Continut Cadru - PT - Drumuri

VIZAT,
INSPECTORATUL ÎN CONSTRUCȚII VRANCEA

DIRECTOR,
PROGRAM
Pentru controlul calităţii pe faze de execuţie şi faze determinante efectuate de beneficiar,
proiectant şi executant la obiectivul:
Denumire proiect :
Proiect numar:
În conformitate cu Legea 10/1995, Ordinul IGSIC nr. 20/1984, HGR 273/14 iunie 1994, se
stabileşte prezentul program pentru controlul calităţilor lucrărilor:
Nr. Lucrări care se controlează şi verifică sau Documentul scris care se Cine întocmeşte Nr. şi data
crt. recepţionează şi pentru care se întocmesc întocmeşte: şi semnează: actului încheiat
documentele scrise PVRC – proces verbal I – IGSIC
recepţie calitativă B – Beneficiar
P.V. – proces verbal E – Executant
PV.TL – proces verbal de P - Proiectant
trasare lucrare
PV.FD – proces verbal
fază determinant
P.V.R.T.L. – proces
verbal de receptie la
terminarea lucrarilor
0 1 2 3 4
1. Predare amplasament, reperi de trasare PV.TL P.B.E.
2. Verificare cote de fundare și gradul de
PV.FD P.B.E.
compactare pat drum
3. Verificare fundatie balast obișnuit PV.FD P.B.E
4. Verificare fundație din piatră spartă PV.FD P.B.E.I
5. Verificare strat de legătură (binder) PV.FD P.B.E.I
6. Verificarea strat de uzură PV.FD P.B.E.
7. Verificare executare dispositive de
colecate ape pluviale (șanțuri, rigole de PV.FD P.B.E.
acostament, podețe)
8. Recepția la terminarea lucrarilor P.V.R.T.L. P.B.E.I.
Notă
1) La receptia lucrarilor se vor avea in vedere atat prevederile documentatiei cat si prescriptiile
tehnice in domeniu, in vigoare la data respectiva;
2) Documentele anexate care stau la baza verificarilor efectuate (copii dupa certificatele de
calitate, ridicari topografice, probe de laborator, etc.) se vor anexa la procesele verbale
respective;
3) Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori interesaţi să participe la verificarea lucrărilor cu
minim 5 zile înainte ;
4) Coloana 4 se completează la data încheierii actului prevăzut la col. 2;
Pag. 2 / 187
5) La recepţia obiectivului un exemplar completat se anexează la cartea construcţiei.
PROIECTANT BENEFICIAR, EXECUTANT,
DIRECTOR DIRECTOR,
PROIECTANT,
FOAIE DE TITLU
Pag. 3 / 187
DENUMIREA PROIECTULUI :
NUMAR PROIECT :
FAZA :
BENEFICIAR :
AMPLASAMENT :
TARA:
JUDETUL:
U.A.T.:
LOCALITATEA:
PROIECTANT:
FISA DE RESPONSABILITATI
Pag. 4 / 187
ÎNSUŞIREA DOCUMENTAŢIEI:
DIRECTOR
………………………….
SEF PROIECT
………………………….
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI:
DRUMURI
proiectat
………………………….
desenat
………………………….
Devize
………………………….
Avize
……………………….
CUPRINSUL VOLUMULUI
A. PIESE SCRISE
Pag. 5 / 187
Foaie de capat
TEH. CHIRU RODICA ………………………..................................................................................................5
CUPRINSUL VOLUMULUI............................................................................................................................................6
MEMORIUL TEHNIC GENERAL..................................................................................................................................8
I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII...........................................8
1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII.........................................................................................................8
2. AMPLASAMENTUL (REGIUNEA, JUDEȚUL, LOCALITATEA).....................................................................................8
3. ACTUL ADMINISTRATIV PRIN CARE A FOST APROBAT(Ă), ÎN CONDIŢIILE LEGII, STUDIUL DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIA DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII.................................................................8
4. ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE..........................................................................................................8
5. INVESTITORUL..................................................................................................................................................9
6. BENEFICIARUL INVESTIȚIEI...............................................................................................................................9
7. ELABORATORUL PROIECTULUI TEHNIC DE EXECUȚIE..........................................................................................9
II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN CADRUL STUDIULUI DE
FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII...............................9
1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI, CUPRINZÂND:...........................................................................9
Descrierea amplasamentul....................................................................................................................................................... 9
Topografia............................................................................................................................................................................. 11
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei........................................................................................................................11
Geologia, seismicitatea..........................................................................................................................................................16
Devierile şi protejările de utilităţi afectate.............................................................................................................................17
Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive şi provizorii...............................17
Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea......................................................................................17
Căile de acces provizorii........................................................................................................................................................ 17
Bunuri de patrimoniu cultural imobil.....................................................................................................................................17
2. SOLUŢIA TEHNICĂ CUPRINZÂND...................................................................................................................18
Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii.....................................................................................18
Varianta constructivă de realizare a investiţiei.......................................................................................................................19
Trasarea lucrărilor.................................................................................................................................................................. 22
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier....................................................................................................22
Organizarea de şantier...........................................................................................................................................................22
III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI...................................................................25
1. GENERALITĂȚI................................................................................................................................................25
2. DESCRIEREA SOLUȚIEI TEHNICE......................................................................................................................25
1. Strada Bretele Satu Nou 1 – km 0+000 – km 0+500..........................................................................................................25
2. Strada George Enescu – km 0+000 – km 0+888................................................................................................................26
3. Strada Bretele Satu Nou 2’ – km 0+000 – km 0+578.........................................................................................................27
4. Strada Bretele Satu Nou 3 – km 0+000 – km 0+502..........................................................................................................28
5. Strada Nicolae Bălcescu 4 – km 0+000 – km 0+490..........................................................................................................29
6. Strada Nicolae Bălcescu 4` – km 0+000 – km 0+122........................................................................................................30
7. Strada 1 iunie 5 – km 0+000 – km 0+470..........................................................................................................................31
8. Strada Ion Popa 6 – km 0+000 – km 0+062.......................................................................................................................32
9. Strada Balta 7 – km 0+000 – km 0+450.............................................................................................................................32
10. Strada Primăverii 8 – km 0+000 – km 0+082..................................................................................................................33
11. Strada Primăverii 9 – km 0+000 – km 0+62....................................................................................................................34
12. Strada Unirii 10 – km 0+000 – km 0+140........................................................................................................................35
15. Strada Râmnic 13 – km 0+000 – km 0+400.....................................................................................................................37
16. Strada Râmnic 14 – km 0+000 – km 0+519.....................................................................................................................37
20. Strada Smârdan 18 – km 0+000 – km 0+347...................................................................................................................40
21. Strada Stadionului 19 – km 0+000 – km 0+170...............................................................................................................40
22. Strada Moldovei 20 – km 0+000 – km 0+066..................................................................................................................41
23. Strada Ciorașcu 21 – km 0+000 – km 0+123...................................................................................................................42
3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR.............................................................44
4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE.............................................................46
5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR....................................................................................................47
6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI...................................................................................47
7. STANDARDE ȘI NORMATIVE APLICABILE..............................................................................................48
Pag. 6 / 187
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI................................................................................................................52
IV. BREVIARE DE CALCUL – DIMENSIONARE SISTEMULUI RUTIER.........................................53
1. VERIFICAREA REZISTENȚEI SISTEMULUI RUTIER..............................................................................................53
2. CALCULUL LA ÎNGHEȚ AL SITEMULUI RUTIER...................................................................................................55
V. GRAFICUL DE EXECUȚIE A INVESTIȚIEI PUBLICE....................................................................56
VI. SOLUTII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR SI URMARIREA
COMPORTARII CONSTRUCTIILOR CONFORM NORMATIV P130/99 SI HG 766/97...........................57
VII. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE..............................................................................................62
VIII. CAIETE DE SARCINI ........................................................................................................................... 86
IX. ANTEMĂSURATORI ......................................................................................................................... 195
Pag. 7 / 187
MEMORIUL TEHNIC GENERAL
I. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE
INVESTIŢII
1. Denumirea obiectivului de investiții
„”
2. Amplasamentul (regiunea, județul, localitatea)

Regiunea: Moldova
Județul: Vrancea
Localitatea: Gugești
Județul Vrancea este situat în sud estul
Romaniei, la exteriorul Curburii
Carpaților, din punct de vedere matematic,
poziția sa fiind definită de intersecția
paralelei de 45 grade latitudine nordică cu
meridianul de 26 grade longitudine estică.
Judetul Vrancea are o suprafață de 4857
km2 (2,04% din suprafata țării), fiind
invecinat cu urmatoarele județe:
 la nord județul Bacau,
 la nord-est judetul Vaslui,
 la est judetul Galati,
 la sud-est judetul Braila, Fig 1. Harta Județul Vrancea
 la sud si sud vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna.
Aflată la o rascruce geografică, Vrancea constituie o legatură între marile zone ale Carpaților
Orientali și Meridionali, Câmpia Siretului și Câmpia Dunării, precum și între provinciile istorice
locuite de romani: Moldova, Transilvania și Tara Romanească.
3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii,

studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii
H.C.L. ..................
4. Ordonatorul principal de credite
5. Investitorul
Pag. 8 / 187
6. Beneficiarul investiției
Adresa:
Cod poștal:
Telefon:
Fax:
Email:
Web:
7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

Adresa:
Telefon:
Fax:
Email:
II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN

CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE/DOCUMENTAŢIEI DE
AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:
Descrierea amplasamentul
Investiţia ce face obiectul prezentei documentaţii cuprinde lucrările necesare pentru
asigurarea desfăşurării în bune condiţii a traficului rutier pe străzile vicinale ale comunei
Gugești.
La nivelul judetului Vrancea, comuna Gugesti prezintă legaturi rutiere unele dintre ele
modernizate prin care se face legatura cu urmatoarele comune:
 DJ204M Gugesti-Dragosloveni prin DN2 (E85)
 DJ205B Gugesti-Popesti – Urechesti
 DJ205B Gugesti-Dumbraveni
 DJ204F Gugesti – Slobozia Ciorasti
Comuna este strabatută de linia de cale ferată ce face legatura cu municipiul Focșani la
nord și capitala țării Bucuresti, la sud.
Situată în partea sud-estica a judetului Vrancea, comuna Gugești este tipică așezărilor de
câmpie.
Comuna este situată în partea de sud a judeţului Vrancea, la o distanță de aproximativ
Pag. 9 / 187
20 km sud de municipiul Focșani, la 2 km de DN 2 (E 85) între municipiul Focșani și municipiul
Râmnicu Sărat.
Comuna Gugești este inființată prin Hotararea nr.41/18 iunie 2008 și are în componența
doua sate: Gugești și Oreavu.
Primăria este gestionată administrativ de către Comuna Gugești reprezentată prin primar
Vatră Vasile și 15 consilieri locali.
În zona comunei Gugești a carei suprafață este de 3073 ha și cu un numar de 2032
gospodarii și un număr de 6361 locuitori inregistrați la ultimul recensamant, nu există lucrări de
modernizare ale strazi vicinale (comunale, satesti) organizat executate, functionale, iar sistemele
de colectare a apelor pluviale în sistem centralizat sunt inexistente (santuri, rigole).
Localitatile învecinate sunt:
 N-E: comuna Slobozia Ciorăști;
 V: comuna Dumbrăveni;
 N-V: comuna Popești și comuna Urechești;
 S: comuna Sihlea
 S-E: Tataranu
În conformitate cu tema de proiectare elaborată de către comuna Gugești soluțiile stabilite
de către proiectant pentru modernizarea străzilor sunt în conformitate cu legislația tehnică în
vigoare și cu cerintele HG 577/1997.
Străzile vicinale ce urmează a fi modernizate sunt următoarele:
o Bretele Satu Nou 1 o Unirii 11
o George Enescu 2 o Unirii 12
o Bretele Satu Nou 2’ o Râmnic 13
o Bretele Satu Nou 3 o Râmnic 14
o Nicolae Bălcescu 4 o Unirii 15
o Nicolae Bălcescu 4’ o Unirii 16
o 1 Iunie 5 o Unirii 17
o Ion Popa 6 o Smardan 18
o Balta 7 o Stadionului 19
o Primăverii 8 o Moldovei 20
o Primăverii 9 o Ciorăscu 21
o Unirii 10 o Unirii 22
Topografia
Comuna Gugești este localizată între paralela de 45 grade, 56 minute şi 67 de secunde
latitudine nordică şi meridianul de 27 grade, 13 minute şi 33 secunde longitudine estică.
Studiile topografice cuprinzând planurile topografice cu amplasamentele reperilor și listele
cu repere în sistemul de referintă național se regăsesc în piesele desenate, piese ce fac parte
integrală din prezentul proiect tehnic de executie la Vol. II – Piese desenate, studiile topografice
fiind realizate cu stații totale.
Pag. 10 / 187
Ridicarea topografică a fost executată în sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele au fost
determinate în sistemul national de referintă Marea Neagră 1975.
În urma prelucrării informațiilor topografice s-a proiectat planul de situaţie la scara 1:500
şi s-au stabilit soluţiile tehnice ale complexul rutier privind:
- partea carosabilă, acostamente, spaţiu de siguranţă;
- profile transversale tip;
- amplasamentul şi dimensiunea lucrărilor de artă şi şanţurilor;
Studiul topografic va fi anexat la sfârşitul prezentului proiect ca parte integranta a lui
conform anexei nr. 1 .
Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Teritoriul comunei este situat în zona de campie. Altitudinile variaza între 70 m in zona de
luncă spre Slobozia Ciorăști și 100 m în zona de terase spre Sihlea – Dumbraveni.
Comuna este strabatuta de cursul mijlociu al raului Ramna și de afluienții săi Oreavu si
Hirtop.
Comuna Gugești este situată în extremitatea de nord-vest a campiei Rimnicului între zona
înaltă a dealurilor estice și campia Siretului. După Grumazescu și Stefănescu (1970), câmpia
Rîmnicului este denumită Campia Inaltă a Siretului pe care este amplasat si municipiul Focsani.
Câmpia Rîmnicului reprezintă o subunitate din partea de nord-est a Câmpiei Romane.
Relieful major al câmpiei Rîmnicului pare a fi fost generat prin dezvoltarea unui intins glacis
piemontan, construit din vaste acumulari aluviare. Aceste acumulari acopera (maschează)
contactul real al dealurilor cu câmpia dar în același timp înalta marginea vestică a Campiei
Rimnicului.
Localitatea Gugești este amplasată la o altitudine cuprinsa intre 60-250 mdMN. Spre est,
respectiv spre Lunca Siretului, Campia Rimnicului coboara pana la altitudinea de 20-30 m.
Conform studiilor hidrogeologice rezulta ca perimetrul celor doua localități face parte
dintr-o hidrostructură foarte intinsă aparținând bazinelor reunite ale Siretului, Putnei, Milcovului
și Rîmnicului.
Acviferul de adancime este influiențat direct de apele de suprafață, având direcția de
curgere NV - SE, cu panta de 0,8 - 1 %.
Comuna se caracterizează printr-un climat continental de campie cu ierni reci și veri
calduroase și uscate.
Temperatura aerului reprezinta elementul climatic cel mai important, de acesta depinzând
numeroase procese fizice (inghețul și dezghețul, evaporația și condensarea), biologice și chimice
cu consecințe directe asupra tuturor proceselor sși fenomenelor din natură.
Regimul temperaturilor:
 temperatura medie anuala (0C) 9,6
Pag. 11 / 187
 temp. medie a lunii iulie (0C) 21,6
 temp. medie a lunii ianuarie (0C) -3,0
 temp. maxima absoluta (0C) 39,3
 temp. minima absoluta (0C) -30,0
 nr. mediu anual de zile cu inghet 110,0
 nr. mediu anual de zile cu strat de zapada 50 – 60
Figura 02. Harta intensității temperaturii a Romaniei.
Precipitatii:
Cele mai mari cantități, medii lunare de precipitații cad în lunile mai, iunie și iulie.
Valoarea medie a precipitatiilor este de circa 400 mm. În zonele mai inalte de la vest de teritoriul
comunei Gugești, valoarea medie a precipitatiilor poate ajunge la 800 și chiar 1200 mm (în zona
subcarpatică).
Figura 03. Harta precipitațiilor Romaniei.
Adâncimea de îngheț în zona comunei Gugești – județul Vrancea, conform STAS-ului

6054/77 este de 0.80 - 0.90 m.
Pag. 12 / 187
Figura 04. Zonarea dupa adâncimea maximă de îngheț.
Radiația medie anuala este cuprinsă între 115 kcalorii/mp.
Umiditatea relativă a aerului in luna iulie are valori de 60-70 %. Importante pentru
componentele bio-geografice sunt urmatoarele momente:
- data medie a primei ninsori – 21 octombrie
- data medie a ultimei ninsori – 15 martie
- data medie a instalarii primului strat de zapada – 11 noiembrie
Iarna, stratul de zapada variaza intre 10-20 cm, grosimea medie fiind de 15 cm.
Vantul dominant de primavară este cel din S-E „Baltaretul” și iarna vantul din Est
„Crivatul” ce atinge 70-80 km/h. Vanturile dominante sunt canalizate pe vai in zona montană și
cea subcarpatică. Local în zonele înalte se formează și vanturi munte-vale, cu producerea unor
efecte de föhn.
Frecvența medie a calmului
atmosferic este 25,0%. Vitezele medii
anuale pe cele 8 direcții cardinale
variază între 2,0 si 4,0 m/s la Focsani.
Conform CR 1-1-1-4-2012,
amplasamentul cercetat face parte din
zona B, în ceea ce privește încărcările
date de vânt.
Figura 05. Harta intensității vânturilor
din România
Conform Normativului P/1/2013 perimetrul comunei Gugești este caracterizat prin
urmatoarele valori:
Pag. 13 / 187
- perioada de colt a spectrului de raspuns: Tc = 1,6 sec
Fig. 6 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

TC a spectrului de raspuns
- valoare de varf a acceleratiei terenului pentru cutremure avand IMR=225 ani- ag = 0,40 g
Fig. 7 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=225 ani
- presiunea de referinta a vantului, mediata pe 10 min la 10 m si 50 ani, interval mediu de
referinta 0,4 kPa.
Pag. 14 / 187
Este poziționata in cadrul zonei seismice A – zone de risc
Încărcări din zapadă pe sol pentru o perioada de revenire IMR = 50 ani - Sk = 2kN/mp.
Conform catalogului de structuri tip pentru drumurile publice:
• pamantul se incadreaza in tipul P5, tip climatic I, regim hidrologic defavorabil (nivelul
apei subterane este la adancime mai mare decat adancimea critica, scurgerea apelor este
asigurata)
• sensibilitatea la inghet este stabilita dupa criteriul granulometric de apreciere
STAS 1709/90 face parte din grupa „foarte sensibil la inghet” (grupa C)
• valoarea modulului de elasticitate dinamic al pamantului de fundatie Ed=70Mps (conf.
Instructiunilor tehnice departamentale pentru dimensionarea sistemelor semirigide AND 518/93
(reviziunea I din 1996)
• valoarea de calcul a coeficientului lui Poison este de 0.42
• conform STAS 2914/84 pamantul se încadrează în domeniul 4b al diagramei Cassagrande
care corespunde unor pamanturi coezive anorganice cu compresibilitate redusa sau medie, foarte
sensibil la inghet-dezghet.
Geologia, seismicitatea
Cercetarea s-a efectuat prin observații directe asupra terenului (deschideri naturale) și prin
analiza informatiei geotehnice cunoscută în zona din cercetari anterioare (foraje geotehnice de
mică adâncime, executate pentru obiective din zona). Concluzia este ca perimetrul construit (dar
și terenurile extravilane) prezintă suprafețe relativ plane și orizontale sau cu pante line stabile.
In timp nu s-a manifestat alunecari de teren pe teritoriul comunei.
Din studiile intocmite rezulta urmatoarea litologie specifica in zona.
Terenul de fundare pe teritoriul comunei este alcătuit în principal din argile prafoase și
nisipoase, prafuri argiloase.
Acestea sunt pamanturi bune pentru fundare care admit calculul definitiv al fundațiilor pe
seama presiunilor conventionale de bază.
Caracteristicile fizico-mecanice ale acestor pamanturi pot fi afectate de prezența apelor
subterane și de infiltrație. În adancime nu sunt prezentate zacaminte de soluri solubile sau
nisipuri lichefiabile care în condiții specifice (dizolvare în urma infiltrării apelor pluviale sau
lichefieri la socuri seismice) ar putea genera deformații nedorite la suprafața terenului.
Apele subterane sunt prezente la adâncimi variabile 4,5-6 m.
Categoria geotehnică în care poate fi incadrat amplasamentul examinat reprezintă riscul
geotehnic al acestuia ce poate fi exprimat în funcție de o serie de factori legați atat de teren cât și
de vecinatăți. Pentru terenurile din intravilan categoria geotehnică poate fi apreciată după cum
urmeaza (conform NP174/2007):
 Condiții de teren – pamanturile din amplsament sunt considerate terenuri bune: 2pct.
 Apa subterana: pot fi necesare epuismente: 2 pct.
Pag. 15 / 187
 Clasificarea constructiilor dupa importanta: redusa: 2 pct.
 Vecinatatile: risc scazut al unor degradari ale constructiilor sau retelelor invecinate:1 pct.
 Zona seismica: 2 pct.
Total = 9 pct.
Amplasamentul poate fi incadrat in categoria geotehnica 1.
Aceasta incadrare in categoria de risc scazut este orientativă și caracterizează în general
teritoriul intravilan al comunei.
Geomorfologie: Din punct de vedere geologic conform hartii sc. 1 : 200.000 (fragment
foaie Focsani) rezulta că în zona celor două localități apar la zi sedimente de varstă cuaternară
(pleistocen superior si holocen).
Aceste sedimente sunt compuse predominant din prafuri și argile prăfoase nisipoase
galbene cu strate mai subtiri sau mai groase de pietrișuri cu nisipuri. În albia parâului Rimna ca
și în zona terasei inferioare a acesteia apar pietrișuri și nisipuri recente (varsta holocen
superioară).
Depozitele de argile și prafuri au caractere leossoide ceea ce explică și existența malurilor
cu pereți verticali, specifici pentru loessuri. Sub aceste depozite se află alternante de pietrișuri și
nisipuri care fac parte din structura stratelor de Cândești de varstă cuaternar inferior. Stratele de
Cândești au o înclinare generală de 10 - 15 % către sud - est și sunt așezate peste marne și argile
compacte de culoare vanătă care apar în albia Rimnei la Gura Caliței și care deasemeni se afundă
sub sedimentele mai noi, către est.
Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Datorită faptului că lucrările de modernizare se vor executa în limita amprizei actuale a
strazilor, utilităţile din zonă nu vor suporta modificări de natura mutărilor sau protejărilor.
Proiectul nu cuprinde reţele noi de utilităţi.
Sursele de apă, energie electrică, gaze, telefon şi altele asemenea pentru lucrări definitive
şi provizorii
„MODERNIZARE STRĂZI VICINALE, DALARE ȘANȚURI,PODURI ȘI
PODEȚE ÎN LOCALITATEA GUGEȘTI”
Nu necesită racordarea la utilităti (energie, apă, telecomunicatii, etc.) decât în faza de
executie a lucrărilor pentru organizarea de santier. Organizarea de santier cade în sarcina directă
a Antreprenorului care va elabora proiect de organizare de santier, pentru care se va solicita
autorizatie de construire, în care vor fi incluse toate cheltuielile aferente racordării la utilitătile
necesare organizării, în scopul realizării unei lucrări conforme cu cerintele proiectului tehnic de
executie.
Cazarea, transportul muncitorilor, depozitarea materialelor, curătenia în santier, serviciile
sanitare, organizarea si semnalizarea corespunzătoare a punctelor de lucru revin în sarcina
directă a antreprenorului.
Pag. 16 / 187
Căile de acces permanente, căile de comunicaţii şi altele asemenea
Nu sunt necesare executarea de noi căi de acces pentru realizarea integrală a tuturor
obiectivelor proiectului, accesul la acestea realizându-se prin intermediul retelei de drumuri
nationale, judetene, comunale si locale existentă.
Căile de acces provizorii

Nu sunt necesare executarea de căi de acces provizorii.
Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Traseul străzilor vicinale nu vor afecta bunuri de patrimoniu cultural, intrucât ampriza
drumului se incrie între limitele de proprietate fără a fi necesare efectuarea de demolări de
construcții.
2. Soluţia tehnică cuprinzând
Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii

În conformitate cu ordinul 1296/2017 al ministerului transporturilor, publicat în monitorul
Oficial nr 746/18 septembrie 2017, străzile vicinale ce fac obiectul prezentei documentații
tehnice se încadrează la categoria de drumuri vicinale de clasa tehnică IV (cu două benzi de
circulație - Stadionului 19) și V (cu o singură bandă - Bretele Satu Nou 1, George Enescu 2,
Bretele Satu Nou 2’, Bretele Satu Nou 3, Nicolae Bălcescu 4, Nicolae Bălcescu 4’, 1 Iunie 5, Ion
Popa 6, Balta 7, Primăveri 8, Primăverii 9, Unirii 10, Unirii 11, Unirii 12, Râmnic 13, Râmnic
14, Unirii 15, Unirii 16, Unirii 17, Smardan 18, Moldovei 20, Ciorăscu 21, Unirii 22).
Străzile ce urmează a fi modernizate prin prezentul proiect prezintă o zestre a drumului
existentă în me die de 15cm conform studiului geotehnic întocmit de S.C. GEOSTAR
CONSTRUCT S.R.L.
Partea carosabilă a strzilor vicinale prezintă o lățime a părții carosabile pietruite variabilă
cuprinsă între 3,50m ÷ 4,00m pe strzile de categorie a V și de 3.50m – 5,00m pe strada de
categoria IV. Acostamentele strazilor studiate au acostamentele degradate, înierbate sau lipsesc
în totalitate.
Strazile existente în profil transversal nu prezintă pante corespunzătoare pentru scurgerea
apelor de pe suprafața carosabilă, pe alocuri acestea prezinta denivelări, gropi și făgașe ce permit
stagnarea apei pe platforma carosabilă ce favorizează accelerarea degradadării zestrei existente și
făcând ca pe timp ploios deplasarea să fie greoaie și sa se desfășoare în condiții de disconfort.
Din cauza lipsei de planeitae și a prezenței unei zestre rugoasă, suprafața carosabilă nu
asigura condiții de confort și siguranță în trafic.
Dispozitivele de colectare a apelor pluviale sunt inexistente sau colmatate în proporșie de
90%, cea ce face ca acestea să se strângă la marginea părții carosabile contribuind la degradarea
mediului ambient prin favorizarea infestării cu praf şi noroi a reţelei rutiere adiacente.
Podețele de descărcare sunt insuficiente ca număr pentru a asigura evacuarea apelor
pluviale.
În prezent zestrea existentă nu are capacitate portantă corespunzătoare pentru preluarea
Pag. 17 / 187
unui trafic care crește cu trecerea timpului.
Prin tema de proiectare se prevede modernizarea a 24 de străzi din intravilanul localității
Gugești.
Denumire stradă Lungime Denumire stradă Lungime
Bretele Satu Nou 1 500m Unirii 11 226m
George Enescu 2 888m Unirii 12 72m
Bretele Satu Nou 2’ 578m Râmnic 13 400m
Bretele Satu Nou 3 502m Râmnic 14 519m
Nicolae Bălcescu 4 490m Unirii 15 60m
Nicolae Bălcescu 4’ 122m Unirii 16 58m
1 Iunie 5 470m Unirii 17 83m
Ion Popa 6 62m Smardan 18 347m
Balta 7 450m Stadionului 19 170m
Primăverii 8 82m Moldovei 20 66m
Primăverii 9 62m Ciorăscu 21 123m
Unirii 10 140m Unirii 22 20m
6490m
TOTAL
6,490km
Varianta constructivă de realizare a investiţiei

Pentru buna desfășurare a circulației rutiere în condiții optime de siguranță și confort,
deasemenea pentru protecția mediului s-a prevazut proiectarea unei imbrăcaminți bituminoase
pentru reducerea zgomotului fonic și reducerea nivelului de praf din aer.
Sistemul rutier a fost ales astfel în cât să asigure condiția de rezistență la degradare (RDO)
și rezistență la fenomenele de îngheț dezgeț, breviarele de calcul regăsi du-se la capitolul IV.1
respectiv IV.2.
Întrucât zestrea existentă prezintă numeroase denivelări, ne fiind infestat cu noroi (pământ
vegetal) aceasta face parte din componența stratului de formă din balast.
Sistemul rutier adoptat pentru toate străzile vicinale este următorul:
 zestrea existentă în grosime medie de 15cm de balst (ce se va scarifica și reprofila);
 completare fundație de balast cu un strat de 20cm;
 strat reprofilat din piatră spartă din roci carieră în grosime de 15cm;
 strat de legătura din beton asfaltic BADPC 20 în grosime de 6cm;
 strat de uzură din beton asfaltic BAPC 16 în grosime de 4cm.
Sistemul rutier al acostamentelor are următoarea componență:
 strat de fundație din balast în grosime de 20cm;
 strat de reprofilat din piatră spartă din roci carieră în grosime de 15cm;
 strat din balast în grosime de 10cm.
Pe traseul străzilor vicinale se disting patru profile transversale TIP cu următoare structură:
Pag. 18 / 187
1) PROFIL TRANSVERSAL TIP1
- Platforma drumului are o lățime de 5m - dintre care partea carosabilă este de 4m
lățime cu panta transversală unică de 2,5% către șanțul pereat, mărginită de
acostamente de o parte și de alta cu lățimea de 50cm cu panta transversală de 4%.
- Profilul se va aplica pe:
Denumire strada Poziție kilometrică
Bretele Satu Nou 1 Km 0+000 – 0+500
Bretele Satu Nou 2’ Km 0+000 – 0+578
George Enescu 2 Km 0+285 – 0+888
Bretele Satu Nou 3 Km 0+000 – 0+502
Nicolae Bălcescu 4 Km 0+000 – 0+490
1 Iunie 5 Km 0+000 – 0+470
Ion Popa 6 Km 0+000 – 0+062
Balta 7 Km 0+000 – 0+450

lățime cu panta transversală unică de 2,5% către rigola de acostament.
George Enescu 2 Km 0+000 – 0+285
Nicolae Balcescu 4 Km 0+000 – 0+122
Primaverii 8 Km 0+285 – 0+082
Primaverii 9 Km 0+000 – 0+062
Unirii 10 Km 0+000 – 0+140
Unirii 11 Km 0+000 – 0+226
Râmnei 13 Km 0+000 – 0+400
Râmnei 14 Km 0+000 – 0+519
Unirii 15 Km 0+000 – 0+060
Unirii 16 Km 0+000 – 0+058
Smardan 18 Km 0+000 – 0+347
Unirii 20 Km 0+000 – 0+066
Unirii 22 Km 0+000 – 0+020

lățime cu panta transversală unică de 2,5% mărginită de borduri cu secțiune de
10x15cm.
Pag. 19 / 187
Unirii 17 Km 0+000 – 0+083
Ciorăscu 21 Km 0+000 – 0+123
Unirii 12 Km 0+285 – 0+072

- Platforma drumului are o lățime de 7m - dintre care partea carosabilă este de
2x75m lățime cu panta transversală în formă de acoperiș de 2,5% către șanțurile
pereate, mărginită de acostamente de o parte și de alta cu lățimea de 50cm, panta
transversală de 4%.
Stadionului Km 0+000 – 0+170
Dispozitivele de preluare și scurgere a apelor pluviale se compun din șanțuri pereate
în lungime totală de 3995ml și rigole de acostament în lungime de 4774ml. Pentru asigurarea
scurgerii apelor în profil transversal s-au prevăzut doua podețe de subtraversare DN 800 (Strada
George Enescu km 0+420 în lungime de 7,5m și Strada Balta7 km 0+175 în lungime de 7,5m).
Pentru asigurarea continuității scrgerii apei în lungul drumului județean DJ 205B la intersecția cu
strada Bretele Satu Nou 1 se va prevede un podet de subtraversare cu DN 600 în lungime de
10m.
Soluția constructivă a șanțurilor pereate este următoarea:
 Forma este de trapez cu baza mica de 20cm și baza mare de 1,30m, cu panta de
2:3 (1:1.5) către carosabil și 1:1 către exteriorul șanțului;
 Forma trapezoidală se va adapta la teren, a se vedea profilele transversale
caracteristice
 Material: șanțul se perează cu beton de clasă C30/37 (B475) cu grosimea de 10cm
realizat pe un substrat de nisip pilonat de 5cm.
Pe tronsoanele de străzi unde limita de proprietate nu permitea realizarea de șanțuri pereate
s-au prevăzut realizare de rigole de acostament, acestea se vor executa din beton de clasă C30/37
(B475) realizate pe un substrat de beton C 20/25 (B330) în grosime de 10cm.
Dispozitivele de preluare a apelor pluviale au fost dimensionate conform STAS10796-2-79.
Pentru protecția mărginilor părții carosabile pe străzile: Unirii 12,Unirii 17 și Ciorăscu 21, se
prevăd borduri de 10x15cm realizate pe o fundație din beton C16/20 (B250) cu dimensiunile de
20x10cm.
În conformitate cu prevederile STAS-ului 1848 – 7/2004 marcajele rutiere folosite în acest
proiect vor fi marcaje rutiere cu microbile de sticlă de tipul marcaje cu linie discontinua simplă.
Pag. 20 / 187
Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicați în realizarea
investiției: beneficiar, proiectant, constructor.
În baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant, trasarea se va face prin
materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al obiectivului.
Înainte de începerea lucrărilor, se stabililește conturul platformei, pentru platformă pe
care se va face aprovizionarea precum si axa celor doua accese precum și reperele care determină
elementele acceselor.
Constructorul va verifica la teren secțiunile din proiect, va consemna nepotrivirile
reprezentantului beneficiarului, iar când acestea nu sunt suficiente pentru definirea configuraţiei
terenului, să ridice altele suplimentare.
Materializarea lucrărilor în teren se face prin şabloane. Picheţii şi şabloanele trebuie să
materializeze:
- axa acceselor;
- ampriza aceselor si a platformei pentru parcaje si aprovizionare;
- înclinarea taluzurilor;
- conturul spatiilor verzi
- pozitionarea rigolelor.
Pe planurile de situație proiectate sunt notate cordonatele de trasare a axelor străzilor
reprezentate prin picheți.
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Lucrările de betoane în elevaţia lucrărilor edilitare, fundații vor fi executate în perioada
optimă, luându-se măsuri speciale de protecţie și semnalizare. Pentru betoanele și mortarele ce se
vor executa manual în zona lucrării, cimentul va fi depozitat, după caz, în magazie de şantier
(pentru cimentul în saci) sau în lăzi asigurate la intemperii (ciment vrac). Lucrările de asfaltare se
vor proteja prin semnalizare pentru a nu se circula pe asfaltul proaspăt pus în operă.
Organizarea de şantier
Organizarea de șantier cade în sarcina directă a Antreprenorului care va elabora
proiect de organizare de șantier, pentru care se va solicita autorizatie de construire, în care vor
fi incluse toate cheltuielile aferente racordării la utilitătile necesare organizării, în scopul
realizării unei lucrări conforme cu cerintele proiectului tehnic de execuție.
La intrarea în santier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale șantierului
înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Construcții. La aceeași poarta de intrare în șantier se
va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.
Șantierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate cu denumirea si siglă
antreprenorului. Se vor manta pe gard panouri de semnalizare de securitate și sănatate a muncii
conform HG 971 I 2006: purtare obligatorie a caștii de protecție, intrarea interzisă persoanelor
neautorizate.
Se va face o analiză a solului înainte de începerea operatiunilor pe șantier pentru a evita
expunerea lucrătorilor la substante periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta
urmatoarele reguli :
- dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ;
Pag. 21 / 187
- se va nivela si se va compacta tinându-se cont de destinatia ulteriora a terenului: birouri,
vestiare, depozite, etc.
- se va insista la căile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor și a
autopompei de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducătorii punctelor de
lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura în continuare buna funcționare a
acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sun! adiacente, cu
rețele de polietilenă orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descărca și
amplasa birourile, vestiarele, barăcile dormitor, barăcile de materiale si magaziile de substante
periculoase.
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la rețea în tablouri electrice, tipizate, cu
împământări verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 1380 V.
Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare și pericol general, conform
H.G. 97112006.
Se vor asigura surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa
spălătoare. Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.
Se vor aduce și amplasa pichetele P.S.I. și se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se vor
organiza «Puncte de prim ajutor> în biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse de
prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot în birouri se va constitui « Telefonul de
urgenta», punându-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deșeurilor municipale amestecate, de către o societate
specializata. Aceasta societate se va ocupa și de golirea acestora. Se vor monta proiectoare, in număr
suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a obiectivelor.
Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor ramase si/sau recuperate ca urmare a lucrărilor, se
va face după un plan stabilit dinainte tinându-se seama de termenele contractuale, de pozitionarea
obiectivului si de apropierea de iesirile din santier.
Accesul în șantier : Accesul în încinta santierului este responsabilitatea șefilor punctelor
de lucru și se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimație de servici. Se va
stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat
se realizează numai pe căile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularității
cailor de acces, autovehiculele vor intra cu fața sau cu spatele, dirijate de un lucrător desemnat
pentru aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa ieșirea fiecărui autovehicul din incintă
santierului un lucrător desemnat de șeful de șantier va face curațenie, daca este cazul, pe drumul
public in zona adiacenta santierului.
În incinta șantierului parcarea autovehiculelor în afara programului de lucru este interzisă,
exceptie făcând utilajele de construcții. Autovehiculele vor parca în locurile special amenajate.
Când nu sunt utilizate, porțile de acces în santier vor sta închise și în timpul și în afara
Pag. 22 / 187
programului de lucru.
INSTRUIRE : La prezentarea la locurile de munca ale șantierului toti lucrătorii vor avea
asupra lor "Fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca" și "Fisa de
instruire individuala in domeniul situațiilor de urgenta". Se va verifica înscrierea în fisele
individuale a instructajelor generale la angajare și la locul de muncă.
In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucrătorilor li se va efectua un instructaj
suplimentar privind securitatea si sănătatea în muncă, cu durată de 8 ore. Rolul acestui
instructaj este de ai familiariza pe lucrători cu particularitățile și conditiile specifice ale noilor
locuri de munca I posturi de lucru.
Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a
cărui lucrători sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
- prezentare santier, cuprinzând:organizarea de santier; acces in santier; cai de circulatie si
reguli pentru mentinerea curateniei pe căile de circulatie; masuri Ia nivelul noului loc de munca/
post de lucru privind acordarea primului ajutor si stingerea incendiilor;localizare punct de
prim-ajutor; localizare picheti P.S.I.; dotările social-sanitare ale santierului.
- informatiile privind riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesionala specifice locurilor de
munca I posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- modul de raportare al incidentelor I accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
Semnalizarea punctului de lucru precum şi asigurarea circulaţiei pe timpul execuţiei
lucrărilor, se vor face în conformitate cu „Normele metodologice privind condiţiile de închidere
a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona
drumului public şi /sau pentru protejarea” – emise de Ministerul de Interne şi Ministerul
Transporturilor în octombrie 2000 şi constau din masuri privind siguranţa şi controlul circulaţiei
rutiere prin dirijarea temporara a traficului şi se va supune avizării Serviciului de Siguranţa
circulaţiei din cadrul Primăriei Gugești şi Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Rutiere.
III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI

1. Generalități
Proiectul Tehnic privind lucrarea “ Modernizare străzi vicinale, dalare șanțuri, poduri și
podețe în localitatea Gugești” a fost dezvoltat având ca bază de plecare studiul topografic, studiul
geotehnic și studiul de fezabilitate.
În cadrul proiectului au fost vizate următoarele tipuri de lucrări:
- lucrări de modernizare a structurii rutiere existente.
- lucrări de colectare, dirijare și evacuare a apelor ( șanțuri, rigole, podețe).
- lucrări de siguranța circulației realizate prin marcaje rutiere.
Pag. 23 / 187
2. Descrierea soluției tehnice
Soluţia constructivă propusă are la bază Legea 43/1997 privind regimul juridic al
drumurilor şi Normele tehnice ale M.T. 44,45,46/98 privind proiectarea, construirea şi
modernizarea drumurilor.
Lucrările de modernizare a străzilor vicinale respectă limitele de proprietăți existente
rezultate din planurile de situație topografice.
Prezenta documentaţie tratează necesitatea modernizării străzilor vicinale, cu un sistem
rutier conform clasei tehnice IV și V, în zonă de șes, cu viteză de proiectare de 40 km/h.
Modernizarea străzilor rurale va cuprinde sistematizarea traseului și realizarea unui sistem
rutier conform categoriei de trafic ușor.
Lungimea totală a drumurilor ce vor fi modernizate este de 6490m (6,490km).
Traseul de 6490 m este alcătuit din străzi vicinale dupa cum urmează:
1. Strada Bretele Satu Nou 1 – km 0+000 – km 0+500

Pe toată lungimea tronsonului de stradă se aplică profilul transversal TIP I, ce conține
utmătoarele lelemente:
 Carosabil – structură rutieră:
 strat de uzură din beton asfaltic BAPC 16 în grosime de 4cm
– pe toată lungimea străzii lățimea parții carosabile este de 4,00m cu pantă
unică de 2,5% către șanțul pereat de pe partea stângă.
 Acostamente – structură rutieră:
– lățimea acostamentelor proiectate este de 50cm pe ambele părți ale
carosabilului, cu pantă transversală de 4% către exterior.
 Dispozitive de colectare ape pluviale
– șanțurile pereate se vor executa cu secțiune trapezoidală cu baza mica de 20cm
și baza mare de 1,30m cu panta către carosabil de 2:3 (1:1.5) și de 1:1 către
exteriorul șanțului. Secțiunea trapezoidală variaza în funcție de teren:
 pe tronsonul cuprin între km 0+000 – km 0+375 baza mare este de 1,30m;
 pe tronsonul cuprin între km 0+375 – km 0+500 baza mare este de 1,60m.
 Lungimea totală a șanțurilor 500ml proiectați pe aprtea stânga a
caroasbilului
Pag. 24 / 187
– la intersecția dintre DJ 205 B și Strada Bretele Satu Nou se prevede un podeț
DN 600 pentru asigurarea scurgerii apelor în lungul drumului județean.
 Siguranța circulației (marcaje)
– marcajul se va realiza cu linie discontinua simpla va avea o lungime de minim
1m şi se va avea o latime de 15 cm cu inerspațiu de 1m. Linia discontinuă simpla
este de tip ,,I’’ conform SR 1848 – 7/2004, conform desenului de mai jos (cotele
de pe desen sunt în unitati de masura metru). Lungimea marcajului va fi de 500m
x 2 = 1000m (1,00km)
2. Strada George Enescu – km 0+000 – km 0+888

Pe lungimea tronsonului de stradă km 0+000 – km 0+285 se aplică profilul transversal
TIP II iar pe tronsonul de strada km 0+285 – km 0+500 se aplică profilul transversal TIP I, ce
conțin utmătoarele lelemente:
unică de 2,5% către șanțul pereat/rigolă de acostament de pe partea stângă.
– rigole de acostament proiectate pe ambele părți ale carosabilului pe tronsonul
cuprins între km 0+000 – km 0+285 în lungime totală de 570ml.
– șanțurile pereate se vor executa între poziția km 0+285 – km 0+500 cu secțiune
trapezoidală cu baza mica de 20cm și baza mare de 1,70m cu panta către carosabil
de 2:3 (1:1.5) și de 1:1 către exteriorul șanțului.
– în poziția km 0+420 se va executa un podeț de subtraversare cu DN 800.
Pag. 25 / 187
x 2 = 1776m (1,776km)
3. Strada Bretele Satu Nou 2’ – km 0+000 – km 0+578

 pe tronsonul cuprin între km 0+525– km 0+575 baza mare este de 1,30m.
caroasbilului
Pag. 26 / 187
x 2 = 1000m (1,00km)
4. Strada Bretele Satu Nou 3 – km 0+000 – km 0+502

exteriorul șanțului
caroasbilului 502m.
x 2 = 1000m (1,00km)
Pag. 27 / 187
5. Strada Nicolae Bălcescu 4 – km 0+000 – km 0+490
unică de 2,5% către șanțul pereat de pe partea dreaptă.
 Lungimea totală a șanțurilor 490ml proiectați pe aprtea dreaptă a
caroasbilului
x 2 = 980m (0,98km)
6. Strada Nicolae Bălcescu 4` – km 0+000 – km 0+122

Pe toată lungimea tronsonului de stradă se aplică profilul transversal TIP II, ce conțin
Pag. 28 / 187
x 2 = 1776m (1,776km)
7. Strada 1 iunie 5 – km 0+000 – km 0+470

Pag. 29 / 187
exteriorul șanțului.
caroasbilului
x 2 = 940m (0,94km)
8. Strada Ion Popa 6 – km 0+000 – km 0+062

Pag. 30 / 187
de pe desen sunt în unitati de masura metru). Lungimea marcajului va fi de 62m x
2 = 124m (0,124km)
9. Strada Balta 7 – km 0+000 – km 0+450

 Lungimea totală a șanțurilor 490ml proiectați pe aprtea dreaptă a
caroasbilului
– în poziția km 0+175 se va executa un podeț de subtraversare cu DN 800.
Pag. 31 / 187
x 2 = 900m (0,900km)
10. Strada Primăverii 8 – km 0+000 – km 0+082

unică de 2,5% rigolă de acostament de pe partea stângă.
2 = 164m (0,164km)
11. Strada Primăverii 9 – km 0+000 – km 0+62

Pag. 32 / 187
2 = 124m (0,124km)
12. Strada Unirii 10 – km 0+000 – km 0+140

x 2 = 280m (0,280km)
Pag. 33 / 187
x 2 = 452m (0,452km)

Pe toată lungimea tronsonului de stradă se aplică profilul transversal TIP III, ce conțin
Pag. 34 / 187
unică de 2,5% către partea stângă.
 Borduri
– se vor executa borduri la marginea părții carosabile cu secțiune de 10x15cm
realizate pe o fundație de beton C16/20 cu dimensiunile 20x10cm. Lungimea
totală a bordurilor este de 144ml.
15. Strada Râmnic 13 – km 0+000 – km 0+400

x 2 = 800m (0,800km)
16. Strada Râmnic 14 – km 0+000 – km 0+519

Pag. 35 / 187
x 2 = 1038m (1,038km)

2 = 120m (0,120km)
Pag. 36 / 187
2 = 116m (0,116km)

 Borduri
Pag. 37 / 187
20. Strada Smârdan 18 – km 0+000 – km 0+347

x 2 = 694m (0,694km)
21. Strada Stadionului 19 – km 0+000 – km 0+170

– pe toată lungimea străzii lățimea parții carosabile este de 5,50m cu pantă în
Pag. 38 / 187
formă de acuperiș, 2,5% către șanțurile pereate de pe ambele părți caroabile.
 pereu din beton în grosime de 10cm.
exteriorul șanțului.
 Lungimea totală a șanțurilor 340ml proiectați pe ambele părți ale
carosabilului.
este de tip ,,B’’ conform SR 1848 – 7/2004, conform desenului de mai jos (cotele
(0,170km)
22. Strada Moldovei 20 – km 0+000 – km 0+066

Pag. 39 / 187
2 = 132m (0,132km)
23. Strada Ciorașcu 21 – km 0+000 – km 0+123

 Borduri

Pag. 40 / 187
2 = 40m (0,020km)
TRASEUL IN PLAN ORIZONTAL

Traseele în plan orizontal ale străzilor vicinale vor păstra traseele existente, făcându-se
doar acele corecturi locale strict necesare îmbunătăţirii elementelor geometrice legate de
circulaţie, pentru a corespunde STAS 863/85 „Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale
traseelor. Prescripţii de proiectare”, pentru realizarea sistemului rutier necesar unei bune
desfașurări a traficului auto.
Curbele au fost amenajate în plan și spațiu conform STAS 863/85 „Lucrări de drumuri.
Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare” fără a se ocupa suprafețe de teren
din proprietățile private.
TRASEUL ÎN PLAN VERTICAL

Traseele în plan vertical ale străzilor vicinale, vor avea în general, cota proiectată cu 35 -
45 cm peste cota drumului existent, făcându-se doar acele corecturi locale şi strict necesare
îmbunătăţirii elementelor geometrice legate de circulaţie, pentru a corespunde STAS 863/85
„Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare” pentru
realizarea sistemului rutier necesar unei bune desfașurări a traficului auto.
Curbele verticale au fost adoptate conform STAS 863/85.
Razele folosite în vederea realizării racordărilor verticale au fost alese în vederea corelării
situației existente cu cea proiectată, pentru îmbunătățirea declivităților existente și a pasului de
proiectare existent.
DRUMURILE LATERALE
Se vor realiza pe o lungime de 10m, de la marginea carosabilă a drumului principal,
structura sistemului rutier va fi identică cu cea a drumului curent.
3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR

SCURTĂ PREZENTARE A CONSTRUCŢIEI:
Străile vicinale ce face obiectul prezentei documentaţii trebuie adusă la parametri de
exploatare normali pentru buna desfăşurare a circulaţiei în toate anotimpurile anului.
Prezentul proiect urmăreşte sporirea capacităţii portante, îmbunătăţirea condiţiilor de
colectare şi evacuare a apelor meteorice, asigurarea stabilităţii şi lăţimii platformei şi
îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie.
Evaluarea punctajului fiecărui factor determinant s-a făcut pe baza formulei:
Pag. 41 / 187
P(i)
P(n ) × K(n) =n ×
n(i)
în care:P(n) – punctajul factorului determinant (n)
(n) – coeficient de unicitate
p(i) – punctajul corespunzător criteriilor (i) asociate factorului determinant (n)
n(i) – numărul criteriilor (i) asociate factorului determinant (n), luate în
considerare.
FACTORII DETERMINANŢI ŞI CRITERIILE ASOCIATE PENTRU STABILIREA
CATEGORIEI DE IMPORTANŢĂ A CONSTRUCŢIILOR
Nr.
Factorii determinanţi Criterii asociate
crt.
i. oameni implicaţi direct în cazul unor disfuncţii ale
construcţiei
ii. oameni implicaţi indirect în cazul unor disfuncţii ale
1. Importanţă vitală
construcţiei
iii. caracterul evolutiv al efectelor periculoase în cazul unor
disfuncţii ale construcţiei
i. mărimea comunităţii care apelează la funcţiunile
construcţiei şi/sau valoare a bunurilor adăpostite de
Importanţa socio – construcţie.
2.
economică şi culturală ii. ponderea pe care funcţiunile construcţiei o au în
comunitatea respectivă.
iii. natura şi importanţa funcţiilor respective.
i. măsura în care realizarea şi exploatarea construcţiei
intervine în perturbarea mediului natural şi a mediului
construit.
3. Implicarea ecologică ii. gradul de influenţă nefavorabilă asupra mediului natural
şi construit.
iii. rolul activ în protejarea/refacerea mediului natural şi
construit.
i. durata de utilizare preconizată.
ii. măsura de utilizare în care performanţele alcătuirii
Necesitatea luării în
constructive depind de cunoaşterea evoluţiei acţiunilor
4. considerare a duratei de
(solicitărilor) pe durata de utilizare.
utilizare (existentă)
iii. măsura în care performanţele funcţionale depind
evoluţia cerinţelor pe durata de utilizare.
i. măsura în care asigurarea soluţiilor constructive,
dependenţa de condiţiile de teren şi de mediu.
Necesitatea adoptării la ii. măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu
5. condiţiile locale şi de evoluează defavorabil în timp.
mediu iii. măsura în care condiţiile locale de teren şi de mediu
determină activităţi/măsuri deosebite pentru exploatarea
construcţiei.
6. Volumul de muncă şi de i. ponderea volumului de muncă şi de materiale înglobate.
materiale necesare ii. volumul şi complexitatea activităţilor necesare pentru
Pag. 42 / 187
menţinerea performanţelor construcţiei pe durata de
existenţă a acesteia.
iii. activităţi deosebite în exploatarea construcţiei impuse
de funcţiunile acesteia.
Nivelul apreciat al influenţei criteriului Punctajul p(i)
– Inexistent 0
– Redus 1
– Mediu 2
– Apreciabil 4
– Ridicat 6
Limitele punctajului de stabilire a categoriei de importanță

Categoria de importanţă a construcţiei Grupa de valori a punctajului total
– Excepţională (A) > 30
– Deosebită (B) 18 ... 29
– Normală (C) 6 ... 17
– Redusă (D) <5
CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ STABILITĂ:

CRITERII
NR FACTORUL DETERMINANT k(n) P(n) ASOCIATE
p(i) p(ii) p(iii)
1. Importanţa vitală 1,00 1 1 1 0
2. Importanţa social-economică şi culturală 1,00 2 2 1 1
3. Implicarea ecologică 1,00 1 1 1 0
Necesitatea luării în considerare a duratei de
4. 1,00 3 4 1 1
utilizare (existenţă)
Necesitatea adaptării la condiţiile locale de
5. 1,00 1 1 0 0
teren şi de mediu
6. Volumul de muncă şi de materiale necesare 1,00 3 4 2 0
Pag. 43 / 187
TOTAL 11
Astfel lucrarea se încadrează în categoria “C” – lucrări de importanță normală
Proiectul ca fi verificat pentru exigențele de performanță inițiale:
A4 – rezistența și stabilitatea la solicitări statice, dinamice, inclusive seismice;
B2 – siguranța în exploatare;
D2 – sănătatea oamenilor și protecția mediului.
4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE
Conform legii nr. 10/28.01.1995 (actualizată 2015) , HG. Nr. 766/1997 privind calitatea în
construcții la elaborarea soluțiilor constructive ce privesc investiția s-a avut în vedere asigurarea
cerințelor esențiale de calitate în construcții.
1. Rezistența și stabilitatea construcției , atera de legătură și căile de acces s-au calculat

la un trafic mediu (Mza < 3,0 m.o.s – milioane osii standard cu incărcare pe osie de 115,0 kN),
numărul de vehicule fiind redus pe durata a 24 de ore. Traficul semnificativ s-a înregistrat la
orele de varf pe străzile aferente amplasamentului. Calculul stemului rutier se regăsește la
punctul IV, realizat în conformitate cu indicativul CD177.
2. Siguranța în exploatare a arterei carosabile este realizată prin adoptarea elementelor

geometrice caracteristice specifice categoriei străzii prin asigurarea îmbrăcăminţi rutiere, a
spațiilor de parcare şi trotuarelor din materiale rezistente , stabile şi fiabile.
3 Protecția împotriva zgomotului, este realizată de asemenea prin realizarea

îmbrăcăminților rutiere din betoane asfaltice ce asigură o atenuare a zgomotului produs de
circulația auto.
4 Sănătatea oamenilor şi protecția mediului înconjurător, va fi asigurată pe timpul

exploatării prin realizarea unui sistem rutier viabil şi stabil odată cu realizarea unui sistem de
colectare şi evacuare a apelor superficiale racordat la rețeaua de canalizare.
5. Posibilităţi de transformări ulterioare, elementele geometrice în profil transversal ca şi

structura sistemului rutier proiectat permit, odată cu creşterea volumului şi intensităţii traficului,
trecerea la o clasă superioară privind capacitatea portantă prin ramforsarea sistemului rutier cu
îmbrăcăminţi asfaltice înlesnind astfel modernizări ulterioare.
5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Antreprenorul General va avea în vedere următoarele:
Pag. 44 / 187
q Lucrările de execuție să fie conduse de un "responsabil tehnic cu execuția, atestat
conform Legi nr.10/85 (modificată) și sa se desfășoare în conformitate cu
proiectul, cu Iegislația în vigoare și cu regulile meseriei.
q Documentele calitatii: certificatele de calitate pentru materiale și echipamente,
procese verbale de lucrări ascunse, carte de betoane, buletine de încercări, dispoziții
de șantier de constatare și remediere, procese verbale de faze determinarte etc., să
existe în totalitate și să fie accesibile și ținute la zi.
q Materialele și echipamentele puse in operă să aibă certificat de calitate de la
furnizor, acolo unde este cazul să fie agrementate conform Legii 10/85
(modificată).
q Probele prevăzute în Iegislația tehnică să fie prelevate la punctul de lucru pentru
umpluturi, betoane, armături, suduri etc. să fie corect prelevate și încercate în
laboratoare atestate.
Calitatea lucrărilor se va verifica pe parcursul execuției pentru fiecare categorie de lucrări
în parte, în conformitate cu prevederile prescripțiilor în vigoare (C56 - 85; NE 012 - 99, etc.)
Pentru verificarea proiectului Consultantul va angaja pe cheltuiala sa, specialisti atestați
romani conform cerintelor Legii calității In constructii nr. 10124 martie 1995 publicata in
Monitorul Oficial nr. 12/1995.
6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI

Se vor respecta prevederile ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului.
În perioada de execuție a proiectului constructorul este obligat să ia toate măsurile pentru:
 reducerea noxelor eliminate la funcționarea mijloacelor de transport și utilajelor
ce urmează a fi folosite;
 eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului și apei
subterane;
 protecția apei de suprafață și subterane prin respectarea legii nr. 107/1996,
modificată și completată prin Legea 310/2004 – Legea apelor;
 menținerea nivelului de zgomot în limitele prevăzute de STAS 100009/88 –
Acustica urbană. Limita admisibilă a nivelului de zgomot conform ordinului nr.
536/1997 pentru aprobarea „Normelor de igienă și a recomandărilor privind
mediul de viață al populației”, respectiv valoarea de 50 dB;
 reducerea impactului asupra populației prin eliminarea timpilor de funcționare în
gol ai motoarelor;
 gestionarea corespunzătoare a deșeurilor rezultate conform HG nr. 856/2002
„Hotărâre privind evidenta gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv a deșeurilor periculoase” și Legii nr. 426/2001
pentru aprobarea OG a guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor prin
selectarea și colectarea pe tipuri de deșeuri în locuri amenajate, recuperarea
deșeurilor refolosibile și valorificarea acestora (prin integrarea, în măsura
Pag. 45 / 187
posibilităților, în alte lucrări), respectiv eliminarea periodică a deșeurilor
neutilizabile prin contact cu firme specializate;
 asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuției lucrărilor în
condiții corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcții se va face
numai în limitele șantierului, fără a deranja vecinătățile;
 respectarea zonelor de protecție a conductelor şi rețelelor ce traversează
amplasamentul lucrării, precum și în condițiile impuse prin avizele obținute;
 evacuarea din vecinătatea amplasamentului lucrării a tuturor materialelor rămase
în urma execuției.
În perioada de exploatare impactul asupra factorilor de mediu se estimează a fi favorabil
ca urmare a lucrărilor proiectate și realizate în conformitate cu legislația de protecția mediului în
vigoare.
7. STANDARDE ȘI NORMATIVE APLICABILE
HOTĂRÂRE Nr. 907/2016 din 29 noiembrie 2016 –Conţinutul-cadru al documentaţiei de
avizare a lucrărilor de intervenţii poate fi adaptat, în funcţie de
specificul şi complexitatea obiectivului de investiţii propus.

STAS 863/1985
Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor
STAS 10144/1,2,3,4,5,6 –
1989 - 1991 Străzi, Elemente geometrice, Prescripţii de proiectare, Amenajări
intersecţii, Calculul capaităţilor de circulaţie a străzilor, Trotuare, Alei
pietonale, Piste de ciclişti
NP 116-2004
Normativ privind alcătuirea structurilor rigide şi suple pentru străzi
STAS 2914 – 84
Terasamente. Condiţii generale de calitate
STAS 12253 / 84
Straturi de formă. Condiţii tehnice generale de calitate
SREN 13252/2001,
13253/2001 Geotextile şi produse înrudite
STAS 6400 – 84
Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi fundaţii
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Caracteristici de compactare. Încercare Proctor
SREN 1120 – 95
Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de
macadam semipenetrant şi penetrant
STAS 2900 / 89
Lăţimea drumurilor
STAS 1709/1,2,3 – 1990
Acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drum
Pag. 46 / 187
STAS 1598/1,2 / 89
Încadrarea îmbrăcăminţilor la lucrări de construcţii noi şi modernizări de
drumuri
SR 6978/1995 Pavaje de piatră naturală, pavele normale, pavele abnorme şi calupuri
SREN 12371/2002 Metode de încercare a pietrei naturale
SREN 1343 / 2003 Borduri de piatră naturală pentru pavări exterioare
PD 177/2001 Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide
(metoda analitică)
CD 155 – 2001 Instrucţiuni tehnice privind determinarea stării tehnice a drumurilor publice
AND 513 – 2002 Instrucţiuni tehnice referitoare la proiectarea, execuţia şi întreţinere
drumurilor publice
CD 31 – 2002 Normativ pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a
capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide
AND 514 – 2000 Metodologie privind efectarea recepţiei lucrărilor de întreţinere şi reparare
curentă drumuri şi poduri. Elaborator AND
P 19-2003 Normativ departamental pentru adoptarea pe teren a proiectelor tip de
podeţe pentru drumuri. Elaborator IPTANA-SA
SR 183-1/1995, Îmbrăcăminţi din beton de ciment
SR 183-2/1998
NE 012 - 2010 Normativ pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton
CD 99 – 2001 Normativ privind repararea şi întreţinerea podeţelor de şosea – Elaborator
BETARMEX
NP 067 – 2002 Normativ pentru proiectarea lucrărilor de apărare a drumurilor, căilor ferate
şi podurilor împotriva acţiunii apelor curgătoare şi lacurilor – Elaborator
IPTANA-SA
AND 605/2013 Normativ privind „mixturi” asfaltice executate la cald. Condiţii tehnice
privind proiectarea, prepararea şi punerea în operă
SREN 13108 – Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale
1,2,3,4,5,6,7 – 2006/AC
SREN 13108 – 1,2,3,4, Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale
5,6,7 – 2006/AC 2008
SREN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utlizare în
inginerie civilă şi în construcţii de drumuri
SREN 12620+A1: 2009 Agregate pentru betoane
Pag. 47 / 187
SREN 13043:2003/AC Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru finisarea suprafeţelor
2004 utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu trafic
STAS 10473/1-87 Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate cu ciment
STAS 10796/1/1977 Construcţii anexe pentru colectarea şi evacuarea apelor
AND 530/2012 Instrucţiuni privind verificarea execuţiei terasamentelor
CD 182-87 Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drum
SR 1848/1/2/3,7 – 2011 Semnalizare rutieră. Indicatoarea şi mijloace de semnalizare rutieră.
Clasificare, simboluri şi amplasare
SR 1848-2015 Semnalizare rutieră, marcaje rutiere
AND 593 / 2012 Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţă circulaţiei pe
drumuri, poduri şi autostrăzi
Ordin comun MI/MT privind aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere a
circulaţiei şi de instruire a restrictiilor de circulaţie în vederea executării de
nr. 1112/412/2000
lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului
Ord.MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea

drumurilor
Ord.MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
Ord.MT nr.50/1998 Norme tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale
Ord.726/549 din Ordin al ministrului dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor şi al
29.08.2007 Inspectoratului General de Stat în Construcţii
Ord. 486/500 din Ordin al ministrului dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor şi al
09.08.2007 Inspectoratului General de Stat în Construcţii pentru aprobarea
Procedurii privind emiterea acordului de către ISC pentru investiţii
în timp asupra construcţiilor existente
Ordin 1798 din pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu
19.11.2007
Legea nr. 107/1996 Legea Apelor
HG nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă
HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în
mediul acvatic a apelor uzate
Ord. MMGA nr.662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenţelor de emitere a
avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor
Pag. 48 / 187
Ord.nr.297/1997 al referitor Normelor Metodologice privind avizul amplasamentului în
MAPPM zona inundabilă a albiei majore de obiective economice şi sociale
HG nr. 907 / 2016 Hotărâre privind etapele de elaborare și conținutului – cadru al

documentațiilor tehnico – economice aferente obiectivelor /
proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice.
Ord. 726/549 din Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor și
29.08.2007 al inspectorului general de stat al Inspectoratului de Stat în
Construcții privind aprobarea
Metodologiei de emitere a avizului tehnic de către
Inspectoratul de Stat în Construcţii - I.S.C. pentru
documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investiţii finanţate din fonduri publice
Ord. 486/500 din Ordin al ministerului dezvoltării, lucrărilor publice și
09.08.2007 locuințelor și al inspectorului general de stat al Inspectoratului de
Stat în Construcții pentru aprobarea procedurii privind emiterea
acordului de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. pentru
intervenții în timp asupra construcțiilor existente.
8. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Documentația de față cuprinde totalitatea lucrărilor necesare pentru aducerea platformei
carosabile a străzilor la un nivel optim de funcționalitate și exploatare, asigurarea unei circulații
rutiere în condiții de securitate și confort.
Înainte de începerea lucrărilor, odată cu predarea amplasamentului, beneficiarul impreuna
cu constructorul va convoca la teren deținătorii tuturor rețelelor edilitare existente in zona (cable
electrice, telefonice, conducte de alimentare cu apa,canalizare, termoficare, gaze, etc.) pentru
recunoasterea traseelor, luându-se masuri pentru protejarea eventual devierea acestora în scopul
evitarii deteriorarii lor și asigurării lucrului fară pericol de accidente.
Executarea lucrărilor de suprastructură va începe după pregatirea corespunza-toare a
patului drumului, asigurarea planeitatii cu respectarea prescriptiilor STAS - urilor și normativelor
specifice - imbracaminți rutiere asfaltice : conform EN 13108/1/2006, pag. 23 si AND 605/2013
C.N.A.D.N.R., Normativ C 182/87 pentru lucrari de terasamente.
Pentru controlul si verificarea calității lucrărilor pe diferite stadii fizice de execuție va fi
convocat proiectantul înainte de finalizarea acestora si anume la:
- predarea amplasamentului;
- executarea fundatiilor de fundatie din balast si piatra sparta
- executare strat reprofilare piatră sparta din roci carieră;
Pag. 49 / 187
- executarea îmbracamintilor rutiere imbracaminte asfaltica;
- executare dispozitivelor de preluare și colectare ape pluviale.
În vederea asigurarii circulatiei autovehiculelor si pietonilor în condiții de securitate
optima, cu concursul Politiei rutiere se va asigura marcajul strazi si plantarea indicatoarelor de
semnalizare, avertizare.
În cazul desfasurarii lucrarilor sub circulatie punctele de lucru vor fi marcate si asigurate
din timp cu mijloace de semnalizare - avertizare pe timp de zi si de noapte pentru evitarea
accidentelor.
La executie se vor respecta întocmai standardele si normativele specifice lucrarilor mai sus
prezentate, detaliile si solutiile din proiect, eventualele nepotriviri cu situatia din teren vor fi din
timp sesizate în vederea solutionarii acestora.
Pe timpul desfasurarii lucrarilor , se reamintește constructorului ca si celorlalti factori
implicati în realizarea obiectivului, obligativitatea respectarii normelor de securitate şi sănătate a
muncii.
Se anexează în volum separat “PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A
MUNCII”.
Lucrarea find de importanță "obișnuită", nu necesită măsuri și programe speciale de
urmărire a comportării în timp.
Categoria de importanță a lucrărilor proiectate este "NORMALA" ("C"), corespunzator
modelului nconform capitolului IV.
IV. BREVIARE DE CALCUL – DIMENSIONARE SISTEMULUI

RUTIER
1. Verificarea rezistenței sistemului rutier
Sistemul rutier al străzilor vicinale:

 Strat de uzur din MAS 16, de 4cm grosime;
 Strat de binder BAD 20, de 5cm grosime;
 Strat de macadam, de 10cm grosime;
 Strat de piatră spartă, de 15cm grosime;
 Strat de balast, de 25cm grosime.
În conformitate cu normativul NP 116 privind clasele de trafic şi normativul PD 177 –

2001 pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple şi semirigide, se va verifica sistemul rutier
existent pentru situația traficului ușor. Perioada de perspectivă este de 10 ani respectiv 30 ani,
deci traficul ușor poate ajunge la maxim Nc(10ani)=0.5 m.o.s.
Pentru verificarea şi redimensionarea sistemului rutier se va utiliza programul
CALDEROM 2000, produs de SEARCH CORPORATION şi aplicat în normativul de
dimensionare al sistemului rutier PD 177 – 2001.
Pag. 50 / 187
Datele ce au fost introduse în program pentru sistemul rutier al arterei de legătură:
Sistem rutier 5 straturi Sistem rutier 4 straturi asimilat

Arteră de legătură CALDEROM
Grosimea Modul de Grosimea Modul de
Coeficien Coeficient
Tip material stratului elasticitate stratului elasticitate
t poisson poisson
rutier (cm) (MPa) rutier (cm) (MPa)
Mixtura
4cm 3600 0,35 4cm 3600 0,35
asfaltică
Mixtura
6cm 3000 0,35 6cm 3000 0,35
asfaltică
Piatră spartă 15cm 400 0,27 15cm 400 0,27
Balast 25cm 195,4 0,27 25cm 195,4 0,27
Pământ - 70 0,42 - 70 0.35
Determinarea modulului de elasticitate pentru balast:
h b1 =35 cm E p =¿ 70MPaEbi =0.20∗h 0.45 bi ∗E p Eb 1 =195,42 MPa
Rezultatele în urma analizei sunt:
Deformație Deformație
Sistem rutier
Nivelul
radială verticală
stratului
εr εz
10cm 240 329
50cm 236 604
ε r- deformația specifică de întindere admisibilă în micro deformații, calculată la baza
straturilor bituminoase
ε z - deformația specifică verticală la compresiune, în micro deformații, calculată la nivelul
patului drumului
Pentru ca sistemul rutier să satisfacă cerintele de bună desfăşurare a circulaţie pe calea de
rulare se vor face următoarele verificări:
 Verificarea la rata de degradare din oboseală:
 Verificarea la rata de degradare din oboseală pentru trafic <1 m.o.s
N adm =24,5∗108∗ε −3.97
ri
N adm=0.87
N adm −¿ numărul de solicitări admisibil, în m.o.s. care poate fi preluat de
straturile bituminoase, corespunzător stării de deformație la baza
acestora.
Criteriu: grosimea necesară a straturilor bituminoase este cea pentru
care RDO are următoarele valori:
- max. 0.90 drumuri naționale şi străzii
- max. 0.95 drumuri naționale secundare
- max. 1.00 drumuri județene, comunale şi vicinale.
Pag. 51 / 187
N c(10ani T 3)
RDO= =0.58 ≤ RDOadm 0.9−se verifica
N adm modernizat
Verificarea la deformaţie permanentă la nivelul patului drumului pentru un trafic
de calcul ≤ 1m.o.s.:
ε z . adm=600∗N −0.28
c pentru trafic≤ 1 m. o . s .
ε z . adm=600∗N −0.28
c ( 10ani T 3 ) =728,52≥ ε z=604−se verifica
Sistemul rutier proiectat răspunde unui trafic usor (T4) de perspectivă de 10ani
conform traficului de calcul din normativul NP 116/2004.
2. Calculul la îngheț al sitemului rutier

Adâncimea de îngheţ în complexul rutier reprezintă nivelul celui mai coborât de la
suprafaţa drumului la care apa interstiţială se transformă în gheață, în timpul iernii (în practică se
admite ca această adâncime coincide cu cea a izotermei zero).
Adâncimea de îngheț în complexul rutier Zcr se consideră egală cu adâncimea de îngheț
în pământul de fundație Z, în condiții de porozitate şi umiditate specifice acestuia la care se
adaugă un spor al adâncimii de îngheț ΔZ (determinat de capacitatea de transmitere a clădirii, a
straturilor sistemului rutier) /și se calculează cu relația:
Zcr = Z + ΔZ (cm) , în care ΔZ = Hsr - He
- Hsr – reprezintă grosimea sistemului rutier alcătuit din straturi de materiale rezistente
la înghet exprimat în centimetri;
- He – reprezintă grosimea echivalentă de calcul la îngheţ a sistemului rutier exprimat
în cm.
În conformitate cu punctul 2.4. din STAS 1709/1-1990 grosimea echivalentă a sistemului
rutier He se calculează cu relaţia:
He =Σhi x Cti (cm)
- H reprezintă grosimea stratului rutier luat în calcul exprimat în centimetri;
- Ct – reprezintă coeficientul de echivalare a capacității de transmitere a clădirii
specifice fiecărui material din alcătuirea stratului rutier luat în calcul conform tabelului nr. 3 din
STAS 1709/1-1990.
Față de cele prezentate mai sus, ținând cont de prevenirile STAS 1709/1-1990, rezultă
următoarele:
STRUCTURA RUTIERĂ ARTERĂ DE LEGĂTURĂ: strat de uzură 4cm, strat de
binder 6cm, strat din piatră spartă 15cm, strat de balast 25cm.
Hst=4+6+15+25=50cm
He= 0.50 x 4cm + 0.60 x 6cm + 0.75 x 15cm +0.80 x 25cm
He=36,85cm
ΔZ=50cm – 36,85cm = 13.15cm
Pământul de fundare se încadrează în pământuri tip P5 conform tabelului nr. 1 (indicativ
Pag. 52 / 187
PD177-2001) și al studiului geotehnic.
Zcr = Z + ΔZ (cm)
Zcr = 80cm + 13.15=93.15cm
- Z – adâncimea de îngheţ în pământ de fundaţie, s-a determinat tinând cont de
timpul climatic, distanţele hidrologice, tipul de pământ, conform hărţilor privind reparaţia
funcţie, de indicele de umiditate a tipurilor climatice şi reparaţia indicelui de îngheţ dintr-o
perioadă de 30 de ani, prevazute în STAS 1709/1-1990.
Gradul de asigurare la pătrunderea îngheţului în complexul rutier K reprezintă raportul
dintre grosimea echivalentă a sistemului rutier He şi adâncimea de îngheţ în complexul rutier
Zcr, ambele stabilite conform STAS 1709/1-1990.
K=He/ Zcr
K=36,85cm/93.15cm=0.40
Se consideră că structura rutieră este rezistentă la îngheţ-dezgheţ dacă gradul de
asigurare la patrunderea îngheţului în complexul rutier K, are cel puţin valoarea din tabelul nr. 4
(STAS1709/2-1990), funcţie de tipul climatic, tipul sistemului rutier, tipul de pământ şi gradul de
sensibilitate la îngheţ dezgheţ al acestuia.
În conformitate cu tabelul nr. 4 (STAS1709/2-1990), Ke=0.40
V. GRAFICUL DE EXECUȚIE A INVESTIȚIEI PUBLICE

Programul de execuţie a lucrărilor, graficele de lucru şi programul de recepţie vor fi
stabilite de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul.
Programul de urmărire a execuţiei pe şantier este prezentat în programele raport pe
fiecare specialitate în parte.
In aceste programe sunt prezentate atât fazele determinante cât şi fazele intermediare de
urmărire a lucrărilor precum şi listele de responsabilităţi pentru beneficiar, constructor şi ICS.
Se estimeaza o durata de 18 luni pentru modernizarea drumurilor din comuna Gugești.
Tabel 1
Denumire activitate Durata totala a investitiei (luni)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 1 14 1 1 17 18
2 3 5 6
Organizarea de santier
Sistem rutier
Acoastamente
Rigole de acosatament
Șanțuri dalate
Borduri
Podețe
Marcaje
Pag. 53 / 187
Deoarece lucrările se execută sub trafic, este obligatorie semnalizarea corespunzatoare a
lucrarilor de executie conform normelor in vigoare.
Punerea in opera a straturilor de mixturi asfaltice se va face numai pe perioade de timp
favorabil conform normelor in vigoare.
VI. SOLUTII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCTIILOR SI

URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR CONFORM
NORMATIV P130/99 SI HG 766/97
Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor
sunt componente ale sistemului calităţii în construcţii.
Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor în timp este evaluarea stării
tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existenţă a
acestora.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, intervenţiile în timp şi postutilizarea
construcţiilor reprezintă acţiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din
timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea
aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare a construcţiilor în
condiţii de siguranţă şi de recuperare eficientă a materialelor şi a mediului.
Toate aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului.
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face prin:
- urmărirea curentă;
- urmărirea specială.
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a
construcţiilor, care, corelată cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la
exploatare a acestora.
Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă şi cu mijloace simple de
măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din reglementările tehnice
specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii, pe toată durata de existenţă a construcţiei.
Activităţile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract
cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii, cel puţin de nivel mediu.
Pentru drumurile şi podurile de categoriile de importanţă B şi C, urmărirea curentă are ca
obiectiv menţinerea lor la parametrii tehnici proiectaţi.
Constatările făcute cu ocazia urmăririi curente se înscriu în fişa drumului sau a podului şi
se anexează la cartea tehnică a construcţiei.
Urmărirea curentă la drumuri şi poduri trebuie corelată cu activitatea de întreţinere şi
reparaţii şi constă în verificări şi observaţii cu privire la:
Pag. 54 / 187
a) Starea tehnică a drumului definită conform Instrucţiuni CD 155/2001, în scopul
stabilirii lucrărilor de întreţinere preventivă şi a lucrărilor de readucere prin reparaţii a stării
tehnice la nivelul cerut de evoluţia traficului.
Defecţiunile constatate vor fi menţionate diferenţiat în funcţie de locul de apariţie şi
anume:
– defecţiuni ale suprafeţei de rulare;
– defecţiuni ale îmbrăcăminţii sistemului rutier;
– defecţiuni ale structurii sistemului rutier;
– defecţiuni ale complexului rutier.
b) modul în care se desfăşoară circulaţia pe sectoarele pe care se execută lucrări;
c) calitatea lucrărilor ce se execută în regie sau antrepriză;
d) modul în care se respectă termenele de remediere stabilite în registrele de revizie şi
control;
e) starea şi corectitudinea semnalizării verticale şi orizontale;
f) starea şi corectitudinea semnalizării punctelor de lucru de pe platforma sau zona de
drumului.
Urmărirea curentă se realizează:
– lunar, pentru drumuri şi străzi
– semestrial la poduri, lucrări de consolidări apărări de maluri şi în mod obligatoriu după trecerea
apelor mari de primăvară şi toamnă şi după ploi torenţiale, cutremure şi accidente.
Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor
parametri ce caracterizează construcţia sau anumite părţi ale ei, stabiliţi din faza de proiectare
sau în urma unei expertizări tehnice.
Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau
fizice interesate, precum şi pentru construcţii aflate în exploatare, cu evoluţie periculoasă sau
care se afla în situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei.
Urmărirea specială se realizează, pe o perioada stabilită, pe baza unui proiect sau a unei
proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat.
Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente.
La constatarea, în cursul activităţilor de urmărire curentă sau specială, a unor situaţii care
depăşesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a
construcţiei, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.
Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor.
Investitorii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele construcţii care se supun, urmăririi speciale,
asigură întocmirea proiectului şi predarea lui proprietarilor, înştiinţând despre aceasta şi Inspecţia
de stat în construcţii;
b) comunică proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile care le revin în cadrul
urmăririi speciale.
Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
Pag. 55 / 187
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub
toate formele; asigură, după caz, personalul necesar; comandă expertizarea construcţiilor,
comandă proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de
Stat în Construcţii;
b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în
exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcţiilor.
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu investitorii şi/sau cu proprietarii, acele construcţii care sunt
supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentaţiile tehnice pentru
urmărirea curentă şi proiectul de urmărire specială.
Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută,
să monteze conform proiectului şi să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială, până la
recepţia construcţiilor, după care le vor preda proprietarului.
Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu
proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.
Persoanele care efectuează urmărirea curentă şi urmărirea specială, denumite responsabili
cu urmărirea comportării construcţiilor, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască toate detaliile privind ale drumului sau podului şi să ţină la zi cartea
tehnică a construcţiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea
programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea
unei expertizări tehnice.
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop:
- menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor;
- asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor
iniţiale ca urmare a modernizării.
Lucrările de intervenţie sunt:
a) lucrări de întreţinere, determinate de uzură sau de degradarea normală şi care au ca
scop menţinerea stării tehnice a construcţiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante şi care au ca
scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinţelor faţă de
construcţii sau a funcţiunilor acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării
tehnice a construcţiilor.
Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări
importante;
Pag. 56 / 187
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare şi
verificarea tehnică a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verifică, pe parcurs şi
la recepţie, calitatea acestora, direct sau prin inspectori de şantier autorizaţi.
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenţii
asupra construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii.
Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia să respecte
prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calităţii
lucrărilor.
Utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin
în cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu
proprietarii.
Postutilizarea construcţiilor.
Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe odată cu
iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care:
- construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;
- construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare şi nu poate fi reabilitată din acest punct
de vedere;
- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu poate fi reabilitată pentru a
se elimina acest pericol;
- cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării
construcţiei.
Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor se
efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare, eliberată de
autorităţile competente, conform legii.
Documentaţia tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor va
cuprinde:
- planul de amplasare a construcţiilor - poziţie, dimensiuni, orientare, vecinătăţi, cu
indicarea construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei şi funcţiunile
acesteia;
- planurile de asigurare şi refacere a continuităţii utilităţilor, care ar trebui, eventual, să fie
întrerupte la demolarea construcţiilor;
- condiţii tehnice de calitate;
- detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor;
Pag. 57 / 187
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare şi demolare, cuprinzând
descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi măsuri de
protecţie a muncii;
- recomandări privind modul de recondiţionare a produselor şi a elementelor de
construcţie, recuperate cu ocazia demontării şi demolării;
- recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în
zonele de reintegrare în natura;
- măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor şi în
zonele de evacuare a deşeurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, de reciclare şi de utilizare a materialelor rezultate.
Documentaţia tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcţiilor trebuie verificată
de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:
- încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;
- suspendarea utilităţilor;
- asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;
- evacuarea din construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier,
echipamente.
Demontarea şi demolarea construcţiei cuprind următoarele faze:
- dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor;
- demontarea părţilor şi a elementelor de construcţie;
- demolarea părţilor de construcţie nedemontabile;
- dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie demontate, recuperarea
componentelor şi a produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii;
- transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea
ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură.
Obligaţii şi răspunderi privind postutilizarea construcţiilor

a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;
b) să obţină avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare de la autorităţile competente;
c) să încredinţeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor unor
persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii;
d) să urmărească respectarea condiţiilor de calitate stabilite, precum şi recondiţionarea şi
reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor şi a produselor rezultate din demontarea şi
demolarea construcţiei.
a) să elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentaţia tehnică aferentă
lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare adoptate,
respectarea prevederilor din avize şi din autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate
Pag. 58 / 187
corespunzătoare, precum şi un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiţionare şi reciclare a
materialelor şi a produselor rezultate din demontare şi demolare;
c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din
proiect.
Executanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare
şi a documentaţiei tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentaţia tehnică aferentă şi din autorizaţia de
desfiinţare;
c) să realizeze condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi
operaţiunilor, precum şi asupra măsurilor de protecţie a muncii;
e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor, prin evitarea de transmitere a vibraţiilor
puternice sau a şocurilor, a degajărilor mari de praf, precum şi prin asigurarea accesului necesar
la aceste vecinătăţi.
Proiectul se va verifica la cerințele A4, B2, D.
VII. PLAN DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE

In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana,
Constructorul va depune toate eforturile pentru asigurarea stării de sănătate, siguranta si
bunăstarea angajatilor săi precum si a celorlalte persoane din santier.
Înainte de deschiderea santierului se stabileste un plan de securitate si sănătate.
Planul de securitate si sănătate cuprinde ansamblul de masuri ce trebuie luate in vederea
prevenirii riscurilor care pot apărea in timpul desfasurarii activitatilor pe santier.
Planul de securitate si sanatate este redactat in faza de elaborare a proiectului si trebuie
tinut la zi pe toata durata efectuării lucrarilor.
Planurile proprii de securitate si sănătate ale antreprenorilor trebuie integrate in planul de
securitate si sănătate.
Planul de Securitate si Sanatate respecta cele mai importante acte normative nationale
si/sau europene privind Securitatea si Sănătatea in Munca, după cum urmează:
1. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646/
26.07.2006. Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicata 1n Jurnalul
Oficial al Comunitatilor Europene ( JOCE) nr. L 183 I 1989.
2. H.G. nr. 1425 I 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea si sănătatea in munca. Hotărâri ale
Guvernului României care preiau directive ale UE :
3. H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate
pentru locul de munca. Hotărârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
Pag. 59 / 187
4. H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate
pentru utilizarea in munca de către lucrători a echipamentelor de munca. Hotărârea
transpune Directiva 1989 / 655 / CEE, amendata de directivele 95 / 63 ICE si 2001 / 45 /
CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.
5. H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
Hotărârea transpune Directiva 89 I 656 / CEE, publicata 1n Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.
6. H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si / sau de sănătate Ia locul de munca. Hotărârea transpune Directiva 92 / 58 / CEE,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
7. H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru
santierele temporare sau mobile. Hotărârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicata
in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
8. H. G. nr. 1875 / 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucrătorilor fata de riscurile
datorare expunerii la azbest. Hotărârea transpune prevederile Directive 83 / 477 / CEE,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983,
împreuna cu toate modificările sale, respectiv Directiva 91 / 382 / CEE, publicata in
JOCE nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 /CE, publicata in JOCE nr. L 131 / 1998 si
Directiva 2003 / 18 /CE, publicata in JOCE nr. L 97 / 2003.
9. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate
referitoare Ia expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot. Hotărârea transpune
Directiva 2003 / 10 / CE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE)
nr. L 42 / 2003.
10. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor Ia riscurile generate de vibratii. Hotărârea transpune
Directiva 2002 / 44 /CE publicata 1n Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.
11. H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru
manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, in special de
afectiuni dorsolombare. Hotărârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicata in
Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
12. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sănătate in
munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotărârea
transpune Directiva 1990 / 270 / CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
Planul de securitate si sănătate are ca scop sa prezinte demersul de preventie al
accidentelor si îmbolnăvirilor profesionale ale personalului implicat in proiect.
Obiectivele principale ale Planului de securitate si sănătate sunt:
- sa definească, după stabilirea modalitatilor de actiune, mijloacele cele mai sigure pentru
efectuarea lucrărilor si protejarea sanatatii intregului personal de pe santier
- sa informeze si sa stabilească modalitati de punerea in aplicare a acestor mijloace.
Pag. 60 / 187
- sa precizeze riscurile si masurile de prevenire legate de activitatea comuna a diversilor
executanti in cadrul aceluiasi perimetru de lucru stabilit de antreprenor.
Planul de securitate si sănătate urmareste :
- sa precizeze cerintele de securitate si sănătate aplicabile pe santier;
- sa specifice riscurile care pot apărea;
- sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;
- sa contina masuri specifice privind lucrările care se încadrează in una sau mai multe categorii
de lucrări.
Proiectul a fost întocmit in conformitate cu principiile generate de prevenire in materie
de securitate si sănătate prevăzute in legislatia nationala care transpune Directiva 891391/CEE,
in special in ceea ce priveste:
a) solutiile tehnice si/sau organizatorice in scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru
care se desfasoara simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi un
Coordonator in materie de securitate si sănătate cu următoarele atributii
- sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru care se
desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări
sau faze de lucru;
- sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si,
daca este cazul, lucrătorii independenti respecta principiile prevăzute de legislatia nationala care
transpune Directiva 89/391/CEE, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de
securitate si sănătate elaborat de proiectant ;
- sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptări ale planului de securitate si
sănătate elaborat de proiectant si ale dosarului de interventii ulterioare prevăzut, adaptat
caracteristicilor lucrării, continand elementele utile in materie de securitate si sănătate, in functie
de evolutia lucrărilor si de eventualele modificări intervenite;
- sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si
coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucrătorilor, prevenirea accidentelor si a
riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciproca si informarea
lucrătorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucrătorilor independenti;
- sa coordoneze activitatile care urmăresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de
securitate a muncii;
- sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces pe santier;
- sa stabilească, in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile generate
aplicabile santierului;
- sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinătatea
acestuia;
Pag. 61 / 187
- sa stabilească, împreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie
colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
- sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca
acestia sa redacteze planul propriu de securitate si sănătate;
- sa avizeze planurile de securitate si sănătate elaborate de antreprenori si modificările acestora.
Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printre
lucrătorii santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fie respectata
legislatia in vigoare in Romania.
IDENTIFICARE SI EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE SI

IMBOLNAVIRE PROFESIONALA
Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele
de munca folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea
personalului, de organizarea santierului vor fi identificate pentru:
Organizarea santierului:- risc de cădere de la inaltime ; - risc de lovire sub efectul
gravitatiei, balansului ;- accident I lovire de către mijloace de transport auto ; - risc de
electrocutare.
Săparea mecanica / manuala :- accident de circulatie ;- cădere de la acelasi nivel ;- cădere
de la inaltime ; - prabusirea utilajului de constructii ; - surparea malurilor si accidentarea
lucrătorilor ; - risc de îmbolnăvire a ochilor si a cailor respiratorii cauzata de pulberile de praf; -
risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene).
Transportul pamantului, moluzului, materialelor de constructii :- accident de circulatie ; -
cădere de la acelasi nivel ; - cădere de la inaltime ; - prabusire autobasculanta in sant, groapa,
albie ; - risc de lovire sub efectul gravitatiei, balansului ; - risc de îmbolnăvire a ochilor si a
cailor respiratorii cauzata de pulberile de praf.
Transportul si manipularea manuala a materialelor de constructii : - risc de îmbolnăvire
cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ; - risc de îmbolnăvire a ochilor si a cailor
respiratorii cauzata de pulberile de praf; - risc de lovire a mâinilor, picioarelor si capului ; -risc
de strivire ; - risc de cădere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare ; - risc de cădere de la
inaltime ;
Pentru armarea betonului :- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cădere de la inaltime ;- risc de cădere a obiectelor de la 1naltime ;- risc de
cădere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare.
Cofrarea betonului:
- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si capului ;- risc de cădere de la 1naltime
; - risc de cădere a obiectelor de la 1naltime ;- risc de cădere la acelasi nivel prin împiedicare,
alunecare.
Turnarea betonului :- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si capului ; - risc de
cădere de la inaltime ; - risc de cădere a obiectelor de la inaltime ; - risc de cădere la acelasi
Pag. 62 / 187
nivel prin împiedicare, alunecare ; - risc de îmbolnăvire a ochilor si a cailor respiratorii
datorata betonului ;- risc de îmbolnăvire datorata vibratiilor la turnarea cu pompa de beton si la
vibrarea betonului.
Lucrări hidrotehnice :- risc de lovire, strivire a mâinilor, picioarelor si capului ; - risc de
cădere de Ia inaltime ; - risc de cadere a obiectelor de la inaltime ;- risc de cădere la acelasi nivel
prin împiedicare, alunecare ;- surpare, prabusirea malurilor, transeii - prindere sub pamant ;-
pericol de înec ;- stationare in zone periculoase, pe marginea transeelor ;- efort dinamic mare ; -
nesincronizarea de operatii la lucrul in echipa.
Lucrări de drumuri :- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;- risc de cadere la
acelasi nivel prin impiedicare, alunecare ;- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si
capului ;- stationare in zone periculoase, pe marginea transeelor ;- efort dinamic mare ;- vibratii ;
- temperatura ridicata a aerului ;- temperatura ridicata a obiectelor ;- nesincronizarea de operatii
Ia lucrul in echipa.
Lucrări de poduri :- risc de lovire de către mijloace de transport auto ;- risc de cădere de
la inaltime ;- risc de cădere a obiectelor de la inaltime ;- risc de cădere la acelasi nivel prin
împiedicare, alunecare ;- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si capului ;- surpare,
prabusirea malurilor, prindere sub pamant ;- pericol de inec ;- stationare in zone periculoase, pe
marginea malurilor ;- efort dinamic mare ;- nesincronizarea de operatii la lucrul in echipa.
Lucrările de zugrăveli, vopsitorii :- risc de lovire, intepare a mâinilor, picioarelor si
capului ;- risc de cădere de la inaltime ;- risc de cădere a obiectelor de la inaltime ;- risc de
cădere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de îmbolnăvire a ochilor si a cailor
respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf ;- risc de îmbolnăvire a pielii mâinilor
datorata cimentului, varului, componentelor adezivilor ,- risc de îmbolnăvire cauzata de
manipularea maselor (a materialelor).
Lucrările de instalatii electrice :- risc de electrocutare ;- risc de lovire, intepare a
mâinilor, picioarelor si capului ;- risc de cădere de la inaltime ;- risc de cădere a obiectelor de Ia
inaltime ;- risc de cădere la acelasi nivel prin impiedicare, alunecare ;- risc de 1mbolnavire a
ochilor si a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ;- risc de
1mbolnavire a pielii mâinilor datorata vatei minerale, adezivilor ;-risc de 1mbolnavire cauzata de
Lucrările de instalatii de apa, canalizare :- risc de electrocutare ;- risc de lovire, intepare
a mâinilor, picioarelor si capului ;- risc de cădere de la inaltime ;- risc de cădere a obiectelor de
Ia 1naltime ;- risc de cădere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc de îmbolnăvire a
ochilor si a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf, a vatei minerale ; - risc de
îmbolnăvire a pielii mâinilor datorata vatei minerale, adezivilor ; - risc de îmbolnăvire cauzata de
Lucrările de sistematizare, amenajare teren - risc de lovire, intepare a mâinilor,
picioarelor si capului ;- risc de cădere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;- risc
de1mbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii datorata particulelor de praf, sudarii ;- risc de
îmbolnăvire cauzata de manipularea maselor (a materialelor ).
Pag. 63 / 187
In functie de cauza / efect se va face evaluarea riscurilor:
Riscuri Cauze /efecte Masuri de control
identificate
Cădere la acelasi Organizarea Masuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de
nivel prin necorespunzatoare acces (nivelarea manuala sau mecanizata,
împiedicare, a santierului,imprastierea de material antiderapant, păstrarea
alunecare neutilizarea cailor de acces libere). Masuri organizatorice:
E.I.P./ITM. acordarea de echipamente individuale de protectie
(bocanci cu talpa antiderapanta).
Lovire, intepare a Organizarea Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
mainilor, necorespunzatoare individuale de protectie (manusi, bocanci, cascade
picioarelor si santier, instruire protectie, centura de siguranta).
capului insuficienta,
neutilizarea
E.I.P./ITM.
Strivire Organizarea Masuri tehnice: - verificarea si autorizarea (ISCIR)
necorespunzătoare echipamentelor de munca din punct de vedere
a santierului, mecanic si
instruire electric (macarale, automacarale, nacele
insuficienta, autoridicatoare);
folosirea - verificarea tehnica a organelor de legare,
necorespunzătoare corespunzătoare sarcinii de ridicat ;
a echipamentelor de
Masuri organizatorice:- autorizarea interna a
munca, neutilizarea
personalului
E.I.P. I deces.
deservent;- instruirea legatorilor de sarcina cu privire
la gesturile semnal; - instruirea lucrătorilor de la sol
cu privire la interzicerea accesului in raza de actiune
a mijloacelor de ridicat ;- instruirea corespunzătoare
privind manipularea maselor,
individual sau colectiv, a obiectelor grele, lungi si
voluminoase, disciplina privind modul de
manipulare ;
preintampinarea metodelor de lucru periculoase
(actiuni
in afara comenzii sau sarcinii de munca) ;- acordarea
de echipamente individuale de protectie (bocanci ).
Lovire sub efectul Instruire Masuri tehnice: verificarea si autorizarea (ISCIR )
gravitatiei, insuficienta, echipamentelor de munca din punct de vedere
Pag. 64 / 187
balansului folosirea mecanic si electric (macarale, automacarale, nacele
necorespunzătoare autoridicatoare); Masuri organizatorice: autorizarea
a echipamentelor de interna a personalului deservent (macaragii,
munca, neutilizarea conducători stivuitoare, legatori de sarcina);
E.I.P. / deces. desemnarea exclusiva pentru utilizare a personalului
autorizat ISCIR.
Accident / lovire Instruire Masuri tehnice: montarea de indicatoare rutiere care
de catre mijloace insuficienta, sa
de transport auto folosirea reglementarea circulatiei in santier si la iesirea din
necorespunzatoare santier. Masuri organizatorice: instruirea lucrătorilor
a echipamentelor de cu Regulamentul santierului ;
munca, amenajarea - amenajarea si intretinerea cailor de acces (nivelarea
deficitara a cailor manuala sau mecanizata, imprastierea de material
de acces /deces. antiderapant, păstrarea cailor de acces libere).
Electrocutare Instruire Masuri tehnice: sculele electrice din dotare vor fi
insuficienta, verificate înainte de începerea lucrului, iar
folosirea daca prezinta defectiuni acestea vor fi
echipamentelor de remediate imediat ;
munca defecte, - echipamentele cu actionare electrica vor fi legate
neutilizarea E.I.P. la priza de pamant ( priza verificata, cu buletin
coresponzatoare/de PRAM in termen, si valoare a rezistentei de
ces. dispersie mai mica de 4 ohmi).
Masuri organizatorice: autorizarea interna a
personalului deservent ; desemnarea exclusiva
pentru utilizare a personalului calificat.
Prabusirea Organizarea Masuri tehnice: amenajarea si intretinerea cailor de
utilajelor pentru necorespunzatoare acces
constructii sau a a santierului, (nivelarea manuala sau mecanizata,imprastierea
mijloacelor de instruire de material antiderapant,pastrarea cailor de acces
transport autoa in insuficienta, libere).
groapa, sant, albie folosirea - montarea barierelor de protectie care sa
necorespunzatoare delimiteze accesul utilajelor de constructii si a
a echipamentelor de mijloacelor de transport auto.
munca / deces. Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
individuale de protectie (bocanci cu talpa
antiderapanta).
Surparea Organizarea Masuri tehnice: executarea sprijinirilor de maluri cu
malurilor si necorespunzătoare dulap din lemn ;
accidentarea a santierului, - constituirea unei zone de garda in jurul sapaturii cu
lucrătorilor instruire latimea de 1 m, in care sa nu se desfasoare nici o
Pag. 65 / 187
insuficienta, activitate.
nerespectarea Masuri organizatorice: instruirea corespunzătoare a
tehnologiei de personalului cu privirea la riscurile acestei activitati
lucru, neutilizarea ;
E.I.P. /deces - acordarea de E.I.P. corespunzător ( casti de
protectie).
Imbolnavire a Nerespectarea Masuri organizatorice: acordarea de echipamente
ochilor si a cailor tehnologiei de individuale de protectie (masti de praf si ochelari de
respiratorii lucru, neutilizarea protectie).Masuri organizatorice: acordarea de
cauzata de diversi E.I.P./ITM echipamente ochi!or si a cailor
factori individuale de protectie (masti de praf si ochelari de
respiratorii cauzata
Cădere de la Organizarea Masuri tehnice: montarea schelelor omologate si

inaltime necorespunzătoare amenajarea de podine de lucru conform fiselor
a santierului, tehnice;
instruire -verificarea tehnica a echipamentelor de ridicat si
insuficienta, transportat (macarale, automacarale, nacele), a
neutilizarea organelor de legare;
E.I.P./deces - imprejmuirea si semnalizarea zonei de pericol in
raza de actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea
accesului
persoanelor neautorizate ;
- acoperirea sau imprejmuirea golurilor din plansee
intermediare;
- verificarea tehnica si vizuala a echipamentelor de
munca;
Masuri organizatorice: instruirea corespunzatoare a
personalului cu privire la pericolele lucrului la
inaltime ;
- acordarea de centuri de siguranta certificate si
verificate, casti de protectie, manusi de protectie ;
- accesul exclusiv al lucrătorilor care au avizul
medical
apt la inaltime ;
- autorizarea interna a legatorilor de sarcina.
Caderea Organizarea Masuri tehnice: imprejmuirea si
obiectelor de la necorespunzatoare semnalizarea zonei de pericol in raza de
Pag. 66 / 187
inaltime a santierului, actiune a mijloacelor de ridicat, interzicerea
instruire accesului persoanelor neautorizate
insuficienta, -folosirea plaselor de protectie contra
nerespectarea caderilor de la inaltime;
tehnologiei de Masuri organizatorice: acordarea de
lucru, neutilizarea echipament individual de protectie (casti de
EIP/deces protectie)
Imbolnavire Organizarea Masuri tehnice:amenajarea ergonomica a spatiilor de
datorata necorespunzatoare munca pentru obtinerea unor pozitii de lucru cat mai
vibratiilor a santierului, relaxante;
instruire Masuri organizatorice: acordarea de echipament
insuficienta, individual de protectie (manuside protectie)
neutilizarea
EIP/ITM
Imbolnavire a instruire Masuri organizatorice: dotarea lucratorilor cu
pielii mainilor insuficienta, manusi de protectie rezistente la actiunea
datorata nerespectarea substantelor din materialele folositel - folosirea
cimentului, tehnologiei de unguentelor si cremelor protectoare
varului, lucru, neutilizarea
componentelor EIP/ITM
adezivilor
Imbolnavire Organizarea Masuri tehnice: asistenta prioritara la manipularea
cauzata de necorespunzatoare materialelor, transportul si depozitarea acestora cu
manipularea a santierului, ajutorul mijloacelor mecanizate sau nemacanizate;
maselor (a instruire Masuri organizatorice: instruirea corespunzatoare a
materialelor insuficienta, personalului cu privire la manipularea maselor
nerespectarea conform HG1051/2006
tehnologiei de -acordarea de echipamente individuale de protectie
lucru, neutilizarea (centuri lomboabdominale)
EIP/deces
Constructorul, pe baza lucrărilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea
tipurilor de l ucrări care pot afecta securitatea si sănătatea lucrătorilor:
ORGANIZAREA DE SANTIER
La intrarea in santier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale santierului
înregistrate la Inspectoratul de Stat pentru Constructii. La aceeasi poarta de intrare in santier se
va amplasa un panou general de semnalizare de securitate.
Santierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate cu denumirea si sigla
antreprenorului. Se vor manta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sanatate a muncii
conform HG 971 I 2006: purtare obligatorie a castii de protectie, intrarea interzisa persoanelor
neautorizate.
Pag. 67 / 187
Se va face o analiza a solului înainte de începerea operatiunilor pe santier pentru a evita
expunerea lucrătorilor la substante periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta
urmatoarele reguli :
- dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ;
- se va nivela si se va compacta tinându-se cont de destinatia ulteriora a terenului :birouri,
vestiare, depozite, etc.
- se va insista la căile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a
autopompei de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducătorii punctelor
de lucru. De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna functionare a
acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sun! adiacente, cu
retele de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descărca si
amplasa birourile, vestiarele, barăcile dormitor, barăcile de materiale si magaziile de substante
periculoase.
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice,tipizate, cu
impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 1380 V.
Tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general, conform
H.G. 97112006.
Se vor asigura surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa
spălătoare. Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.
Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006. Se vor
organiza «Puncte de prim ajutor> in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu truse de
prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se va constitui « Telefonul de
urgenta», punându-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de către o societate
specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora. Se vor monta proiectoare, in număr
suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a obiectivelor.
Retragerea dotărilor de inventar, a materialelor ramase si/sau recuperate ca urmare a lucrărilor,
se va face după un plan stabilit dinainte tinându-se seama de termenele contractuale, de pozitionarea
obiectivului si de apropierea de iesirile din santier.
Accesul in santier : Accesul in incinta santierului este responsabilitatea sefilor
punctelor de lucru si se face numai prin locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de
servici. Se va stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de
ridicat se realizează numai pe căile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita
Pag. 68 / 187
particularitatii cailor de acces, autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrător
desemnat pentru aceasta activitate, echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecărui autovehicul
din incinta santierului un lucrător desemnat de seful de santier va face curatenie, daca este cazul,
pe drumul public in zona adiacenta santierului.
In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa,
exceptie făcând utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate.
Când nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta închise si in timpul si in afara
programului de lucru.
CAILE SI ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULATIE ORIZONTALE SI
VERTICALE :Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulatia pe
schele si structuri aflate la inaltime, amenajarea scărilor de acces începând de la sol pana Ia
podina de lucru, asigurările perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele
intermediare, semnalizarea lucrului pe schela si îngrădirea spatiului de circulatie in jurul acesteia
si sub zonele de montaj aflate la inaltime.
La nivelul solului, a pardoselilor, a cailor de acces, se va evita pe cat posibil lăsarea
cablurilor libere, in spatii umede (ochiuri de apa), iar traversările ce nu pot fi evitate sa fie
amenajate pe cat posibil aerian, sau îngropate, cu protectia de rigoare, in functie de regimul caii
de circulatie. Trecerile peste santuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de
cel putin 60 cm, din dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevăzute cu cel putin o
balustrada daca adancimea santului depaseste 50 cm. Amenajările peste santuri sau gropi ale
mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor tine cont de starea terenului si de
tonajul de rulare deasupra zonei întrerupte a caii.
Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul
căruia au apărut degradări sau prin efort comun cu lucrătorii altor unitati care lucrează pe acelasi
amplasament. Lucrul si circulatia pe căile aflate la inaltime va fi strict interzis, după lăsarea
întunericului. In situatiile exceptionale in care se va solicita lucru la inaltime după căderea
întunericului se vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzător.
CONDITII DE MANIPULARE A MATERIALELOR,
UTILIZAREA SI INTERFERENTELE DE RIDICARE SI MANIPULARE PE
SANTIER SAU IN APROPIEREA LUI
Manipularea l a sol a materialelor va tine seama de caracteristicile maselor (forma,
greutate, gabarit), de distantele de transport, timpul de transport si de căile de circulatie.
Manipularea manuala a sarcinilor: trebuie sa urmărească respectarea H.G. nr. I 051 I
2006, in vederea preintampinarii aparitiilor afectiunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe
termen lung.
Intrucat este foarte răspândita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele
mai frecvente de producere a accidentelor, se vor respecta in mod obligatoriu următoarele reguli :
- se va verifica greutatea incarcaturii înainte de a o ridica ;
- nu se vor ridica greutati mai mari decât este necesar ;
- daca este posibil se va căra incarcatura pe roti ( roaba, cărucior de transport ) ;
Pag. 69 / 187
- se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul
transportului obiectelor lungi (tevi, bare) ;
- se vor îndepărta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ;
- se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ;
- se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ;
- se va invata si stăpâni bine tehnica de ridicare ;
- se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.
Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de
santier va solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din următoarele
echipamente de transport : incarnator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton.
Manipularea mecanizata a sarcinilor : Materialele de constructii vrac se vor transporta
cu autobasculante si cu incarcatoare frontale. Diferite costructii sudate, piese grele se vor
transporta cu autocamionul si se vor incarca descărca cu macarale, automacarale sau
motostivuitoare. Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a
antreprenorului, se va transporta cu autocamioanele, se va descărca in depozit si se va pune in
opera cu automacaraua. Lemnul (cheresteaua) se va transporta cu autocamioanele, se va
descărca in depozit si se va pune in opera prin manipulare manuala. Betonul se va prepara in
statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se va turna cu
autopompa de beton. Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca
I descarca si transporta pe nivelulla care este nevoie cu automacaraua.
Amplasarea automacaralei, deplasarea si raza de lucru vor fi in concordanta cu perimetrul
amplasamentului si vecinatatile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate
activitatile de transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru
respectiv. Acestia vor urmări ca in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua
automacarale sau o automacara si autopompa de beton.
In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal următoarele reguli :
- este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ;
- se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ;
- nu se vor folosi decât cabluri de legătura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in
buna stare de functiune;
- macaraua nu va Iuera decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit,
dotat cu echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si
cunoscator al semnalelor de mana ;
- se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de cârlig sau cu cârligul sau
bratul in alta pozitie decat cea normala pentru deplasare;
- locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa
acopere întreaga suprafata a santierului si sa aibă loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ;
- înainte de începerea lucrului se vor monta tălpile de fixare si stabilizare si se vor
controla in gol mecanismele de actionare si frânele;
Pag. 70 / 187
- legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru
a macaralei se afla oameni sau obstacole care ar îngreuna manevrele automacaralei. In cazul in
care este posibil se va delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumătate inaltimea
bratului. Aceasta se va face prin placi avertizoare sau prin ringradiri ;
- macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care
ar rezulta aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ;
- macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si Ia modul
de prindere al sarcinii, si nu va ridica sarcina decât după ce se va convinge ca totul este in ordine
;
- este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ;
- in cazul incarcarii/descărcării din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp
ce in cabina vehicolului se afla persoane ;
- manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce
rasturnarea automacaralei. De asemenea, frânarea se va efectua in mod progresiv, iar la
schimbările de sens se va face pauza la punctul mort ;
- in timpul deplasării automacaralei in incinta santierului bratul si cârligul vor fi
asezate in pozitia si pe suportii prevazuti in acest scop ;
- se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ;
- macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta
desfasurarea in siguranta a exploatării si lucrului cu automacaraua.
Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca
aceasta are viza de functionare ISCIR. In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita
antreprenorului un echipament tehnic pentru manipularea sarcinilor.
ZONELE SI CONDITIILE DE STOCARE, CONDITIILE DE RIDICARE
DESEURI, MOLOZ, DARAMATURI SI IN SPECIAL A MATERIALELOR CARE
PREZINTA RISC SPECIAL
Reguli generale pentru depozitarea materialelor : Responsabilitatea pentru modul de
depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea deseurilor revine sefilor de punct de
lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive impune următoarele:
- se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelor
in depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ;
- depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa poata
fi usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excludă pericolul de accidentare, incendii sau
explozii ;
- depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat
amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure
deplina securitate a muncii in interiorul depozitelor ;
- se recomanda ca la toate punctele de lucru si la căile de acces din depozite sa se monteze
panouri, pancarde si tablite avertizoare ;
- terenurile pe care se depozitează materialele sau se amplasează magazii de materiale precum si
Pag. 71 / 187
platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ;
- Ia depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constând din săparea
unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri pătrunderea apei in depozite si a evita
astfel deteriorarea sau răsturnarea materialelor ;
- in cazul organizării lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni,
utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminate.
Se interzice lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucrătorilor
spre acele locuri ;
- împrejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor străine de depozite este
obligatorie. In cazul in care împrejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate,
gardurile vor avea Ia partea superioara o viziera ;
- la stivuirea materialelor in încăperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a
planseului, afisata la loc vizibil ;
- toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in
acest scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau
rafturile sa nu fie solicitate peste limita de rezistenta care va fi înscrisa obligatoriu in locuri
vizibile pentru evitarea deteriorării materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipulează ;
- intre rafturi sau stelaje se vor lăsa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea
manevrării materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va
face in functie de gabaritele materialelor care se depozitează in aceste magazii ;
- se interzice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn;
- materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive având peretii drepti si inaltimi
variabile in functie de natura materialelor ;
- pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se faca
in boxe, buncăre, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul,
pietrisul etc. se vor aseza in gramezi având forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor
laterale după unghiul taluzului natural al materialului respectiv ;
- manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie făcuta începând de Ia partea superioara a
grămezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin săparea la baza grămezii ;
- la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucrătorii vor fi astfel asezati incat deplasarea
materialului sa se faca in directia vantului (vântul din spate) ;
- se interzice manipularea cărămizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea
lor in mâini ;
- toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depozitează in stive stabile având
rândurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta
inaltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;
- când depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili
in conditiile asigurării stabilitatii stivei ;
- piesele sau materialele de mici dimensiuni, având forme geometrice neregulate se depozitează
numai in lăzi sau containere ;
Pag. 72 / 187
- înaintea descărcării cherestelei conducătorul procesului de lucru are obligatia de a verifica
stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinând astfel modul
descărcării.
Descărcarea trebuie făcuta treptat pe rânduri orizontale începând cu rândul superior
pentru evitarea căderii incarcaturii ;
- se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc.) sa se depoziteze "in picioare" intr-
un singur rând. Pot fi asezate si in doua rânduri verticale punând scânduri intre rânduri ;
- stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe dimensiuni,
inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.;
- se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice etc, sa fie făcut cu
cărucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin
rostogolire a colacilor mari numai pe distante scurte.
Depozitarea substantelor periculoase : Materialele siIsau produsele care, datorita
caracteristicilor chimice siIsau fizice (cum ar fi probabilitatea de a provoca toxicitate, iritatii,
coroziune, etc.), prezintă pericole speciale din cauza metodelor de manipulare si depozitare,
solicita o atentie speciala.
Pentru acestea se vor infiinta, In mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase.
Aici se vor depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante
periculoase. Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru
ridicarea ambalajelor substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza
aceste substante. La depozitarea substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli:
- se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru
aceste substante se vor amenaja magazii speciale rezistente Ia foe cu pardoseli necombustibile
având rigole de scurgere si instalatii de ventilatie conform normelor P.S.I.;
- magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrări
de constructii montaj;- încăperile in care se depozitează aceste substante vor fi încuiate cu cheia si
vor avea afisate tablite avertizoare de securitate;
- se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de către lucrătorii care nu sunt
instruiti in acest cop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzător;
- instalatia electrica de iluminat va fi prevăzuta cu corpuri de iluminat antiexploziv ;
- carbidul se va depozita in încăperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul încăperii
va fi construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul înconjurător
pentru a preîntâmpina inundarea încăperii. Încăperile nu vor fi prevăzute cu instalatii de
încălzire, apa si canalizare;
INSTRUIRE : La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucrătorii vor avea
asupra lor "Fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca" si "Fisa de
instruire individuala in domeniul situatiilor de urgenta". Se va verifica înscrierea in fisele
individuale a instructajelor generale la angajare si la locul de munca.
In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucrătorilor li se va efectua un instructaj
suplimentar privind securitatea si sănătatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui
instructaj este de ai familiariza pe lucrători cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor
Pag. 73 / 187
locuri de munca I posturi de lucru.
Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea
a cărui lucrători sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
- prezentare santier, cuprinzând:organizarea de santier; acces in santier; cai de circulatie si
reguli pentru mentinerea curateniei pe căile de circulatie; masuri Ia nivelul noului loc de munca/
post de lucru privind acordarea primului ajutor si stingerea incendiilor;localizare punct de
prim-ajutor; localizare picheti P.S.I.; dotările social-sanitare ale santierului.
- informatiile privind riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesionala specifice locurilor de
munca I posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- modul de raportare al incidentelor I accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
PROTECTIE COLECTIVA SI MASURI DE PREVENIRE

Protectia colectiva : Metodologia implementata pentru identificarea masurilor de
protectie colectiva care va fi adoptata si pentru utilizarea controlului echipamentelor de
protectie colectiva are ca scop identificarea tuturor necesitatilor din acest domeniu care au
fast adoptate conform metodelor de constructie si proceselor utilizate, pericolelor speciale
asociate si constrângerilor locale:
Protectia individuala :Metodologia implementata pentru identificarea si utilizarea
echipamentului individual de protectie (E.I.P.) pe categorii profesionale are următoarele
obiective:
-sa identifice toate riscurile pe categorie profesionala /loc de munca care conditionează
alegerea E.I.P. care vor fi utilizate de participantii acestui proiect;
- sa distingă intre E.I.P. de utilizare obligatorie si temporara;
- sa-i facă pe lucrători responsabili de utilizarea si intretinerea corespunzătoare a E.I.P.;
- sa stabilească o metodologie care permite controlul distributiei E.I.P. către iucratori, tinand
seama de conditiile de utilizare, si anume durabilitate, gravitatea si frecventa expunerii la risc,
caracteristicile fiecărui loc de munca al angajatului si operarea echipamentului in conditii de
siguranta;
-sa stabileasca metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajati pe diferite
fronturi de constructie.
ln momentul admiterii, fiecare angajat primeste ( si/sau se verifica livrarea )
echipamentul necesar pentru activitatea/sarcina sa. Toate persoanele implicate in proiect vor fi
obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de protectie adecvat, vel putin Casca de
protectie si incaltaminte de protectie;
In functie de natura riscurilor, pot fi utilizate următoarele E.I.P.:
• Protectia capului - Casca de protectie;
• Protectia picioarelor - Pantofi de protectie: Bocanci cu talpa antiperforatie si bombeu
metalic; Cizme pentru apa-noroi;
Pag. 74 / 187
• Protectia mainilor- Manusi de protectie; Manusi de protectie chimica;
• Protectia corpului - Costum salopeta; Jacheta de protectie; Vesta reflectorizanta:
Pelerina de ploaie;
• Protectia ochilor si a fetei - Ochelari de protectie;- Masca cu vizor;- Masca de sudare;
• Protectia respiratorie - Semimasca respiratorie; Masca de protectie;
• Protectia auditiva- Antifoane: Dopuri de urechi.
COORDONARE SI COMUNICARE
Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sănătate
trebuie sa intre in posesia următoarei documentatii :
- date privitoare la contractant, subcontractanti sau colaboratorii independenti a căror implicare este
relevanta pentru caracteristicile de constructie din cadrul proiectului;
- informatii tehnice privitoare la proiectul global si diferitele proiecte de specialitate, inclusiv
dosarul de proiect, proiectul final si desenele finale, care se refera la aspecte structurale, retele
tehnice si sisteme si materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor
profesionale;
- informatii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor
legate de utilizare, conservare si intretinere;
- informatii utile pentru planificarea sanatatii si securitatii privitoare la realizarea sarcinilor in
locatii de constructie la inaltime unde accesul si traficul prezinta pericole.
Informatiile vor circula cu ajutorul următoarelor metode / sisteme de asistenta:
I. Scris - formal si informal, prin mijloace conventionale de comunicare, de inregistrare si
arhivate la locul lucrării, tinand seama ca un mesaj electronic este considerat un mijloc informal
II. Scris I Pictografic - prin postarea de afise, planuri de santier, brosuri, convocări,
notificări si alte informări.
III. Informare orala, gesturi si sunete - instructiuni directe, in fronturile de lucru.
Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti
factorii de răspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul, seful de santier,
dirigintele de santier, lucratorul desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel :
- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta
- lunar- in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.
La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va
cuprinde:
- evidenta incidentelor I accidentelor;
- evidenta resurselor umane;
- evidenta numărului de ore lucrate pe luna trecuta;
Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sănătate va inspecta - ori de cate ori
este necesar - santierul de constructii, urmărind:
- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor;
- utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
Pag. 75 / 187
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
- modul de utilizare a echipamentelor de munca;
- cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta.
PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU : Odată cu aparitia de noi

antreprenori, capitolul legat de protectia in domeniul electric din Planul de securitate si sănătate va
suferi modificări, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalatiei electrice generale.
Se stabileste ca obligatie a fiecărui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul
organizărilor de santier, realizarea masurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum,
realizarea unor prize de pamant mobile pentru punctele mobile de consum.
Conectările prin prelungitoare se vor limita si proteja împotriva intemperiilor si
degradărilor mecanice Protectiile colective vor prima fata de cele individuale, atât la lucrările la
sol cat si la inaltime, prin utilizarea nacelelor ridicătoare, podine de lucru acolo unde acestea pot
fi amenajate, respectandu -se totodată si principiul dublei protectii.
MASURI LUATE IN DOMENIUL INTERACTIUNll PE SANTIER

Planul de securitate si sănătate insusit de antreprenor si subantreprenori contine gradul de
subordonare intre unitati privind realizarea obiectivului comun, modul de primire - predare a
amplasamentului, obligatiile comune sau separate de realizare a masurilor de securitate si
sanatate in munca, modul de depozitare a materialelor, predarea lucrării la retragerea unuia din
constructori de pe amplasament.
Masurile care privesc interactiunile pe santier :
- lucrătorii prezenti pe santier isi vor desfasura activitatea astfel incat sa nu pună in pericol de
accidentare sau de îmbolnăvire profesionala propria persoana cat si pe a celorlalti participanti la
procesul de munca prin :
 delimitarea, împrejmuirea si semnalizarea locurilor de munca periculoase (acolo unde au
loc operatiuni de taiere, sudare, montare si demontare schele, turnare beton) ;
 întocmirea de grafice de lucru atunci când nu pot lucra mai multi lucrători ;
 evitarea lucrului unul sub altul ;
 păstrarea de către toti lucrătorii a ordinii si curateniei la locul de munca, a cailor de
circulatie, punandu-se accentul pe depozitarea sortata a deseurilor si pe evacuarea corespunzătoare
a acestora, fiind interzisa aruncarea materialelor sau a deseurilor de la nivelul deschiderilor aflate
la inaltime.
PREVENIREA RISCURILOR
In faza de organizare se va avea in vedere :
- Modificarea programului de lucru in scopul reducerii riscurilor, daca este necesar.
- Executarea simultana a lucrarilor care implica actiuni de protectie asemănătoare, in scopul
asigurării protectiei colective.
- Asigurarea ca toti angajatii, inclusiv aceia care nu inteleg bine limba nationala, cunosc riscurile
potentiale de pe santier, masurile de protectie adoptate si responsabilitatile ce le revin privind
Pag. 76 / 187
securitatea si sănătatea in munca.
- Asigurarea echipamentului individual de protectie corespunzător (casti, manusi, masti,
incaltaminte de protectie).
- Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe santier.
In faza de executie se va avea in vedere :
- Desemnarea unui coordonator de securitate si sănătate in munca, format si instruit
corespunzător.
- Verificarea zilnica a stării schelăriei, înainte de începerea lucrului pe santier.
- Interzicerea dezasamblării unor parti ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrări.
- Asigurarea latimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schela.
Utilizarea unor indicatoare de avertizare :,Nu va catarati niciodată pe schele,
utilizati întotdeauna o scara adecvata".
- Verificarea amplasării scărilor mobile cu o panta corespunzătoare, cu partea superioara a
scării deasupra nivelului pe care pasesc lucrătorii.
- Verificarea existentei materialului antiderapant pe treptele scărilor si daca acestea sunt libere.
- Interzicerea utilizării scărilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.
- Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobila numai cu fata la aceasta, utilizând ambele mâini
pentru sustinere. Uneltele vor fi asezate intr-o trusa auxiliara, purtata la talie. Materialele
care vor fi utilizate se vor ridica cu echipamentul de ridicare.
- Interzicerea aplecării corpului 1n lateral, atunci când se lucrează pe o scara mobila.
- Interzicerea lucrului pe acoperis in conditii meteo nefavorabile.
- Utilizarea, 1n mod obligatoriu, a sistemelor de siguranta pentru lucrul la inaltime, inclusiv la
lucrul pe acoperis.
- Interzicerea deplasărilor pe suprafetele acoperite cu material fragil.
- Obligativitatea verificării zilnice, înainte de începerea lucrului, de către o persoana competenta,
a panoului electric principal de pe santier, a cablurilor si aparatelor electrice aflate sub tensiune.
- Depozitarea si semnalizarea substantelor toxice, periculoase si explozive, cf.
prevederilor legale.
- Păstrarea permanenta a ordinii pe santier.
- Mentinerea libera a cailor de circulatie si a scărilor.
MASURI CE DECURG DIN INTERFERENTELE CU ACTIVITATILE DE

EXPLOATARE DIN INTERIORUL SANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA
AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT ACESTA
Obligatiile participantilor la procesul de munca privind interferentele activitatilor
Pag. 77 / 187
se refera Ia reglementarea accesului in perimetrul îngrădit si semnalizat, obligatiile
bilaterale in cazul unor activitati comune, respectarea regulilor de acces si deplasare pe
căile comune de acces, depozitare si transport. Lucratorii prezenti pe santier isi vor
desfasura activitatea astfel incat sa nu pună in pericol de accidentare sau de imbolnavire
profesionala propria persoana cat si pe a celorlalti participanti la procesul de munca. Se va
pastra intotdeauna curatenia cailor de acces care intra/ies din santier, adunându-se eventualele
deseuri si materiale de constructii rezultate in timpul lucrărilor de aprovizionare si transport.
Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si vibratii. Se vor lua masuri suplimentare
de protectie la incarcarea, descarcarea si transportul materialelor pulverulente pentru a evita
contaminarea cu praf a zonelor adiacente santierului.
MASURI GENERALE PT ASIGURAREA SI MENTINEREA ORDINII IN SANTIER

Se vor amenaja puncte de colectare sortata a deseurilor din hartie si carton, fier,
material plastic, deseuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de
deseu, acestea urmand a fi colectate saptamanal de catre o societate de salubrizare;
Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu intretinerea santierului, si in mod
special, a cailor de acces pietonal si de circulatie a autovehiculelor. Se vor lua masuri pentru
evacuarea controlata a deseurilor cu o gestiune clara conform legislatiei de mediu transpusa
prin H.G. nr. 856 I 2002 privind gestiunea deseurilor si H.G.
nr. 235 I 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.
PROGRAM SANTIER
Va fi stabilit si afisat programul de lucru al santierului. Programul de lucru se poate
prelungi in functie de termene si de ritmul de executie a sarcinilor.
Diversele echipe de lucru vor fi organizate, in acest caz, in functie de obiectivele respective.
PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR

Se vor amplasa pichete P.S.I. Ia toate punctele de lucru la care se lucrează cu
substante sau materiale inflamabile si Ia toate organizările de santier, in conformitate cu
legislatia in vigoare. Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingătoare, semnalizate in
conformitate cu prevederile H.G. 971 I 2006.
Riscurile de incendiu sunt generate in principal de:
- utilizarea instalatiilor care prin exploatare anormala pot genera incendii (instalatii electrice,
aparatura de climatizare, birotica, etc.)
- utilizarea incorecta a substantelor care prin proprietatile lor fizico-chimice pot genera
incendii (depozitarea in locuri neamenajate a substantelor inflamabile - produse petroliere)
- fumatul in locuri nepermise
- executarea unor lucrari cu foc deschis fara luarea masurilor de protectie care se impun in
astfel de situatii;
Pag. 78 / 187
- alte surse de riscuri.
Personal din cadrul santierului de constructii va avea următoarele obligatii :
a) sa realizeze integral si la timp masurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse in
proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) sa asigure luarea masurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor,
precum si la organizările de santier;
c) sa asigure functionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute
in documentatiile de executie la parametrii proiectati, înainte de punerea in functiune.
Fiecare lucrător va avea, la locul sau de munca, următoarele obligatii principale:
a) sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub
orice forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;
' b) sa utilizeze, instalatiile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum
si celor date de administrator sau de conducătorul institutiei, după caz;
c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor si
instalatiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) sa comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de munca orice incalcare a
normelor de apărare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind
un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de
aparare împotriva incendiilor;
e) sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atributii in domeniul apararii împotriva incendiilor, in vederea
realizării masurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul
aparitiei oricărui pericol iminent de incendiu;
g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta,
referitoare Ia producerea incendiilor.
PROCEDURI IN CAZ DE URGENTA

Plan de evacuare in caz de urgenta
Se va întocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la
cunostinta lucrătorilor, vizitatorilor, cat si a organismelor publice - in legatura cu următoarele
aspecte:- caracteristicile si locatia santierului ;- pericole potentiale existente ;- sistemele de
prevenire existente ;- definirea posibilelor scenarii de urgenta ;- definirea scenariilor si
interventiei in situatii de urgenta ;- definirea principiilor, standardelor si regulilor generala pentru
scenariile identificate;- stabilirea comunicării cu entitatile externe.
Planul de evacuare in caz de urgenta al santierului va fi întocmit astfel incat sa
Pag. 79 / 187
faciliteze o interventie rapida, 1n cazul unui accident, prin interventia unor echipaje de
ambulanta, pompieri, etc. Toti lucrătorii cu functii specifice 1n cadrul planului de evacuare
in caz de urgenta vor beneficia de training corespunzator care sa permită confruntarea si
reactivitatea corespunzătoare oricăror scenarii de urgenta care s-ar putea produce. Acesta
instruire specifica va fi pus Ia dispozitie de către lucrătorul desemnat in domeniul securitatii si
sanatatii in munca. Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afisata
in loc vizibil pe pichetele P.S.I. ale santierului si pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru.
Accesul vizitatorilor in cadrul santierului se va face numai prin portile de acces ale
personalului. Toate semnele obligatorii de siguranta vor fi pozitionate in apropierea intrărilor.
Semnele care indica accesul interzis al persoanelor străine vor fi asezate pe santier si
pe fronturile de lucru, in toate punctele in care este interzis accesul persoanelor straine.
Ori de cate ori au loc vizite pe santier, seful de santier si seful punctului de lucru
respectiv vor fi informati in prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numărul acestora si
scopul vizitei. Vizitatorii trebuie insotiti de o persoana care sa cunoasca santierul. Fiecare
vizitator trebuie sa poarte casca de protectie, incaltaminte corespunzătoare cailor de acces din
santier si vesta reflectorizanta.Echipamentul de protectie pentru vizitatori este in gestiunea
sefilor punctelor de lucru care poarta răspunderea pentru accesul vizitatorilor pe santier.
Consultarea si participarea lucrătorilor
Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind masurile
de securitate si sănătate se vor realiza conform legislatiei nationale care transpune Directiva
89/391/CEE. Atunci când este necesar, tinand seama de gradul de risc si de importanta
santierului, consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor acestora din
intreprinderile care isi desfasoara activitatea pe acelasi santier se va realiza cu o coordonare
adecvata. In scopul consultării si participării lucrătorilor, se va pune Ia dispozitia acestora sau,
dupa caz, a reprezentantilor lor o copie a planului de securitate si sanatate si a eventualelor
sale modificari.
Întocmit,
Șef proiect: ing.
BORDEROU CAIETE DE SARCINI

DE DRUMURI
Pag. 80 / 187
1. TERASAMENTE
2. BALAST
3. PIATRA SPARTA
4. MACADAM ORDINAR
5. MIXTURI ASFALTICE
6. IMBRACAMINTI DIN BETON DE CIMENT
7. SUPRASTRUCTURĂ ALEI PIETONALE ŞI TROTUARE
8. PAVAJ DIN PAVELE ȘI BORDURI PREFABRICATE DIN BETON
9. SEMNALIZARE RUTIERA VERTICALA
10. SEMNALIZARE RUTIERA ORIZONTALA
CAIET DE SARCINI
-1-
TERASAMENTE
Pag. 81 / 187
GENERALITĂŢI
ART. 1 Domeniu de aplicare
ART.2 Prevederi generale
ART.3 Norme de protecţia mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător
ART.4 Norme obligatorii privind transporturile pe drumurile publice
ART.5 Amplasarea de construcţii şi instalaţii în zona drumului public
ART.6 Referinţe
CAP. I MATERIALE FOLOSITE
ART.7 Pământ vegetal
ART.8 Pământuri pentru terasamente
ART.9 Apă de compactare
ART.10 Verificarea calităţii pământurilor
CAP. II EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART.11 Pichetajul lucrărilor
ART.12 Lucrări pregătitoare
Pag. 82 / 187
ART.13 Mişcarea pământului
ART.14 Gropi de împrumut şi depozite
ART.15 Pregătirea terenului de sub ramblee
ART.16 Execuţia rambleelor
16.1 Prescripţii generale
16.2 Modul de execuţie a rambleelor
16.3 Compactarea rambleelor
16.4 Controlul compactării
16.5 Profile şi taluzuri
16.6 Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la umezire
16.7 Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos
16.8 Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase
16.9 Prescripţii aplicabile rambleelor din spatele zidăriilor
16.10 Protecţia împotriva apei
ART.17 Executarea debleelor
ART.18 Finisarea platformei
ART.19 Acoperirea cu pământ vegetal
ART.20 Drenarea apelor subterane
ART.21 Întreţinerea în timpul termenului de garanţie
ART.22 Controlul execuţiei lucrărilor
CAP.III RECEPŢIA LUCRĂRILOR
ART.23 Recepţia pe faze
ART.24 Recepţia la terminarea lucrărilor
ART.25 Recepţia final
GENERALITĂŢI
ART. 1 DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia
şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la
executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul
calităţii şi condiţiile de recepţie.
ART. 2 PREVEDERI GENERALE

2.1 – La executarea terasamentelor se respectă prevederile din standardele şi normativele în
vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2 – Antreprenorul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de
specialitate efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3 – Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului verificări suplimentare,
faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4 – antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Pag. 83 / 187
2.5 – antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a
terasamentelor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.
2.6 – În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini “Inginerul” va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
2.7 – La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor
naţionale în vigoare, precum şi a legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E.; aceste
materiale trebuie să fie în concordanţă cu prevederile HG nr. 766 / 1997 şi a Legii 10 / 1995, privind
obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuţia lucrărilor.
ART. 3 NORME DE PROTECŢIA MEDIULUI CA URMARE A IMPACTULUI DRUM –

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
3.1 – Se vor respecta prevederile Ordinului 44 / 1998 pentru aprobarea Normelor de protecţia
mediului ca urmare a impactului drum – mediu înconjurător.
3.2 – Pe parcursul execuţiei lucrărilor de drumuri, antreprenorul general este răspunzător de
respectarea tuturor condiţiilor legate de impactul asupra mediului.
3.3 – La terminarea lucrărilor de execuţie a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepţie se va
verifica realizarea lucrărilor de protecţie a mediului, conform proiectului.
3.4 – La lucrările de drumuri se va asigura protecţia apelor de suprafaţă, subterane şi a
ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menţinerea şi ameliorarea calităţii şi productivităţii naturale ale
acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătăţii umane şi bunurilor materiale.
3.5 – Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie întreţinut pentru a proteja drumul şi terenurile
adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. Se vor evita fenomenele de băltire.
3.6 – Lucrările de execuţie a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecţie sanitară
impuse de legislaţia în vigoare.
3.7 – Execuţia lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potenţială a
cursurilor de apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată.
Execuţia lucrărilor se va face pentru a se evita:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secţiunilor albiilor;
- întreruperea scurgerilor apelor subterane;
3.8 – Se va evita depăşirea nivelului de zgomot şi vibraţiile, atât în cursul zilei, cât şi în cursul
nopţii la executarea lucrărilor de drumuri.
3.9 – Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării şantierului, să obţină acordul de mediu.
Amplasamentul organizării de şantier se face, de preferinţă, în zone neîmpădurite, zone care şi-au
pierdut total sau parţial, capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestora
făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate.
3.10 - Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuri agricole şi forestiere sunt
obligaţi să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de
prevenire a eroziunii solului şi de stabilizare permanentă a suprafeţelor drumurilor în lucru, în special
înaintea perioadei de iarnă.
3.11 – Pe parcursul desfăşurării lucrărilor de execuţie a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri
pentru asigurarea stabilităţii solului, corelând lucrările de construcţie cu lucrările de ameliorare a
terenurilor afectate. La execuţia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat
sau în timp.
Pag. 84 / 187
3.12 – Se vor menţine în bună stare de funcţionare amenajările antipoluante şi de protecţie a
mediului.
3.13 – Se va stabili regimul de circulaţie, pe perioada execuţiei lucrărilor şi traseele acestora
pentru protejarea ecologică a zonei.
3.14 – Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavaţii vor fi reamenajate la
terminarea lucrărilor, conform condiţiilor impuse prin acordul de mediu.
3.15 – Pe perioada execuţiei lucrărilor vor fi protejate siturile arheologice şi istorice existente sau
la altele noi, descoperite în timpul lucrărilor de construcţii.
3.16 – Principalele produse generate de activitatea de construcţie şi întreţinere a drumurilor, ce
pot fi clasate ca deşeuri, sunt materiale rezultate din decapări şi din demolări.
3.17 – În activitatea de construcţie şi întreţinere a infrastructurilor rutiere se va ţine seama de
reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea şi reciclarea deşeurilor.
3.18 – Obligaţiile ce rezultă din prevederile oug 195/2005.
ART. 4 NORME OBLIGATORII PRIVIND TRANSPORTURILE PE DRUMURILE

PUBLICE
4.1 – Se va respecta Ordonanţa Guvernului nr. 19 / 1997 privind transporturile:
4.2 – Zonele de protecţie ale drumurilor existente nu vor fi afectate atât din punct de vedere
tehnic cât şi derularea în siguranţă a traficului prin:
- neasigurarea scurgerii apelor în mod corespunzător;
- executarea de construcţii, împrejmuiri, plantaţii care să provoace înzăpezirea drumului sau
să împiedice vizibilitatea pe drum;
- executarea unor lucrări care periclitează stabilitatea drumului sau modifică regimul apelor
subterane sau de suprafaţă;
4.3. Pe drumurile publice sunt interzise:
- intrarea pe drum a vehiculelor cu noroi pe roţi sau pe şenile, precum şi pierderea, prin
scurgere din vehicule, în timpul transportului, de materiale de construcţie sau de alte materii;
- curăţirea sau spălarea vehiculelor de pământ, de materiale sau de alte substanţe; aceasta se va
realiza înainte de a pătrunde în drum şi numai pe suprafeţe special amenajate prin grija administratorului
drumurilor;
- scurgerea lubrefianţilor, a unor produse inflamabile, toxice sau de altă natură;
- ocuparea prin depozitare, a părţii carosabile, a staţiilor mijloacelor de transport în comun, a
şanţurilor, trotuarelor, pistelor şi zonelor de siguranţă a drumului, precum şi afectarea stării de curăţenie a
acestora;
- circulaţia autovehiculelor pe acostamente, pe şanţuri, pe trotuare, pe spaţii de siguranţă ale
drumurilor;
- circulaţia pe drumurile publice, modernizate, a vehiculelor cu pneuri cu cuie, cu şenile, fără
bandaje de protecţie, precum şi transportul prin târâre a unor obiecte sau materiale;
4.4. Se interzice blocarea sau amplasarea de obstacole de orice fel pe platforma drumurilor
deschise circulaţiei publice, cu excepţia cazurilor autorizate de administratorul drumului şi de Poliţia
rutieră.
Pag. 85 / 187
ART. 5 AMPLASAREA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII ÎN ZONA DRUMULUI
PUBLIC
5.1 – Realizarea în zona drumului public a oricărei construcţii sau instalaţii, în orice scop, se face
cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi numai cu
acordul prealabil al administratorului drumului.
5.2. În zona drumului public este interzisă amplasarea de construcţii, panouri publicitare sau
instalaţii care periclitează siguranţa circulaţiei.
În zona mediană a autostrăzilor se pot amplasa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi
siguranţei circulaţiei.
Construcţiile sau instalaţiile temporare ale Ministerului Apărării Naţionale, care au caracter de
urgenţă, se pot executa fără acceptul administratorului drumului, urmând ca acest accept să se obţină
ulterior, în cazul în care construcţiile sau instalaţiile nu se demontează într-un termen stabilit de comun
acord cu administratorul drumului.
Pentru ocuparea zonei drumurilor, a podurilor, pasajelor, viaductelor, tunelurilor, prin amplasarea
supraterană sau subterană a unor construcţii, instalaţii sau panouri publicitare acceptate de administraţia
drumurilor, se aplică tarife de utilizare, care se constituie ca venituri la dispoziţia administratorului,
respectiv pentru administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea drumurilor publice. Se
exceptează perceperea de tarife de utilizare de către administratorii drumului, dacă amplasarea se
realizează pe zonele de protecţie unde aceştia nu sunt deţinători. Perceperea şi folosirea acestor tarife de
utilizare a zonelor de protecţie proprietate privată se realizează de către deţinătorul terenului respectiv.
Deţinătorii construcţiilor sau ai instalaţiilor acceptate în zona drumurilor sunt obligaţi să execute,
pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă astfel a fost convenit cu
administratorul drumului.
Administratorul drumului este obligat să-I înştiinţeze pe deţinători asupra lucrărilor prevăzute,
după cum urmează:
- cu cel puţin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuţie impune mutarea ori
modificarea, pentru construcţii autorizate cu caracter definitiv;
- cu cel puţin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcţiilor acceptate cu
caracter provizoriu.
5.3 – Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părţii carosabile a drumului
public sau în galerii vizitabile. Construcţia, repararea şi întreţinerea acestor lucrări, în zona drumului
public, se fac cu aprobarea administratorului drumului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
5.4 – Proprietarul construcţiilor, instalaţiilor sau al altor asemenea realizate în zona drumului, fără
respectarea condiţiilor din prezenta secţiune sau cu nerespectarea condiţiilor din actul de acceptare, este
obligat a le desfiinţa sau a le muta, pe cheltuiala sa, în termenul stabilit de administrator.
În cazul nerespectării termenului fixat de administratorul drumului, acesta poate proceda la
desfiinţarea sau la mutarea lucrărilor, pe cheltuiala proprietarului.
5.5 – Deţinătorii de construcţii sau de instalaţii amplasate în zona drumului public sunt obligaţi să
execute revizia periodică şi repararea acestora, pentru a asigura estetica, protejarea drumului şi siguranţa
circulaţiei.
5.6 – Traseele noi de drumuri publice se stabilesc pe baza documentaţiilor de urbanism şi
amenajare a teritoriului, aprobate în condiţiile legii.
Modificarea elementelor geometrice ale traseului, crearea de noi accese sau orice alte intervenţii
Pag. 86 / 187
asupra drumului public se fac cu acordul administratorului drumului public.
ART. 6 REFERINŢE
6.1 – Ordonanţa Guvernului nr. 43 / 1997 privind regimul juridic al drumurilor;

6.2 – Ordinul nr. 45 privind Norme tehnice pentru proiectarea, construirea şi modernizarea
drumurilor;
6.3 – Ordinul nr. 49 / 1998 privind Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile urbane;
6.4 – Ordinul nr. 50 / 1998 privind Norme tehnice pentru proiectarea şi realizarea străzilor în
localităţile rurale;
6.5 – Legea nr. 18 / 1991 privind fondul funciar, republicată;
6.6 – Legea nr. 98 / 1992 pentru ratificarea Convenţiei privind protecţia Mării Negre împotriva
poluării, semnată la Bucureşti la 21 aprilie 1992;
6.7 oug 195/2005 privind protecţia mediului;
6.8 – Legea nr. 26 / 1996 privind Codul silvic;
6.9 – Legea nr. 107 / 1996 privind apele;
6.10 – Ordonanţa Guvernului nr. 27 / 1992 privind unele măsuri pentru protecţia patrimoniului
cultural naţional;
6.11 – oug 16/2001 – Gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;
6.12 – Hotărârea Guvernului nr. 36 / 1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la
normele privind exploatarea şi menţinerea în bunăstare a drumurilor publice;
6.13 – Hotărârea Guvernului nr. 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism;
6.14 – HGR 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor
de protecţie sanitară şi hidrogeologică;
6.15 – Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462 / 1993 pentru aprobarea
Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi a Normelor metodologice privind determinarea
emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;
6.16 – HGR 1076/2004; ORD. 860/2002 - MMPA;
6.17 – Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
CAPITO LU L I
MATERIALE FOLOSITE
ART. 7 PĂMÂNT VEGETAL

7.1 – Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământ
vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.
7.2 – Articolul cuprinde lucrările de amenajarea peluzelor, plantări şi transplantări, teren de joc
pentru copii, terenuri sport şi stâncărie ornamentală specificate în indicatorul TSH:
- pregătirea terenului (defrişării, extragerea pământului vegetal, mobilizarea solului);
Pag. 87 / 187
- înierbarea terenului în scopuri decorative sau consolidare;
- însămânţarea gazonului şi ierburilor perene, brăzduiri;
- udatul terenului, administrarea îngrăşămintelor organice şi chimice;
- cosirea sau tunderea ierbii;
- realizarea lucrărilor de plantaţii de arbori şi arbuşti ornamentali în spaţii verzi.
7.3 Utilajele folosite la executarea lucrărilor prevăzute în acest articol sunt: transportor cu bandă
mobil de 15 m autocisterna de 5 t cu dispozitiv de stropire, automacarale necesare plantării arborilor cu
balot.
ART. 8 PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE
8.1 – Categoriile şi tipurile de pământuri clasificate conform STAS 2114 – 84 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelul 1.a şi 1.b.
8.2 – Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
8.3 – Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice şi la orice înălţime de terasament, în compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
8.4 – Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile
hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709 – 90 privind prevenirea degradărilor provocate din îngheţ – dezgheţ.
8.5 – Realizarea terasamentelor în rableu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice)
şi 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea
soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de
laborator pe considerente tehnico-economice.
8.6 – Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase şi
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă ( care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi
pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi:
bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie ( brazde, frunziş, rădăcini,
crengi, etc.).
8.7 – Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea Inginerului cu
măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu modalităţile de punere în operă
şi cu condiţiile meteorologice. Aceste măsuri care cad în sarcina Antreprenorului privesc modalităţile de
extragere şi de corecţii a conţinutului în apa fără aport de liant sau reactiv.
ART. 9 APA DE COMPACTARE
9.1 – Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină
materii organice în suspensie.
9.2 – Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul “Inginerului” în afară de terasamentele din spatele
lucrărilor de artă.
9.3 – Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât
cu aprobarea clientului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.
ART. 10 VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

10.1 – Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia prevăzute în tabelul 2.
Pag. 88 / 187
Tabel 2
Nr. CARACTERISTICI CARE FRECVENŢE MINIME METODE DE
crt. SE VERIFICĂ DETERMINARE
CONFORM STAS
1 Granulozitate În funcţie de heterogenitatea 1913 / 5 - 85
2 Limita de plasticitate pământului utilizat însă nu va fi mai 1913 / 4 - 86
3 Coeficientul de mică decât o încercare la 5.000 mc.
neuniformitate 1243 - 88
4 Caracteristicile de Pentru pământurile folosite în
compactare rambleele din spatele 1913 / 13 - 83
5 Umflare liberă zidurilor şi pământurile 1913 / 12 - 88
6 Sensibilitate la îngheţ, dezgheţ folosite la protecţia
rambleelor o încercare la 1709 / 3 - 90
1.000 mc
7 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc. 1913 / 1 - 82
10.2 – Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.
C A P I T O L U L II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
ART. 11 PICHETAJUL LUCRĂRILOR

11.1 – De regulă pichetajul axei traseului este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate pe
teren toate punctele importante ale traseului prin picheţi cu martori, iar vârfurile de unghi prin borne de
beton legaţi de reperi amplasaţi în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi
de nivelment stabili, din borne de beton, amplasaţi în afara zonei drumului cel puţin câte doi reperi pe
km.
11.2 – În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmează să se facă la începerea lucrărilor de
execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe
teren.
11.3 – Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul trece la restabilirea şi
completarea pichetajului în cazul situaţiei arătate la pct. 11.1 sau la executarea pichetajului complet nou în
cazul situaţiei de la pct. 11.2.
Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complemetar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de
aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.
11.4 - Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa
prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;
- punctele de intersecţii ale taluzelor cu terenul natural ( ampriza);
- înclinarea taluzelor;
Pag. 89 / 187
11.5 – Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperilor de a le
restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.
11.6 – În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa.
Această operaţie nu poate să fie efectuată decât după ce obţine aprobarea “Inginerului” în scris,
cu cel puţin 24 de ore în devans.
11.7 – Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau
protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului liber Antreprenorului.
ART. 12 LUCRĂRI PREGĂTITOARE

12.1 – Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare
în limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime.
12.2 – Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor,
să scoată rădăcinile şi buturugile.
Doborârea arborilor şi a pomilor precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face pe
cheltuiala Antreprenorului după îndeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la ramblee cu înălţime mai mică de 2 m
precum şi la deblee.
12.3 – Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a amprizei.
12.4 – Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a
gropilor de împrumut.
12.5 – Pământul decapat şi alte produse care sunt improprii vor fi depozitate în depozit definitiv,
evitând orice amestec sau impurificare a acestora. Pământul vegetal va putea fi pus într-un depozit
provizoriu în vederea unei eventuale reutilizări.
12.6 – În porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul
drumului, acestea trebuie abătute prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara
amprizei drumului.
12.7 – Toate golurile ca: puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi după scoaterea buturugilor şi rădăcinilor,
etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură conform prevederilor art.7 şi compactate metodic
pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 pct. b.
ART. 13 MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

13.1 – Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în
profilele cu umplutură a proiectului.
13.2 – Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de împrumut.
Pag. 90 / 187
13.3 – Recurgerea la deblee şi ramblee în afara profilului din proiect sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării “Inginerului”.
13.4 – Dacă apare în cursul execuţiei lucrărilor ca natura pământurilor provenind din deblee şi
gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini
speciale relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a rambleelor, Antreprenorul trebuie să informeze
“Inginerul” şi să-I supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru
umplutură.
13.5 – La lucrările importante clientul dacă consideră necesar de a preciza, completa sau modifica
prevederile art.8 al prezentului caiet de sarcini poate întocmi în cadrul caietului de sarcini speciale
“Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se defineşte destinaţia fiecărei naturi a pământului
provenit din deblee sau gropi de împrumut.
13.6 – Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antrepreno “Tabloul mişcării
pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărui volum izolat de debleu sau
din groapa de împrumut considerată în mod individual. El ţine cont de “Tabloul de corespondenţă a
pământului” stabilit de Client, dacă aceasta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului
de transport şi prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării “Inginerului” în
termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
ART. 14 GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE

14.1 – În lipsa unor precizări în caietul de sarcini speciale alegerea gropilor de împrumut sau a
depozitelor este lăsată la latitudinea Antreprenorului.
14.2 – La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- Crestele taluzelor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a “Inginerului”,
să fie la o depărtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
- Săpăturile în gropile de împrumut pot fi efectuate în continuarea taluzelor de debleu cu condiţia
ca fundul săpăturii să fie la terminarea extragerii, nivelat de aşa manieră ca evacuarea apelor din
precipitaţii să fie asigurată în bune condiţii iar taluzele să fie îngrijit taluzate;
- Săpăturile în gropile de împrumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, în
profilele în debleu sau sub cota şanţului de scurgere a apelor în zona de rambleu;
- În albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului amenajând
o banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi groapa de împrumut;
- Fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1…3% spre exterior şi o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
- Taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului se vor executa cu înclinarea de
1:1,5…1:3, când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de
banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
14.3 – Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită
stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să cauzeze, din diverse motive,
pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz, Antreprenorul va fi în
întregime răspunzător de aceste pagube.
14.4 – “Inginerul” se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile
de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
14.5 – Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
Pag. 91 / 187
pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina Antreprenorului.
ART. 15 PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE
În afară de lucrările pregătitoare arătate la art.11 lucrări care sunt comune atât sectoarelor de
debleu cât şi celor de rambleu, pentru acestea din urmă mai sunt necesare şi alte lucrări, pregătitoare după
cum urmează:
15.1 Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20% Antreprenorul va trebui
să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,20 m şi distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri
obişnuite şi cu înclinare de 4% spre vale.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de “Inginer”.
15.2 – În completarea pregătirilor prevăzute la art.12 pământul din terenul de sub rambleu, va fi
compactat pe o adâncime minimală de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor normal
conform tabelului 5. Gradul de compactare verificându-se cu frecvenţa de 3 determinări la 250 m de
banda de drum.
ART. 16 EXECUŢIA RAMBLEELOR

16.1 Prescripţii generale
16.1.1 – Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului
indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de “Inginer”.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu consemnată în caietul de şantier.
16.1.2 – Nu se execută lucrări de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
16.1.3 – Execuţia rambleelor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Inginer” sau reprezentantul său la
propunerea Antreprenorului.
16.2 – Modul de execuţie a rambleelor
16.2.1 – Rambleele se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale,
pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de “Inginer”, o impun straturile elementare pot fi
executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din benzi alăturate
care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, decalarea în înălţime între două benzi alăturate nu
trebuie să depăşească grosimea maximă impusă.
16.2.2 – Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a
platformei în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui profil longitudinal pe cât
posibil paralel cu profilul definitiv.
Profilul transversal a fiecărui strat elementar va trebui să prezinte pante suficient de mari pentru a
asigura scurgerea rapidă a apelor de ploaie. În lipsa unor alte precizări aceste pante vor fi de minimum
5%.
16.2.3 – La realizarea umpluturilor cu înălţimi mari, peste 3,00 m, se pot folosi la baza
acestora blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea sub 0,50 m cu condiţia respectării următoarelor
măsuri:
- împănarea golurilor cu pământ;
- asigurarea tasărilor în timp;
Pag. 92 / 187
- realizarea unei umpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00
m grosime la partea superioară a rambleului;
16.2.4 – La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare.
Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în
consecinţă pentru punerea în operă respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se
zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea cât mai aproape de cea optimă, sau din
contra, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii optime.
16.3 – Compactarea rambleelor

16.3.1 – Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor normal prevăzute în STAS 2914 – 84 conform tabelului 5.
Tabelul 5
Zonele din terasamente la care se Pământuri

prescrie gradul de compactare
necoezive coezive
Îmbrăcămi Îmbrăcăminţi Îmbrăcămi Îmbrăcăminţi
nţi semipermane nţi semipermanen
permanent nte permanent te
e e
a. Primii 30 cm ai terenului
natural sub un rambleu cu
înălţimea h de la: £ 2,00m h: > 100 95 97 93
2,00 m 95 92 92 90
b. În corpul rambleelor la
adâncimea (h) sub patul
drumului: h: £ 0,50 m 100 100 100 100
0,5 < h: £ 2,00 m 100 97 97 94
h: > 2,00 m 95 92 92 90
c. În deblee pe adâncimea de 30
cm sub patul drumului
100 100 100 100
16.3.2 – Antreprenorul va trebui să supună acordul “Inginerului” cu cel puţin opt zile
înainte de începerea lucrărilor grosimea maximală a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ
pentru a obţine după compactare gradele de compactare arătate în tabelul 5 cu utilajele folosite pe şantier.
În acest scop înainte de începerea lucrărilor va realiza câte un tronson de încercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare după ce va aduce modificările necesare
grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul
de şantier.
În cazurile când nu se va putea să fie satisfăcută această obligaţie grosimea straturilor succesive
nu va putea depăşi 20 cm după compactare.
16.3.3 – Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3 % sub îmbrăcăminţile din
beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de
Pag. 93 / 187
verificare.
16.4 – Controlul compactării
Starea rambleului este controlată prin supravegherea “Inginerului” pe măsura execuţiei în
următoarele condiţii:
a) controlul va fi strat după strat;
b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din tabelul
6 care vor putea eventual să fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
Tabel 6
Denumirea încercării Frecvenţa minimală a Observaţii

încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 mc Pentru fiecare tip de
pământ
Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 ml de platformă pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 ml de platformă pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare
corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui în mod obligatoriu
menţionată în registrul de şantier.
16.5 – Profile şi taluzuri
16.5.1 – Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilele
din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut, în lipsa unor dispoziţii contrare în caietul de sarcini
speciale prin metoda rambleului excedentar.
Taluzul nu trebuie să se prezinte nici cu scobituri şi nici cu excrescente, în afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
16.5.2 – Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă
corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe verticală – date în tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu H max m
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pietrişuri sau balasturi 10
16.5.3 – În cazul rambleelor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7 dar până
la 12,00 m, înclinarea taluzurilor pe înălţimile din tabelul 3 socotite de la nivelul platformei drumului în
jos va fi de 1 : 1,5 iar pe restul înălţimii la baza rambleului, înclinarea va fi de 1 : 2.
Pag. 94 / 187
16.5.4 – În ramblee mai înalte de 12,00, precum şi la cele situate în albiile majore ale
râurilor, văilor şi în bălţile unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine, înclinarea
taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3 … 1,5.
16.5.5 – Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă
redusă, vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime h max. pe verticală date în tabelul 8, în
funcţie de caracteristicile fizice –mecanice ale terenului de fundaţie.
Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundaţie
a) Unghiul de frecare internă în grade
Panta terenului de 5 0
100 150
fundaţie b) coeziunea materialului KPa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înălţimea maximă a rambleului, h.max, în m
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00
16.5.6 – Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele:
- profil platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- profil platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat faţă de proiect este de – 50cm
16.6 – Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la umezire
16.6.1 – Când la realizarea rambleelor sunt folosite pământuri sensibile la apă şi nu sunt
măsuri speciale în caietul de sarcini speciale, “Inginerul” lucrării va putea prescrie Antreprenorului:
- Punerea în operă şi compactarea imediată a debleelor sau a pământurilor din gropi de
împrumut la locul de folosire cu un grad de umiditate convenabil;
- Aşternerea în aşteptarea compactării şi scarificarea în vederea reducerii umidităţii prin
evaporare;
- Tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
- Practicarea de drenuri deschise în vederea reducerii umidităţii a celor a căror conţinut
excesiv de apă nu ar fi permis obţinerea pe loc a unei densităţi suficiente şi reluarea ulterioară a
compactării;
Pentru aceste pământuri “Inginerul” va putea impune Antreprenorului prescripţii speciale în ce
priveşte evacuarea apelor.
16.7 – Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos
16.7.1 – Descărcarea materialului derocat în rambleu şi nivelarea lui va fi organizată de
maniera de a obţine un material omogen şi pe cât posibil cu un volum minim de goluri.
Straturile elementare vor avea o grosime care va fi determinată în funcţie de dimensiunea
materialului şi posibilităţile mijloacelor de compactare. Această grosime nu va putea în nici un caz să
depăşească 0,80 m în corpul rambleului. În cei 0,30 m superiori, se vor elimina blocurile a căror
Pag. 95 / 187
dimensiune cea mai mare va depăşi 0,20 m.
Blocurile de stâncă ale căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus vor fi
fracţionate “Inginerul” va pute aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor în depozite
definitive.
Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie să fie omogenă. Intercalarea
straturilor de materiale fine şi straturi din materiale stâncoase, prezentând un procentaj de goluri ridicat
este interzisă.
16.7.2 – Rambleele vor fi compactate cu cilindri vibratori de 8 tone cel puţin, sau cu
utilaje cu şenile de 25 tone cel puţin. Această compactare va fi însoţită de o stropire cu apă suficientă
pentru a facilita aranjarea blocurilor.
Controlul compactării va fi efectuat prin măsurarea parametrilor Q/S unde:
Q – reprezintă volumul rambleului pus în operă într-o zi măsurat în mc după compactare;
S – reprezintă suprafaţa măturată într-o zi de utilajul de compactare deplasându-se cu viteza stabilită în
timpul experimentării;
Valoarea parametrilor va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări
cu placa permiţând să obţină un modul al primei încercări cel puţin egal cu 500 bari şi un raport E2 / E1
inferior lui 0,15.
Încercările se vor face de Antreprenor iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.
Toleranţa nivelării taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile să fie încastrate cel puţin pe
jumătate din grosimea lor.
16.8 – Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase
16.8.1 – Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea
taluzelor în scopul de a le proteja de eroziune.
Grosimea straturilor elementare va fi cea care permite obţinerea compactării cerute.
16.8.2 – Vor fi stropite până la obţinerea unei umectări omogene a masei nisipoase pe
întreaga grosime a stratului elementar.
16.9 – Prescripţii aplicabile rambleelor la limita lucrărilor de artă
16.9.1 – În lipsa unor indicaţii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleele vor fi
constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platforma cu excepţia materialelor stâncoase. Pe
o lăţime minimă de 1 metru, plecând de la zidărie, vor fi înlăturate pietrele a căror dimensiune depăşeşte
10cm.
16.9.2 – Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectând integritatea lucrărilor
permiţând obţinerea gradului de compactare conform prevederilor tab. 5.
Aceste utilaje vor fi supuse aprobării “Inginerului” sau reprezentantului acestuia care vor preciza
pentru fiecare lucrare de artă întinderea zonei lor de utilizare.
16.10 – Protecţia împotriva apelor
Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rambleelor contra apelor pluviale şi inundaţiilor
provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
ART. 17 EXECUTAREA DEBLEELOR
17.1 Acest capitol cuprinde specificaţii pentru lucrările de execuţia săpăturilor manuale şi
mecanice specificate în indicatoarele de norme de deviz TSA şi TSC.
17.2 - Orice lucrare de săpătură va fi începută după efectuarea operaţiei de predare – primire a
Pag. 96 / 187
amplasamentului, trasărilor reperilor cotei + 0,00 sau – 0,00 consemnată într-un proces verbal încheiat
între delegaţii beneficiarului (beneficiari reţele aeriene sau subterane apă-canalizare, termoficare, gaze,
electrice, telecomunicaţii etc.) proiectantului şi executantului.
17.3 – În lucrările de săpături, se vor verifica:
- corespondenţa dintre natura straturilor întâlnite şi prevederile proiectului;
- dimensiunile şi poziţiile debleelor şi taluzelor în comparaţie cu proiectul şi abaterile
admisibile;
- realizarea pantelor longitudinale şi transversale prevăzute în proiect inclusiv ale şanţurilor
de la fundul debleelor şi şanţurilor de gardă;
- asigurarea planeităţii şi pantei transversale a platformei din pământ situate sub straturile
drenante;
- se va avea în vedere ca stratul de pământ vegetal să fie corect decupat şi depozitat în
vederea unei noi utilizări.
17.4 – Standarde de referinţă
- STAS 1243 – 88 – Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor;
- STAS 2914 – 94 – Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate;
- STAS 2916 – 87 – Protejarea taluzurilor şi şanţurilor de scurgere a apelor;
- Normativ C.182 / 77 – Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor.
ART. 18 FINISAREA PLATFORMEI
18.1 – Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi complectat respectând în
profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:
- la lăţimea platformei:
+/- 0,05 m, faţă de ax
+/- 0,10 m, la lăţimea întreagă
- la cotele proiectului:
+/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului
18.2 – Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi
nivelată transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanţi plani, înclinaţi cu 4% spre
marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o pantă
transversală de 4%.
ART. 19 ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL
Când acoperirea trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat în trepte sau întărit
cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi
umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat
înainte de răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor.
Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este în principiu, suspendată pe timp de
Pag. 97 / 187
ploaie.
ART. 20 DRENAREA APELOR SUBTERANE
Lucrări de drenarea apelor subterane care s-ar putea să se dovedească necesare vor fi definite prin
dispoziţii de şantier de către “Inginer” şi reglementarea lor va interveni în lipsa unor dispoziţii speciale
ale caietului de sarcini speciale conform prevederilor Clauzelor administrative generale.
ART. 21 ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE
În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa
lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a rambleelor şi să corijeze
tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a
“Inginerului” toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care
antrepriza nu va fi responsabilă.
ART. 22 CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR
22.1 – Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:
 verificarea trasării axului şi amprizei drumului;
 verificarea pregătirii terenului de fundaţie;
 verificarea calităţii şi stării pământului utilizat;
 controlul grosimii straturilor aşternute;
 controlul compactării terasamentului;
 controlul caracteristicilor platformei drumului;
 controlul capacităţii portante.
22.2 – Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor
efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii ) pământului pus în operă şi a rezultatelor obţinute în urma
încărcărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.
22.3 – Verificarea trasării axului şi amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de
execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa
admisibilă fiind de +/- 0,10 m în raport cu reperii pichetajului general.
Verificarea pregătirii terenului de fundaţie.
22.4 – Înainte de începerea executării umpluturilor, după cum s-a curăţat terenul, s-a îndepărtat
stratul vegetal şi s-a compactat pământul, se determină gradul de compactare şi deformabilitatea terenului
de fundaţie.
22.5 – Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a calităţii
lucrărilor ascunse specificându-se eventuale remedieri necesare.
22.6 – Numărul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3
încercări pentru fiecare 2.000 mp suprafeţe compactate.
22.7 – Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometru cu pârghii
conform instrucţiunilor tehnice departamentale – indicativ CD 31 – 94.
22.8 – Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profile transversale amplasate la max. 20
m unul după altul în trei puncte ( dreapta, ax, stânga) de pe ampriza variantelor de drum nou. Pentru
porţiunile unde se execută banda a 3-a se va face o verificare din 20 în 20 m.
22.9 – La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă
deformaţia elastică corespunzătoare vehiculului etalon se încadrează în valorile din tabelul 9, admiţându-
se depăşiri în cel mult 10 % din punctele măsurate. Valorile admisibile ale deformaţiei la nivelul terenului
de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt conform tabelului 9.
Pag. 98 / 187
22.10 – Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaţii se va face în corelaţie cu
măsurătorile cu deflectometrul în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate portantă
scăzută.
22.11 – Verificarea calităţii şi stării pământului
Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului
conform tabelului 2.
În cazul probelor extrase din gropile de împrumut se va determina şi densitatea în starea uscată.
22.12 – Verificarea grosimii straturilor aşternute
Grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului va fi verificată, ea trebuie să
corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pământ respectiv şi utilajele folosite
la compactare.
22.13 – Verificarea gradului de compactare
Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pământ pus
în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţă, mijlocul şi de la baza
stratului când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când
grosimea este mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezitive se va preleva o singură probă din
fiecare punct care trebuie să aibă un volum de min. 1.000 cm 3.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densităţii în stare uscată a acestor
probe cu densitate în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor STAS 1913 / 13 – 83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate
stânga, ax, dreapta, în secţiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
22.14 – În cazul când valorile obţinute nu sunt corespunzătoare celor prevăzute în tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea stratului respectiv.
22.15 – Nu ase va trece la execuţia stratului următor atât timp cât rezultatele verificărilor
efectuate nu confirmă realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului
nefiind posibilă.
22.16 – Porţiunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau
cu deflectometrul cu pârghie.
22.17 – Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor platformei drumului se face după terminarea execuţiei terasamentelor
şi constă în verificarea topografică a nivelmentului şi determinarea deformabilităţii cu ajutorul
deflectometrului cu pârghie la nivelul platformei drumului.
22.18 – Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt +/- 0,05 m faţă
de prevederile proiectului. În ce priveşte suprafaţarea platformei şi nivelarea taluzelor toleranţele sunt
cele arătate în art. 16 din prezentul caiet de sarcini.
Controlul topografic al nivelmentului va fi făcut pe profile din proiect.
22.19 – Deformabilitatea platformei drumului este stabilită prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghie.
La nivelul terenului natural sub rambleu, la nivelul patului drumului şi la nivelul superior al
terasamentelor sub stratul de formă se consideră realizată capacitatea portantă necesară dacă deformaţia
elastică corespunzătoare sub sarcina osiei etalon are valori mai mici decât cea admisă conform tabel 9.
Tabel 9
Tipul de pământ conform STAS 1243 - 88 Valoarea admisibilă a deformaţiei
elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Pag. 99 / 187
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 450
nisipoasă, argilă
Atunci când măsurarea deformaţiei elastice nu este posibilă, cu aprobarea Inginerului, se pot utiliza
alte metode de terminare a capacităţii portante standardizate sau agrementate. În cazul utilizării metodelor
de determinare a deformaţiei relative sub placa (STAS 2914/4) frecvenţa încărcărilor va fi de 3 încercări
pe secţiuni de drum de maximum 250 m.
C A P I T O L U L III
RECEPŢIA LUCRĂRII
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei ( recepţii pe faze de
execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.
ART. 23 RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE
23.1 – În cadrul recepţiei pe faze ( de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţii şi de prezentul
caiet de sarcini.
23.2 – În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
23.3 – Recepţia pe faze se efectuează de către “Inginer” şi Antreprenor, iar documentul ce se
încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
23.4 – Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
- trasarea şi şablonarea lucrării;
- decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
- terenului de fundaţie;
- în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea
umpluturii sub cota stratului de formă;
23.5 – Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de
control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
ART. 24 RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR
24.1 – La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se:
- concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi a proiectului de
execuţie;
- natura pământului din corpul drumului;
- concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
24.2 – Lucrările nu se vor recepţiona dacă:
- nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în
parte ( atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
- lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
- nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
- se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor,
ravinări ale taluzelor, etc.;
- nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna şi se va stabili modul şi termenul de remediere.
Pag. 100 / 187

ART. 25 RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrării se va consemna şi modul în care s-au comportat terasamentele în
perioada de garanţie şi dacă au fost întreţinute corespunzător.
Întocmit,
Ing.
CAIET DE SARCINI
Pag. 101 / 187

-2-
BALAST
SI / SAU BALAST AMESTEC OPTIMAL
CONTINUT
Cap. I. Generalități
Art.1. Prevederi generale
Cap.I. Materiale
Art.2. Agregate naturale
Art.3. Apa
Art.4. Controlul calității balastului sau a balastului amestec optimal înainte de
realizarea stratului de fundație
Cap.II. Stabilirea caracteristicilor de compactare

Art.5. Caracteristicile optime de compactare
Art.6. Caracteristicile efective de compactare
Cap.III. Punerea în operă a balastului

Art.7. Măsuri preliminare
Art.8. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec
optimal
Art.9. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
Art.10. Controlul calității compactării balastului sau a balastului amestec optimal
Cap.IV. Condiții tehnice, reguli și metode de verificare

Art.11. Elemente geometrice
Pag. 102 / 187

Art.12. Condiții de compactare – capacitatea portanta la nivelul superior al
stratului de fundație
Art.13. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare
Cap.V. Recepția lucrărilor

Art.14. Recepția preliminară la terminarea lucrărilor
Art.15. Recepția finală
Anexa- fundații de balast și/sau de balast amestec optimal
Pag. 103 / 187

GENERALITĂȚI
Stratul de fundație din balast se realizează într-un singur strat.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare față
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impun.
Constructorul nu va începe așternerea unui strat rutier până când stratul inferior nu a fost
finisat și recepționat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrările de întreținere ale
straturilor recepționate până când acestea vor fi acoperite cu stratul superior.
CAP.I. MATERIALE
ART.2. Agregate naturale
Pentru execuţia stratului de fundație se vor utiliza balast, cu granulă maximă de 63 mm.
Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să
conțină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul și balastul amestec optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundație, trebuie să
îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Tabel 1
Condiţii de admisibilitate
Caracteristici Balast Balast Completarea
optimal sistemului rutier
la îngheț-dezgheț
–stat de forma-
Sort 0-63 0-63 0-63
Conţinut de fracţiuni %
sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
sub 0,2 mm 4 - 10 3 -18 3 - 33
0 – 1 mm 12 - 22 4 - 38 4 - 53
0 – 4 mm 26 - 38 16 - 57 16 - 72
0 – 8 mm 35 - 50 25 - 70 25 - 80
0 – 16 mm 48 - 65 37 - 82 37 - 86
0 – 25 mm 60 - 75 50 - 90 50 - 90
0 – 50 mm 85 - 92 80 - 98 80 - 98
0 – 63 mm 100 100 100
Granulozitate Conf fig. Nr. 2 din SR 662:2002
Pag. 104 / 187

Coeficient de - 15 15
neuniformitate (Un), min
Echivalent de nisip (EN) 30 30 30
min
Uzura cu mașina tip Los 30 50 50
Angeles (LA) % max.
Balastul amestec optimal se poate obține fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-63, fie direct din balast, dacă îndeplinește condițiile din tabelul 1.
Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt arătate în
tabelul nr. 2.
Tabelul 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de...
granulozitate în mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63
0-63 Inferioara 0 4 12 28 35 60 100
Superioara 3 10 22 38 50 75 100
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp în depozit, pentru
a se asigura omogenitatea și constanta calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în
operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat ca este corespunzător.
Laboratorul Antreprenorului va ține evidenţa calității balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face în depozitele deschise dimensionate în funcție de
cantitatea necesară și de eșalonarea lucrărilor.
În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea și depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balasturilor.
Art.3. Apa
Apa necesară compactării stratului de balast poate să provină din rețeaua publica sau din
alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conțină nici un fel de particule în suspensie.
Art.4. Controlul calității balastului sau a balastului amestec optimal înainte de
realizarea stratului de fundație
Controlul calității se face de către Antreprenor prin laboratorul sau, în conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabel 3
Nr. Acțiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
crt. verificare sau La aprovizionare La locul de punere în determinare
caracteristici ce se operă conform
verifica
1 Examinarea datelor La fiecare lot - -
Pag. 105 / 187

înscrise în certificatul de aprovizionat
calitate sau certificatul de
garanție
2 Determinarea O proba la fiecare lot -
granulometrica aprovizionat pentru STAS
fiecare sursă (dacă este 4606-80
cazul pentru fiecare sort)
3 Umiditate - O proba pe schimb (si STAS
sort) și ori de câte ori se 4606-80
observa o schimbare
cauzată de condiiții
meteorologice
Nr. Acțiunea, procedeul de Frecventa minima Metoda de
crt. verificare sau determinare
caracteristici ce se conform
verifica
4 Rezistențe la uzura cu O proba la fiecare lot -
mașina tip Los Angeles aprovizionat pentru STAS 730-89
(LA) fiecare sursă (sort)
CAPITOLUL II STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE
Art.5. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de către un laborator de
specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuție.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:
d.u . max P.M. = greutatea volumica în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
Art.6. Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul șantierului pe probe
prelevate din lucrare și anume:
d.u. ef. = greutatea volumica, în stare uscată, efectiva, exprimata în g/cm3
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata în % în vederea stabilirii gradului
de compactare gc.
d .u . ef .
pgc= ×100
d . u . max P . M .
La execuția stratului de fundație se va umări realizarea gradului de compactare aratat la
art.12.
CAPITOLUL III PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.7. Măsuri preliminare
La execuția stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
după recepționarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de forma, în conformitate cu
prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Pag. 106 / 187

Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica și regla utilajele și dispozitivele necesare
punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
Înainte de așternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundații:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole și
racordurile stratului de fundație la acestea, precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în
proiect.
În cazul straturilor de fundație prevăzute pe întreaga platforma a drumului, cum este cazul
la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel
puțin 15 cm deasupra șanțului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcție de sursă folosită și care vor
fi consemnate în registrul de laborator.
Art.8. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestc optimal
Inainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe
un tronson de proba în lungime de minimum 30 m și o lățime de cel puțin 3,40 m (dublul lățimii
utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curenta pe șantier, a
componentei atelierului de compactare și a modului de acționare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum și reglarea utilajelor de răspândire,
pentru realizarea grosimii din proiect și pentru o suprafațare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenta Inginerului,
efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord și efectuate
de un laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obținut, Antreprenorul va trebui
să realizeze o noua încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Pag. 107 / 187

Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării și anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus în operă;
condițiile de compactare (verificarea eficacității utilajelor de compactare și intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (ora, zi, schimb), exprimat în mc
S = suprafața compactata în intervalul de timp dat, exprimata în mp.
În cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafețele compactate de fiecare
utilaj se cumulează.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referință pentru restul lucrării.
Caracteristicile obținute pe acest tronson se vor consemna în registrul de șantier, pentru a
servi la urmărirea calității lucrărilor ce se vor executa.
Art.9. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
Așternerea și nivelarea se face la șablon cu respectarea lățimii și pantei prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește
de laboratorul de șantier ținând seama de umiditatea agregatului și se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţte sau ramân după
compactare se corectează cu materiale de aport și se recilindrează. Suprafețele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează și apoi compactează din nou.
Nu este permisa udarea balastului în timpul transportarii.
Materialele vor fi transportate și livrate astfel incat segregarea sau pierderea componentelor
acestora sa fie redusa la minimum.
Fiecare transport de balast va fi insotit de documentul de livrare.
Este interzisă execuția fundației cu balast înghetat.
Este interzisă așternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de
gheata.
Art.10. Controlul calității compactării balastului sau a balastului amestec optimal

In timpul execuției stratului de fundație din balast sau balast amestec optimal se vor face
pentru verificarea compactării, încercările și determinările aratate în tabelul 4.
Tabelul 4
DETERMINAREA, PROCEDEUL FRECVENTE MINIME LA METODE DE
NR.
DE VERIFICARE SAU LOCUL DE PUNERE în operă VERIFICARE
CR
CARACTERISTICA, CARE SE CONFORM
T
VERIFICA
1 Încercare Proctor modificata - STAS 1913/13
2 Determinarea umidității de Zilnic, dar cel puțin un test la STAS 4606
compactare și corelatia umidității fiecare 250m de banda de
Pag. 108 / 187

circulație
Determinare grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafață de
3 -
compactat 2000 mp de strat
Verificarea realizării intensitații de zilnic
4 -
compactare Q/S
Determinarea gradului de Zilnic în minim 3 puncte pentru
compactare prin determinarea suprafețe <2000 mp și minim 5 STAS 1913/15
5
grutații volumice în stare uscată puncte pentru suprafețe >2000 STAS 12.288
mp de strat
Determinarea capacității portante In cate două puncte situate în
la nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distante Normativ CD
6
fundație de 10m unul de altul pentru 31
fiecare banda cu lățime de 7,5m
In ce privește capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se

determină prin măsuratori cu deflectometrul cu parghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple și semirigide, indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va ține urmatoarele evidente privind calitatea stratului
executat:
compoziția granulometrica a balastului utilizat;
caracteristicile optime de compactare, obținute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optima, densitate maxima uscată)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
CAPITOLUL IV CONDIȚII TEHNICE, REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE

Art.11. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundație din balast este stabilită în proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 15 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la distante de 50 m intre punctele de strapungere.
Grosimea stratului de fundație este media măsuratorilor obținute pe fiecare sector al căii de
rulare sau pe fiecare suprafața ce reprezintă 25% din suprafața totala a platformei supuse
recepției.
Lățimea stratului de fundație din balast este prevăzută în proiect.
Abaterile limită la lățime pot fi ±5 cm.
Verificarea lățimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a fundației de balast este cea a îmbrăcăminții prevăzută în proiect.
Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect, pot fi de ±10 mm.
Pag. 109 / 187

Art.12. Condiții de compactare – capacitatea portanta la nivelul superior al stratului
de fundație
Straturile de fundație din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maxima
determinată prin încercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83:
pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III
- 100%, în cel puțin 95% din punctele de măsurare;
- 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/in toate punctele de
măsurare la drumurile de clasă tehnica II și III;
pentru drumurile din clasele tehnice IV și V
- 98%, în cel puțin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundație se consideră realizată dacă
valoarile deflexiunilor măsurate nu depășesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul
5 (conform CD 31).
Tabel 5
Valorile deflexiunilor admisibile
Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
Grosimea stratului de Strat de Pământuri de tipul (cf. STAS 1243)
fundaţie din balast formă
sau balast amestec Nisip Praf nisipos,
Argilă prăfoasă, argilă
optimal Cf. prăfos, praf argilos-
nisipoasă, argilă prăfoasă
h (cm) STAS nisip nisipos
nisipoasă
12253 argilos praf argilos
(P5)
(P3) (P4)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
Măsuratorile de capacitate portanta se vor efectua în conformitate cu prevederile

Normativului CD 31.
Interpretarea măsuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkerman efectuate în scopul
calității execuției lucrărilor de fundații se va face prin examinarea modului de variație la
suprafața stratului de fundație, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu
sarcina pe osia din spate de 115 KN) și a valorii coeficientului de variație (Cv).
Uniformitatea execuției este satisfacatoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundație,
valoarea coeficientului de variație este sub 35%.
Pag. 110 / 187

Art.13. Caracteristicile suprafeței stratului de fundare
Verificarea denivelărilor suprafeței fundației se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel incat, atât în profil longitudinal, cât și transversal să nu fie mai mari de  9 mm:
în profil longitudinal, nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
în profil transversal, nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafeței fundației
CAPITOLUL V RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.14. Recepția preliminară la terminarea lucrărilor
Recepția la terminarea lucrărilor se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în
documentații sunt complet terminate și toate verificarile sunt efectuate în conformitate cu
prevederile art.5,9,10,11 și 12.
Comisia de recepție examinează lucrările și verifica indeplinirea condițiilor de execuție și
calitative impuse de proiect și caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe parcursul
execuției de către organelle de control.
În urma acestei recepții se incheie “Procesul verbal” de recepție preliminară.
ART.15. RECEPȚIA FINALĂ

Recepția finală a stratului de fundație va avea loc odata cu recepția finală a unui sector din
pista de decolare-aterizare sau din calea de rulare sau a unei suprafețe din platforma terminată
integral, după expirarea perioadei de garanție și se va face în condițiile prevederilor în vigoare și
ale prezentului caiet de sarcini.
Măsuri de tehnică securităţii muncii şi stingerea incendiilor
Acte normative ce se vor respecta:
Pe toată perioada executării lucrărilor se vor respecta prevederile din următoarele acte
normative:
Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
Hotărâre nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii sănătăţii şi securităţii în muncă nr. 319/2006;
H.G. nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele
temporare sau mobile;
H.G. nr. 971/2006 privind cerinţele minime de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă;
H.G. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
H.G. nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
H.G. nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de
muncă;
Pag. 111 / 187

“Norme metodologice privind condiţiile de închidere a circulației şi de instituire a
restricţiilor de circulație în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru
protejarea drumului” ale M.T./M.I. nr. 411/1112/2000.
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,
normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de
sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii,
chiar dacă nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
ANEXA - FUNDAȚII DE BALAST ȘI/SAU DE BALAST AMESTEC OPTIMAL

DOCUMENTE DE REFERINȚĂ - ACTE NORMATIVE
Norme metodologice privind condițiile de inchidere
a circulației și de instruire a restricțiilor de
Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 –
publicat în MO 397/24.08.2000 circulație în vederea executării de lucrări în
zonadrumului public și/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 Norme generale de protecția muncii.
NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea și întreținerea drumurilor și
podurilor.
Ordin MI nr. 775/1998 Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu
mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de
întreținere, reparare și exploatare a drumurilor și
podurilor.
REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie și

deflectometrie a capacității portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple și semirigide.
STANDARDE
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidității.

STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozitații.
STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea
Proctor.
STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutații volumice pe teren.
Pag. 112 / 187

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare și betoane cu lianți minerali.
Metode
de încercare.
STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții tehnice
generale
de calitate.
STAS 12288 Lucrări de drumuri. Determinarea densitații straturilor rutiere cu
dispozitivul cu con și nisip.
Întocmit,
Ing.
CAIET DE SARCINI
Pag. 113 / 187

-3-
PIATRA SPARTA ȘI/SAU
PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
I. Generalitati
I.1. Obiect și domeniu de aplicare
I.2. Prevederi generale
II. Materiale
II. 1. Agregate naturale
II. 2. Apa
II. 3. Controlul calității agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundație
III. Stabilirea caracteristicilor de compactare pentru stratul inferior de fundație din balast și
pentru stratul de fundație realizat din piatră spartă amestec optimal
III. 1. Caracteristicile optime de compactare
III. 2. Caracteristicile efective de compactare
IV. Realizarea straturilor de fundație
IV. 1. Măsuri preliminare
IV. 2. Experimentarea execuției straturilor de fundație
Pag. 114 / 187

IV. 3. Execuția straturilor de fundație
IV. 4. Controlul calității compactarii straturilor de fundație
V. Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare
V. 1. Elemente geometrice
V. 2. Condiții de compactare
V. 3. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație
VI. Recepția lucrărilor
VI. 1. Recepția pe faza determinantă
VI. 2. Recepția preliminara, la terminarea lucrărilor
VI. 3. Recepția finală
Anexa - fundații de piatră spartă si/sau de piatră spartă amestec optimal
Pag. 115 / 187

CAPITOLUL I. GENERALITATI
I.1. Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini contine specificatiile tehnice privind execuția și recepția straturilor de
fundație din piatră spartă sau piatra spartă amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice și
ale strazilor.
I.2. Prevederi generale
Fundația din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime
este stabilita prin proiect. Fundația din piatră spartă 40-80, se realizeaza în doua straturi, un strat inferior
de minimum 10 cm de balast și un strat superior din piatră spartă de 12 cm.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor măsuri de
imbunatatire a protecției patului, iar acesta este constituit din pamânturi coezive, stratul de fundație din
piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundație care poate
fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundației rutiere este alcătuit din balast, asa cum se prevede la pct.2.2.,
acesta preia și functia de substrat drenant, asigurandu-se condițiile necesare privind grosimea, calitatea de
drenare și măsurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura, prin laboratorul propriu sau prin
laboratoare autorizate și aprobate de catre Inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va efectua, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de prevederile
In cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul poate dispune
intreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor care se impugn, pe cheltuiala Antreprenorului.
CAPITOLUL II. MATERIALE
II. 1. Agregate naturale
Pentru execuția fundațiilor din piatră spartă se utilizează urmatoarele agregate:
a. Pentru fundație din piatră spartă mare, 40-80:
- balast 0-63 mm în stratul inferior;
- piatra spartă 40-80 mm în stratul superior;
- split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior;
- nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protecție.
b. Pentru fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm

- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pamântul din patul drumului este
coeziv și nu se prevede execuția unui strat de forma sau balast 0-63mm, pentru substratul drenant;
- piatra spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protecție nu se utilizează când stratul superior este de
macadam sau de beton de ciment.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundație trebuie sa indeplineasca condițiile de
Pag. 116 / 187

admisibilitate aratate în tabelele 1, 2 și 3 și nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de
pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1 - NISIP
Tabel 2 - BALAST
Tabel 3 - PIATRA SPARTĂ
Piatra spartă amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
40 și 40-63, fie direct de la concasare, daca indeplineste condițiile din tabelul 4 și granulozitatea conform
tabelului 5 și figurii 2.
Amestecul pe șantier se realizeaza intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta cu predozator cu
patru compartimente.
Pag. 117 / 187

Tabel 4
PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Condiții de admisibilitate
Tabel 5
PIATRA SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL - Granulozitate
Condițiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate și

continutul de impuritati pentru piatra spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatra
spartă).
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul șantierului pentru a se asigura omogenitatea
și constanta calității acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în opera se va face numai după ce analizele de
laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
In timpul transportului de la Furnizor la șantier și al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi și pastrate în condiții care
sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calității agregatelor de catre Antreprenor se va face în conformitate cu prevederile
tabelului 6.
Laboratorul șantierului va tine evidenta calității agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laboratorul șantierului.
In cazul în care la verificarea calității amestecului de piatră spartă amestec optimal aprovizionata,
Pag. 118 / 187

granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se corecteaza cu sorturile
granulometrice deficitare pentru indeplinirea condițiilor calitățive prevăzute.
II. 2. Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundație poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar
în acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule în suspensie.
II. 3. Controlul calității agregatelor inainte de realizarea straturilor de fundație
Controlul calității se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau în conformitate cu prevederile
cuprinse în tabelul 6.
Tabel 6 - AGREGATE
ACŢIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENŢA MINIMĂ

VERIFICARE SAU la locul de METODE DE
CARACTERISTICILE CARE La aprovizionare punere în DETERMINARE CONF.
SE VERIFICĂ operă
0 1 2 3
Examinarea datelor înscrise în la fiecare lot aprovizionat - -
certificatul de calitate sau
certificatul de garanţie
Corpuri străine: în cazul în care se observă Ori de câte
- argilă bucăţi prezenţa lor ori apar
- argilă aderentă factori de STAS 4606-80
conţinut de cărbune impurificare
Conţinutul de granule alterate, O probă la max. 1000 mc -
moi, friabile, poroase şi pentru fiecare sursă 1000
vacuolare
Granulozitatea sorturilor 0 probă la max. 1000 mc - SREN 13450:2003 și
pentru fiecare sort şi sursă SREN 13450:2003/
AC:2004
Forma granulelor pentru piatră O probă la max. 1000 t - SREN 13450:2003 și
spartă Coeficient de formă pentru fiecare sort şi fiecare SREN 13450:2003/
sursă AC:2004
Echivalentul de nisip (EN numai O probă la max. 500 mc - SREN 13450:2003 și
la produse de balastieră) pentru fiecare sursă SREN 13450:2003/
AC:2004
Rezistenţa la acţiunea repetată a O probă la max. 500 mc -
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 pentru fiecare sursă STAS 4606-80
cicluri
Rezistenţa la sfărâmare prin O probă la max.1000 mc -
compresiune la piatră spartă în pentru fiecare sort de piatră SREN 13450:2003 și
stare saturată la presiune spartă şi sursă SREN 13450:2003/
normală AC:2004
Uzura cu maşina tip Los O probă la max. 1000 mc - SREN 13450:2003 și

Angeles pentru fiecare sort si fiecare SREN 13450:2003/
sursă AC:2004
Pag. 119 / 187

CAPITOLUL III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU
STRATUL INFERIOR DE FUNDAȚIE DIN BALAST ȘI PENTRU STRATUL DE FUNDAȚIE
REALIZAT DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
III. 1. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră spartă se
stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat inainte de inceperea lucrărilor de execuție.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 se stabileste:
- du max. P.M.- greutate volumica în stare uscata, maxima exprimata în g/cm 3 ;
- Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata în %.
III. 2. Caracteristicile efective de compactare

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul șantierului pe probe prelevate din
lucrare și anume:
- duef- greutatea volumica în stare uscata efectiva, exprimata în g/cm 3
- Wef - umiditatea efectiva de compactare, exprimata în %
- in vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
gc = duef x 100
dumax P.M.
La execuția stratului de fundație se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 13.
CAPITOLUL IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAȚIE

IV. 1. Măsuri preliminare
La execuția stratului de fundație se va trece numai după recepționarea lucrărilor de terasamente sau de
strat de forma, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Inainte de inceperea lucrărilor de fundație se vor verifica și regla toate utilajele și dispozitivele necesare
punerii în opera a straturilor de fundație.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundație se vor executa lucrările pentru drenarea
apelor din fundație - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub
rigole și racordarile stratului de fundație la acestea - precum și alte lucrări prevăzute în acest scop în
proiect.
In cazul straturilor de fundație prevăzute pe intreaga platforma a drumului, cum este cazul la
autostrazi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu,
se va asigura în prealabil posibilitatea evacuarii apelor în afara suprafeței de lucru, în orice punct al
traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.
In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra spartă se vor lua măsuri
de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa folosita,
Pag. 120 / 187

acestea fiind consemnate în registrul de șantier.
IV. 2. Experimentarea execuției straturilor de fundație
Inainte de inceperea lucrărilor Antreprenorul este obligat sa efectueze experimentarea executarii
straturilor de fundație.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundație - strat de fundație din piatră spartă
mare 63-80 pe un strat de balast de min. 10 cm sau fundație din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau
fara substrat de nisip în functie de solutia prevazuta în proiect.
In cazul fundației din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul
inferior din balast și separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.
In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba în lungime de min. 30 m cu
lățimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiții de execuție curenta pe șantier, a componentei
atelierului de compactare și a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta în proiect se poate executa intr-un singur strat sau
doua și reglarea utilajelor de raspandire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafațare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuand
controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, după cum este cazul, stabilite de comun
acord.
In cazul în care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa
realizeze o noua incercare, după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii și anume:
- grosimea maxima a stratului fundației ce poate fi executat pe șantier;
- condițiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare și intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q - volumul materialului pus în opera, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc
S - suprafața compactata în intervalul de timp dat, exprimata în mp
In cazul când se foloseste tandem de utilaje de același tip, suprafețele compactate de fiecare utilaj se
cumuleaza.
In cazul fundației din piatră spartă mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de
compactare, compus din rulouri compresoare usoare și rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim
de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63-80 și în continuare
a numarului minim de treceri, după asternerea în doua reprize a splitului de impanare 16-25, pana la
obtinerea inclestarii optime.
Compactarea în acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de
urme pe suprafața fundației de piatră spartă, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata
ruloului nu mai patrund în stratul de fundație și sunt sfaramate, fara ca stratul de fundație sa sufere
dislocari sau deformari.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru
restul lucrărilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de șantier pentru a
servi la urmarirea calității lucrărilor ce se vor executa.
Pag. 121 / 187

IV. 3. Execuția straturilor de fundație
A. Fundații din piatră spartă mare 63-80 pe un strat de balast
a. Execuția stratului inferior din balast
Pe terasamentul recepționat se asterne și se niveleaza balastul, intr-un singur strat, avand grosimea
rezultata pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obtina 10 cm.
Asternerea și nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor și pantelor prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de șantier tinand seama de umiditatea agregatului și se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundație se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia și intensitatea Q/S
de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundație nu se realizeaza pe intreaga lățime a platformei,
acostamentele se completeaza și se compacteaza odata cu stratul de fundație, astfel ca stratul de fundație
să fie permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata și măsurile de evacuare a apelor,
conform pct.8.3.
Denivelarile care se produc în timpul compactarii stratului de fundație sau care raman după
compactare, se corecteaza cu material de aport și se recompacteaza.
Suprafețele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza și apoi se compacteaza
din nou.
Este interzisa execuția stratului de fundație cu balast inghetat.
Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu
pojghita de gheata.
b. Execuția stratului superior din piatră spartă mare 63-80
Piatra spartă mare se asterne, numai după recepția stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
Piatra spartă se asterne și se compacteaza la uscat în reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte,
compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operatiunea se continua cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este
cel stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra spartă se impaneaza cu split 16-25, care se compacteaza și apoi
urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase după impanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundație din piatră spartă mare astfel
executat, se acopera cu material de protecție (nisip grauntos sau savura).
In cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor și
protectia stratului de fundație din piatră spartă mare.
B. STRATURI DE FUNDAȚIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
Pe terasamentele recepționate, realizate din pamânturi coezive și pe care nu se prevad în proiecte
imbunatatiri ale patului sau realizarea de straturi de forma, se va executa în prealabil un substrat de nisip
de 7 cm.
Pag. 122 / 187

Asternerea și nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea latimilor și pantelor prevăzute în
proiect pentru stratul de fundație.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire și se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se asterne cu un repartizorfinisor de
asfalt, cu o eventuala completare a cantitatii de apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea și nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor și pantelor prevăzute în proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de șantier tinand seama de umiditatea agregatului și se adauga prin stropire uniforma
evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundație se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare,
tehnologia și intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundație nu se realizeaza pe intreaga lățime a platformei,
acostamentele se completeaza și se compacteaza odata cu stratul de fundație, astfel ca acesta să fie
permanent incadrat de acostamente, asigurandu-se totodata și măsurile de evacuare a apelor conform
pct.8.3.
Denivelarile care se produc în timpul compactarii sau care raman după compactarea straturilor de
fundație din piatră spartă mare sau din piatră spartă amestec optimal se corecteaza cu material de aport și
se recompacteaza.
Suprafețele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza după contururi regulate, pe toata grosimea
stratului, se completeaza cu același tip de material, se reniveleaza și apoi se cilindreaza din nou.
Este interzisa execuția stratului de fundație cu piatra spartă amestec optimal inghetata.
Este interzisa de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat
de zapada sau cu pojghita de gheata.
IV. 4. Controlul calității compactarii straturilor de fundație

In timpul execuției straturilor de fundație din balast și piatra spartă mare 63-80, sau din piatră
spartă amestec optimal, se vor face verificarile și determinarile aratate în tabelul 7, cu frecventa
mentionata în același tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundație aceasta se determina
prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie și deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide,
indicativ CD 31.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
Pag. 123 / 187

CAPITOLUL V. CONDIȚII TEHNICE. REGULI și METODE DE VERIFICARE
V. 1. Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundație este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de
maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafața de drum.
Grosimea stratului de fundație este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepției. Lățimea stratului de fundație este cea prevazuta în proiect.
Abaterile limita la lățime pot fi ±5 cm.
Verificarea latimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundație este cea a îmbrăcăminții sub care se executa, prevazuta în
proiect.
Abaterea limita la panta este ±4%, în valoare absoluta și va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile în profil longitudinal sunt aceleasi ca și cele ale îmbrăcăminților sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundației, fata de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
V. 2. Condiții de compactare
Straturile de fundație din piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate pana la realizarea inclestarii
maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura
petrografica, ca și a pietrei sparte utilizate la execuția straturilor și cu dimensiunea de circa 40 mm,
aruncata în fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa
sufere dislocari sau deformari.
Straturile de fundație din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate pana la realizarea
urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscata maxima determinata prin
incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13:
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II și III
- 100%, în cel putin 95% din punctele de masurare;
Pag. 124 / 187

- 98%, în cel mult 5% din punctele de masurare la autostrazi si/in toate punctele de masurare la
drumurile de clasa tehnica II și III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV și V
- 98%, în cel putin 93% din punctele de masurare;
- 95%, în toate punctele de masurare.
Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundație se considera realizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250
sutimi de mm.
V. 3. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație
Verificarea denivelarilor suprafeței fundației se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m
lungime astfel:
- in profil longitudinal verificarea se efectueaza în axul fiecarei benzi de circulatie și denivelarile
admise pot fi de maximum 2,0 cm, fata de cotele proiectate;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilelor aratate în proiect și denivelarile
admise pot fi de maximum 1,0 cm, fata de cotele proiectate.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafeței fundației.
CAPITOLUL VI. RECEPȚIA LUCRĂRILOR
VI. 1. Recepția pe faza determinantă
Recepția pe faza determinantă, stabilita în proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind
controlul de stat al calității în constructii, aprobat cu HG 272/94 și conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuție determinante, elaborata de MLPAT și publicata în Buletinul Constructiilor
volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentatie sunt complet terminate și toate
verificarile sunt efectuate în conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 și 14.
Comisia de recepție examineaza lucrările și verifica indeplinirea condițiilor de execuție și calitățive
impuse de proiecte și de caietul de sarcini, precum și constatarile consemnate pe parcursul execuției de
catre organele de control.
In urma acestei recepții se incheie “Proces verbal” de recepție pe faza în registrul de lucrări
ascunse.
VI. 2. Recepția preliminara, la terminarea lucrărilor
Recepția preliminara se face la terminarea lucrărilor, pentru intreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepție a lucrărilor de constructii și instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.
VI. 3. Recepția finală
Pag. 125 / 187

Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie pentru intreaga lucrare și se va
face în condițiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.
ANEXA - FUNDAȚII DE PIATRĂ SPARTĂ SI/SAU DE PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC
OPTIMAL
DOCUMENTE DE REFERINTA
I. ACTE NORMATIVE
 Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condițiile de publicat în MO

397/24.08.2000 inchidere a circulatiei și de instruire a restrictiilor de circulatie în vederea
executarii de lucrări în zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
 NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii.
 NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea și intretinerea drumurilor și podurilor.
 Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire și stingere a incendiilor și dotarea cu mijloace
tehnice de stingere.
 Ordin AND nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de intretinere,
reparare și exploatare a drumurilor și podurilor.
II.REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie și deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu structuri rutiere suple și semirigide.
III. STANDARDE
SR EN 13242:2013 - Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în lucrări de inginerie civilă şi în construcţia de
drumuri.
STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii.
STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare.
Încercarea Proctor.
STAS 1913/15-75 - Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren.
STAS 12288-85 -Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor rutiere
cu dispozitivul cu con şi nisip.
STAS 1709/1-90 - Adâncimea de îngheț în complexul rutier.
STAS 1709/2-90 - Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț-dezgheț.
STAS 2914-84 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții tehnice enerale de
calitate
STAS 9850-89 - Verificarea compactării terasamentelor
STAS 8840-83 - Lucrări de drumuri. Straturi de fundații din pământuri
stabilizate mecanic
STAS 10473/2-86 - Lucrări de drumuri. Structuri rutiere din agregate naturale sau
pământuri stabilizate cu lianți hidraulici sau puzzolanici
STAS 10796/1-77 - Lucrări de drumuri. Construcții anexe pentru colectarea și
evacuarea apelor. Prescripții generale de proiectare
Întocmit,
Ing.
Pag. 126 / 187

CAIET DE SARCINI
Pag. 127 / 187

-4-
MIXTURI ASFALTICE
CONTINUT
1. Mixturi asfaltice executate la cald

2. Incadrarea prevederilor de executie
3. Securitatea si sanatatea in munca
4. Apararea impotriva incendiilor
5. Sisteme de atestare a conformitatii materialelor
Pag. 128 / 187

1. MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD
OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind îmbrăcăminţile

bituminoase rutiere, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer şi
bitum neparafinos şi cuprinde condiţiile tehnice de calitate prevăzute în AND 605/2013, care
trebuie să fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în operă şi controlul calităţii
materialelor şi straturilor executate.
Caietul de sarcini se aplică la construcţia, modernizarea şi reabilitarea drumurilor şi a
altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Tipul de îmbrăcăminte bituminoasă cilindrată la cald se stabileşte în proiect de către Proiectant.
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplică îmbrăcăminţilor executate din mixturi
cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.
DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI ASFALTICE
Îmbrăcăminţile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate

executate la cald, fiind alcătuite, în general, din două straturi şi anume:
- stratul superior, de uzură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:
o BA – beton asfaltic conform SR EN 13108-1
o MAS – mixturi asfaltice stabilizate de tip ,stone mastic asfalt’, cu schelet
mineral robust stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108-5
Pag. 129 / 187

o MAP – mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate
care permit drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SE
EN 13108-7
o BAR – betoane asfaltice rugoase
- stratul inferior, de legătură, la care se utilizează următoarele tipuri de mixturi asfaltice:

o BAD – betoane asfaltice deschise, conform SR EN 13108-1
Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice
performante, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în
prezentul caiet de sarcini.
Pentru stratul de bază se prevăd betoane asfaltice de tip anrobat bituminos AB, conform
SR EN 13018-1.
Pag. 130 / 187

Îmbrăcăminţiile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe :
 Straturi de bază din mixturi asfaltice executate la cald, conform AND 605/2013.
 Straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici,
conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare.
 Straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120.
 Imbrăcăminte din beton de ciment existentă.
AGREGATE
Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice sunt conform

specificaţiilor SR EN 13043.
Cerinţele privind valorile limită ale caracteristicilor fizice-mecanice pentru agregatele
utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate în tabelele 4...7, astfel:
 cribluri, conform AND 605/2013, tabel 4;
 nisip de concasaj, conform AND 605/2013, tabel 5;
 pietrişuri, AND 605/2013, tabel 6;
 nisip natural, conform AND 605/2013, tabel 7;
Agregatele vor respecta şi condiţia suplimentară privind conţinutul maxim de granule

alterate, moi, friabile, poroase şi vacuolare, de 5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatelor a fragmentelor de rocă
alterată, moi, friabile, şi vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să depăşască
procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru fiecare sort
analizat.
Pietrişurile concasate utilizate la execuţia stratului de uzură vor indeplini cerinţele de
calitate din tabelul 4 al AND 605/2013.
Pag. 131 / 187

În mod excepţional, cu acordul proiectantului şi al beneficiarului, pietrişul concasat se va
putea utiliza şi la execuţia stratului de legătură la drumurile de clasă tehnică III, cu condiţia ca
acesta să indeplinească cerinţele din tabelul 4 al AND 605/2013.
Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie curate,
spălate în totalitate. În cazul contaminării la transport-depozitare acestea vor fi spălate înainte de
utilizare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri, prevăzute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi
impurificării agregatelor.
FILER
Filerul care se utilizează la îmbrăcăminţi rutiere bituminoase este de calcar sau de cretă,
conform STAS 539 şi SR EN 13043, care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- fineţea (conţinutul în parţi fine 0,1 mm) min. 80%
- umiditatea max. 2%
- coeficientul de hidrofilie max. 1%.
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de
cretă şi filer de var stins în pulbere.
LIANŢI
Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul caiet de

sarcini sunt:
- bitum de clasa 35/50, 50/70 şi 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Naţională NB şi
art. 30, respectiv 31;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi
clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Naţională NB şi art. 31;
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, îm concordanţă cu zonele climatice, şi

anume:- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate
25/55 şi 45/80
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumurile modificate 40/100
- pentru mixturi stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile
50/70 şi bitumurile modificate 45/80.
Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură.
Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB şi SR EN 1423 + Anexa
Naţională NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductibilitate la 25°C (determinată
conform SR 61):
- mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
- mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda
Pag. 132 / 187

TFOT/RTFOT;
TFOT/RTFOT;
TFOT/RTFOT;
Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o
adezivitate de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă.
Adezivitatea se determină conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11. Pentru agregatele de
balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda cantitativă (conform SR
10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda calitativă, conform NE 022/2003. Se va lua în
considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasă.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe

tipuri de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor
tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare va fi
aleasă în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului
să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii. Se recomandă ca la stocare temperatura
bitumului să fie de 120°C....140°C, iar cel modificat de minim 140°C.
Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR

8877-1 şi SR EN 13808.
ADITIVI
În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor se pot utiliza

aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti aditivi
pot fi adăugaţi direct în bitum, cum sunt agenţii de adezivitate sau aditivii de mărire a
lucrabilităţii, fie în mixtura asfaltică, cum sunt fibrele minerale sau organice, polimeri.
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind în funcţie de realizarea cerinţelor de
performanţă specificate.
Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un

agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor
reglementat pe plan naţional.
CONTROLUL CALITĂŢII MATERIALELOR ÎNAINTE DE ANROBARE

Materialele destinate fabricării mixturilor asfaltice pentru îmbrăcăminţile bituminoase, se
verifică în conformitate cu prescripţiile din standardele în vigoare ale materialelor respective şi
AND 605/2013. Cap. 3, pentru asigurarea condiţiilor din prezentul caiet de sarcini.
COMPOZIŢIA MIXTURILOR
Pag. 133 / 187

Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat,
aditivii şi materialele granulare. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor
asfaltice pentru drumuri sunt prezentate în tabelul de mai jos, astfel:
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate

- criblură sort 4-8 şi 8-12,5 sau 8-16
Mixtură asfaltică stabilizată (MAS) - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16
Mixtură asfaltică poroasă (MAP) - nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
- filer
- criblură sort 4-8, 8-16
Beton asfaltic rugos (BAR) - nisip de concasare sort 0-4
- filer
- criblură sort 4-8 şi 8-12,5 sau 8-16
Beton asfaltic BA - nisip de concasare sort 0-4
- nisip natural sort 0-4
- filer
- pietriş concasat sort 4-8, 8-16
Beton asfaltic cu pietriş concasat - nisip natural sort 0-4
(BAPC) - filer
- criblură sort 4-8, 8-16, 16-20 sau 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblură - nisip de concasare sort 0-4
(BAD) - nisip natural sort 0-4
- filer
- pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş - nisip de concasare sort 0-4
concasat (BADPC) - nisip natural sort 0-4
- filer
- pietriş sort 4-8, 8-16 şi 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat - nisip de concasare sort 0-4
(BADPS) - nisip natural sort 0-4
- criblură sort 4-8, 8-16 şi 16-25
Anrobat bituminos cu criblură - nisip de concasare sort 0-4
AB - nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare)
- filer
- criblură: minim 35% sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25
Anrobat bituminos cu criblură şi - nisip de concasare sort 0-4
pietriş concasat ABPCC - pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
- nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare)
- filer
Pag. 134 / 187

- pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25
Anrobat bituminos cu pietriş concasat - nisip de concasare sort 0-4
ABPC - nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare)
- filer
- pietriş sortat sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25
Anrobat bituminos cu pietriş sortat - nisip natural sort 0-4
ABPS - filer
La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise pentru
stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip
natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim:
- 25% pentru BA 8, BA 12,5, BA 16
- 50% pentru BAD 20, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru
mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabel 9 pentru mixturile tip beton
asfaltic şi conform tabelului 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Pag. 135 / 187

Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat bituminos
AB16, AB 25, ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16, ABPC25, ABPCS 16, ABPCS 25 vor respecta
următoarele prevederi generale:
- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm 3.....12%
- agregate cu dimensiunea de 4 mm 37....66%
Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică,
va fi cuprinsă în limitele prezentate in tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic, în tabelul 11
pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar în tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.
Pag. 136 / 187

Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul 13. În
cazul în care, din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 13,
acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Pag. 137 / 187

Raportul filer-liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice în prezentul caiet de
sarcini este conform tabelului 14, termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea 0...0,1
mm.
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform

agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar
de laborator.
Pag. 138 / 187

Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, şi va fi
susţinută de studiile şi incercările efectuate, împreună cu rezultatele obţinute. Aceste studii
comportă incercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi de alta a conţinutului
de liant recomandat (calculat), dar nu în afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%,
conform Tabel 28.
Pag. 139 / 187

CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
Pag. 140 / 187

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă
confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi pe
probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi din straturile
îmbrăcăminţii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din

stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se

încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17, 18. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice
se determină conform SR EN 12697-6 Şi SR EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul
15.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări

dinamice se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20.
Pag. 141 / 187

Pag. 142 / 187
Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19.
Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20.
Pag. 143 / 187

CARACTERISTICILE STRATURILOR GATA EXECUTATE
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

 gradul de compactare şi absorţia de apă
 rezistenţa la deformaţii permanente
 elementele geometrice ale stratului executat
 caracteristicile suprafeţei îmbrăcaminţilor bituminoase executate
Condiţiile tehnice pentru absorţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice,
cuprinse în prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21.
Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzură din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice

care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23. Verificări ale uniformităţii în profil
transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul straturilor de bază şi legătură,
înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depăşi 5 mm.
Pag. 144 / 187

Pag. 145 / 187
PREPARAREA ŞI TRANSPORTUL MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de

predozare, uscare, resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare
gravimetrică sau volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de
malaxare forţată a agregatelor cu liantul bitumin os. Verificarea funcţionării
instalaţiilor de producere a mixturii asfaltlce se face în mod periodic de către personal
de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul
echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsura şi
c ontrol.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din
malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau confom
specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioară a intervalului
se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice reci.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile

specificate în tabelul 24, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în
procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi

cantităţi de bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a
putut fi evitată reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei
acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate,

acoperite cu prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de
temperatură pe tot timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport
vor fi curate şi uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă

obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.
Pag. 146 / 187

LUCRĂRI PREGĂTITOARE
Pregătirea stratului suport
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se
remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între
stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat. În cazul stratului suport din macadam,
acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează
sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi
spălare.
După curăţare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie să fie conform
proiectului de execuţie. În cazul în care stratul suport este constituit din îmbrăcăminţi existente,
aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz, fie prin
aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor din
proiectul de execuţie. Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul
superior. Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi

rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului suport
se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru pătrat
în funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă

maxima de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei
bituminoase.
În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea amorsajului,
trebuie să fie de (0,3…0,5) kg/mp.
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment
sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai
mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte
materiale agrementate tehnic.
Pag. 147 / 187

În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunţate
se recomandă acoperirea totală a zonei respective cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în
grosime minimă de 2 cm, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau altă soluţie propusă de
proiectant în urma unei analize tehnico-economice.
Aşternerea
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului de peste 10 oC, în

condiţiile unui timp uscat.
În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la

temperaturi ale stratului suport de minim 15°C, pe o suprafaţă uscată.
Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploiae şi se reiau numai după uscarea stratului
suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare

prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura asfaltică
trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată lungimea unei benzi
programată a se executa în ziua respectivă.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii ramasă
necompactată va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care există sau
urmează a se aşterne, mixtura asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de lucru
transversal, conform prevederilor de la art. 91 din AND 605/2013.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, in funcţie de tipul liantului,

temperaturile prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în
buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele
prevăzute în tabelul 25.
Pag. 148 / 187

Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este
posibil, se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de
aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.
Grosimea maximală a mixturii răspândite printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant,
dar nu mai mare de 10 cm.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie

a staţiei, pentru a se evita total intreruperi în timpul execuţiei stratului şi apariţiei
crapăturilor(fisurilor) la suprafaţa stratului proaspăt aşternut. Funcţie de performanţele
finisorului, viteza de aşternere poate fi de 2,5....4 m/min.
În buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă

mixtură, necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va

acorda realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie
foarte regulate şi etanşe. La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă,
zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată
grosimea stratului, astfel încât să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului
longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este
necesară.
Rosturile de lucru longitudinale şi transversal ale stratului de uzură se vor decala
cu minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, la alternarea lor. Atunci când
există şi strat de bază bituminous sau din material tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al

drumului se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în
funcţie de grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a
Pag. 149 / 187

acestuia, cu pantă de 0.5%.
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45°.

Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea
şi compactarea noii mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou
şi existent).
Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcaminţii bituminoase,

nefiind lăsat neprotejat sub trafic. Având în vedere porozitatea mare a stratului de
legătură (binder), realizat din beton asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit
în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei degradărilor.
COMPACTAREA
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii corespunzătoare,

care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de
mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu
compactoare cu pneuri şi/sau compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel încât să se obţină un grad de compactare conform tabelului 21.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector experimental,

numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie de performanţele
acestora, de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă,
utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub

responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate încercările pe
care le va considera necesare.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul

experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de trecere recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26. Compactarea se execută pe fiecare
strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de protecţie.
Pag. 150 / 187

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă, prima
trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a
evita vălurirea stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a
rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.
CONTROLUL CALITAŢII MATERIALELOR
Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet

de sarcini.
CONTROLUL PROCESULUI TEHNOLOGIC
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
1. Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:

- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare
volumetrică: la î nceputul fiecărei zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale:
zilnic.
2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din
uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul
respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin
de două ori pe zi la compactare, cu respectarea metodologiei impuse
de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
Pag. 151 / 187

- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de
treceri): zilnic.
Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit
(reţetei de referinţă) se va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor,
înainte de adăugarea liantului: zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate
necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei
zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul
de bitum) prin extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi
aşternere: zilnic.
Verificarea calităţii mixturii asfaltice se va face prin analize efectuate de un laborator

autorizat pe probe de mixtură asfaltlcă: 1 probă/ 400tone mixtură fabricată, dar cel puţin
una pe zi, astfel:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să corespundă compoziţiei stabilite
prin studiul preliminar de laborator;
- caracteristicile fizica-mecanice care trebuie să se încadreze în limitele din
prezentul caiet de sarcini
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul execuţiei pe epruvete Marshall şi se va
raporta la limitele din tabelul 28 – AND 605/2013.
Abaterile în valoare absolută ale compoziţiei mixturilor asfaltice faţă de
amestecul de referinţă prestabilit (reţeta) se vor încadra în valorile limită din tabelul
27– AND 605/2013.
CONTROLUL CALITĂŢII STRATURILOR EXECUTATE DIN MIXTURE ASFALTICE

Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
 Carote ø 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj
 Corote ø 100 mm sau plăci de min (400x400 mm) sau carote de ø 200 m (în suprafaţă
echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii stratului, a
gradului de compactare şi absorţiei, precum şi a compoziţiei – la cererea beneficiarului.
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antrepenorului, al beneficiarului şi al

consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile, încheindu-
se un proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor. Zonele care se stabilesc pentru
prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare

in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării

constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe
(100x100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele
Pag. 152 / 187

din tabelul 21.
VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE

Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se
face conform STAS 6400 şi constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie,
conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare
întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei
de recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea
stratului de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii
îmbrăcăminţii, conform tabel 21 t abel 22.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în ax, cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respective în profilul
transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu
condiţia respectării prevederilor prezentului caiet de sarcini, privind uni formitatea
suprafeţei şi gradul de compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în

proiect pot fi cuprinse în intervalul ±50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de ±25 mm
pentru lăţimea benzii de urgenţă la autostrăzi. Abaterile limită admise la panta
profilului transversal sunt de +1 mm/m.
Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de ±10

mm cu condiţia respectării pasului de proiectare adoptat. Toleranţa pentru ecarturile constatate,
în raport cu cotele prescrise, este de ±2,5%.
RECEPŢIA PE FAZE DETERMINANTE

Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legătură,
de bază şi de uzură, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calităţii
în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul statului în fazele de
execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volumul 4
din 1996.
RECEPŢIA LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu
HG 273/94.
Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată
şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.
Pag. 153 / 187

Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei de rulare se
face confor AND 605-2013.
În vedeea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, pentru lucrările de ranforsare,

reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi, în plus faţă de art. 115 din AND
605/2013 se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă.
În perioada de garanţie, urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor, toate

eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.
RECEPŢIA FINALĂ
Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi
autostrăzi, în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurători de planeitate, rugozitate şi
capacitate portantă, care se vor compara cu măsurătorile prezentate la Recepţia la Terminarea
Lucrărilor.
Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea
perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive.
2. ÎNCADRAREA ÎN PREVEDERILE LEGALE DE EXECUŢIE

Domeniile de verificare a lucrărilor sunt:
A4 – Rezistenţă şi stabilitate pentru construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, tunele.
B2 – Siguranţa în exploatare pentru construcţii rutiere, drumuri, piste de aviaţie, poduri,
tunele.
D – Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, date de „ Regulamentul
de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a
construcţiilor” aprobat de guvernul României prin Hotărârea nr. 925/noiembrie 1995 şi
Ordonanţa Guvernului 39/1/05-03 1996.
3. SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Pentru executarea lucrărilor prevăzute în cadrul prezentului proiect, este absolut necesară
respectarea de către executant şi beneficiar a prevederilor “Regulamentului privind protecţia şi
igiena muncii în construcţii aprobat cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor şi
Amenajării Teritoriului precum şi a prevederilor din cadrul Caietelor de sarcini.
Executantul şi beneficiarul vor avea în vedere respectarea tuturor prescripţiilor
regulamentului mai sus precizat, acordându-se o atenţie deosebită prevederilor cuprinse în
articolele:
- Lucrări de terasamente: art. 537-566, 568, 574-578, 584-587.
Pag. 154 / 187

- Instalaţii si maşini de ridicat, art. 2230-2270
- Montarea utilajelor tehnologice, art. 1435-1445
- Mijloace de transport auto, art. 2338.-2344
- Pentru montarea construcţiilor metalice: art. 1446-1455.
- Pentru sudură: art. 4456-4503.
- Protecţii anticorosive: art. 1978-1990; art.2072-2075.
- Utilaje maşini şi instalaţii pentru construcţii: art. 2271-2302.
- Pentru fasonarea şi montarea armăturilor din oţel beton: art. 794-805
- Pentru cofraje: art. 1131-1191
- Dispozitive, scule şi unelte de mână: art. 2376-2441 (după caz).
Trebuie să se acorde o atenţie deosebită platformelor de lucru în acea zonă. Lăţimea
platformei de lucru trebuie să asigure deplasarea utilajelor şi a utilajelor de transport.
Conducătorul de utilaj este obligat să observe starea amprizei lucrării, iar în caz de
pericol de alunecare să îndepărteze utilajul din zona periculoasă.
O atenţie deosebită trebuie acordată descărcării cupei excavatorului în autovehicul.
Se interzice întoarcerea utilajelor de compactare în locuri greu accesibile, lângă
construcţii de beton, conducte, pentru a nu le lovi. Se interzice trecerea cu compactorul prin
apropierea şanţurilor în care se lucrează.
Se vor respecta şi prevederile următoarelor documente:
- Norme generale de protecţia muncii aprobate cu ordinul MMSS nr. 508/2002 şi MSF
cu Ordinul nr.933/2002;
- Legea 319/14.07.2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Norme metodologice de aplicare a prevederilor legii securităţii şi sănătăţii nr.
319/2006 aprobate cu HG 1425/11.102006;
- Hotărârea Nr. 300/2.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
şantierele temporare sau mobile şi completările aduse prin Hotărârea nr. 601/13.06.2007;
- Norme specifice de lucru a utilajelor ce sunt folosite;
- Norme şi instrucţiuni tehnice R-58 pentru construirea, exploatare şi controlul
mecanismelor de ridicat, dispozitivelor auxiliare, elaborate de Direcţia Generală pentru Energie,
Metrologie şi Standard.
- Hotărâre nr. 1146 din 30 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
- Hotărâre nr. 971 din 26 iulie 2006, privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
Pag. 155 / 187

- Hotărâre nr. 1051 din 9 august 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare;
- Hotărâre nr. 1048 din 09/08/2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
- Hotărâre nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
- Ordin nr. 206/23.03.2007 pentru aprobarea regulamentului privind formarea specifică
de coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului şi/sau a
realizării lucrărilor pentru şantiere temporare ori mobile.
- Se vor respecta cu stricteţe măsurile de protecţia muncii specifice substanţelor toxice
şi inflamabile.
Este obligatorie folosirea echipamentului de lucru adecvat.
Extras de măsuri de securitate şi sănătate în muncă
Fondul necesar pentru protecţia muncii
Nr.
Denumire lucrare Cuprins implicit în valoarea
crt. Separat
lucrării
Propagandă de protecţie (plăci avertizoare,
Prin organizare de şantier, din
1. semnalizări), în zone cu pericol de cădere, -
dotaţii
surpare, alunecări
Bariere de trecere la limita zonelor cu Prin organizare de şantier, din
2. -
pericol de accidente dotaţii
Prin organizare de şantier, din
3. Echipamente de protecţie -
dotaţii
4. APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

Lucrările cuprinse în prezenta documentaţie corespund cerinţelor din următoarele normative:
- P-118/99 -“Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului”.
- C-300/94 - Normativ de stingere şi prevenire a incendiilor pe durata executări lucrărilor
de construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- HG nr. 51/92 privind unele modificări pentru îmbunătăţirea activităţii de prevenire şi
stingere a incendiilor cu modificările şi completările din HG nr. 71/99.
- Legea 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
- Norme generale de apărare împotriva incendiilor aprobate cu HG 163/28.02.2007;
- NP 086-2005 – Normativ pentru proiectarea executarea şi exploatarea instalaţiilor de
Pag. 156 / 187

stingere a incendiilor;
5. SISTEME DE ATESTARE A CONFORMITĂȚII MATERIALELOR
Sistemele de atestare a conformităţii materialelor prevăzute în prezentul proiect sunt,

conform anexa la Ordinul MTCT nr. 1558/2004, pentru:
- cimenturi - 1+
- bitumuri, mixturi bituminoase, tratamente de suprafaţă - 2+
- agregate pentru lucrări de drumuri - 2+
Întocmit,
Ing.
CAIET DE SARCINI
-5-
PAVAJ DIN PAVELE
ȘI BORDURI PREFABRICATE DIN BETON
Pag. 157 / 187

CUPRINS
GENERALITATI
Art.1. Obiect și domeniu de aplicare
CAP.I. TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE ȘI CALITATEA MATERIALELOR

FOLOSITE
Art.3. Săpătura la platforma trotuarelor până la cotele din proiect
Art.4. Realizarea straturilor rutiere inferioare
Art.5. Montarea bordurilor din beton la cotele proiectate
Art.6. Realizarea pavajului carosabil din pavele sau dale prefabricate din beton de ciment
CAP.II. RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Art.7. Recepția preliminară
Art.8. Recepția finală
ANEXA
DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
Pag. 158 / 187

GENERALITĂȚI
ART.1. Obiect și domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se referă la proiectarea, executarea, verificarea calităţii şi la recepţia
lucrărilor de pavaje fie din piatră naturală (pavele normale, pavele abnorme sau calupuri), fie din
pavele prefabricate din beton și bordurilor prefabricate din beton.
ART.2. PREVEDERI GENERALE
Execuția lucrărilor de realizare a aleilor carