în registrul de şantier.
16.5 – Profile şi taluzuri
16.5.1 – Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilele din
proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut, în lipsa unor dispoziţii contrare în caietul de sarcini speciale
prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri şi nici cu excrescente, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
16.5.2 – Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe verticală – date în tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H max m
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balasturi 10
16.5.3 – În cazul rambleelor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7 dar până la
12,00 m, înclinarea taluzurilor pe înălţimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului în jos
va fi de 1 : 1,5 iar pe restul înălţimii la baza rambleului, înclinarea va fi de 1 : 2.
16.5.4 – În ramblee mai înalte de 12,00, precum şi la cele situate în albiile majore ale
râurilor, văilor şi în bălţile unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 … 1,5.
16.5.5 – Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă,
vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime h max. pe verticală date în tabelul 8, în funcţie de
caracteristicile fizice –mecanice ale terenului de fundaţie.
Pag. 78 / 187
FOCSANI
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundaţie
a) Unghiul de frecare internă în grade
Panta terenului de 50
100 150
fundaţie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înălţimea maximă a rambleului, h.max, în m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
16.5.6 – Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele:
- profil platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- profil platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat faţă de proiect este de – 50cm
16.6 – Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la umezire
16.6.1 – Când la realizarea rambleelor sunt folosite pământuri sensibile la apă şi nu sunt
măsuri speciale în caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrării va putea prescrie Antreprenorului:
- Punerea în operă şi compactarea imediată a debleelor sau a pământurilor din gropi de
împrumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
- Aşternerea în aşteptarea compactării şi scarificarea în vederea reducerii umidităţii prin
evaporare;
- Tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
- Practicarea de drenuri deschise în vederea reducerii umidităţii a celor a căror conţinut
excesiv de apă nu ar fi permis obţinerea pe loc a unei densităţi suficiente şi reluarea ulterioară a
compactării;
Pentru aceste pământuri “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescripţii speciale în ce
priveşte evacuarea apelor.
16.7 – Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos
16.7.1 – Descărcarea materialului derocat în rambleu şi nivelarea lui va fi organizată de
maniera de a obţine un material omogen şi pe cât posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinată în funcţie de dimensiunea
materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea în nici un caz să
depăşească 0,80 m în corpul rambleului. În cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a căror dimensiune
cea mai mare va depăşi 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi
fracţionate “Inginerul” va pute aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite
Pag. 79 / 187
FOCSANI
definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie să fie omogenă. Intercalarea
straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat este
interzisă.
16.7.2 – Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 tone cel puţin, sau cu utilaje
cu şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă suficientă pentru a
facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q – reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi măsurat în mc după compactare;
S – reprezintă suprafaţa măturată într-o zi de utilajul de compactare deplasându-se cu viteza stabilită în
timpul experimentării;
Valoarea parametrilor va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări
cu placa permiţând să obţină un modul al primei încercări cel puţin egal cu 500 bari şi un raport E2 / E1
inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.
Toleranţa nivelării taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile să fie încastrate cel puţin pe
jumătate din grosimea lor.
16.8 – Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase
16.8.1 – Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea
taluzelor în scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obţinerea compactării cerute.
16.8.2 – Vor fi stropite până la obţinerea unei umectări omogene a masei nisipoase pe
întreaga grosime a stratului elementar.
16.9 – Prescripţii aplicabile rambleelor la limita lucrărilor de artă
16.9.1 – În lipsa unor indicaţii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi
constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu excepţia materialelor stâncoase. Pe
o lăţime minimă de 1 metru, plecând de la zidărie, vor fi înlăturate pietrele a căror dimensiune depăşeşte
10cm.
16.9.2 – Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectând integritatea lucrărilor
permiţând obţinerea gradului de compactare conform prevederilor tab. 5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobării “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor preciza
pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de utilizare.
16.10 – Protecţia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor pluviale şi inundaţiilor
provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
ART. 17 EXECUTAREA DEBLEELOR

17.1 Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţia săpăturilor manuale şi mecanice
specificate în indicatoarele de norme de deviz TSA şi TSC.
17.2 - Orice lucrare de săpătură va fi începută după efectuarea operaţiei de predare – primire a
Pag. 80 / 187
FOCSANI
amplasamentului, trasărilor reperilor cotei + 0,00 sau – 0,00 consemnată într-un proces verbal încheiat
între delegaţii beneficiarului (beneficiari reţele aeriene sau subterane apă-canalizare, termoficare, gaze,
electrice, telecomunicaţii etc.) proiectantului şi executantului.
17.3 – În lucrările de săpături, se vor verifica:
- corespondenţa dintre natura straturilor întâlnite şi prevederile proiectului;
- dimensiunile şi poziţiile debleelor şi taluzelor în comparaţie cu proiectul şi abaterile
admisibile;
- realizarea pantelor longitudinale şi transversale prevăzute în proiect inclusiv ale şanţurilor
de la fundul debleelor şi şanţurilor de gardă;
- asigurarea planeităţii şi pantei transversale a platformei din pământ situate sub straturile
drenante;
- se va avea în vedere ca stratul de pământ vegetal să fie corect decupat şi depozitat în
vederea unei noi utilizări.
17.4 – Standarde de referinţă
- STAS 1243 – 88 – Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor;
- STAS 2914 – 94 – Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate;
- STAS 2916 – 87 – Protejarea taluzurilor şi şanţurilor de scurgere a apelor;
- Normativ C.182 / 77 – Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor.
ART. 18 FINISAREA PLATFORMEI
18.1 – Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi complectat respectând în
profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei:
+/- 0,05 m, faţă de ax
+/- 0,10 m, la lăţimea întreagă
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului
18.2 – Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi nivelată
transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanţi plani, înclinaţi cu 4% spre marginea
acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.
ART. 19 ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit
cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt
apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat
înainte de răspândire.
Pag. 81 / 187
FOCSANI
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de
ploaie.
ART. 20 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Lucrări de drenarea apelor subterane care s-ar putea să se dovedească necesare vor fi definite prin
dispoziţii de şantier de către “Inginer” şi reglementarea lor va interveni în lipsa unor dispoziţii speciale ale
caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
ART. 21 ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE
În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa
lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a rambleelor şi să corijeze tasările
rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a
“Inginerului” toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza
nu va fi responsabilă.
ART. 22 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
22.1 – Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:
• verificarea trasării axului şi amprizei drumului;
• verificarea pregătirii terenului de fundaţie;
• verificarea calităţii şi stării pământului utilizat;
• controlul grosimii straturilor aşternute;
• controlul compactării terasamentului;
• controlul caracteristicilor platformei drumului;
• controlul capacităţii portante.
22.2 – Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor
efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii ) pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma
încărcărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
22.3 – Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de
execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa
admisibilă fiind de +/- 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.
22.4 – Înainte de începerea executării umpluturilor, după cum s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat
stratul vegetal şi s-a compactat pământul, se determină gradul de compactare şi deformabilitatea terenului
de fundaţie.
22.5 – Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii lucrărilor
ascunse specificându-se eventuale remedieri necesare.
22.6 – Numărul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
încercări pentru fiecare 2.000 mp suprafeţe compactate.
22.7 – Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii conform
instrucţiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31 – 94.
22.8 – Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profile transversale amplasate la max. 20 m
unul după altul în trei puncte ( dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru porţiunile
unde se execută banda a 3-a se va face o verificare din 20 în 20 m.
Pag. 82 / 187
FOCSANI
22.9 – La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă
deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon se încadrează în valorile din tabelul 9, admiţându-
se depăşiri în cel mult 10 % din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului
de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt conform tabelului 9.
22.10 – Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaţii se va face în corelaţie cu
măsurătorile cu deflectometrul în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă
scăzută.
22.11 – Verificarea calităţii şi stării pământului
Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului
conform tabelului 2.
În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în starea uscată.
22.12 – Verificarea grosimii straturilor aşternute
Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată, ea trebuie să
corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite
la compactare.
22.13 – Verificarea gradului de compactare
Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus
în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţă, mijlocul şi de la baza
stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când grosimea
este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din fiecare punct
care trebuie să aibă un volum de min. 1.000 cm3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor probe
cu densitate în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913 / 13 – 83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
22.14 – În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.
22.15 – Nu ase va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor efectuate
nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului nefiind posibilă.
22.16 – Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.
22.17 – Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor şi
constă în verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul
deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
22.18 – Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m faţă de
prevederile proiectului. În ce priveşte suprafaţarea platformei şi nivelarea taluzelor toleranţele sunt cele
arătate în art. 16 din prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profile din proiect.
22.19 – Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului şi la nivelul superior al
terasamentelor sub stratul de formă se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia
elastică corespunzătoare sub sarcina osiei etalon are valori mai mici decât cea admisă conform tabel 9.
Tabel 9
Pag. 83 / 187
FOCSANI
Tipul de pământ conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibilă a deformaţiei

elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 450
nisipoasă, argilă
Atunci când măsurarea deformaţiei elastice nu este posibilă, cu aprobarea Inginerului, se pot utiliza
alte metode de terminare a capacităţii portante standardizate sau agrementate. În cazul utilizării metodelor
de determinare a deformaţiei relative sub placa (STAS 2914/4) frecvenţa încărcărilor va fi de 3 încercări pe
secţiuni de drum de maximum 250 m.
C A P I T O L U L III
RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei ( recepţii pe faze de
execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
ART. 23 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

23.1 – În cadrul recepţiei pe faze ( de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul
caiet de sarcini.
23.2 – În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
23.3 – Recepţia pe faze se efectuează de către “Inginer” şi Antreprenor, iar documentul ce se încheie
ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
23.4 – Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi şablonarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
- terenului de fundaţie;
- în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii sub
cota stratului de formă;
23.5 – Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control,
cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
ART. 24 RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
24.1 – La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de execuţie;
- natura pământului din corpul drumului;
- concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
24.2 – Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în parte (
atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
Pag. 84 / 187
FOCSANI
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;

- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale
taluzelor, etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.
ART. 25 RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna şi modul în care s-au comportat terasamentele în
perioada de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător.
Întocmit,
Ing. Țibrea Relu
Pag. 85 / 187
FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-2-
BALAST
SI / SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL
Pag. 86 / 187
FOCSANI
CONȚINUT
Cap. I. Generalități
Art.1. Prevederi generale
Cap.I. Materiale
Art.2. Agregate naturale
Art.3. Apa
Art.4. Controlul calității balastului sau a balastului amestec optimal înainte de
realizarea stratului de fundație
Cap.II. Stabilirea caracteristicilor de compactare

Art.5. Caracteristicile optime de compactare
Art.6. Caracteristicile efective de compactare
Cap.III. Punerea în operă a balastului

Art.7. Măsuri preliminare
Art.8. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec
optimal
Art.9. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
Art.10. Controlul calității compactării balastului sau a balastului amestec optimal
Cap.IV. Condiții tehnice, reguli și metode de verificare

Art.11. Elemente geometrice
Art.12. Condiții de compactare – capacitatea portanta la nivelul superior al
stratului de fundație
Art.13. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare
Cap.V. Recepția lucrărilor

Art.14. Recepția preliminară la terminarea lucrărilor
Art.15. Recepția finală
Anexa- fundații de balast și/sau de balast amestec optimal
Pag. 87 / 187
FOCSANI
GENERALITĂȚI
Stratul de fundație din balast se realizează într-un singur strat.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare față de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.
Constructorul nu va începe așternerea unui strat rutier până când stratul inferior nu a fost
finisat și recepționat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrările de întreținere ale
straturilor recepționate până când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
CAP.I. MATERIALE
ART.2. Agregate naturale
Pentru execuţia stratului de fundație se vor utiliza balast, cu granulă maximă de 63 mm.
Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să
conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul și balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundație, trebuie să
îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Tabel 1
Condiţii de admisibilitate
Caracteristici Balast Balast Completarea
optimal sistemului rutier
la îngheț-dezgheț
–stat de forma-
Sort 0-63 0-63 0-63
Conţinut de fracţiuni %
sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
sub 0,2 mm 4 - 10 3 -18 3 - 33
0 – 1 mm 12 - 22 4 - 38 4 - 53
0 – 4 mm 26 - 38 16 - 57 16 - 72
0 – 8 mm 35 - 50 25 - 70 25 - 80
0 – 16 mm 48 - 65 37 - 82 37 - 86
0 – 25 mm 60 - 75 50 - 90 50 - 90
0 – 50 mm 85 - 92 80 - 98 80 - 98
0 – 63 mm 100 100 100
Pag. 88 / 187
FOCSANI
Granulozitate Conf fig. Nr. 2 din SR 662:2002

Coeficient de - 15 15
neuniformitate (Un), min
Echivalent de nisip (EN) 30 30 30
min
Uzura cu mașina tip Los 30 50 50
Angeles (LA) % max.
Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt arătate în
tabelul nr. 2.
Tabelul 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de...
granulozitate în mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63
0-63 Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
Superioara 3 10 22 38 50 75 100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp în depozit, pentru
a se asigura omogenitatea și constanta calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă
se va face numai după ce analizele de laborator au arătat ca este corespunzător.
Laboratorul Antreprenorului va ține evidenţa calității balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face în depozitele deschise dimensionate în funcție de
cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor.
În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
Art.3. Apa
Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din rețeaua publica sau din alte
surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.
Art.4. Controlul calității balastului sau a balastului amestec optimal înainte de
realizarea stratului de fundație
Controlul calității se face de către Antreprenor prin laboratorul sau, în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3
Pag. 89 / 187
FOCSANI
Nr. Acțiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de

crt. verificare sau La aprovizionare La locul de punere în determinare
caracteristici ce se operă conform
verifica
1 Examinarea datelor La fiecare lot - -
înscrise în certificatul de aprovizionat
calitate sau certificatul de
garanție
2 Determinarea O proba la fiecare lot -
granulometrica aprovizionat pentru STAS
fiecare sursă (dacă este 4606-80
cazul pentru fiecare sort)
3 Umiditate - O proba pe schimb (si STAS
sort) și ori de câte ori se 4606-80
observa o schimbare
cauzată de condiiții
meteorologice
Nr. Acțiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
crt. verificare sau determinare
caracteristici ce se conform
verifica
4 Rezistențe la uzura cu O proba la fiecare lot -
mașina tip Los Angeles aprovizionat pentru STAS 730-89
(LA) fiecare sursă (sort)
CAPITOLUL II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
Art.5. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de
specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuție.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:
d.u . max P.M. = greutatea volumica în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
Art.6. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe
prelevate din lucrare și anume:
d.u. ef. = greutatea volumica, în stare uscată, efectiva, exprimata în g/cm3
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata în % în vederea stabilirii gradului
de compactare gc.
 d.u.ef.
𝑝𝑔𝑐 =  × 100
d.u.max 𝑃.𝑀.
Pag. 90 / 187
FOCSANI
La execuția stratului de fundație se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

art.12.
CAPITOLUL III PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.7. Măsuri preliminare
La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după
recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de forma, în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare
punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
Înainte de așternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundații:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și
racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
În cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel
puțin 15 cm deasupra șanțului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursă folosită și care vor fi
consemnate în registrul de laborator.
Art.8. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
Inainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe
un tronson de proba în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel puțin 3,40 m (dublul lățimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curenta pe șantier, a
componentei atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire,
pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenta Inginerului,
efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate
de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui
să realizeze o noua încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus în operă;
condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat în mc
Pag. 91 / 187
FOCSANI
S = suprafața compactata în intervalul de timp dat, exprimata în mp.

În cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de fiecare utilaj
se cumulează.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referință pentru restul lucrării.
Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a
servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.
Art.9. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
Așternerea și nivelarea se face la șablon cu respectarea lățimii și pantei prevăzute în proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește
de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţte sau ramân după
compactare se corectează cu materiale de aport și se recilindrează. Suprafețele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi compactează din nou.
Nu este permisa udarea balastului în timpul transportarii.
Materialele vor fi transportate și livrate astfel incat segregarea sau pierderea componentelor
acestora sa fie redusa la minimum.
Fiecare transport de balast va fi insotit de documentul de livrare.
Este interzisă execuția fundației cu balast înghetat.
Este interzisă așternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de
gheata.
Art.10. Controlul calității compactării balastului sau a balastului amestec optimal

In timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se vor face
pentru verificarea compactării, încercările și determinările aratate în tabelul 4.
Tabelul 4
DETERMINAREA, FRECVENTE MINIME LA METODE DE
NR. PROCEDEUL DE VERIFICARE LOCUL DE PUNERE în operă VERIFICARE
CRT SAU CARACTERISTICA, CARE CONFORM
SE VERIFICA
1 Încercare Proctor modificata - STAS 1913/13
Determinarea umidității de Zilnic, dar cel puțin un test la
2 compactare și corelatia umidității fiecare 250m de banda de STAS 4606
circulație
Determinare grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafață de
3 -
compactat 2000 mp de strat
Verificarea realizării intensitații de zilnic
4 -
compactare Q/S
Pag. 92 / 187
FOCSANI
Determinarea gradului de Zilnic în minim 3 puncte pentru

compactare prin determinarea suprafețe <2000 mp și minim 5 STAS 1913/15
5
grutații volumice în stare uscată puncte pentru suprafețe >2000 STAS 12.288
mp de strat
Determinarea capacității portante In cate două puncte situate în
la nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distante
6 Normativ CD 31
fundație de 10m unul de altul pentru
fiecare banda cu lățime de 7,5m
In ce privește capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determină prin măsuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va ține urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compoziția granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscată)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
CAPITOLUL IV CONDIȚII TEHNICE, REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE

Art.11. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundație din balast este stabilită în proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 15 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul
la distante de 50 m intre punctele de strapungere.
Grosimea stratului de fundație este media măsuratorilor obținute pe fiecare sector al căii de
rulare sau pe fiecare suprafața ce reprezintă 25% din suprafața totala a platformei supuse recepției.
Lățimea stratului de fundație din balast este prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lățime pot fi ±5 cm.
Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a fundației de balast este cea a îmbrăcăminții prevăzută în proiect.
Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect, pot fi de ±10 mm.
Art.12. Condiții de compactare – capacitatea portanta la nivelul superior al stratului
de fundație
Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maxima
determinată prin încercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III
- 100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;
Pag. 93 / 187
FOCSANI
- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/in toate punctele de
măsurare la drumurile de clasă tehnica II și III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV și V
- 98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă
valoarile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul
5 (conform CD 31).
Tabel 5
Valorile deflexiunilor admisibile
Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
Grosimea stratului
Strat de Pământuri de tipul (cf. STAS 1243)
de
formă
fundaţie din balast
Nisip Praf nisipos,
sau balast amestec Argilă prăfoasă, argilă
Cf. prăfos, praf argilos-
optimal nisipoasă, argilă prăfoasă
STAS nisip nisipos
h (cm) nisipoasă
12253 argilos praf argilos
(P5)
(P3) (P4)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Măsuratorile de capacitate portanta se vor efectua în conformitate cu prevederile

Normativului CD 31.
Interpretarea măsuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate în scopul
calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la suprafața
stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia
din spate de 115 KN) și a valorii coeficientului de variație (Cv).
Uniformitatea execuției este satisfacatoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundație,
valoarea coeficientului de variație este sub 35%.
Art.13. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare
Pag. 94 / 187
FOCSANI
Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m

lungime astfel incat, atât în profil longitudinal, cât și transversal să nu fie mai mari de  9 mm:
în profil longitudinal, nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
în profil transversal, nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafeței fundației
CAPITOLUL V RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.14. Recepția preliminară la terminarea lucrărilor
Recepția la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în
documentații sunt complet terminate și toate verificarile sunt efectuate în conformitate cu
prevederile art.5,9,10,11 și 12.
Comisia de recepție examinează lucrările și verifica indeplinirea condițiilor de execuție și
calitative impuse de proiect și caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe parcursul
execuției de către organelle de control.
În urma acestei recepții se incheie “Procesul verbal” de recepție preliminară.
ART.15. RECEPȚIA FINALĂ

Recepția finală a stratului de fundație va avea loc odata cu recepția finală a unui sector din
pista de decolare-aterizare sau din calea de rulare sau a unei suprafețe din platforma terminată
integral, după expirarea perioadei de garanție și se va face în condițiile prevederilor în vigoare și
ale prezentului caiet de sarcini.
Măsuri de tehnică securităţii muncii şi stingerea incendiilor
Acte normative ce se vor respecta:
Pe toată perioada executării lucrărilor se vor respecta prevederile din următoarele acte
normative:
Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
Hotărâre nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006;
H.G. nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile;
H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă;
H.G. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
Pag. 95 / 187
FOCSANI
“Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulației şi de instituire a

restricţiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru
protejarea drumului” ale M.T./M.I. nr. 411/1112/2000.
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,
normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar
dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
ANEXA - FUNDAȚII DE BALAST ȘI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ - ACTE NORMATIVE
Norme metodologice privind condițiile de inchidere
a circulației și de instruire a restricțiilor de
Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 –
publicat în MO 397/24.08.2000 circulație în vederea executării de lucrări în
zonadrumului public și/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 Norme generale de protecția muncii.
NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și

podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.
REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și

deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple și semirigide.
STANDARDE
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidității.
STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozitații.
STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.

Încercarea
Pag. 96 / 187
FOCSANI
Proctor.
STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutații volumice pe teren.
STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali.
Metode
de încercare.
STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice

generale
de calitate.
STAS 12288 Lucrări de drumuri. Determinarea densitații straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con și nisip.
Întocmit,
Ing. Țibrea Relu
Pag. 97 / 187
FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-4-
FUNDAȚIE DIN BALAST STABILIZAT CU LIANTI
HIDRAULICI
Pag. 98 / 187
FOCSANI
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
stabilizat pentru structuri rutiere ale drumurilor publice.
1. Domeniul de utilizare
Strat de fundatie superioara in alcatuirea sistemelor rutiere semirigide , pentru drumuri de
clasa tehnica I…V cu imbracaminti bituminoase sau straturi de baza la drumurile de clasa tehnica
III – V cu imbracaminti bituminoase .
Se mai pot folosi la : - largirea fundatiilor rutiere existente;
 amenajarea platformelor si locurilor de parcare;
 amenajarea benzilor de stationare si incadrare;
 consolidarea acostamentelor.
2 . Reglementari tehnice de executie

Fundatiile se vor executa cu respectarea urmatoarelor standarde :
• SR EN 196-1 “ Metode de incercari ale cimenturilor . Partea 1. Determinarea rezistentelor
mecanice ”.
• SR EN 196-3 “ Metode de incercari ale cimenturilor . Partea 3. Determinarea timpului de
priza si a stabilitatii ”.
• SR EN 196-6 “ Metode de incercari ale cimenturilor . Determinarea finetii ”.
• SR 662 “ Lucrari de drumuri . Agregate naturale pentru lucrari de balastiera. Conditii
tehnice de calitate ”.
• STAS 730 “ Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri . Metode de incercare
.”
• STAS 1913/1 “ Teren de fundare . Determinarea umiditatii .”
• STAS 1913/13 “ Teren de fundare . Determinarea caracteristicilor de compactare.
Incercarea Proctor .”
• STAS 1913/15 “ Teren de fundare . Determinarea greutatii volumetrice pe teren .”
• STAS 4606 “ Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali Metode
de incercare .”
• STAS 6400 “ Lucrari de drumuri . Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice de
calitate”.
• STAS 10473/1 “ Lucrari de drumuri . Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizate
cu ciment . Conditii tehnice generale de calitate ”.
• STAS 10473/2 “ Lucrari de drumuri . Straturi rutiere din agregate naturale sau pamanturi ,
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici . Metode de determinare si incercare”.
3. Materiale componente
3.1. Agregate pentru straturi de baza :

3.1.1. Agregate de balastiera :
- nisip sort 0 – 4 mm
- pietris sort 8 -16 mm
- balast 0-16 mm
3.1.2. Agregate concasate de balastiera:
Pag. 99 / 187
FOCSANI
- pietris concasat 8-16 mm

- balast concasat 0-16 mm
3.1.3. Agregate concasate de cariera :
- piatra sparta ( split) 8-16 mm
- savura 0-16 mm
3.2. Agregate pentru straturi de fundatie :

3.2.1. Agregate de balastiera :
- nisip sort 0 – 4 mm
- pietris sort 8 -25 mm
- balast 0-25 mm
3.2.2. Agregate concasate de balastiera:
- pietris concasat 8-25 mm
- balast concasat 0-25 mm
3.2.3. Agregate concasate de cariera :
- piatra sparta ( split) 8-16 mm si 16-25 mm
- savura 0-16 mm
Agregatele trebuie sa indeplineasaca urmatoarele conditii de admisibilitate :
Nisip :
- sort 0-4 mm
- granulozitate : continua ;
- echivalent de nisip : min. 50 ptr. drumuri de clasa I – III;
min. 30 ptr. drumuri de clasa IV- V;
- coeficient de neuniformitate : min. 8%.
Agregate de balastiera sau agregate concasate de balastiera sau cariera :
Strat de baza
Strat de
drum.cls. I- drum.cls. IV-
fundatie
III V
sort 0-16 mm 0-16 mm 0-25 mm
continut de fractiuni 0-8 mm 50... 75 50...80 50...80
granulozitate continua continua continua
coef.neuniformitate min % 8 8 8
echivalent de nisip min % 30 30 30
uzura cu masina Los Angeles max
35 35 35
%
granulozitate conform tabel :
Pag. 100 / 187

FOCSANI
3.3. Ciment :
- ciment II /A – S 32,5
- ciment SR II /A – S 32,5
- ciment H II /A – S 32,5
- ciment I 42,5 ( P 40 )
- ciment CD 40
3.4. Apa conform SR EN 1008 : 2003

3.5. Aditivi - la prepararea amestecului de agregate naturale stabilizate cu ciment se
impune adesea folosirea intarzietorilor de priza ; acestia fiind cei care se folosesc obisnuit la
prepararea betoanelor de ciment .
4. Conditii tehnice de calitate

4.1. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect (min 15 cm) , cu abateri de –
10 mm si + 20 mm .
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect . Se admit abateri la latime
de ± 2 cm .
Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Abaterile limita la panta pot sa difere cu ± 0,4 % fata de valoarea pantei indicate in proiect
si se masoara la intervale de 25,00 m distanta .
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de maxim ± 10 mm.
4.2. Conditii de compactare
Gradul de compactare a straturilor din balast stabilizat cu ciment trebuie sa indepli - neasca
conditiile :
Pag. 101 / 187

FOCSANI
- pentru drumuri din clasa tehnica II si III , 100 % din densitatea in stare uscata maxima ,
determinata prin incercarea Proctor modificata , in cel putin 95 % din punctele de masurare si de
minim 98 % in toate punctele de masurare .
- pentru drumuri din clasa tehnica IV si V , minim 98 % din densitatea in stare uscata
maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata , in cel putin 93 % din punctele de
masurare si de minim 95 % in toate punctele de masurare .
4.3. Conditii ale suprafetei

Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel
:
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie .
Toleranta admisa fiind de ± 10 mm .
- in profil transversal verificarea se efectueaza in dreptul profilelor prezentate in proiect
Toleranta admisa fiind de ± 9 mm .
5 . Caracteristicile amestecului de agregate naturale , ciment si apa

Strat de baza Strat de fundatie
rezistenta la compresiune, la varsta de 7 zile 1,5….2,2 N/mmp 1,2….1,8 N/mmp
rezistenta la compresiune ,la varsta de 28 zile 2,2.....5,0 N/mmp 1,8….3,0 N/mmp
stabilitatea la apa :
• scaderea rezistentei la compresiune max. 20 % max 25 %
• umflarea volumetrica max. 2% max. 5 %
• absortia de apa max . 5% max. 10 %
dozaj informativ de ciment
• pentru nisip - sort 0- 4 6…10 %
• pentru agregate de balastiera sort 0-16 3...7 % sort 0-25 4....6%
• agregate concasate sort 0-16 3...7 % sort 0-25 4.... 6%
6. Tehnologia de executie
• Amestecul de agregate naturale , ciment si apa se prepara in statii fixe.
• In cazul in care stratul rutier se executa in doua sau mai multe reprize , executia acestora
se efectueaza intr-un interval de maxim doua ore de la terminarea executiei reprizei anterioare.
• Daca stratul se executa pe jumatate din latimea partii carosabile , asternerea acestuia se
realizeaza avand montate longrine pe axa drumului.
• Compactarea se efectueaza pana la maxim o ora de la inceperea prizei cimentului cu
ajutorul compactoarelor cu pneuri , compactoarelor cu rulouri netede si compactoarelor vibratoare.
• Stratul se protejeaza , timp de 7 zile cu nisip de cca. 1,5…3,0 cm grosime , mentinut in
stare umeda sau cu o pelicula de protectie , conform STAS 10473 / 1.
• Executia stratului superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului stabilizat
cu ciment , perioada in care nu se circula pe acest strat .
• Verificarea granulozitatii amestecului de agregate naturale , ciment si apa ; umiditatea
acestuia si rezistenta la compresiune , conform 10473 / 2
Pag. 102 / 187

FOCSANI
7 . Receptia lucrarilor
Lucrarile vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei ( pe faze, preliminare, finale )
conform programului pentru controlul calitatii aprobat de Inspectoratul Judetean in Constructii
Prahova .
Receptia pe faze se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatia scrisa
, desenata in caietul de sarcini sau dispozitii de santier , pentru o anumita etapa , sunt terminate si
se cere aprobarea pentru trecerea la etapa urmatoare . Ea consta in intocmirea de procese verbale
de lucrari ce devin ascunse , procese verbale de receptie calitativa sau de faze determinante .
Receptia pe faze nu va fi admisa daca nu vor exista documentele de atestare calitativa,
adica:
a) documente – furnizori ( dupa caz ) :
- certificate de calitate ;
- declaratie de conformitate ;
- buletine de analiza ;
- dosar al produsului ;
- agrement tehnic .
b) documente – executie ( dupa caz ) :
- ordin de incepere a lucrarilor ;
- proces verbal de predare – primire a amplasamentului si a bornelor de reper ;
- proces verbal de trasare a lucrarilor ;
- proces verbal de verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse ;
- proces verbal de receptie calitativa .
Receptia la terminarea lucrarii se efectueaza de catre comisia de receptie numita prin
decizia investitorului , in urma careia se incheie proces verbal de receptie la terminarea lucrarii.
Receptia finala va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va face in conditiile
prezentului caiet de sarcini pe baza verificarii starii lucrarii , a eventualelor probleme specificate
de comisie la terminarea lucrarilor in procesul verbal .
Întocmit,
Ing. Țibrea Relu
Pag. 103 / 187

FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-4-
MIXTURI ASFALTICE
Pag. 104 / 187

FOCSANI
MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD
CUPRINS
CAP. I. GENERALITĂȚI
1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice
3. Referințe
CAP. II. MATERIALE. CONDIȚII TEHNICE
1. Agregate
2. Filer
3. Lianți
4. Aditivi
CAP. III. PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIȚII TEHNICE
1. Compoziția mixturilor
2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
3. Caracteristicile straturilor gata executate
- Gradul de compactare și absorția de apă
- Rezistența la deformații permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
- Elemente geometrice ale stratului executat
- Caracteristicile suprafeței stratului executat din mixturi asfaltice
CAP. IV. PREPARAREA ȘI PUNEREA ÎN OPERĂ
1. Prepararea și transportul mixturilor asfaltice
2. Lucrări pregătitoare
3. Așternerea mixturilor asfaltice
4. Compactarea mixturilor asfaltice
CAP. V. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR EXECUTATE
1. Controlul calității materialelor
2. Controlul procesului tehnologic
3. Controlul calității stratului executat din mixturi asfaltice
4. Verificarea elementelor geometrice
CAP. VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR
1. Recepția pe faze determinante
2. Recepția la terminarea lucrărilor
3. Recepția finală
Pag. 105 / 187

FOCSANI
CAPITOLUL I
GENERALITĂȚI
ART.1. OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul normativ stabilește condițiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mixturile
asfaltice executate la cald în etapele de proiectare a acestora, controlul calității materialelor
componente, prepararea, transportul, punerea în operă, precum și straturile rutiere executate
din aceste mixturi.
1.2.Caietul de sarcini se aplică la construcția, modernizarea și reabilitarea drumurilor publice și a
străzilor, precum și la construcția drumurilor de exploatare.
Aceste cerințe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componența sistemului
rutier.
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleași performanțe cu cea din calea curentă.
1.3.Modul principal de abordare a specificațiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel
fundamental menționat în SR EN 13108, primordială fiind realizarea performanțelor
menționate în normativ.
1.4.Mixtura asfaltică utilizată la execuția straturilor rutiere va îndeplini condițiile de calitate din
acest normativ și va fi stabilită în funcție de clasa tehnică a drumului, zona climatică și
studiul tehnico-economic.
1.5.Performanțele mixturilor asfaltice se studiază și se evaluează în laboratoarele autorizate sau
acreditate-acceptate de către beneficiarul lucrării.
1.6.La execuția structurilor rutiere din mixturi asfaltice realizate la cald se vor utiliza mixturi
asfaltice ce respectă cerințele din prezentul normativ și sunt în concordanță cu cerințele
standardelor din seria SR EN 13108 în vigoare.
ART.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
2.1. Mixtura asfaltică preparată la cald este un material de construcție realizat printr-un proces
tehnologic ce presupune încălzirea agregatelor naturale și a bitumului, malaxarea amestecului,
transportul și punerea în operă, prin compactare la cald.
Mixturile asfaltice prezentate în acest caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de uzură ( rulare),
stratul de legătură ( binder), precum și stratul de bază.
2.2. Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
• Stratul superior, denumit strat de uzură ( rulare);
• Stratul inferior, denumit strat de legătură ( binder).
Îmbrăcămințile bituminoase cilindrate pot fi executate într-un singur strat, respectiv stratul de
uzură ( rulare), în cazuri justificate tehnic.
Stratul de bază din mixturi asfaltice este un strat ce intră în componența structurilor rutiere și peste
care se aplică îmbrăcămințile bituminoase.
Pag. 106 / 187

FOCSANI
Denumirea, simbolul și notarea mixturilor asfaltice prezentate în tabelul 1 este în conformitate cu

cerințele seriei de standarde SR EN 13108.
Exemple:
Simbol: BADPS 22,4
Notare: BADPS 22,4 leg. 50/70 cu aditiv de adezivitate = beton asfaltic deschis cu pietriș sortat
cu granula maximă de 22,4 mm, pentru strat de legătură, cu bitum 50/70 și cu aditiv pentru
adezivitate.
Simbol: MAS 11,2
Pag. 107 / 187

FOCSANI
Notare: MAS 11,2 rul. 50/70 cu aditivi de adezivitate, fibre și granule polimer = mixtură
asfaltică stabilizată cu granula maximă de 11,2 mm, pentru strat de uzură cu bitum 50/70 și cu
aditivi pentru adezivitate, fibre și granule polimer.
Simbol: MAP 16
Notare: MAP 16 rul PMB 45/80 = mixtură asfatică poroasă cu granula maximă de 16 mm pentru
strat de uzură cu bitum modificat 45/80.
2.3. Pentru execuția straturilor de uzură ( rulare), conform tabel 2, se vor avea în vedere
următoarele tipuri de mixturi asfaltice, în funcție de clasa tehnică a drumului categoria tehnică a
străzii:
• Beton asfaltic cu criblură, beton asfaltic cu pietriș concasat, conform cu SR EN 13108-1;
• Mixturi asfaltice stabilizate, cu schelet mineral robust, cu conținut ridicat de bitum și
aditivi de stabilizare – conform cu SR EN 13108 – 5;
• Mixturi asfaltice poroase, cu volum ridicat de goluri interconectate care permit drenarea
apei și reducerea nivelului de zgomot – conform SR EN 13108-7.
2.4. Pentru execuția straturilor de legătură ( binder) se vor avea în vedere următoarele tipuri de
mixturi asfaltice, conform cu SR EN 13108-1, în funcție de clasa tehnică a drumului/categoria
tehnică a străzii ( tabelul 3):
Pag. 108 / 187

FOCSANI
2.5. Pentru execuția stratului de bază, se vor avea în vedere următoarele tipuri de betoane asfaltice
( anrobate bituminoase), conform cu SR EN 13108-1, în funcție de clasa tehnică a
drumului/categoria tehnică a străzii ( tabelul 4):
2.6. Mixturile asfaltice se aplică pe:

• Straturi de fundație;
• Straturi de bază;
• Îmbrăcăminți rutiere existente.
În cazul îmbrăcăminților bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate
naturale stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de ciment sau
pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat antifisură peste stratul
suport.
Mixturile asfaltice poroase se aplică pe un strat suport impermeabil ( etanș).
2.7. Pentru aplicarea acestui normativ se utilizează termenii și definițiile corespunzătoare din:
SR 4032-1, SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 și SR EN 13108-20, SR EN
13043/2003 + AC/2004 dintre care, în principal:
• Criblura: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut prin concasarea,
granularea și selecționarea în sorturi ( clase de granulozitate) a rocilor dure, de regulă
magmatice, bazice și semibazice;
• Pietriș concasat: agregat natural alcătuit din granule de formă poliedrică obținut prin
concasarea, granularea și selecționarea în sorturi ( clase de granulozitate) a agregatelor
din balastieră;
• Petriș sortat: agregat natural de balastieră sortat în clase de granulozitate;
• Nisip natural: agregat natural de balastieră, neprelucrat sau prelucrat prin sortare și
spălare, cu dimensiunile 0.....2 mm;
• Nisip de concasaj: agregat natural de carieră/balastieră sfărâmat artificial cu dimensiunile
de 0....2 mm.
Pag. 109 / 187

FOCSANI
CAPITOLUL II
MATERIALE. CONDIȚII TEHNICE
ART.3. AGREGATE
3.1.Pentru îmbrăcăminți bituminoase se utilizează un amestec de sorturi din agregate naturale
neprelucrate și prelucrate care trebuie să îndeplinească, condițiile de calitate în
conformitate cu prevederile Caietului de sarcini AND 605, tabelele 5,6,7 și 8.
Clasa minimă a rocii din care se obțin agregatele naturale de carieră, în funcție de clasa
tehnică a drumului sau categoria străzii, trebuie să fie conform SR EN 13242-A1-2009.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de proveniență a agregatelor naturale de
carieră trebuie să fie conform SR EN 13242-A1-2009.
Agregatele naturale vor respecta prevederile SR EN 13043.
Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie
spălate în totalitate, înainte de a fi introduse în instalația de preparare.
Fiecare tip și sort de agregate trebuie depozitat separat în padocuri, prevăzute cu
platforme betonate, având pante de scurgere a apei și pereți despărțitori, pentru evitarea
amestecării și impurificării agregatelor.
3.2.Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de
conformitate care atestă calitatea acestora.
3.3.Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozității agregatelor naturale sunt
conform din SR EN 933-2, sitele utilizate trebuie să aparțină seriei de bază plus seria 1 –
conform SR EN 13043, la care se adaugă sitele 0,063 mm și 0,125 mm.
ART.4. FILER
Filerul utilizat pentru prepararea mixturilor asfaltice este filerul de calcar, filerul de cretă
sau filerul de var stins, conform cerințelor standardului SR EN 13043. Este interzisă utilizarea ca
înlocuitor al filerului, a altor pulberi.
Caracteristicile fizico-mecanice ale filerului trebuie să fie conform cerințelor prezentate în tabelul
9.
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului

aglomerat.
Pag. 110 / 187

FOCSANI
ART.5. LIANȚI
5.1. Lianții care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini
sunt:
• Bitum clasa de penetrație 35/50, 50/70 sau 70/100, conform SR EN 12591 și art. 31,
respectiv art. 32 din prezentul normativ;
• Bitum modificat cu polimeri: clasa 3 ( penetrație 25/55), clasa 4 ( penetrație 45/80) sau
clasa 5 ( penetrație 40/100), conform SR EN 14023 și art. 32 din prezentul normativ.
Lianții se selectează în funcție de penetrație, în concordanță cu zonele climatice din tabelul
1, și anume:
• Pentru zonele calde se utilizează bitumurile clasă de penetrație 35/50 sau clasă de
penetrație 50/70 și bitumurile modificate clasă 3 sau clasă 4;
• Pentru zonele reci se utilizează bitumurile clasă de penetrație 50/70 sau clasă de
penetrație 70/100 și bitumurile modificate clasă 4 sau bitumul modificat clasă 5 dar cu
penetrație mai mare de 70 ( 1/10 mm);
• Pentru mixturile stabilizate MAS, indiferent de zonă, se utilizează bitumurile clasă de
penetrație 50/70 sau bitumuri modificate clasă 4.
Pag. 111 / 187

FOCSANI
5.2. Față de cerințele specificate în SR EN 12591 + Anexa Națională NB, bitumul trebuie să
prezinte condiția suplimentară de ductilitate la 25 °C ( determinată conform SR 61):
• Mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70;
• Mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
• Mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT
Pag. 112 / 187

FOCSANI
• Mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT

Notă: Îmbătrânirea TFOT și RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 și SR EN 12607-1.
5.3. Bitumul și bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de minim 80% față
de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă în caz contrar, se aditivează cu agenți de
adezivitate.
5.4. Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 și/sau SR EN
12697-11.
Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda
cantitativă ( conform SR 10696 și/sau SR EN 12697-11) cât și prin metoda calitativă, conform
caiet de sarcini NE 022-2003 în vigoare. Se va lua în considerare adezivitatea cu valoarea cea mai
dezavantajoasă.
5.5. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri și bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de
bitum, în conformitate cu specificațiile producătorului de bitum, respectiv specificațiilor tehnice
de depozitare ale stațiilor de mixturi asfaltice. Perioada și temperatura de stocare va fi aleasă în
funcție de specificațiile producătorului, astfel încât caracteristicile inițiale ale bitumului să nu
sufere modificări la momentul preparării mixturii.
Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120......140 °C iar cel modificat de
minimum 140 °C și recirculare la 20 min la începutul zilei de lucru.
5.6. Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR
8877-1 și SR EN 13808.
5.7. La aprovizionare se vor verifica datele din Declarația de conformitate cu performanțele
produsului și se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului, conform art.28 ( pentru bitum
și bitum modificat) și art. 34 ( pentru emulsii bituminoase ) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu
pentru mai mult de:
- 500 t bitum/bitum modificat din același sortiment;
- 100 t emulsie bituminoasă din același sortiment.
5.8. Pentru amorsări și badijonări se va folosi emulsie bituminoasă cu rupere rapidă sau bitum tăiat,
cu respectarea prevederilor SR 8877-1 și SR EN 13808.
Emulsia bituminoasă cationică se va depozita în rezervoare metalice verticale, curățate în prealabil,
prevăzute cu pompe de recirculare și eventual cu sistem de încălzire.
ART.6. ADITIVI
6.1. În vederea atingerii performanțelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerințelor, se pot utiliza
aditivi, cu caracteristici declarate, evaluate în conformitate cu legislația în vigoare.
Acești aditivi pot fi adăugați fie direct în bitum, cum sunt de exemplu agenții de adezivitate sau
aditivii de mărire a lucrabilității, fie în mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau
organice, polimerii, etc.
6.2. Conform SR EN 13108 – 1 art.3.1.12 aditivul este un material component care poate fi adăugat
Pag. 113 / 187

FOCSANI
în cantități mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea
polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice.
Față de terminologia din SR EN 13108-1, în acest caiet de sarcini au fost considerați aditivi
și produșii care se adaugă direct în bitum și care nu modifică proprietățile fundamentale ale
acestuia.
6.3. Tipul și dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcție de realizarea cerințelor de
performanță specificate.
Aditivii utilizați la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement tehnic
european ( ATE ) sau un document de declarare și evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan
național, cum ar fi agrementul tehnic.
ART.7. CONTROLUL CALITĂȚII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcămințile bituminoase, se
verifică în conformitate cu prescripțiile din prezentul caiet de sarcini.
CAPITOLUL III
PROIECTAREA MIXTURILOR. CONDIȚII TEHNICE
ART.8. COMPOZIȚIA MIXTURILOR
8.1. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt : bitumul, bitumul modificat, aditivii
și materialele granulare.
8.2. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt
prezentate în tabelul 11.
Pag. 114 / 187

FOCSANI
La mixturile asfaltice destinate stratului de uzură și la mixturile asfaltice deschise destinate

stratului de legătură și de bază se folosește nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj sau amestec
de nisip de concasaj sau sort 0-4 de concasaj cu nisip natural sau sort 0-4 natural.
Din amestecul total de nisipuri sau sorturi 0-4, nisipul natural sau sortul 0-4 natural este în
proporție de maximum:
• 25% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de uzură;
• 50% pentru mixturile asfaltice utilizate la stratul de legătură și de bază.
Pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos cu pietriș sortat, destinate stratului de bază se
folosește nisip natural sau sort 0-4 natural sau amestec de nisip natural sau sort 0-4 natural cu nisip
de concasaj sau sort 0-4 de concasaj în proporție variabilă după caz.
8.3. Limitele conținutului de agregate naturale și filer din cantitatea totală de agregate sunt
conform:
Pag. 115 / 187

FOCSANI
• Tabelului 12 – pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de

uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate
straturilor de bază;
• Tabelul 14 – pentru mixturile asfaltice stabilizate.
8.4. Zonele granulometrice reprezentând limitele impuse pentru curbele granulometrice ale
amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform:
• Tabelului 13 – pentru mixturile asfaltice tip beton asfaltic destinate straturilor de
uzură/rulare și legătură și pentru mixturile asfaltice tip anrobat bituminos destinate
straturilor de bază;
• Tabelul 14 – pentru mixturile asfaltice stabilizate;
• Tabelul 15 – pentru mixturile asfaltice poroase.
Pag. 116 / 187

FOCSANI
8.5.
Conținutul optim de liant se stabilește prin studii preliminare de laborator, de către un laborator de
specialitate autorizat / acreditat ținând cont de valorile precizate în tabelul 16.
În cazul în care, din
studiul de dozaj
rezultă un procent
optim de liant în
afara limitei din tabelul
16, acesta va putea fi
acceptat cu aprobarea
proiectantului și a beneficiarului.
8.6. În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiți aditivi, aceștia se utilizează conform
legislației și reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
8.7. Studiul preliminar pentru stabilirea compoziției optime a mixturii asfaltice ( dozaj) va include
rezultatele încercărilor efectuate conform pct.8.8. pentru cinci conținuturi diferite de liant.
8.8. Stabilirea compoziției mixturilor asfaltice în vederea elaborării dozajului de fabricație se va
efectua pe baza prevederilor acestui normativ. Studiul de dozaj va cuprinde obligatoriu:
Pag. 117 / 187

FOCSANI
• Verificarea caracteristicilor materialelor componente ( prin analize de laborator, respectiv

rapoarte de încercare);
• Procentul de participare al fiecărui component în amestecul total;
• Stabilirea dozajului de liant funcție de curba granulometrică aleasă;
• Validarea dozajului optim pe baza testelor inițiale de tip conform tabelului 30 nr.crt.1 din
AND 605.
Un nou studiu de dozaj se va realiza obligatoriu de fiecare dată când apare cel puțin una din
situațiile următoare:
- Schimbarea sursei de liant sau a tipului de liant/calității liantului;
- Schimbarea sursei de agregate;
- Schimbarea tipului meneralogic al filerului;
- Schimbarea aditivilor.
CAPITOLUL V
PREPARAREA ȘI PUNEREA ÎN OPERĂ
Art.1. Caracteristicile fizico – mecanice ale mixturilor asfaltice
1.1.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă
confecționate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime și
pe probe prelevate de la malaxor sau de la așternere pe parcursul execuției, precum și din
straturile îmbrăcăminții gata executate.
1.2.Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuției lucrărilor, precum și din
stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
1.3.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se
încadreze în limitele din tabelele de mai jos.
1.4.Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 și SR
EN 12697-34.
Absorbția de apă se va efectua conform metodei din anexa B al Normativului AND 605.
Pag. 118 / 187

FOCSANI
Pag. 119 / 187

FOCSANI
Art.2. Caracteristicile straturilor gata executate

Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- Gradul de compactare și absorbția de apă
- Rezistența la deformații permanente
- Elementele geometrice ale stratului executat
- Caracteristicile suprafeței îmbrăcăminților bituminoase executate
Gradul de compactare și absorbția de apă
a. Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
asfaltice compactate în strat și densitatea aparentă determinate pe epruvete Marshall
compactate în laborator din aceeași mixtură asfaltică.
Notă: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6. Densitatea aparentă a
mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin
măsurători in situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate, la minim 7 zile după
așternere.
Pag. 120 / 187

FOCSANI
b. Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea

densității aparente și a absorbției de apă pe plăcuțe ( 100x100 ) mm sau pe carote
cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.
c. Condițiile tehnice pentru absorbția de apă și gradul de compactare al straturilor din
mixturi asfaltice, cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din
tabelul 23.
Art.3.
Elemente geometrice
a. Elementele geometrice și abaterile limită la elementele geometrice trebuie să
îndeplinească condițiile din tabelul 24.
b. Caracteristicile suprafeței straturilor executate din mixturi asfaltice și condițiile tehnice

care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 25.
Pag. 121 / 187

FOCSANI
c. Verificări ale uniformității în profil transversal și longitudinal se vor face prin sondaj și în
cazul straturilor de bază și legătură, înainte de așternerea stratului superior. Acestea nu
vor depăși 5 mm. Determinarea caracteristicilor suprafeței straturilor de uzură executate
din mixturi asfaltice se efectuează în termen de o lună de la execuția acestora, înainte de
recepția la terminarea lucrărilor.
Pag. 122 / 187

FOCSANI
NOTA 2. Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul
transversal, apariția făgașelor și se face cu echipamente electronice omologate sau metoda
șablonului.
NOTA 3. Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.
Aderența se determină cu metoda cu pendulul SRT. În caz de litigiu se determină aderența cu
pendulul.
Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderența suprafeței se determină cu aparatul cu
pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni
situate la distanța de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un
metru de marginea părții carosabile ( pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax ( pe urma roții).
Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu
pendul.
Art.4. Prepararea mixturilor
4.1.Mixturile asfaltice se prepară în instalații prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare și dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau
volumetrică a bitumului și filerului, precum și dispozitiv de malaxare forțată a
agregatelor cu liantul bituminos. Verificarea funcționării instalațiilor de producere a
mixturii asfaltice se face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui
program de întreținere specificat de producătorul echipamentelor și programului de
verificare metrologic al dispozitivelor de măsură și control.
Antreprenorul va supune inginerului la aprobare instalația de preparat mixturi asfaltice,
înainte de producția mixturilor.
4.2.Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturilor asfaltice la ieșirea din
malaxor se stabilesc în funcție de tipul liantului, conform tabelului 26 ( sau conform
specificațiilor producătorului), cu observația că temperaturile din partea superioară a
intervalului se utilizează la execuția îmbrăcăminților rutiere bituminoase în zone
climatice reci.
4.3.Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în
condițiile concrete de transport ( distanța și mijloace de transport) și condițiile climatice
să fie asigurate temperaturile de așternere și compactare conform tabelului 27.
Pag. 123 / 187

FOCSANI
4.4.Se interzice încălzirea agregatelor naturale și a bitumului peste valorile specificate în

tabelul de mai sus, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul
tehnologic.
4.5.Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleași cantități de
bitum de mai multe ori. Dacă totuși din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată
reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetrației acestuia. Dacă
penetrația bitumului nu este corespunzătoare se renunță la utilizarea lui.
4.6.Durata de amestecare, în funcție de tipul instalației, trebuie să fie suficientă pentru
realizarea unei anrobări complete și uniforme a agregatelor naturale și a filerului cu
liantul bituminos.
4.7.Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite
cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe
tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate și
uscate.
4.8.Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu benă termoizolantă și acoperită cu prelată.
Art.5. Lucrări pregătitoare
5.1. Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de așternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curățat, iar dacă este cazul se remediază
și se reprofilează. Materialele neaderente, praful și orice poate afecta legătura între stratul suport
și stratul nou executat trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăță și
se mătură. Suprafața stratului suport trebuie să fie uscată.
5.2. Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport și rosturile de
lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport se realizează
uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat în funcție de
natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafața curățată și uscată, în fața finisorului la o distanță maximă de
100 m, în așa fel încât așternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
În funcție de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului,
trebuie să fie de 0,3.....05 kg/𝑚2 .
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mică de
15 cm, rosturile se acoperă pe o lățime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic.
Art.6. Punerea în operă
6.1. Așternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 °C, pe o
suprafață uscată. În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri așternerea se face la
Pag. 124 / 187

FOCSANI
temperaturi ale stratului suport de minim 15 °C, pe o suprafață uscată.

Lucrările se întrerup pe ploaie și se reiau numai după uscarea stratului suport.
6.2. Așternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare
prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură precompactare.
Mixtura asfaltică trebuie așternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat și pe toată
lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
6.3. În cazul unor întreruperi accidental care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operație se face în afara zonelor pe care există,
sau urmează a se așterne, mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru
transversal.
6.4. Mixturile asfaltice trebuie să aibă la așternere și compactare, în funcție de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 27. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în
buncărul repartizatorului.
6.5. Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10 °C mai mari decât cele
prevăzute în tabelul nr. 27.
6.6. Așternerea se va face pe întreaga lățime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil,
se stabilește prin proiect și se supune aprobării beneficiarului lățimea benzilor de așternere și
poziția rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.
6.7. Viteza optimă de așternere se va corela cu distanța de transport și capacitatea de fabricare a
stației, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuției stratului și apariției
crăpăturilor/fisurilor la suprafața stratului proaspăt așternut. Funcție de performanțele finisorului,
viteza la așternere poate fi de 2,5....4 m/min.
6.8. În buncărul utilajului de așternere, trebuie să existe în permanență suficientă mixtură, necesară
pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
6.9. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenție deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru, longitudinale și transversale, care trebuie să fie foarte regulate și
etanșe. La reluarea lucrului pe aceeași bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal și/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o
muchie vie verticală. Rosturile de lucru longitudinale și transversale ale stratului de uzură se vor
decala cu minimum 10 cm față de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.
Pag. 125 / 187

FOCSANI
Atunci când există și strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile
de lucru ale straturilor se vor executa întrețesut.
6.10. Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminții bituminoase, nefiind lăsat
neprotejat sub trafic.
Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură ( binder), realizat din beton asfaltic
deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariției degradărilor.
Art.7. Compactarea mixturii asfaltice
7.1. La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,
care să asigure caracteristicile tehnice și gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de
mixtură asfaltică și fiecare strat în parte.
Operația de compactare a straturilor executate din misturi asfaltice se realizează cu compactoare
cu rulouri netede și/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel
încât să se obțină gradul de compactare conform tabelului 28.
Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental,
numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcție de performanțele
acestora, de tipul și grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.
Această experimentare se face înainte de începerea așternerii stratului în lucrarea respectivă,
utilizând mixturi asfaltice preparate în condiții similare cu cele stabilite pentru producția curentă.
Încercările de etalonare a atelierului de compactare și de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe care
le va considera necesare.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obține pe sectorul
experimental gradul de compactare minim menționat în tabelul 23.
7.2. Pentru obținerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat
pentru compactoarele uzuale este cel menționat în tabelul 28. La compactoarele dotate cu sisteme
de măsurare a gradului de compactare în timpul lucrului, se va ține seama de valorile afișate la
postul de comandă. Compactarea se va executa pe fiecare strat în parte.
7.3. Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre
benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face
cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze fără șocuri, cu o viteză mai
redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat din mixtură asfaltică și nu se vor
îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, în
special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere sau ale căminelor de vizitare, se
Pag. 126 / 187

FOCSANI
compactează cu maiul mecanic.

7.4. Suprafața stratului se controlează în permanență, iar micile denivelări care apar pe suprafața
stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare
pe toată lățimea benzii.
CAPITOLUL V
CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR
Controlul calității lucrărilor de execuție a straturilor de uzură, de legătură și de bază din mixturi
asfaltice se efectuează pe faze.
Controlul calității materialelor – se face conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini.
Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operații:
1. Controlul reglajului instalației de preparare a mixturii asfaltice:
- Funcționarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la începutul
fiecărei zi de lucru;
- Funcționarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- Temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- Temperatura agregatelor naturale uscate și încălzite la ieșirea din uscător: permanent;
- Temperatura mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor: permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de execuție a stratului bituminos:
- Pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- Temperatura mixturii asfaltice la așternere și compactare: cel puțin de două ori pe zi la
compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- Modul de execuție a rosturilor: zilnic;
- Tehnologia de compactare ( atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
4. Verificarea respectării compoziției mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul de șantier:
Pag. 127 / 187

FOCSANI
- Granulozitatea amestecului de agregate naturale și filer la ieșirea din malaxor, înainte de

adăugarea liantului – aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranțe admise, față
de compoziția prestabilită ( rețetă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate
necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- Conținutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- Compoziția mixturii asfaltice ( compoziția granulometrică și conținutul de bitum) prin
extracții pe probe de mixtură prelevate de la malaxor și așternere: zilnic.
5. Verificarea calității mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată, dar cel puțin
una pe zi, care va determina:
- Compoziția mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet
de sarcini și să corespundă compoziției stabilite prin studiul preliminar de laborator,
abaterile admise față de rețeta aprobată fiind cele indicate în tabelul 29;
- Caracteristici fizico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul caiet de
sarcini.
6. Tipurile de încercări și frecvența acestora, funcție de tipul de mixtură și clasa tehnică a

drumului sunt prezentate în tabelul 30, în corelare cu SR EN 13108-20.
Pag. 128 / 187

FOCSANI
Pag. 129 / 187

FOCSANI
Controlul calității straturilor executate din mixturi asfaltice

Verificarea calității stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
- Carote Φ200 mm pentru determinarea rezistenței la ornieraj
- Carote Φ100 mm sau plăci de min. ( 400x400) mm sau carote de Φ200 mm ( în suprafața
echivalentă cu a plăcii menționate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a
gradului de compactare și absorției, precum și a compoziției la cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezența delegatului antreprenorului, al beneficiarului și al
consultantului sau a dirigintelui, la aprox. 1 m de la marginea părții carosabile, încheindu-se un
proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare in situ,
prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în determinarea
densității aparente și a absorției de apă, pe plăcuțe ( 100x100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbției de apă și a compoziției (
granulometrie și conținut de bitum).
Verificarea elementelor geometrice
Verificarea elementelor geometrice ale stratului și a uniformității suprafeței, se face conform
STAS 6400 și constă în:
- Verificarea îndeplinirii condițiilor de calitate pentru stratul suport și fundație, conform
prevederilor STAS 6400;
- Verificarea grosimii stratului, în funcție de datele înscrise în rapoartele de încercare
întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de
recepție, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului
de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calității
îmbrăcăminții.
- Verificarea profilului transversal: se face cu echipamente adecvate, omologate;
- Verificarea cotelor profilului longitudinal: se face în ax, cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus față de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul transversal
tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiția respectării
prevederilor rezentului caiet de sarcini, privind uniformitatea suprafeței și gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lățimea stratului față de cea prevăzută în proiect pot fi cuprinse
Pag. 130 / 187

FOCSANI
în intervalul ±50 mm pentru lățimea căii de rulare și de ±25 mm pentru lățimea benzii de urgență
la autostrăzi.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m.
Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de ±10 mm cu condiția
respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranța pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de ±2,5%.
CAPITOLUL VI
RECEPȚIA LUCRĂRILOR
Recepția pe faze determinante
Recepția pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de legătură
și de bază se vor efectua conform regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații
aferente acestora aprobat cu HG 343/2017 și conform Procedurii privind controlul statului în fazele
de execuție determinante, ordinul 1370/2014 publicat de MDRAP în MOF cu nr 576 din
01.08.2014.
Recepția la terminarea lucrărilor
Recepția la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de
recepție a lucrărilor în construcții și instalații aferente acestora, aprobat cu HG 343/2017.
Comisia de recepție examinează lucrările executate față de documentația tehnică aprobată și de
documentația de control întocmită în timpul execuției.
În vederea efectuării recepției la terminarea lucrărilor, pentru lucrările de ranforsare, reabilitare,
precum și construcții noi de drumuri și autostrăzi, în plus față de prevederile specificate mai sus
se vor prezenta și măsurători de capacitate portantă.
În perioada de garanție, urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor, toate eventualele
defecțiuni ce vor apare se vor remedia de către antreprenor.
Recepția finală
Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum și construcții noi de drumuri și autostrăzi, în
vederea Recepției Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate, rugozitate și capacitate
portantă, care se vor compara cu măsurătorile prezentate la Recepția la Terminarea Lucrărilor.
Recepția finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 343/2017 după expirarea
perioadei de garanție.
NOTA 1: Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de planeitate
IRI, fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.
NOTA 2: Planeitatea în profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul
transversal, apariția făgașelor și se face cu echipamente electronice omologate sau metoda
șablonului.
NOTA 3: Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda profilometrică.
Aderența se determină cu metoda cu pendulul SRT.
Pag. 131 / 187

FOCSANI
În caz de litigiu se determină aderența cu pendulul.

Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderența suprafeței se determină cu aparatul cu
pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 secțiuni
situate la distanța de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate la un
metru de marginea părții carosabile ( pe urma roții) și la o jumătate de metru de ax ( pe urma roții).
Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleași puncte în care s-a aplicat metoda cu
pendul/
Întocmit,
ing. Țibrea Relu
Pag. 132 / 187

FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-5-
DISPOZITIVE DE SCURGERE ȘI EVACUARE A
APELOR DE SUPRAFAȚĂ
Pag. 133 / 187

FOCSANI
AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR

PRESCRIPŢII GENERALE DE AMENAJARE
Dimensiunile si forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
în proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei, natura
terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi ele trebuie
respectate întocmai de către Antreprenor.
Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
• 0,25% în teren natural;
• 0,1% în cazul şanţurile şi rigolelor pereate.
Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte
maxima admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabel.
Denumirea principalelor tipuri de pământ Panta maximă admisa
%
Pământurile coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământurile coezive cu compresibilitate redusă: -
- nisipuri prăfoase şi argiloase 1
- nisipuri argiloase şi nisipoase 2
- argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere: -
- pietriş (2 – 20 mm) 3
- bolovăniş (20 – 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină: -
- nisip făinos şi fin (0,05 – 0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm) 1
- nisip cu pietriş 2
Pantele maxime admise pentru şanţuri si rigole protejate sunt date în tabel.
Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă

%
Pereu uscat din piatră brută negeliva rostuit 5
Pag. 134 / 187

FOCSANI
Pereu din dala de beton simplu pe pat de nisip de maximum

5 cm grosime, betonul fiind:
- clasa B 100 10
- clasa B 150 12
Pereu zidit din piatră brută negeliva cu mortar de ciment
sau pereu din dale de beton simplu clasa B 150 pe 15
pat de beton.
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu 67
amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului.
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul
de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:
• la ramblee cu înălţimea 3 – 5,0 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate
• la ramblee peste 5,00 m
Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Şanţurile de garda se recomanda să fie pereate , indiferent de panta.
Amplasarea şanţurilor de garda se va face la distanţă minima, de 5,00 m de muchia talazului
debleului, iar când este la piciorul rambleului şi şanţul de garda va avea pante de 2% spre şanţ.
Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de execuţie
. Acolo însă unde se constata pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între prevederile
proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere situaţia va fi
semnalată „ Responsabilului tehnic cu execuţia” lucrării care va decide o eventuala modificare a
soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.
EXECUȚIA RIGOLELOR DIN BETON TURNAT MONOLIT

PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul trbuie să aibă în vedere măsurile organizatorice si tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare
autorizate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini. Antreprenorul este obligat să tină evidenta la zi a probelor si încercărilor acestor probe
cerute prin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea dirigintelui
de santier, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
Pag. 135 / 187

FOCSANI
LUCRĂRI PREGĂTITOARE
După efectuarea trasării santurilor, se va executa săpătura de pământ la santuri după care
se va trece la executarea dalelor.
EXECUȚIA ȘANȚURILOR DALATE
După executarea săpăturii se va trece la asternerea stratului de nisip pilonat, după care se
execută dalele din beton în câmpuri de 2,00 m cu rosturi de 2,5 cm, conform dimensiunilor
prevăzute în proiect. Rostuirea dalelor se va face cu mortar marca M 100.
BETOANE ȘI MORTARE
Dalele se vor realiza din beton C30/37, iar rostuirea se va realiza cu mortar M 100.
Materiale utilizate
• Ciment
La prepararea betoanelor de ciment si a mortarelor se vor folosi cimenturi care să
corespundă SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tab 1 si 2).
Tabel nr. 1
Caracteristici fizice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei Nu mai devreme de 1h si 30 min
- sfarsitul prizei Nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la
margine catre centru
Distanta la varful acelor sa nu fie mai mare de 10
Pe acele Le Chatelier
mm
Finetea de macinare exprimata pe suprafata 2500
specifica (Blaine) cm 3/g min
Caldura la hidratare l/g max 270
Tabel nr.2
Conditii mecanice Conditii de
admisibilitate
7 zile 28 zile
Rezistenta la intindere N/mm2, min 4.0 5.5
Rezistenta la compresiune N/mm2, min 20.0 35.0
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însoțit de un certificat de calitate.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie să corespundă
Pag. 136 / 187

FOCSANI
prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87).

În timpul transportului de la fabrică la statia de betoane, sau depozit intermediar, a
manipulării si depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală si de impurificări cu corpuri străine.
Depozitarea se face în celule tip siloz corespunzătoare din punct de vedere al protectiei
împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.
Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi 60 zile de la data expedierii de către
producător pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fără adaosuri.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate în laborator.
• Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi agregate corespunzătoare conform STAS 1667.
Agregatele trebuie să fie inerte si să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului utilizat la
prepararea betoanelor. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua. Aprovizionarea cu
agregate se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că cestea sunt corespunzătoare.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat,separat pe sorturi si
păstrate în conditii care să le ferească de impurificări sau de amestecare cu alte sorturi.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să îndeplinească conditiile tehnice conform
STAS 790/84.
Verificarea calitătii apei se face la începerea lucrărilor si se repetă ori de câte ori se observă
o schimbare a caracteristicilor apei. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu săruri
minerale.
• Prepararea si transportul betonului
Prepararea betonului se va face în instalatii centralizate.
Prepararea betoanelor si mortarelor se va face conform retetelor elaborate de laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Întocmirea retetei de preparare se va face la m3.
Dozarea materialelor se va face prin cântărire. La dozarea materialelor componente ale
betonului se admit următoarele abateri:
- pentru agregate ± 3 %
- pentru ciment si apă ± 2 %
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante amenajate
corespunzător (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etanse, pentru a nu
Pag. 137 / 187

FOCSANI
permite pierderea laptelui de ciment.

• Amestecarea betonului
Durata de amestecare va respecta prevederile cărtii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel
putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru
perioada de timp friguros.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului în buncărul
tampon va fi de max. 20 min. .
• Turnarea betonului
Turnarea betonului se va face numai după ce au fost receptionate lucrările de săpătură si a
stratului de nisip pilonat.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli:
- suprafata care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi udată cu apă cu 2 –3 ore înainte;
- descărcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct în lucrare;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare internă. Durata de vibrare
optimă se situează între min. 5 sec. si max. 30 sec. Semnele exterioare după care se recunoaste că
vibrarea a fost terminată sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafata betonului devine orizontală si usor lucioasă;
- încetează aparitia bulelor de aer la suprafaŃa betonului.
Distanta dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m.
• Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura conditii favorabile de întărire si a se reduce deformatiile de contractie se
va asigura mentinerea umiditătii betonului max. 7 zile după turnare, prin:
- acoperirea cu materiale de protecŃie, când t < + 5° C;
- stropirea periodică cu apă, când t > + 5° C.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă.
Controlul calitătii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS
1759/88 si NE 012/1999.
Recoltarea probelor de beton se face astfel:
- câte o probă de beton pentru fiecare clasă, în cazul betonării în aceeasi zi;
- câte o probă de beton în fiecare zi, în cazul betonării în zile diferite.
Pag. 138 / 187

FOCSANI
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII

Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii publicate în
Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993. Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste
reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător.
EXECUȚIA PODEȚELOR PENTRU PRELUAREA ȘI EVACUAREA APELOR

METEORICE
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul trbuie să aibă în vedere măsurile organizatorice si tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate,
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.Antreprenorul este obligat să tină evidenta la zi a probelor si încercărilor acestor probe
cerute prin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea dirigintelui
de santier, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
LUCRĂRI PREGĂTITOARE
După efectuarea pichetării traseului se vor identifica podetele ce trebuiesc executate, se vor
trasa, se va executa săpătura de pământ, după care se va trece la montarea tuburilor.
EXECUTAREA FUNDAȚIILOR LA PODEȚE
Executarea fundatiilor va fi începută numai după verificarea dimensiunilor, pozitiei în plan
si atingerea cotei de fundare.Lucrările de săpături se vor executa deschis cu sprijiniri din dulapi.
Dacă este cazul se vor executa epuismente.
EXECUTAREA COFRAJELOR
Cofrajele se vor executa din lemn sau din panouri. Cofrajele trebuie să îndeplinească
următoarele conditii:
- să asigure obtinerea formei si dimensiunilor conform detaliilor de executie;
- să asigure etanseitatea astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment.
Montarea cofrajelor va cuprinde:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- încheierea, legarea si sprijinirea definitivă a cofrajelor.
Pag. 139 / 187

FOCSANI
BETOANE ȘI MORTARE
Pentru fundatia timpanelor si a radierului se va utiliza beton (C30/37) iar pentru elevatia
timpanelor si pentru camera de captare se va utiliza beton (C30/37). Dalele prefabricate se vor
realiza din beton (C30/37), iar rostuirea se va executa cu mortar M 100.
Materiale utilizate
• Ciment
La prepararea betoanelor de ciment si a mortarelor se vor folosi cimenturi care să
corespundă SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tab 1 si 2).
Tabel nr. 1
Caracteristici fizice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei Nu mai devreme de 1h si 30 min
- sfarsitul prizei Nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la margine
catre centru
Pe acele Le Distanta la varful acelor sa nu fie mai mare de 10 mm

Chatelier
Finetea de macinare exprimata pe 2500
suprafata specifica (Blaine) cm 3/g
min
Caldura la hidratare l/g max 270
Tabel nr.2
Conditii mecanice Conditii de
admisibilitate
7 zile 28 zile
Rezistenta la intindere N/mm2, min 4.0 5.5
Rezistenta la compresiune N/mm2, min 20.0 35.0
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însotit de un certificat de calitate.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie să corespundă prevederilor
standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87).
În timpul transportului de la fabrică la statia de betoane, sau depozit intermediar, a
manipulării si depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală si de impurificări cu corpuri străine.
Depozitarea se face în celule tip siloz corespunzătoare din punct de vedere al protectiei
împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile. Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi
60 zile de la data expedierii de către producător pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile
în cazul cimenturilor fără adaosuri. Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii cimentului
Pag. 140 / 187

FOCSANI
astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
• Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi agregate corespunzătoare conform STAS 1667.
Agregatele trebuie să fie inerte si să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului utilizat la
prepararea betoanelor. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua. Aprovizionarea cu
agregate se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că cestea sunt corespunzătoare.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat,separat pe sorturi si
păstrate în conditii care să le ferească de impurificări sau de amestecare cu alte sorturi.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să îndeplinească conditiile tehnice conform STAS
790/84.Verificarea calitătii apei se face la începerea lucrărilor si se repetă ori de câte ori se observă
o schimbare a caracteristicilor apei. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu săruri
minerale.
• Prepararea si transportul betonului
Prepararea betonului se va face în instalatii centralizate.
Prepararea betoanelor si mortarelor se va face conform retetelor elaborate de laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Întocmirea retetei de preparare se va face la m3.
Dozarea materialelor se va face prin cântărire. La dozarea materialelor componente ale
betonului se admit următoarele abateri:
- pentru agregate ± 3 %
- pentru ciment si apă ± 2 %
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante amenajate
corespunzător (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etanse, pentru a nu
permite pierderea laptelui de ciment.
• Amestecarea betonului
Durata de amestecare va respecta prevederile cărtii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel
putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru
perioada de timp friguros.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului în buncărul
tampon va fi de max. 20 min. .
• Turnarea betonului
Turnarea betonului se va face numai după ce au fost receptionate lucrările de săpătură si a
Pag. 141 / 187

FOCSANI
stratului de nisip pilonat.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli:
- suprafata care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi udată cu apă cu 2 –3 ore înainte;
- descărcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct în lucrare;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare internă. Durata de vibrare
optimă se situează între min. 5 sec. si max. 30 sec. Semnele exterioare după care se recunoaste că
vibrarea a fost terminată sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafata betonului devine orizontală si usor lucioasă;
- încetează aparitia bulelor de aer la suprafaŃa betonului.
Distanta dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m.
• Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura conditii favorabile de întărire si a se reduce deformatiile de contractie se
va asigura mentinerea umiditătii betonului max. 7 zile după turnare, prin:
- acoperirea cu materiale de protecŃie, când t < + 5° C;
- stropirea periodică cu apă, când t > + 5° C.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă.
• Decofrarea
6.32. Peretii laterali ai cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistentă de minim 2,5
N/mm2 .
6.33. Stabilirea rezistentelor se va face prin încercarea epruvetelor de control pe faze, iar în lipsa
încercărilor se va utiliza tabelul nr. 3.
Tabel nr.2
Temperatura +5oC +10oC +15oC
Termene minime pentru 3 zile 2 zile 1 zi
decofrare
Pag. 142 / 187

FOCSANI

Controlul calitătii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS 1759/88
si NE 012/1999.
Recoltarea probelor de beton se face astfel:
- câte o probă de beton pentru fiecare clasă, în cazul betonării în aceeasi zi;
- câte o probă de beton pentru fiecare element betonat, în cazul betonării în zile diferite.
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII
Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii publicate în Buletinul
Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993.
Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor
fi semnalizate corespunzator.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regula unei
recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi recepţionate,
înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, acestea vor
fi supuse şi recepţiei pe faze de execuţie.
Recepţia pe faze
În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de
execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către „Responsabilul tehnic cu execuţia” şi Antreprenor,
iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
a) Pentru drenuri:
• trasarea şi amplasarea căminelor
• executarea săpăturii la cota
• realizarea radierului şi pozarea tubului drenat
• la realizarea umpluturii drenate
b) Pentru canalizări
• trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;
• executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine
• pozarea tuburilor si realizarea îmbinărilor dintre acestea
• realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
• realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru înălţime şi la realizarea umpluturii
la cota finală.
Pag. 143 / 187

FOCSANI
c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere,
• trasarea;
• execuţia şanţurilor la cote;
• executarea cofrajului;
• montarea armăturii
d) Drenuri transversale de acostament
• la realizarea acestora.
• În cazul săpăturilor la cota finala a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de control,
cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
2.6.2. Recepţia preliminară
La terminarea lucrările de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminară a lucrărilor, verificându-se:
• concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet si caietului de sarcini
speciale şi a proiectului de execuţie
• dacă verificările prevăzute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în totalitate;
• dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora.
• condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în
cursul execuţiei de către organele de control (Client, Responsabil tehnic cu execuţia
etc.)
• natura pământului din corpul drumului
• concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care
se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări cu
privire la modul de tinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile
prezentului caiet de sarcini.
2.6.3.RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă
au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
Întocmit,
Ing.Țibrea Relu
Pag. 144 / 187

FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-6-
LUCRĂRI DE PODEȚE
Pag. 145 / 187

FOCSANI
CUPRINS
1. PREVEDERI GENERALE
2. MATERIALE
2.1.APA
2.2.CIMENTUL
2.3.AGREGATELE NATURALE
2.4.BETONUL
2.5.ARMATURI
2.6.COFRAJE SI SUSTINERI
2.7.TIPARE METALICE
2.8.ADITIVI
2.9.ADAOSURI
2.10.ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT SI BETON ARMAT
PRECOMPRIMAT
2.11.ALTE MATERIALE
3. EXECUTIA LUCRARILOR
3.1.LUCRĂRI PREGĂTITOARE
3.2.SĂPĂTURA
3.3.COFRAREA
3.4.FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR
3.5.TURNAREA SI PROTECTIA BETONULUI
3.6.DECOFRAREA
3.7.BETONUL DE PANTA
3.8.HIDROIZOLATIA
3.9.PROTECTIA HIDROIZOLATIEI
3.10.SISTEMUL RUTIER
3.11.EXECUTIA SISTEMULUI DE DRENAJ
3.12.SALTELE DIN PIATRA NATURALA
3.13.RACORDAREA TERASAMENTELOR CU PODETUL
4. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
4.1.VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Pag. 146 / 187

FOCSANI
1. PREVEDERI GENERALE
Prezentul Caiet de Sarcini se aplică urmatoarelor tipuri de podete:
- podete tubulare d= d=600mm/ d=800mm din beton armat prefabricat pentru
subtraversarea drumurilor, drumurile laterale si pentru accesele la proprietati;
- podete dalate cu lumina de 2.00m, 3.00m, 4.00m si 5.00m din dale din beton armat
prefabricat cu infrastructuri din beton turnat monolit sau din beton armat prefaricat si
fundatii directe din beton monolit;
- podete din cadre prefabricate din beton armat cu lumina de 2.00 m, montate pe fundatie
din beton monolit simplu;
El cuprinde conditiile tehnice si de calitate care trebuie sa le indeplineasca materialele,
controlul de calitate al lucrarilor si criterile de receptie a lucrarilor.
2. MATERIALE
2.1.APA
Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa
indeplineasca conditiile din SR EN 1008/2003. In cazul in care apa provine din alta sursa,
verificarea se va face de catre un laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din
respectivul standard.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice,
uleiuri vegetale, argile etc.
2.2.CIMENTUL
CARACTERISTICI
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2002, SR
EN 196-1/95÷SR EN 196-4/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, NE 012-1999, NE 013-2002.
Cimentul utilizat este specificat pe plansele de executie in conformitate cu clasele de
expunere specificate in Normativul NE 012/1999 pentru betoanele turnate monolit si NE 013-2002
pentru elementele prefabricate din beton simplu, beton armat si beton armat precomprimat.
CONTROLUL CALITATII
c) procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport,
precum si a fortei de munca necesare;
d) la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau
de baza de livrare;
e) inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
LIVRAREA
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea
cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
Pag. 147 / 187

FOCSANI
➢ tipul de ciment si fabrica producatoare;

➢ data sosirii in depozit;
➢ nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
➢ nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.
DEPOZITAREA
Depozitarea cimentului se poate face:
➢ in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;
➢ ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii
pentru a asigura circulatia aerului.
Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare.
2.3.AGREGATELE NATURALE
Agregatele naturale folosite pentru prepararea betoanelor si a drenului trebuie sa
corespunda calitativ cu prevederile STAS 1667/76, STAS 4606/80 NE 012-1999 si NE 013-2002.
Piatra naturala pentru realizarea saltelei trebuie sa corespunda conditiilor din SR 667/2000
si STAS 5089/71.
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de
producere autorizate.
Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor
din anexa VI.1pct. A2 si VI.1 pct. B2 din NE 012-1999 si NE 013-2002 cap 4.2, iar metodele de
verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in
laborator.
TRANSPORTUL AGREGATELOR
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport
va fi insotit de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de
fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului
de calitate.
DEPOZITAREA AGREGATELOR
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru
depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in
vederea evitarii amestecarii sorturilor.
Pag. 148 / 187

FOCSANI
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
2.4.BETONUL
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform „Cod de
Practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, Indicativ NE
012-1999 si „Cod de Practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat”, Indicativ NE 013-2002. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute
in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere (tabel 5.1 - NE
012-99) pentru beton monolit si cap. 6.14 – NE 013-2002 elemente prefabricate din beton.
Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt
specificate in plansele din proiect.
BETONUL PROASPAT
Compozitia betoanelor
Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de
agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe
prepararea acestuia de catre Antreprenor.
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit

urmatoarele abateri:
- agregate ± 3%;
- ciment si apa ±2%;
- adaosuri ± 3%;
- aditivi ± 5%
Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile
ale valorilor acestora vor respecta tabelul 2.4.1.1.
Tabel 2.4.1.1.
Caracteristici Conform STAS Valoarea admisibila
Lucrabilitatea:
- prin metoda tasarii 3622 - 86
- prin metoda gradului de compactare
Densitatea aparenta 1759-88
Continutul de aer oclus (% vol.) 5479 - 88 Conform
Tasarea conului 206-1/2002 NE 012-1999
Grad de compactare 1759-88 NE 013-2002
Pag. 149 / 187

FOCSANI
Raspandirea betonului ISO 9812
Prepararea si transportul betonului

Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012-1999 cap. 16.4.3 si NE
013-2002 cap. 9 si cap. 12.2.2.
BETONUL INTARIT
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este
rezistenta la compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu
latura de 150mm) la varsta de 28zile, sub ale carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din
rezultate.
Betoanele prevazute in proiect vor fi ″grele″ avand densitatea aparenta a betonului intarit
la 28 de zile, cuprinsa intre 2201-2500 kg/mc.
Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. Controlul
calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS
1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.
2.5.ARMATURI
OTEL BETON
Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89.
Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile
proiectului.
La livrare, otelul beton trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Controlul otelului beton va consta din:
➢ verificarea dimensiunilor sectiunii, greutatea neta;
➢ examinarea aspectului;
➢ marca produsului, tipul armaturii, semnul Controlului de Calitate;
➢ verificarea indoirii la rece;
➢ verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Depozitarea otelului pentru armaturi se va face separat pe tipuri, astfel incat sa se asigure
conditii care sa nu produca corodarea armaturii, murdarirea cu pamant sau alte materiale si sa poata
fi identificat usor fiecare sortiment si diametru.
Innadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-
90. De regula innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura
obisnuita (electrica prin puncte, cap la cap prin topire intermediara, manuala cu arc electric prin
suprapunere cu eclise).
Pag. 150 / 187

FOCSANI
PLASE SUDATE
Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate
cu Indicativ 106 GQ 126 SR 438/3-1998 “Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.”
Sarma trasa pentru beton armat
Sarma trasa pentru beton armat este conform STAS 438/2-89 “Produse de otel pentru armarea
betonului. Sarma rotunda trefilata”
ARMATURI PRETENSIONATE
Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu “Specificatia tehnica ST 009-1996”,
“Ghidul de atestare tehnica GAT 253” (MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE
012-1999 partea a II-a cap.3.
2.6.COFRAJE SI SUSTINERI
Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe
baza de polimeri.
Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-
uri:
- bile – manele de rasinoase: STAS 1040-85;
- grinzi – rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001;
- placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/1996 si SR EN 314-1/1996;
- cuie: STAS 2111-90.
La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/1999 cap.11.
2.7.TIPARE METALICE
Tiparele metalice pentru elemente prefabricate trebuie sa respecte prevederile specificate
in STAS 7721-90 si NE 013-2002 cap. 2.
2.8.ADITIVI
Aditivii sunt produse chimice care se adauga in beton in cantitati mai mici sau egale cu 5%
substanta fata de masa cimentului in scopul modificarii / imbunatatirii betonului in stare proaspata
si / sau intarita.
La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.4. si anexa I.3 si NE 013-
2002 cap.4.4.
2.9.ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste
5% substanta uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau
Pag. 151 / 187

FOCSANI
pentru a realiza proprietati speciale.

La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.5.
2.10.ELEMENTE PREFABRICATE DIN BETON ARMAT SI BETON ARMAT

PRECOMPRIMAT
PROCURARE ELEMENTE PREFABRICATE
Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat urilizate sunt:
- dale D2, D3, D4, D5 centrale si marginale;
- elemente tip caseta C2, C2’, C2”;
- elemente tip Π;
- elemente tip L0, L1, L2, L3;
- aripi A0, A1, A2, A3;
- elemente de capat tip CP2;
- timpane tip T2, T3, T4, T5;
- tuburi Ø600mm, Ø800mm .
Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat sunt executate in
unitati specializate atestate, prin proceduri tehnice specifice cu respectarea prevederilor din NE
012/1999-vol.I,II, NE 013/2002, STAS 6657/1,2,3/1989 (elemente prefabricate), STAS
7721/1990 (tipare metalice), Normativ C16/1984 (turnarea betoanelor pe piste exterioare, pe timp
friguros) etc.
Executantul elementelor prefabricate va prezenta executantului lucrarilor de podete si
Consultantului procedurile de realizare, transport si montare a acestor elemente in concordanta cu
reglementarile tehnice specifice si cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii.
Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea
elementelor prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu
NE 013/2002 anexa 17.1.
MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

Elementele prefabricate se monteaza pe fundatie sau pe elevatie pe un strat de mortar M100
de 2 cm numai dupa ce s-au verificat cotele de montaj. Inainte de montare se verifica distanta
dintre armaturile de lagatura intre infrastructura si suprastructura (dale)
SOLIDARIZAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
Dalele prefabricate tip D2 se solidarizeaza de elevatii cu ajutorul unei antretoaze de beton
armat in conformitate cu detaliile de executie. Dalele prefabricate D3, D4 si D5 se solidarizeaza
prin introducerea mortarului de ciment in golurile de fixare a elementelor prefabricate pe elevatii.
MATAREA ROSTURILOR
Rosturile dintre elementele prefabricate vor fi matate pe intreaga lor lungime cu mortar de
ciment M100.
Pag. 152 / 187

FOCSANI
2.11.ALTE MATERIALE
CARTON BITUMAT
Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de elevatie din
beton monolit, conform SR 138/1994.
GEOTEXTIL
Materialul geotextil folosit ca filtru la drenul culeelor podetului, va fi de tipul netesut si
neimpregnat si se va verifica conform Normativului NP 075-2002 - „Normativ pentru utilizarea
materialelor geosintetice la lucrarile de constructii”, publicat in Buletinul Constructiilor nr.
13/2002 si va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:
- rezistenta la tractiune: min. 7KN/m;
- alungirea la rupere: <70%;
- coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-4m/s;
- poansonarea cu CBR >1000N;
- dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de
geotextil: d90<0,15mm.
BITUM
Bitumul folosit pentru realizarea hidroizolatiei verticale la intradosul infrastructurilor
podetului trebuie sa corespunda caracteristicilor specificate in STAS 5088-75.
GEOMEMBRANA PENTRU HIDROIZOLATIA ORIZONTALA

Geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) trebuie
sa indeplineasca caracteristicile specificate in S.R. 137-95 si in Normativul AND nr. 577-2002.
3. EXECUTIA LUCRARILOR
3.1.LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Înainte de începerea lucrărilor propriu-zise, Antreprenorul va executa lucrările
pregătitoare:
- semnalizarea zonei de lucru;
- verificarea existenţei şi poziţiei eventualelor utilităţi în ampriza sau în vecinătatea
acesteia; se vor lua toate măsurile pentru executarea lucrărilor în siguranţă;
- trasarea lucrărilor;
- asigurarea scurgerii apei de pe amplasament.
3.2.SĂPĂTURA
La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din Caietul de
Sarcini pentru Terasamente.
Pag. 153 / 187

FOCSANI
Cand executia sapaturilor implica dezvelirea unor retele subterane existente (apa, gaze,
electrice, etc.) ce raman in functiune, trebuiesc luate masuri pentru protejarea acestora impotriva
deteriorarii. Daca aceste retele nu se cunosc si apar pe parcursul executarii sapaturii, se vor opri
lucrarile si se va anunta Consultantul pentru a lua masurile necesare.
Ultimii 30 cm până la cota de fundare se vor excava înaintea betonării, pentru evitarea
degradării terenului de încastrare şi a conturului tălpii fundaţiei.
3.3.COFRAREA
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din
anexa III.1. si tabelul III.1.1. din NE 012-99:
➢ sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect
pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile
admisibile (pentru lungimea elementelor de cofraj ±15mm, pentru latime ±6mm, inaltime
±10mm);
➢ sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
➢ sa fie stabile rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie.
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele
care vin in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor.
Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare pe
fetele care vin in contact cu betonul imediat inainte de montare.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
- trasarea cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. Controlul si receptia lucrarilor de
cofraje
Se vor efectua verificari etapizate astfel:
- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau
subansamblurile de cofraj si sustineri;
- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de
fixare al elementelor;
- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese
verbale.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si armaturi.
3.4.FASONAREA SI MONTAREA ARMATURILOR

Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52, conform planselor de armare din proiect.
Aceste operatii se vor face respectand NE 012/1999 cap.10.5. si STAS 10111/87 cap. 6.7.
Pag. 154 / 187

FOCSANI
3.5.TURNAREA SI PROTECTIA BETONULUI

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din
NE 012/1999 cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 “Normativ de proiectare a elementelor
compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si
suprabetonari”.
Turnarea betonului trebuie realizata dupa:
- terminarea sapaturii;
- receptia cotei si naturii terenului de fundare;
- montarea si receptia cofrajelor;
- montarea armaturilor;
- montarea barbacanelor;
- montarea cartonului bitumat sau a placilor din polistiren expandat la rostul dintre
tronsoane;
In baza verificarii conditiilor de mai sus, pe baza proceselor verbale de lucrari ascunse
si/sau de faze determinante se va aproba inceperea betonarii.
Betonul in fundatii se toarna aderent la peretii sapaturii.
Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi de maximum 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului
turnat anterior.
Înaltimea libera de cadere a betonului nu va fi mai mare de 1.5 m. Rosturile de lucru
trebuiesc evitate, iar în cazul în care nu se poate, acestea vor fi tratate in conformitate cu “Codul
de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat” indicativ
NE 012-1999.
3.6.DECOFRAREA
La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/1999 cap.14.
Întocmit,
Ing. Țibrea Relu
Pag. 155 / 187

FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-7-
MARCAJE RUTIERE ORIZONTALE
Pag. 156 / 187

FOCSANI
CUPRINS
CAP.I. GENERALITĂȚI
Art.1. Obiect și domeniu de aplicare
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE
Art.3. Marcaj rutier termoplastic
Art.4. Marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald
CAP.III. CONTROLUL MATERIALELOR
Art.5. Tipuri de marcaje
Art.6. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari din sticlă
Art.7. Ambalarea si marcarea materialului termoplast si a bilelor de sticlă
CAP.IV. TIPURI DE MARCAJE PENTRU SEMNALIZARE
Art.8. Tipuri de marcaje
Art.9. Separatoare de sens
CAP.V. EXECUȚIA MARCAJULUI RUTIER
Art.10. Prescripții generale
Art.11. Execuţia premarcajului
Art.12. Aplicare marcaj rutier
Art.13. Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în anumite
condiţii
Art.14. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor
Art.15. Tehnologia de execuţie
CAP.VI. CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE MARCAJ
Art.16. Calitatea si recepția
ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
Pag. 157 / 187

FOCSANI
CAPAPITOLUL I – GENERALITĂȚI
Art.1. Obiect și domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiții obligatorii de realizare a marcajelor rutiere în
conformitate cu prevederile Legislației de circulație rutieră și a Standardelor referitoare la
semnalizarea rutieră. Marcaje longitudinale și transversale se vor realiza în vederea utilizării lor
pentru semnalizarea drumurilor publice.
2.1. Executarea marcajelor rutiere de tip longitudinal, transversal și calitatea acestora trebuie să
corespundă prevederilor seriei de standarde privind Semnalizarea rutieră - Indicatoare și mijloace
de semnalizare rutieră (SR 1848-7/2004).
2.2. Executantul va realiza prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unități de specialitate
efectuarea încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Executantul este obligat ca la cererea beneficiarului să efectueze pe cheltuiala sa verificări
suplimentare față de cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.
2.4. Executantul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să
conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune
refacerea marcajelor necorespunzătoare pe cheltuiala executantului și aplicarea măsurilor
prevăzute de contract și de reglementările legale în vigoare.
CAPITOLUL II - TIPURI DE MARCAJE

Art.3. Marcaj rutier termoplastic
3.1. Produsele termoplastice cu aplicare la cald, sunt produse de marcare fără solvent, livrate sub
formă de pulberi. Produsul se aduce prin încălzire în stare topită şi apoi se aplică cu ajutorul unor
utilaje specializate. Prin răcire se formează o peliculă coezivă.
3.2. Se aplică la temperaturi cuprinse între 160º C şi 200º C, la grosimi între 2000 – 4000 µm, pe
suprafeţe bituminoase noi sau vechi, fără degradări, iar pe beton de ciment sau pe anumite tipuri
de vopsele de marcaj se utilizează un sistem primer – material termoplastic.
3.3. Marcajele termoplastice au marele avantaj că pot fi date în circulație imediat după execuţie.
3.4. Retroreflexia este asigurată de microbile de sticlă care se aplică pe suprafaţa marcajului şi de
cele care sunt deja incluse în masa materialului din fabricație.
3.5. Calitatea materialului şi timpul de uscare a marcajelor se apreciază pe baza datelor furnizate
de producător, ce trebuie să respecte cerinţele menţionate în Anexa nr. 1 (este obligatorie
prezentarea fişei tehnice a materialului, acordul producătorului şi agrementul tehnic din ţările
Uniunii Europene).
3.6. Produsele prefabricate termoplastice pentru marcaje rutiere sunt formate din elemente cu
grosimea de 3000 µm care se asamblează prin incalzire locală, pe suprafeţe bituminoase noi sau
Pag. 158 / 187

FOCSANI
vechi, în stare bună, iar în cazul suprafeţelor de beton de ciment, utilizându-se un sistem primer –
produs prefabricat.
3.7. Aceste produse au diferite culori, similare indicatoarelor rutiere, în privinţa formei şi a
dimensiunilor, se execută conform SR 1848–7:2004 şi conţin înglobate microbile.
3.8. Marcajele prefabricate asigură vizibilitate pe timp de zi şi noapte, pe timp uscat sau umed.
3.9. Calitatea acestor produse se apreciază pe baza datelor furnizate de producător, conform
Anexei nr.1.
Notă: Coeficienţii de retroreflexie (RL) pe timp uscat, umed şi ploios, luminanţa (p) şi
domeniul de culoare definit de coordonatele cromatice pentru marcajele rutier, vor fi cele
prevăzute în SR EN 1436 / 2009 completat şi modificat prin SR EN 1436 + A 1:2009. Se acceptă
doar produsele care au acordul producătorului şi agrement tehnic din ţările Uniunii Europene.
Art.4. Marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald
4.1. Covoarele cu efect antiderapant sunt executate din materiale termoplastice aplicate la cald.
Pentru asigurarea unei vizibilități a zonei de pericol pe care este amplasat, acesta se realizează din
material intens colorat, de obicei roșu (pentru e evidenția pericolul), sau verde (pentru alte aplicații
specifice, de exemplu zonelor destinate pistelor de bicicliști etc.).
4.2. Pe aceste covoare se aplică alte elemente de semnalizare orizontala cum ar fi: marcaje rutiere
care servesc la dirijarea circulației și marcaje pentru avertizarea sau îndrumarea participanților la
trafic.
4.3. Covoarele antiderapante sunt elemente de siguranță și semnalizare orizontală realizate cu
produse termoplastice de diverse culori. Materialul utilizat conține lianți polimerici modificați și
agregate minerale. Grosimea peliculei aplicate pe carosabil variază intre 3 – 5 mm, structura
materialului asigurând o aderență foarte ridicată.
4.4. Covoarele se execută în zonele în care trebuie să se asigure o stabilitate transversală bună a
vehiculelor sau/si un coeficient de frecare ridicat pentru asigurarea siguranței frânărilor, ca de
exemplu viraje periculoase, ieșiri de pe autostrăzi sau drumuri expres etc.
4.5. Covoarele antiderapante au aplicate cu alta culoare simboluri sau inscripționări de informare
sau avertizare.
4.6. Ca în cazul tuturor marcajelor realizate din materiale termoplastice cu aplicare la cald și aceste
covoare antiderapante au avantajul că circulația pe tronsoanele pe care s-au aplicat pot fi deschise
imediat după execuție.
4.7. Mod de aplicare:
- curăţirea suprafeţei;
- materialul va fi încărcat într-un preâncălzitor, unde se va realiza amestecarea la o
temperatură de aplicare de aproximativ 190º C;
- materialul preparat va fi aplicat manual, avându-se în vedere repartizarea uniformă a
agregatelor minerale;
- caracteristici tehnice:
Pag. 159 / 187

FOCSANI
➢ rezistenţa la alunecare > 60 SRT

➢ grosimea stratului min. 4 mm
➢ material termoplastic cu agregate minerale aplicate la cald.
4.8. Produsul se aduce prin încălzire în stare topită şi apoi se aplică manual. Prin răcire se
formează o peliculă coezivă.
4.9. Calitatea materialului şi timpul de uscare a marcajelor se apreciază pe baza datelor
furnizate de producător, ce trebuie să respecte cerinţele menţionate în Anexa nr. 2 (este obligatorie
prezentarea fişei tehnice a materialului, acordul producătorului şi agrementul tehnic din ţările
Uniunii Europene).
CAPITOLUL III - CONTROLUL MATERIALELOR

Art.5. Controlul materialelor de marcaj
5.1. Înainte de avizarea si utilizarea materialelor termoplaste, producătorul va prezenta
specificațiile tehnice pentru material si aplicațiile acestuia, mostre de material pentru testare si
evaluare. Cantitatea și tipurile de materiale termoplaste prezentate trebuie să corespundă cerințelor
specifice ale lucrărilor de construcție. Urmare a testelor si evaluărilor, se va trece pe o listă de
preselecție, tipul de materiale considerat corespunzător pentru lucrări. Producătorul trebuie să
prezinte în trei exemplare un Certificat de Conformitate pentru fiecare lot livrat, in care sa fie
inscrisă marca de fabrică a produsului livrat si care să certifice faptul că materialele furnizate au
aceeași compoziție ca si produsul original preselectat pentru a fi utilizat în lucrări. Aceste
informații se vor păstra în perimetrul de desfăsurare a lucrărilor ca parte componentă a Sistemului
de Asigurare a Calității.
5.2. Materialele utilizate de executant trebuie să respecte criteriile de calitate impuse prin caietul
de sarcini pentru categoria de lucrări ce urmează a fi realizate.
5.3. Produsele destinate efectuării marcajelor rutiere se vor analiza pe baza unor probe prelevate
din ambalaje originale, închise ermetic şi sigilate.
5.4. Prelevarea probelor se face conform prescripţiilor SR EN 13459 – 2011, iar analizarea lor se
va face în laboratoare specializate, autorizate.
5.5. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, se acceptă o contra probă, iar în situaţia
în care şi cea de a-doua verificare este tot necorespunzătoare, atunci se anunţă imediat
antreprenorul să sisteze lucrările, să înlocuiască lotul necorespunzător şi să refacă, pe cheltuiala să
lucrările efectuate cu materiale necorespunzătoare.
5.6. Costul transportului şi al analizelor va fi suportat de către antreprenor.
Art.6. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari din sticlă
6.1. Fiecare tip de material de marcaj utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de sticlă.
Tipul şi dozajul de microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul materialului
de marcaj. Bilele de sticla pentru aplicare prin cădere pe materialul termoplastic pentru marcaje
rutiere trebuie sa fie rezistente la umiditate si trebuie să fie fabricate dintr-o sticlă cu o compozitie
Pag. 160 / 187

FOCSANI
foarte rezistentă la uzura de trafic si la alterarea prin intemperii. Microbilele de sticlă trebuie sa
întrunească cerințele de conformitate SR EN 1423-2012 si SR EN 1424-99, inclusiv cerințele de
ambalare si de marcare. Înainte de avizarea si utilizarea bilelor de sticlă cu aplicare prin cădere,
producătorul va prezenta specificațiile tehnice pentru material si aplicațiile acestuia, mostre de bile
pentru testare si evaluare. Cantitatea si tipurile de bile prezentate trebuie sa corespundă cerințelor
specifice ale lucrărilor.
Art.7. Ambalarea si marcarea materialului termoplast si a bilelor de sticla
7.1. Materialele termoplaste se pot livra în pachete de aproximativ 300 x 950 x 50mm sau ca
material granular in saci, fiecare cântărind aproximativ 25 kg. Fiecare pachet trebuie sa fie etichetat
sau marcat cu culoarea materialului, cuprinzând numele producătorului, data fabricației, numărul
lotului, tipul de material (alchidic, hidrocarbură sau epoxi), masa netă a conținutului si temperatura
la care trebuie incălzit materialul pentru a fi aplicat. Hidrocarbura granulară si materialele
termoplaste alchidice pot fi ambalate in saci degradabili termic care să se topească odată cu
materialul, dacă nu se specifică pe etichetă că materialul sacului ar putea avea efecte nedorite
asupra aplicării si comportamentului materialului termoplastic.
7.2. Pentru bilele de sticlă producătorul trebuie sa prezinte în trei exemplare un Certificat de
Conformitate pentru fiecare lot livrat,care să certifice faptul că materialele furnizate au aceeași
compoziție ca si produsul original preselectat pentru a fi utilizat în lucrări. Documentele de
Certificare vor cuprinde sau se vor prezenta în anexă rezultatele testelor specifice pentru fiecare
lot livrat, cu date despre sfericitate, indice de refracție, caracteristici de curgere si granulozitate.
Din certificate trebuie să rezulte cantitatea si numărul lotului. Recepția bilelor se va face pe baza
certificării producătorului si a rezultatelor testelor de specialitate care demonstrează că materialele
furnizate respectă cerințele de conformitate din specificații. Toate informațiile provenite de la
producător se vor păstra în perimetrul de desfăsurare a lucrărilor ca parte componentă a Sistemului
de Asigurare a Calității.
CAPITOLUL IV - TIPURI DE MARCAJE PENTRU SEMNALIZARE

Art.8. Tipuri de marcaje :
- marcaje longitudinale de :
- separare a sensurilor de circulație ;
- separare a benzilor de acelasi sens;
- de delimitare a părţii carosabile ;
- marcaje transversale de :
- de oprire – se execută printr-o linie continuă şi se amplasează astfel încât din locul de oprire
să fie asigurată vizibilitatea în intersecţie, conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- de cedare a trecerii – se execută cu o linie discontinuă şi poate fi precedată de un triunghi,
conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- de traversare pentru pietoni – se execută prin linii paralele cu axa căii, conform SR 1848/7–
2004 ;
Pag. 161 / 187

FOCSANI
- de traversare pentru biciclisti – se executa prin doua linii discontinue avand dimensiunile
prezentate in SR 1848 / 7 - 2004
- marcaje diverse :
- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în
traversarea intersecţiei şi se execută conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- pentru spatii interzise - se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie
continuă, conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- pentru interzicerea stationarii - conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- statii de autobuze, troleibuze, taximetrie ;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila, conform SR 1848 / 7 – 2004 :
➢ transversale pe axa sau marginea căii ;
➢ înclinate faţă de axa sau marginea căii;
➢ paralele cu axa sau marginea căii.
- marcaje prin săgeţi şi inscripţii ;
- reducerea vitezei.
8.1. Toate aceste marcaje sunt reprezentate prin:
- linie continuă simplă sau dublă :
- linie continuă tip ’’E’’, pentru separarea sensurilor de circulație, pentru separarea benzilor
de același sens la apropierea de intersecții si in zone periculoase.
- linie continua dublă tip’’F’’, pentru separarea sensurilor de circulație cu minimum două
benzi pe fiecare sens precum si la drumurile cu o bandă pe sens, in situații speciale (puncte
negre)
- linie discontinuă simplă sau dublă :
- linie discontinuă simplă tip ’’I’’, pentru marcaje de ghidare in intersectii ;
- linie discontinuă dublă tip ’’H’’, pentru delimitarea benzilor reversibile ;
- linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă :
- linie tip ’’G’’ pentru a permite depașirea ei numai de catre vehiculele care circulă pe unul
din sensuri.
- linie discontinuă tip ’’A’’ este folosită in afara localităților, pentru separarea sensurilor
de circulație pe drumurile cu două benzi si circulație in ambele sensuri, precum si pentru
separarea benzilor de circulație de același sens, pe drumurile cu cel putin două benzi pe
sens. Lungimea unui sector de drum marcat cu acest tip de linie trebuie sa fie de cel puțin
20 m ;
- linie discontinuă tip ’’B’’ este folosită in localități si pe sectoare de drum cu restricții de
viteză, având aceeași destinație ca linia tip ’’A’’. Lungimea unui sector de drum marcat
cu acest tip de linie trebuie sa fie de cel puțin 20 m ;
- linie discontinuă de avertizare tip ’’C’’ marchează trecerea de la o linie discontinuă la
una continuă. In localități se poate renunța la linia discontinuă de avertizare ;
Pag. 162 / 187

FOCSANI
- linie discontinua tip ’’D’’, pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare,

decelerare de benzile curente de circulație. In această situație linia continuă, care in cazul
benzilor de accelerare precede iar in celelalte cazuri este in continuare linie discontinuă,
are aceeași latime cu acestea. Lungimea unui sector de drum marcat cu acest tip de linie
trebuie sa fie de cel puțin 20 m.
8.2. Dimensiunile şi modurile de pozare a marcajelor longitudinale în funcţie de diverse situaţii

sunt prezentate în SR 1848 / 7 – 2004.
8.3. Marcaje pentru obstacole – se execută conform SR 1848 / 7 – 2004.
8.4. Marcaje prin săgeţi şi inscripţii. Aceste marcaje informează participanţii la trafic asupra
destinației benzilor, direcţiilor de urmat spre o anumită localitate, limitări de viteză, repliere înainte
de sectoarele unde este instituită interdicţia de a depăşi, etc. şi au dimensiuni diferenţiate funcţie
de locul unde se aplică şi viteza de apropiere. Formele şi dimensiunile săgeţilor sunt prezentate în
SR 1848 / 7 – 2004.
Art.9. Separatoare de sens
9.1. Sunt elemente necesare pentru delimitarea sensurilor de circulație. Operaţiunile ce trebuie
efectuate sunt următoarele:
- confecţionat şi montat separatoare de sens
- demontat separatoare de sens
- întreţinere separatoare de sens
- verificarea acestora se execută zilnic de către prestator
- spălarea lor, ori de câte ori este nevoie, cu detergent, apă şi materiale care să nu producă
zgârieturi pe suprafaţa acestora, conform graficelor sau bonurilor de lucru emise de
beneficiar
- înlocuirea stâlpilor deterioraţi se realizează în cel mai scurt timp de la primirea comenzii
(bon de lucru) emise de beneficiar
Pag. 163 / 187

FOCSANI
9.2. Separatorii de sens sunt dispozitive de semnalizare pentru traficul rutier, utilizate pentru
separarea şi marcarea sensurilor sau benzilor de circulație, pentru delimitarea spaţiilor în parcări
sau pentru devierea circulației. Separatorii sunt confecţionaţi din material plastic sau cauciuc,
colorat în masă în negru şi galben. Materialul trebuie aditivat în scopul creşterii rezistenţei
produsului la acţiunea factorilor de mediu.
9.3. Dimensiunile unui separator de sens sunt:
- Lungime: 1000 – 1200 mm
- Lăţime: 150 – 160 mm
- Înălţime: 50 – 80 mm
9.4. În zona de mijloc, fiecare separator trebuie să fie prevăzut cu o piesă din cauciuc flexibil.
Aceasta trebuie să fie de formă cilindrică, cu diametrul 50-60mm şi înălţimea acțivă de 240-
260mm.
9.5. Piesă din cauciuc flexibil trebuie prevăzută cu o bandă de folie reflectorizantă clasă 2, cu un
coeficient de retroreflexie de min 250 cd/lux.mp şi o durată de serviciu garntată de 2 ani.
9.6. Sistemul de fixare al piesei din cauciuc pe separator trebuie să permită atât montarea cât şi
demontarea rapidă a acestora.
9.7. La montaj se vor parcurge următoarele etape:
- se va semnaliza corespunzător zona de lucru conform normelor în vigoare;
- se vor face măsurători pentru stabilirea locului unde trebuie montate denivelările pentru
limitarea vitezei;
- se vor trasă pe partea carosabilă găurile de fixare ale modulelor;
- se vor executa găurile de fixare;
- se vor introduce diblurile din plastic până la capătul găurilor de fixare;
- se vor poziţiona modulele delimitărilor pentru limitarea vitezei pe găurile pracțicate şi se
vor prinde şuruburile cu şaibele aferente în diblurile fixate anterior;
- se vor strânge şuruburile până la fixarea fermă a modulelor pe partea carosabilă.
CAPITOLUL V - EXECUȚIA MARCAJULUI RUTIER

Art.10. Prescriptii generale
10.1. Se face cu respectarea prescripţiilor Caietului de Sarcini, a SR 1848 / 7, precum şi a
proiectului în ceea ce priveşte:
- calitatea materialelor termoplastic;
- tipul îmbrăcăminţii rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale;
- filmul marcajului;
- execuţia premarcajului;
- pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul;
- stabilirea dozajului de material termoplastic;
- dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;
Pag. 164 / 187

FOCSANI
- metodologia de control a calităţii;

- procedurile specifice sistemului integrat de management al calităţii, mediului, siguranţei şi
securităţii ocupaţionale (norme de protecţie muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor din
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, specifice execuţiei marcajelor
rutiere).
Art.11. Execuţia premarcajului:

- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa părţii carosabile, care au rolul de a
ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;
- premarcajul trebuie să respecte documentele grafice stabilite;
- premarcajul se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea
punctele de reper determinate;
- corectitudinea realizării premarcajului de către executant va fi verificată de către beneficiar,
înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii premarcajului de către acesta,
executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Art.12. Aplicare marcaj rutier

- după minim 15 zile după terminarea aşternerii îmbrăcăminţii rutiere, numai pe suprafeţe
curate şi perfect uscate.
- pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă prin suflare
cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate şi după caz, prin spălare;
- pe suprafeţe mici, grase, acestea se curăţă prin frezare, fără degradarea suprafeţei drumului
sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;
- îndepărtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate se execută numai cu aprobarea
Beneficiarului.
Art.13. Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în

anumite condiţii:
- executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru
instituirea restricţiilor de circulație pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;
- executantul este dotat cu indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare luminoasă cu
comandă electronică, pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
- executantul a primit ordinul de începere din partea Beneficiarului pentru aceste lucrări.
Pag. 165 / 187

FOCSANI
Art.14. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor:

14.1. Presemnalizarea şi semnalizarea lucrărilor se realizează prin:
- indicatoare rutiere şi / sau mijloace de semnalizare luminoasă cu comandă electronică;
- pozarea cu conuri pentru protecţia marcajului proaspăt aplicat;
- autovehiculul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja marcajul aplicată până la
repunerea în circulație şi de a recupera conurile.
Art.15. Tehnologia de execuţie

15.1. Tehnologia de execuţie pentru lucrări de semnalizare orizontală – marcaje rutiere
longitudinale, transversale şi diverse executăte mecanizat:
- curăţirea suprafeţelor de noroi su murdărie;
- spălarea suprafeţelor;
- îndepărtarea marcajelor vechi;
- execuţia marcajelor longitudinale transversale, prin săgeţi şi inscripţii, diverse, executate
mecanizat pe suprafeţe carosabile;
- semnalizare rutieră în timpul execuţiei lucrărilor de marcaj;
- piloţi pentru dirijarea circulației.
15.2. Toate operaţiile specifice acestor lucrări vor fi incluse în devizul pe categorii de lucrări.
Ofertantul trebuie să prezinte Certificatul de Atestare Tehnica acordat de Asociatia Profesionala
de Drumuri și Poduri din Romania pentru execuția marcajelor rutiere.
CAPITOLUL VI - CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE MARCAJ
Art.16. Calitatea si recepția
16.1. Pentru asigurarea calității marcajelor trebuie avute în vedere urmatoarele:
- metodologia de verificare a calității conform SR ENV 13459-2011
- tipul imbracaminții rutiere, rugozitatea suprafeței, condiții locale de mediu;
- proiectul de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere;
- execuția premarcajului;
- determinarea dozajului de material termoplastic;
- dozajul de microbile și de alte bile de sticla;
16.2. Eventuala ștergere a vechilor marcaje sau a marcajelor temporare pentru lucrări se face prin
frezare sau acoperire cu vopsea neagra. Vopseaua neagră trebuie să fie compatibilă cu cea care
trebuie ștearsă.
16.3. Marcajele se verifică din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, gradului de
acoperire și uniformității distribuției microbilelor retroreflectorizante.
16.4. Verificarea formei se face vizual. Liniile de marcaj trebuie să aibă lățime constanta să nu
prezinte frânturi sau șerpuiri iar marginile trebuie să fie clar delimitate.
16.5. Dimensiunile se verifică astfel:
Pag. 166 / 187

FOCSANI
- lungimile și lățimile se măsoară cu mijloace obișnuite (riglă, ruletă, panglică topometrică,

aparate topometrice).
- grosimile se verifică în timpul execuției cu instrumentul denumit pieptene, prin măsurarea
grosimii peliculei de marcaj.
- aspectul se verifică vizual.
- culoarea marcajului trebuie să fie uniforma și nealterată, în cazul în care există posibilitatea
, culoarea și retroreflexia se determină cu apărate specifice.
- marcajul trebuie să asigure o vizibilitate pe timp de ceață, ploaie atât ziua cât și noaptea.
- gradul de acoperire se măsoară cu ajutorul riglei (rețele trasate pe folie transparentă).

- uniformitatea distribuției microbilelor retroreflectorizante se observă vizual la lumina
soarelui sau la lumina farurilor unui autovehicul.
16.6. Deficiențele de calitate de tipul : aspect, proprietăți optice, dozaje de material termoplastic și
microbile se propun pentru remediere.
16.7. Conducerea și asigurarea calității în construcții constituie obligația tuturor factorilor care
participa la conceperea, realizarea și exploatarea construcțiilor și implica o strategie adecvată și
măsuri specifice pentru garantarea calității acestora.
16.8. Calitatea execuției lucrărilor se realizează prin personalul autorizat al executantului, care are
urmatoarele obligații:
- să verifice și să avizeze fisele și proiectele tehnologice de execuție, procedurile de realizare
a lucrărilor, planurile de verificare a execuției, proiectele de organizare a execuției lucrărilor,
precum și programelor de realizare a acestora;
- să pună la dispoziția organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectărilor prevederilor legale în vigoare;
- să oprească execuția lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la prevederile proiectului de execuție și să permită reluarea lucrărilor numai după
remedierea acestora.
16.9. Autoritatea contractantă, prin reprezentantul acesteia, va verifica în permanență respectarea

de către executant a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Utilajele folosite pentru marcaj trebuie să fie capabile să execute lucrările în conformitate cu
caietul de sarcini.
16.10. Controlul cantităților și al calității marcajului va fi efectuat de către reprezentanți ai
beneficiarului.
16.11. Executantul va trebui să furnizeze în oferta sa un plan de asigurare al calității, precizând
organizarea mijloacelor materiale și din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea
controlului.
16.12. Executantul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, (conform buletinului
BAST) corectata în funcție de trafic, tipul și caracteristicile suprefeței drumului, tipul de marcaj
utilizat și condițiile de mediu.
Pag. 167 / 187

FOCSANI
ANEXA 1
Caracteristici tehnice marcaj rutier termoplastic
Material termoplastic alb/galben cu aplicare la cald, pe bază de amestec de agregate, pigment şi
agent termoplastic de legătură, ce are incluse în masa sa microbile de sticlă, peste care se mai
pulverizează microbile de sticlă. Aceste materiale se aplică pe suprafeţe de bitum sau beton de
ciment, pentru a asigura vizibilitatea pe timp uscat sau ploios.
Nr. Denumire cerinta Caracteristici solicitate Caracteristici ofertant

crt. de autoritate contractanta
Condiţii de aplicare
- grosimea stratului min 2.0 mm
1.
- temperatura de aplicare a materialului min 180º C
- temperatura de aplicare (aer, sol) min 5º C
Proprietăţi
- culoare Alb / Galben
- factor de luminanţă min 0.50
- stabilitate termică D < 0.12
- punct de înmuiere min. 70º C
2. - vâscozitate la 170º C min 90 Ps
- rezistenţă la alunecare min 40 SRT
- punct de ardere min 220º C
- densitate min 1.8 g / cm³
- rezistenţa la lichide Peliculă fără modificări
- consum specific Conform producător
3. Toxicitate şi protecţia mediului ambient Norme UE şi România
Reguli de siguranţă la transport, Norme UE şi România
4. manipulare şi depozitare
Recomandat de producător;
5. Ambalare Tip ambalaj, capacitate
ANEXA 2
Caracteristici tehnice covor antiderapant
Material antiderapant colorat, cu aplicare la cald, pe baza de amestec de rașini termoplastice,
agregate, umpluturi minerale și pigment. Se aplică pe suport asfaltic ca atare, iar pe suprafețe de
beton de ciment peste un strat de primer pentru a asigura aderența.
Nr. Caracteristici solicitate de Caracteristici

Denumire cerinta
crt. autoritate contractanta ofertant
Pag. 168 / 187

FOCSANI
1. Denumire Conform producator

2. Descriere: Material antiderapant colorat cu aplicare la cald pentru marcaj rutier
Proprietati
- culoare rosu
- punct de aprindere, °C min. 230
- densitate, g/cm3 aprox. 2
Solid la 20°C
- viscozitate Fluid la 170°C
3.
- rezistenta la alunecare, SRT min. 60
- luminozitate, val. Y min. 70
- perioada deschidere trafic, minute 15 - 30
- rezistenta la lichide Pelicula fara modificari
- consum specific Conform producator
Conditii de aplicare
- temperatura material, °C min. 190
- temperatura atmosferica, °C min. 5
4.
- grosime strat, mm min. 4
Dispozitiv tip rama cu guri de
- echipament drenaj
Norme de toxicitate si protectia Norme UE si Romania
5.
mediului
Norme de siguranta la transport, Norme UE si Romania
6. manipulare si depozitare
Tip de ambalaj si capacitate
7. Ambalare conform producator
ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

• SR 1848–7:2004
• SR EN 1436 / 2009
• SR EN 1436 / A 1:2009
• SR ENV 13459 – 2011
• SR 1824 :2012
Intocmit,
Ing. Țibrea Relu
Pag. 169 / 187

FOCSANI
CAIET DE SARCINI
-8-
SEMNALIZĂRI RUTIERE VERTICALE
(INDICATOARE)
Pag. 170 / 187

FOCSANI
CAP. I GENERALITĂȚI
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
CAP.II. TIPURI DE INDICATOARE

Art.3. Indicatoare de avertizare
Art.4. Indicatoare de reglementare
Art.5. Indicatoare de orientare şi informare
Art.6. Mijloace de semnalizare a lucrărilor
CAP.III. EXECUȚIA INDICATOARELOR RUTIERE. PRESCRIPȚII TEHNICE GENERALE
Art.7. Confecţionarea panourilor suport (substratului)
Art.8. Confecţionarea feţelor indicatoarelor
Art.9. Calitatea foliei retroreflectorizante și aplicarea acesteia pe suport
Art.10. Etichetarea, ambalarea, depozitarea indicatoarelor și oglinzilor rutiere
CAP.IV. CALITATEA SI RECEPȚIA INDICATOARELOR RUTIERE
Art.11. Calitatea indicatoarelor
Art.12. Recepția indicatoarelor
CAP.V. MIJLOACE DE SUSȚINERE SI DISPOZITIVE DE PRINDERE PENTRU INDICATOARE
Art.13. Mijloace de susținere
Art.14. Dispozitive de prindere
CAP.VI. MONTAREA TIPURILOR DE INDICATOARE
Art.15. Zonele și condițiile specifice pentru montarea indicatoarelor rutiere
Art.16. Montarea indicatoarelor de avertizare
Art.17. Montarea indicatoarelor de reglementare
Art.18. Montarea indicatoarelor de orientare, de informare, de informare turistică și a panourilor adiționale
CAP.VII. MONTAREA TABLELOR INDICATOARE, A STÂLPILOR DE SISȚINERE PENTRU
INDICATOARELE RUTIERE ȘI DISPOZITIVELOR DE PRNDERE PENTRU ACESTEA
Art.19. Montarea stâlpilor de indicatoare rutiere și a dispozitivelor de prindere
CAP.VIII. CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR
Art.20. Calitate
CAP.IX. RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
Art.21. Recepție
CAP.X. RECEPȚIA FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE GARANȚIE
ANEXA – REFERINȚE NORMATIVE
Pag. 171 / 187

FOCSANI
CAPITOLUL I – GENERALITĂŢI
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
1.1 Prezentul caiet de sarcini face referire la:
• formele, simbolurile, înscrierile, culorile si condițiile de amplasare ale indicatoarelor
conform SR 1848-1:2011,
• cerințele tehnice pentru indicatoarele rutiere conform SR 1848-2:2011,
• condițiile tehnice de proiectare si inscripționare ale indicatoarelor rutiere conform
SR 1848-3:2011.
1.2. Furnizarea indicatoarelor de semnalizare rutieră, dispozitivelor de prindere (cleme, șuruburi,
piulițe), mijloacelor de susținere pentru indicatoare (stâlpi), inclusiv recepţia calitativă ale acestora
de către beneficiar, va fi tratată in acest caiet de sarcini.
1.3. Formatele de indicatoare rutiere sunt cele reglementate prin SR 1848-1:20011 și anume:
1. indicatoare foarte mari;
2. indicatoare mari;
3. indicatoare normale;
4. indicatoare mici;
1.4. Formatele indicatoarelor se utilizează în funcție de categoriile drumurilor:
a) indicatoare foarte mari - pentru autostrăzi și pe unele trasee de drumuri E, stabilite
de către administratorul drumului;
b) indicatoarele mari - pentru restul drumurilor naționale;
c) indicatoare normale - drumuri județene, comunale, străzi, pe drumurile private
deschise circulației publice și pe unele drumuri vicinale cu trafic mai important;
d) indicatoarele mici - pentru drumurile vicinale cu trafic redus și la semnalizarea de
scurtă durată facută de poliție la locul producerii unui accident;
1.5. Pentru intersecțiile giratorii și căile de acces la diferite incinte (complexe comerciale, zone
industriale etc) se vor confecționa indicatoare de tip normale clasificate după dimensiuni,
simboluri, forme, prescripţii tehnice precum şi alte condiţii ce trebuie să le îndeplineasca conform
standardelor de calitatea pentru indicatoarele rutiere, în vederea utilizării lor pentru semnalizare.
2.1. Producătorul sau furnizorul (atunci când acesta din urmă nu este și producător) va asigura prin
mijloace proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuarea încercărilor şi
determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Pag. 172 / 187

FOCSANI
2.2. Producătorul sau furnizorul (atunci când acesta din urmă nu este și producător) este obligat ca
la cererea beneficiarului să efectueze pe cheltuiala sa verificări suplimentare faţă de cele prevăzute
în prezentul caiet de sarcini.
2.3. Producătorul sau furnizorul (atunci când acesta din urmă nu este și producător) este obligat
să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă
a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
2.4. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini privind procurarea
indicatoarelor rutiere normale, dispozitivelor de prindere ale acestora (cleme, șuruburi, piulițe),
stâlpilor de susținere, beneficiarul va dispune înlocuirea produselor necorespunzătoare şi aplicarea
măsurilor prevăzute în contract şi de reglementările legale în vigoare.
CAPITOLU II - TIPURI DE INDICATOARE
Art.3. Indicatoare de avertizare
3.1. Ca regulă generală, indicatoarele de avertizare au forma unui triunghi echilateral cu chenar
roşu pe fond alb şi simbol de culoare neagră.
Art.4. Indicatoare de reglementare
a). Indicatoare de prioritate
4.1. Pentru principalele indicatoare din această categorie s-au adoptat forme ale contururilor
specifice fiecăruia din ele, astfel încât să poată fi recunoscute foarte clar după forma lor cum sunt:
triunghiul cu vârful în jos, rombul, octogonul, patratul și cercul.
b). Indicatoare de interzicere sau restricţie
4.2. In general indicatoarele de interzicere şi cele de restricţie sunt, de formă circulară. Ele au, de
regulă, un chenar roşu şi un simbol negru aplicat pe fond alb.
c). Indicatoare de obligare
4.3. Indicatoarele de obligare sunt în general de formă circulară cu simbolul alb figurat pe fond
albastru.
Art.5. Indicatoare de orientare şi informare
a). Indicatoare de orientare
5.1. Indicatoarele de orientare servesc la dirijarea conducătorilor de vehicule spre localitățile sau
obiectivele de destinație, la localizarea acestora, la marcarea limitelor entităților administrative-
teritoriale, la identificarea drumurilor de care circulă, la existența pe partea carosabilă a unor benzi
cu destinație specială si la confirmarea direcțiilor după intersecții.
5.2. Fondul indicatoarelor de orientare este următoarea:
▪ fond verde pentru autostrăzi,
▪ fond albastru pentru celelalte drumuri publice,
▪ fond alb pentru obective locale,
▪ fond maron pentru obiective turistice.
Pag. 173 / 187

FOCSANI
b). Indicatoare de informare

5.3. Indicatoarele de informare au forma dreptunghiulară sau pătrată. De regulă, au un fond verde
pe autostrăzi si respectiv albastru pe celelalte drumuri, cu simbol negru pe camp alb.
c). Indicatoare de informare turistică
5.4. Indicatoarele de informare turistică au aspect asemanător cu acela al indicatoarelor de
informare generală, cu deosebirea ca sunt pe executate pe fond maron.
d). Panouri adiţionale
5.5. Panourile adiționale nu sunt autonome. Acestea se instalează intodeauna sub indicatoarele a
căror semnificație o completează. Fondul panoului este acelaşi cu fondul indicatorului a cărui
semnificație o completează. Pe autostrăzi, fondul panoului este verde, iar sub indicatoarele turistice
fondul panoului este maron.
e). Indicatoare kilometrice si hectometrice
5.6 Indicatoarele kilometrice se utilizează pentru indicarea categoriei administrative a drumului,
numarului de ordine al acestuia in rețeaua drumurilor publice, precum si a poziției kilometrice
exprimată prin distanță in kilometri intregi de la inceputul (originea) drumului. Acestea se
instalează pe partea dreaptă a drumului, in sensul crescător al kilometrajului. Aceste indicatoare
servesc si pentru indicarea distanțelor pană la centrul civic al primei localități mai importante,
precum si până la centrul civic al localității celei mai apropiate.
5.7. Indicatoarele hectometrice se utilizează pentru indicarea poziției hectometrice exprimată prin
hectometri intregi față de indicatorul kilometric precedent.
Art.6. Mijloace de semnalizare a lucrărilor
a). Indicatoare rutiere temporare
6.1. Indicatoarele cu caracter temporar sunt identice ca imagine cu cele având caracter permanent,
cu diferența că fondul indicatorului este de culoare galbenă, iar denumirea unora dintre ele diferă.
b). Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor
6.2. Se va respecta SR 1848-1:2011 Cap. 6.2 Mijloace auxiliare de semnalizare a lucrărilor.
CAPITOLUL III - EXECUȚIA INDICATOARELOR RUTIERE. PRESCRIPȚII
TEHNICE GENERALE
Art.7. Confecţionarea panourilor suport (substratului)
7.1. Indicatoarele rutiere se execută de unităţi specializate, cu respectarea standardului SR 1848-
2/2011 şi a prevederilor legale referitoare la calitatea acestora.
7.2. Panourile suport se vor confecţiona din tablă de oţel cu grosimea de min. 1 mm astfel încât să
se realizeze cu precizie formele şi dimensiunile prevăzute în standardele referitoare la
semnalizarea rutieră.
7.3. Substratul indicatoarelor triunghiulare, circulare, în formă de săgeată şi a celor
dreptunghiulare cu laturi sub 1000 mm trebuie să aibă intregul contur ranforsat prin îndoire la un
unghi de 90°. Inălțimea borduri trebuie să fie de minimum 15 mm, iar pliul interior la dubla
Pag. 174 / 187

FOCSANI
bordurare de minimum 5 mm. La panourile mari, pentru a indeplini cerința de rezistență din SR
EN 12899-1, se va executa după caz ranforsări din benzi sau profile.
7.4. Protecția suprafețelor se va realiza in conformitate cu prevederile tabelului 15 din SR EN
12899-1, elementele din oţel trebuie să fie protejate impotriva coroziuni prin procedee chimice,
electrochimice (fosfatare, galvanizare cu un strat de minimum 8 microni) sau termice si apoi
vopsite cu un strat de acoperire de minimum 60 microni grosime. Vopsirea se execută în câmp
electrostatic pentru indicatoare cu dimensiunea maximă de 3 m şi prin grunduire şi vopsire pentru
celelalte dimensiuni. Se interzice utilizarea vopselelor pe bază de ulei peste care nu aderă folia
retroreflectorizantă. În condiţii normale de exploatare, protecţia anticorosivă trebuie să asigure o
durată de serviciu a suportului metalic egală cu durata de serviciu a foliei retroreflectorizante
utilizate.
7.5. Legătura între substrat şi sistemul de prindere pe stâlpi se realizează cu şuruburi montate în
găuri practicate pe rebordul indicatoarelor, prin bolțuri filetante sau bride profilate sudate prin
puncte pe spatele indicatoarelor sau prin benzi dublu adezive speciale. Panourile dreptunghiulare
sau pătrate la care latura cea mai mică depăşeşte 1.000 mm, se execută din mai multe foi de tablă
ranforsate cu corniere sau cu profile de tablă îndoită, amplasate pe conturul indicatorului şi la
îmbinarea foilor de tablă. Spatele suportului şi rebordul se vopsesc în culoare gri. Şuruburile
utilizate trebuie protejate anticoroziv prin zincare sau cadmiere.
Art.8. Confecţionarea feţelor indicatoarelor
8.1. Feţele indicatoarelor se execută prin acoperirea suportului cu folii retroreflectorizante care
asigură o mai bună percepţie a acestora pe timpul nopţii sau pe timp nefavorabil.
8.2. Fetele indicatoarelor de avertizare, de reglementare, de obligare, de interzicere si de restricții,
sunt executate prin imprimarea serigrafică sau prin aplicarea simbolului din folie neagră sau roșie
pe fondul alb al indicatorului. Simbolurile care trebuie sa fie inscripționate pe fondul indicatoarelor
sunt executate prin scanare după figurile reprezentate in SR 1848-1:2011, marite până la
dimensiunile corespunzătoare.
8.3. Pentru realizarea indicatoarelor de orientare, se poate proceda la aplicarea pe panou a unor
folii retroreflectorizante albe din clasa 2 sau clasa 3, peste care se aplica un film semitransparent
colorat, de culoare verde sau albastră, din care sunt decupate literele constituind mesajul dorit. Este
interzisă utilizarea foliei din clasa 1 ca fundal pentru inscriptionarea cu film semitransparent.
8.4. In cazul in care se aplică litere decupate albe, pe suport retroreflectorizant albastru sau verde,
trebuie sa se utilizeze folii reflectorizante din clasa 1 sau clasa 2 pentru fundal, iar pentru litere,
folii din clase superioare celor utilizate pentru fundal.
8.5. Chenarul de culoare roşie al indicatoarelor triunghiulare şi circulare, precum şi fondul albastru
sau verde al indicatoarelor de obligare şi informare, se execută prin serigrafiere. Simbolul de
culoare neagră al indicatoarelor triunghiulare şi circulare precum şi al celor de informare se poate
realiza fie prin serigrafiere, fie prin aplicarea simbolului decupat din folie neagră autoadezivă.
Art.9. Calitatea foliei retroreflectorizante și aplicarea acesteia pe suport

9.1. Tipurile de folii utilizate la confecționarea indicatoarelor sunt clasificate, in funcție de
proprietățile de retroreflexie, in folii clasa 1, clasa 2 si clasa 3. In funcție de procedeul de producție,
Pag. 175 / 187

FOCSANI
foliile retroreflectorizante pot avea in componența lor microbile de sticlă sau microprisme, acestea
din urmă asigurând un grad sporit de retroreflexie.
9.2. Folia retroreflectorizantă din clasa 1 trebuie sț aibă o durată de serviciu garantată de 7 ani, iar
cea din clasa 2 si clasa 3, o durată de serviciu garantată de 10 ani. Prin durata de serviciu se ințelege
durata pentru care coeficientul de retroreflexie al fetei panoului nu scade la mai puțin de 80% din
valoarea minină inițială indicată de standard, iar folia este incă aderentă pe 95% din suprafața
panoului.
9.3. Foliile retroreflectorizante trebuie să prezinte in structura un marcaj de identificare durabil si
vizibil. Durabilitatea marcajului trebuie să fie cel putin egală cu durata de serviciu a foliei.
9.4. Foliile retroreflectorizante care se vor utiliza sunt cele din clasă 1, 2, sau 3 (engineering grade)
- sunt constituite din microbile de sticlă înglobate într-o rașină transparentă care are fața vazută
netedă, iar fața cealaltă este acoperită cu un adeziv durabil, activate la cald sau la rece prin simpla
presare. Metodele de testare pentru foliile retroreflectorizante noi, constau din teste fotometrice,
încercări la acţiuni mecanice și rezistența la medii agresive.
9.5. Foliile retroreflectorizante din clasa 1, clasa 2 sau clasa 3 trebuie să fie însoțite în vederea
utilizării, de un buletin de calitate emis de unul din laboratoarele specializate recunoscute pe plan
european. Tehnologiile de prelucrare, aplicare și imprimare a foliilor reflectorizante, trebuie să
respecte prescripţiile fabricantului foliei privind precauţiile de luat, la efectuarea acestor operaţii.
Analize fotometrice:
a). Determinarea coeficientului de retroreflexie
9.6. Măsurat conform modelului de lucru specificat in CIE 54.2, folosind iluminantul A din norma
CIE, coeficientul de retroreflexie minim initial RA(cd x Lx-1 x m-2) ale unui material
retroreflectorizant prin folosirea tehnologiei microbilelor de sticla, nu trebuie sa fie inferior
valorilor din tabelul 1 pentru clasa RA1, tabelul 2 pentru clasa RA2, tabelul 3 pentru clasa RA3.
Valoarea coeficientului R rezultă ca o medie a citirilor efectuate în diferite puncte pe toată
suprafaţa mostrei. Coeficientul de retroreflexie al tuturor culorilor imprimate, in afară de alb, nu
trebuie sa fie inferior limitei de 70% din valorile indicate in tabelul 1, tabelul 2 si tabelul 3.
Pag. 176 / 187

FOCSANI
Coeficient de retroreflexie RA Clasa RA1

unitate: cd.lx-1.m-2
Tabel 1

unitate: cd.lx-1.m-2 Tabel 2
Pag. 177 / 187

FOCSANI

unitate: cd.lx-1.m-2 Tabel 3
Geometria masurarilor Culoare

Alb Galben Rosu Verde Albastru Flou YG
+5° 850 550 170 85 55 700
0,1° +20° 600 390 120 60 40 480
+30° 425 275 85 40 28 340
+5° 625 400 125 60 40 500
0,2° +20° 450 290 90 45 30 360
+30° 325 210 65 30 20 260
+5° 425 275 85 40 28 340
0,33° +20° 300 195 60 30 20 240
+30° 225 145 45 20 15 180
+5° 320 224 64 32 16 256
+20° 240 168 48 24 12 192
0,5°
+30° 160 112 32 16 8 128
+40° 80 56 16 8 4 64
+5° 120 84 24 12 6 96
+20° 90 63 18 9 4,5 72
1,0°
+30° 60 42 12 6 3 48
+40° 30 21 6 3 1,5 24
+5° 32 22 6,5 3 1,5 32
+20° 24 16,5 5 2,5 1 24
1,5°
+30° 16 11 3 1,5 - 16
+40° 8 5,5 1,5 1 - 8
- reprezinta Valori mai mari de 0, dar mai mici de 0,1
b). Coordonate cromatice si factori de luminanță

9.7. Masurarea culorii se face in conformitate cu modelul de lucru conform CIE 15, proba fiind
iluminată cu o sursă de iluminare standard D65 la lumina naturală și condiții de vizibilitate 45/0
din norma CIE (unghiul de măsurare 450 față de suprafața normală, direcția de măsurare 00). Pentru
foliile retroreflectorizante, domeniile de culoare sunt exprimate prin coordonatele punctelor de colț
x și y, denumite coordonate cromatice. Domeniile coordonatelor cromatice pentru foliile
reflectorizante clasa 1, clasa 2, clasa 3 sunt înscrise în tabelul 4, tabelul 5, tabelul 6.
Pag. 178 / 187

FOCSANI
Coordonate cromatice si factori de luminanta. Clasa RA1

Tabel 4

Tabel 5
Pag. 179 / 187

FOCSANI

Tabel 6
1 2 3 4 Factor de
Culoare
X Y X Y X Y X Y luminanta
Alb 0,305 0,315 0,335 0,345 0,325 0,355 0,295 0,325 ≥ 0,40
Galben 0,494 0,505 0,47 0,48 0,513 0,437 0,545 0,454 ≥ 0,24
Rosu 0,735 0,265 0,7 0,25 0,61 0,34 0,66 0,34 ≥ 0,03
Albastru 0,13 0,09 0,16 0,09 0,16 0,14 0,13 0,14 ≥ 0,01
Verde 0,11 0,415 0,17 0,415 0,17 0,5 0,11 0,5 ≥ 0,03
Flou YG 0,387 0,61 0,369 0,546 0,428 0,496 0,46 0,54 ≥ 0,60
Caracteristicile mecanice:
a). Aderența la suport
9.8. Testul de aderență la suport se execută pe eşantioane având dimensiunile de 10 x 15 cm. Cu
un cuțit sau lamă se jupoaie folia de pe suport astfel încât să mai ramâna prinsă la un capăt o bucata
de 2 x 2 cm. Se incearcă jupuirea mai departe a foliei cu mana, dacă aceasta nu este posibilă decât
prin distrugerea foliei, testul de adeziune se consideră ca fiind corespunzător.
b). Rezistența la șoc
9.9. Incercare efectuată conform EN ISO 6272, cu ajutorul unei mase de 450g si o rază de contact
de 50 mm care cade de la o inalțime liberă de 220 mm, nu trebuie sa se producă fisurarea, in ceea
ce privește fețele panourilor, exfolierea substratului, in afara unui cerc cu raza de 6 mm având
centrul in punctul de impact. Panoul incercat trebuie susținut in poziție normală de instalare sau
eșantionul de incercare trebuie susținut deasupra unei zone deschise cu dimensiunile de 100 mm
x 100 mm.
Rezistența la mediu:
a). Rezistența la căldură uscată
9.10. Mostrele de testare având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se menţin 24 ore în etuva, la
temperatura de 71 °± 3° C, apoi se condiţionează 2 ore la temperatura camerei, după care se poate
interpreta testul. Testul este considerat corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul
fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
9.11. Mostrele, având dimensiunile de 7,5 x 15,0 cm se pastrează timp de 72 ore în congelator la
temperature de - 35° ± 3° C, după care se condiţionează 2 ore la temperatura camerei și se
interpretează testul. Testul este considerat corespunzător dacă mostra nu prezintă defecte de tipul
de fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
b). Rezistența la coroziune
9.12. Testul consta în determinarea rezistenței la ceața salină, produsă prin pulverizare la
Pag. 180 / 187

FOCSANI
temperatura de 35° ± 2°C a unei soluţii de 5 parți în greutate, clorura de sodium dizolvată în 95
parți apă distilata. Mostrele de testat, cu dimensiunile de 15,0 x 15,0 cm, sunt supuse acţiunii ceții
saline la min. 2 cicluri de căte 22 ore fiecare, separate de un interval de 2 ore la temperatura
camerei, timp în care mostrele pot fi uscate. La terminarea ambelor cicluri, mostrele se spală cu
apă distilată și se usucă cu o pâslă în vederea examinării.
c). Rezistența la intemperii
9.13. Pregatirea suprafeței indicatoarelor în vederea aplicării foliei retroreflectorizante comportă
următoarele operațiuni:
- degresarea cu apă și detergenți a suprafeței pentru a îndepartă orice urmă de ulei la o
temperatură de aproximativ 25º C;
- înlăturarea urmelor de praf de pe suprafața pe care vine aplicată folia retroreflectorizantă
și stergerea acesteia cu alcool;
- după zvântare se poate trece la aplicarea foliei retroreflectorizante;
Art.10. Etichetarea, ambalarea, depozitarea indicatoarelor și oglinzilor rutiere
10.1. Indicatoarele trebuie să poarte pe spate o etichetă greu destructibilă care să precizeze
producătorul sau furnizorul (cel din urmă atunci când acesta nu este și producător), producătorul
foliei retroreflectorizante, anul de fabricație şi cuvintele „indicator garantat”. Indicatoarele se
livrează ambalate câte două bucăţi, faţă în faţă, separate printr-o foaie de hârtie de protecţie.
Indicatoarele de presemnalizare care au dimensiuni mai mari se ambalează astfel încât să nu fie
degradate în timpul manipulării și transportului. Pe ambalaj se aplică sau se ataşează etichete pe
care se înscriu numerele figurilor şi denumirea indicatoarelor conform SR 1848 -1. Oglinzile
rutiere se ambalează cate una în cuții pe care sunt inscripționate dimensiunile acestora.
CAPITOLUL IV – CALITATEA SI RECEPȚIA INDICATOARELOR RUTIERE
Art.11. Calitatea indicatoarelor
11.1. Asigurarea calităţii trebuie urmărită pe parcursul tuturor fazelor de realizare a indicatoarelor
rutiere. Materialele aprovizionate de producătorul sau furnizorul (atunci când acesta din urmă nu
este și producătorul indicatoarelor), trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. La rândul său,
fiecare lot de indicatoare livrat va fi însoţit de un certificat de calitate.
11.2. Rezultatele încercărilor de laborator se compară cu limitele prescrise de standarde şi
instrucţiuni. Certificatele de calitate pentru foliile retroreflectorizante vor fi însoţite de buletine de
analiză cu rezultatele încercărilor de laborator:
- coeficientul de retroreflexie care trebuie să fie mai mare decât coeficientul minim prescris;
- coordonatele cromatice ale culorilor, care trebuie să se înscrie în domeniile prescrise,
delimitate prin coordonatele punctelor de colţ din diagrama CIE 1931;
- adezivitatea la suport;
- rezistenţa la căldură uscată;
- rezistenţa la frig;
- rezistenţa la coroziune;
- rezistenţa la intemperii.
Pag. 181 / 187

FOCSANI
11.3. Buletinele de analiză vor fi emise de laboratoare specializate şi autorizate în acest

domeniu şi acceptate de beneficiar.
Art.12. Recepția indicatoarelor
12.1. Verificările la livrarea indicatoarelor se referă la:
- forme şi dimensiuni care trebuie să fie conform prevederilor SR 1848-1 şi SR 1848-2. Se
admit toleranţe de ± 1%;
- planeitatea feţei, toleranţa admisă ± 1 mm;
- aspectul şi corecțitudinea simbolului;
- aplicarea corectă a foliei retroreflectorizante, care trebuie să prezinte o bună aderenţă, să
nu aibă încreţituri şi umflături;
- aspectul şi exacțitatea înscrisurilor de pe indicatoare, fiind admise toleranţe de ± 1% pentru
înălţimea şi lăţimea literelor, distanţe între litere sau între rânduri şi la chenare, precum şi de ± 3%
pentru grosimile literelor
12.2. Verificarea calităţii si recepţia indicatoarelor se face de către reprezentantul beneficiarului
în speță administratorul drumului public, înainte de punerea acestora în operă. Indicatoarele se vor
livra impreună cu stâlpii de susţinere şi cu dispozitivele de prindere ale acestora pe stâlpi (cleme,
șuruburi, piulițe).
12.3. Producătorul sau furnizorul (atunci când acesta din urmă nu este și producător) va trebui să
propună un plan de control al calităţii, însuşit de beneficiar, cuprinzând testele ce se vor efectua la
fabricație. În plus faţă de aceste teste, beneficiarul îşi rezervă dreptul de a face contra expertizele
pe care le consideră necesare, pe cheltuiala producătorului sau furnizorului (atunci când acesta
din urmă nu este și producător). Recepţia se face atât în ce priveşte calitatea cât şi cantitatea
produselor livrate. Toate produsele care nu corespund calitativ caietului de sarcini vor fi refuzate
de către beneficiar.
CAPITOLUL V - MIJLOACE DE SUSȚINERE SI DISPOZITIVE DE PRINDERE
PENTRU INDICATOARE
Art.13. Mijloace de susținere
13.1. Mijloacele de susţinere ale indicatoarelor rutiere sunt stâlpii din ţeavă de oţel de secţiune
circulară, cu diametrul de 48 mm şi grosimea pereţilor de 3 mm având înălţimea de 3,5 m. Pentru
indicatoarele amplasate pe colțurile insulelor separatoare sau direcționale din intersecții se
utilizează stâlpi de lungime mai mică. Stâlpii vor avea capace etanşe la capătul superior şi elemente
de prindere în beton, sudate, la capătul inferior.
Art.14. Dispozitive de prindere
14.1. Dispozitivele de susţinere ale indicatoarelor rutiere vor consta în cleme de prindere, șuruburi
și piulițe. Clemele de prindere se protejează anticoroziv cu grund de minium de fier sau plumb
urmat de vopsire în culoare gri. Totodata menționăm faptul că pentru indicatoarele triunghiulare,
circulare, octogonale, rombice, pentru indicatoarele dreptunghiulare având latura de cel mult 1,0m
precum și pentru oglinzile rutiere cu diametru d = 900 mm, stâlpii pot avea secțiunea circulara cu
diametrul intre (48…51 mm) cu grosimea pereților de minimum 3 mm, sau cu profil special de
Pag. 182 / 187

FOCSANI
tip ,,omega”. Pentru indicatoarele cu dimensiuni mai mari se vor utiliza numai dacă este cazul,
stâlpi cu diametrul intre (70….102 mm).
CAPITOLUL VI - MONTAREA TIPURILOR DE INDICATOARE
Art.15. Zonele și condițiile specifice pentru montarea indicatoarelor rutiere
15.1. Suprafețele pe care se pot monta indicatoarele rutiere sunt zonele de siguranță ale drumului,
care la randul lor sunt suprafețe de teren situate de o parte și de cealaltă a amprizei drumului,
destinate exclusiv pentru semnalizarea rutieră. Ca regulă generală, indicatoarele se montează pe
partea dreaptă, în direcția de mers a fiecărui sens, cărui i se adresează și numai în cazuri speciale
se repetă pe partea stânga, astfel încât să se asigure o bună vizibilitate a acestora.
15.2. Indicatoarele cu caracter temporar pe lângă instalarea pe stâlpii de susținere pot fi instalate
și pe suporturi mobile, necesitând o întreținere permanentă din partea executantului lucrărilor de
siguranța circulației pe perioada cât acestea sunt instalate, cât și pe perioada derulării contractului
de lucrări cu acesta privind siguranța circulației, inclusiv urmărirea perioadei de valabilitate în
raport cu locul pe care il semnalizează. Administratorul străzilor poate propune instalarea de
balize bidirecționale în regim de urgență, în afara programelor și documentației stabilite de comun
acord pe oricare dintre drumurile , pe suporturi mobile cu caracter temporar, în zone unde apar
situații neprevăzute de distrugere parțială a parții carosabile, caderi de pietre prin blocarea unui
sens de circulație, apariția surpărilor la corpul străzilor care afectează circulația pe un anumit sens,
la traversarea podurilor și podețelor aflate în degradare și care nu s-au recondiționat, prezentând
pericole pentru desfășurarea traficului, alte situații care apar, numai dacă situația din teren o
impune în mod condiționat.
15.3. La montajul (instalarea) unui indicator se va ține cont de inăltimea inferioară a indicatorului
pe baza următoarelor cote:
a). (1,50……2,50) m față de cota căii în ax sau față de nivelul bordurii trotuarului, cu excepția
indicatoarelor instalate pe portaluri sau console care trebuie să asigure gabaritul de libera trecere
de h = 5,50m.
b). (0,6………2,50) m de la nivelul bordurilor pentru indicatoarele instalate pe spații verzi
centrale și pe insulele de dirijare din intersecții si pe refugiile de tramvai.
c). 0.75 m față de cota marginii parții carosabile, la indicatoarele figura A44-Panouri suplimentare
pentru trecerea la nivel cu o cale ferată, figura A45-Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe
autostrăzi si figurile A46, A47 si A48-Balize direcționale si respectiv Balize bidirecționale.
15.4. Locul de instalare al indicatoarelor se alege de către executant astfel încât să fie vizibile, la
o distanță de minimum 50 m in localități si de minimum 100 min afara localităților.
15.5. In profil transversal, marginea dinspre drum a indicatorului trebuie să fie situată la min. 0,50
m și maxim 2,0 m în afara marginii platformei drumului sau a limitei dinspre partea carosabilă a
bordurii trotuarului. Montarea stâlpilor pentru indicatoare se face în afara marginii șanțurilor sau
a rigolelor. În cazul rambleelor inalte, limita dinspre drum a indicatorului poate fi la creasta
rambleului. În aceste situații, dacă indicatoarele trebuie montate pe doi stâlpi, se folosesc stâlpi
mai lungi sau se execută o platforma la marginea drumului.
Art.16. Montarea indicatoarelor de avertizare
Pag. 183 / 187

FOCSANI
16.1. Indicatoarele de avertizare prin montarea lor au menirea de a preveni conducătorii unor
vehicule asupra prezenței unor pericole pe sectorul de drum care urmează, precum și asupra naturii
acestuia. Natura pericolului este dată de simbolul indicatorului. Acest simbol al indicatorului poate
fi completat în anumite cazuri de un panou adițional, instalat sub indicator.
16.2. In localități indicatoarele de avertizare care se vor monta de către executant vor fi amplasate
înainte de locul periculos la o distanță de maxim 50 m, iar dacă condițiile din teren impun,
amplasarea se va face la o distanta mai mare de 50 m și sub indicator se va monta dacă este cazul
numai la solicitarea poliției rutiere și a administratorului străzilor un panou aditional de tipul P4
– ,,Distanța intre indicator și începutul locului periculos”
16.3. In afara localităților indicatoarele de avertizare se vor monta intre 100 m si 250 minainte
de locul periculos, iar dacă condițiile din teren impun amplasarea la o distanta mai mare, sub
indicator trebuie să se instaleze un panou adițional de tipul P4 – ,,Distanța intre indicator și
începutul locului periculos”
Art.17. Montarea indicatoarelor de reglementare
a). Montarea indicatoarelor de prioritate
17.1. Indicatoarele B1 - Cedează Trecerea ; B2 – STOP se montează în intersecție pe drumurile
fară prioritate stabilite de administratorul străzilor și poliția rutieră iar executantul le va amplasă
asfel încât fetele acestora să nu fie văzute de cei care circulă pe drumul cu prioritate. Din acest
motiv la intersecțiile în unghi ascuțit, indicatoarele care semnifică pierderea priorității trebuie
instalate retras față de marginea drumului cu prioritate. Dacă indicatorul va trebui amplasat retras
cu mai mult de 10 m față de marginea drumului cu prioritate, sub indicator se instalează un panou
adițional P4 - ,,Distanța de la indicator la începutul locului periculos”
17.2. Indicatoarele B3 - ,,Drum cu prioritate” se vor monta de către executant la solicitatrea
poliției rutiere și administratorului străzilor respectând STAS SR 1848 -1 :2011, dar numai în
funcție de situațiile de trafic care apar și necesitățile intâlnite în rețeaua stradală.
b). Montarea indicatoarelor de interzicere sau restricție
17.3. Se va respecta la montajul indicatoarelor de interzicere sau restricție și celelalte prevederi ale
stasului SR 1848 – 1:2011 pentru tipul fiecărui indicator în parte.
c). Montarea indicatoarelor de obligare
17.4. Indicatoarele de obligare se montează de către executant conform STAS SR 1848–1:2011,
aplicabilitatea lor intrând în vigoare înainte sau după locul de instalare.
Art.18. Montarea indicatoarelor de orientare, de informare, de informare turistică și a
panourilor adiționale
18.1. Montarea indicatoarelor de orientare se va face de către executant pe partea dreaptă a
drumului la cererea administratorului străzilor și a poliției rutiere, iar dacă situația nu permite,
montarea se va executa pe portale sau console deasupra, numai dacă aceste portale și console există
în zona locului ce urmeza a fi indicat și semnalizat, iar situația permite montarea indicatoarelor.
Totodata se va ține cont și de specificațiile din STAS SR 1848–1:2011 privind amplasarea
indicatoarelor rutiere, cu specificațiile pentru fiecare în parte.
18.2. Montarea indicatoarelor de informare se va face de către executant la cererea
Pag. 184 / 187

FOCSANI
administratorului străzilor și a poliției rutiere în zona obiecțivului semnalizat, sub rezerva unor
condiții specifice de amplasare care sunt menționnate în STAS SR 1848 – 1:2011 pentru fiecare
indicator în parte. Dacă este necesară, la cererea administratorului drumului si a poliției rutiere,
presemnalizarea se va face printr-un indicator identic amplasat la minimum 50 m.
18.3. Montarea panourilor adiționale se va face de către executant la cererea administratorului
străzilor și a poliției rutiere, locul și specificația acestora fiind stabilite ulterior la fața locului în
teren, sub indicatoarele unde este necesară pentru a fi completata semnificația acestora.
CAPITOLUL VII - MONTAREA TABLELOR INDICATOARE, A STÂLPILOR DE

SISȚINERE PENTRU INDICATOARELE RUTIERE ȘI DISPOZITIVELOR DE
PRNDERE PENTRU ACESTEA
Art.19. Montarea stâlpilor de indicatoare rutiere și a dispozitivelor de prindere
19.1. Se vor executa după urmatoarele etape:
- trasarea conturului, săparea gropii de fundație de dimensiune 0,30m x 0,30m și de
adâncime h = 0,60 m pentru montarea stâlpilor, acolo unde indicatoarele au fost stabilite în zona
de siguranța prin determinarea pozițiilor kilometrice;
- fixarea stâlpilor se va face în locașurile executate, iar prinderea acestora se face prin
turnarea betonului în groapa;
- materialul folosit va fi beton de ciment de tipul B 150, iar prepararea și punerea în operă a
betonului se face conform ,,Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat și beton precomprimat NE 012 – 2010 ”
- se va respecta cota de inalțime h = 0,60m a locașului pentru fiecare stâlp în parte care va fi
montat în beton pentru a avea o prindere cât mai solidă iar în medie se va folosi o cantitate de 0,10
mc beton / stâlp de indicator;
- pe stâlpii metalici se vor monta dispozitivele de prindere, care constau în cleme de prindere,
șuruburi și piulițe având rolul de susținere a tablelor indicatoare;
- tabla indicatoare (panoul suport) se va prinde solid în cleme pe un stâlp gata plantat și /
sau pe doi stâlpi gata plantați în funcție de dimensiunea ei, pentru a nu avea posibilitatea să
oscileze în jurul acestuia / acestora, iar montajul să se realizeze fară jocuri de prindere, ceea ce
inseamnă evitarea deteriorării rapide a indicatorului și o strânsă legatură a sa cu perioada de
exploatare cât mai apropiată, data de normativele în vigoare;
CAPITOLUL VIII - CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.20. Calitate
20.1. Recepția la terminarea lucrărilor și recepția la expirarea perioadei de garanție, se efectuează
în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini tehnice.
Pag. 185 / 187

FOCSANI
CAPITOLUL IX - RECEPȚIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Art.21. Recepție
21.1. Executantul trebuie să comunice beneficiarului data terminării lucrărilor, pe un drum sau mai
multe drumuri și să intocmeasca antemăsuratorile pe baza cărora se va face recepția lucrărilor
respective. Recepția lucrărilor are loc în teren în prezenta unui reprezentant sau doi din partea
administratorului străzilor / responsabili cu siguranța circulației rutiere, un reprezentant din cadrul
serviciului poliției rutiere care are compentențe pe raza municipiului. La recepție participă în
calitate de invitat și un reprezentant din partea executantului.
Reprezentantul sau reprezentanții administratorului străzilor pe baza proceselor verbale de predare
ale amplasamentelor către executant, pe baza antemăsurătorilor întocmite de executant la recepția
lucrărilor examinează:
- respectarea prescripțiilor caietului de sarcini tehnice;
- respectarea ordinelelor transmise de administratorul străzilor cu acordul poliției rutiere;
- respectarea standardului privind Semnalizarea rutieră – ,,Indicatoare şi mijloace de
semnalizare rutieră” (SR 1848-1/2011, SR 1848-2/2011, SR 1848-3/2011);
- respectarea locului de montaj specific fiecărui indicator în parte, în raport cu zona ce
urmează a fi indicată și semnalizată, rezultată din poziția kilometrică, stabilită de poliția rutieră,
administratorul străzilor cât și din calculele și măsuratorile executantului, care să asigure
desfășurarea traficului în condiții de siguranța;
- examinarea vizuală a poziției indicatorului în funcție de geometria drumului;
- verificarea calității lucrărilor de montaj a stâlpilor de indicator rutier prin examinarea
prinderii acestora în beton, calitatea montării panourilor suport pe stâlpul de indicator cu clemele
de fixare;
- verificarea cantităților din teren în raport cu antemăsurătorile intocmite de executantul
lucrării;
La terminarea examinării lucrărilor, reprezentantul sau reprezentanții administratorului străzilor
vor consemna măsurile dispuse în procesele verbale de constatăre a semnalizării rutiere și
recepție calitativă dacă acestea există, propunând admiterea cu sau fară obiecții a recepției,
amânarea sau respingerea ei. In cazul în care admiterea recepției se face cu obiecții, în procesul
verbal de constatare a semnalizării rutiere și recepție calitativă se vor indica în mod expres acele
lipsuri care trebuie remediate, prin măsuri dispuse executantului. Termenele de remediere se vor
conveni de comun acord cu executantul. Perioada de garanție după terminarea lucrărilor de
montare a indicatoarelor rutiere, intra în vigoare după semnarea proceselor verbale de constatare
a semnalizării rutiere și recepție calitativă.
CAPITOLUL X - RECEPȚIA FINALĂ LA EXPIRAREA PERIOADEI DE
GARANȚIE
22.1. Se execută în apropierea expirării termenului de garanție, cu maximum 15 zile înainte de
expirarea perioadei de garanție, dar nu mai tarziu de 15 zile după expirarea perioadei de garanție.
Recepția are loc în prezența unui reprezentant sau doi din partea administratorului străzilor
Pag. 186 / 187

FOCSANI
responsabil / responsabili cu siguranța circulației rutiere, un reprezentant din cadrul serviciului

poliției rutiere care are compentențe pe raza municipiului. La recepție participă în calitate de invitat
și un reprezentant din partea executantului. Reprezentantul / reprezentanții din partea
administratorului străzilor verifică montajul și numărul de indicatoare care s-au montat de către
executant și dacă au fost acceptate prin recepția efectuată la terminarea lucrărilor. In caz de
neconformitate, acesta / aceștia analizează factorii care au dus la scaderea duratei de viață a
montajului de indicatoare (acolo unde este cazul pe anumite sectoare izolate), iar dacă se constata
cauze care au fost determinate de fenomene ce nu țin de calitatea lucrărilor atunci montajul
indicatoarelor poate fi recepționat. In situația în care administratorul străzilor constată prin
reprezentantul sau reprezentanții sai, deficiente în montarea indicatoarelor rutiere, a stâlpilor de
susținere, iar acestea țin de calitatea execuției lucrărilor, acesta / aceștia pot hotărâ remedierea
indicatoarelor cu probleme, a stâlpilor de susținere, pe cheltuiala executantului cu specificația
denumirii drumului și pozițiilor kilometrice.
22.2. La terminarea recepției finale acesta / aceștia vor consemna constatările și concluziile
referitoare la montarea indicatoarelor rutiere și a stâlpilor de susținere, în procesul verbal de
constatare a semnalizării rutiere și recepție finală cu sau fară obiecții a recepției, de amânare sau
respingere a ei.
22.3. În cazul în care administratorul străzilor prin reprezentantul / reprezentanții sai recomandă
admiterea cu obiecții, amânarea sau respingerea recepției finale, acesta / aceștia vor trebui să
propuna masuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.
22.4. Semnalizarea rutieră temporară sau parțială pe timpul execuției lucrărilor de montaj a
indicatoarelor și stâlpilor, constă în presemnalizarea lucrărilor prin panouri mobile
portsemnalizare și semnalizarea lucrărilor prin mașina echipajului de lucru, dotată cu semnalizare
corespunzătoare pentru lucrările din zona drumului public.
22.5. În cazul în care natura lucrărilor impune o circulație alternantă, se vor folosi pentru
desfășurarea traficului indicatoarele de reglementare a priorității, iar acolo unde natura locului nu
permite, semnalizarea se va realiza cu piloți de circulație echipați corespunzător cu echipament de
avertizare, toate acestea fiind asigurate de executantul lucrării care este responsabil de siguranța
în munca a personalului sau, pe timpul execuției lucrărilor de montaj ale indicatoarelor rutiere și
stâlpilor.
ANEXA – REFERINȚE NORMATIVE
SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Partea
1: Clasificare, simboluri și amplasare.
2: Condiții tehnice.
3: Scriere, mod de alcătuire.
Intocmit,
Ing. Tibrea Relu
Pag. 187 / 187

Continut Cadru - PT - DUMITRESTI Ok

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continut Cadru - PT - DUMITRESTI Ok

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adrian- Semnat digital

AMENAJĂRI TROTUARE ȘI CĂI DE ACCES RUTIERE,

Beneficiar: U.A.T. DUMITREȘT I

PROIECTANT BENEFICIAR, EXECUTANT,

III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI .................................................................. 26

V. GRAFICUL DE EXECUȚIE A INVESTIȚIEI PUBLICE ................................................................... 39

MEMORIUL TEHNIC GENERAL

1. Denumirea obiectivului de investiții

Amplasamentul (regiunea, județul, localitatea)

2. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii, studiul de

3. Ordonatorul principal de credite

Adresa: Județul Vrancea, Comuna Dumitrești

6. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN

1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:

Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Figura 02. Harta intensității temperaturii a României.

Figura 03. Harta precipitațiilor României.

Figura 04. Zonarea după adâncimea maximă de îngheț.

Radiația medie anuală este cuprinsă între 115 kcalorii/mp.

Fig. 6 - Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colț),

Este poziționată în cadrul zonei seismice A – zone de risc.

Conform catalogului de structuri tip pentru drumurile publice:

3 Grad de importanță a construcției De mică importanță 2 puncte

Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea

Căile de acces provizorii

Bunuri de patrimoniu cultural imobil

2. Soluţia tehnică cuprinzând

Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii

Varianta constructivă de realizare a investiţiei

transversale TIP cu următoarea geometrie în profilului transversal cu platforma drumului cu lățime

Poziție kilometrică (DN 2N)

Poziție kilometrică (DN 2N)

Poziție kilometrică (DN 2N)

- Profilul se va aplica pe:

dreaptă, cu panta de 1,5% core șanț/rigola carosabila, realizat cu îmbracaminte din

– 10cm fundație din balast

Semnalizarea rutieră are ca scop asigurarea circulației pietonale în siguranță în intersecții

În baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

antreprenorului și subantreprenorilor, magazii, depozite.

cărui lucrători sunt instruiți. Această tematică va conține în mod obligatoriu:

III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI

2. Descrierea soluției tehnice

- 3 cm îmbrăcăminte din mixtură asfaltică BA 8

- fundație din beton C16/20.

➢ Trotuarele se vor realiza pe următoarele tronsoane:

❖ km 35+254 – km 35+299, în lungime de 45ml și lățime de 1,5m pe partea dreaptă

❖ km 35+450 – km 35+458, în lungime de 8ml și lățime de 1m pe partea stângă

 Dispozitive de colectare ape pluviale

3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR

iii. natura şi importanţa funcţiilor respective.

Nivelul apreciat al influenţei criteriului Punctajul p(i)

Limitele punctajului de stabilire a categoriei de importanță

– Excepţională (A) > 30

– Deosebită (B) 18 ... 29

– Normală (C) 6 ... 17

– Redusă (D) <5

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ STABILITĂ:

4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE

5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI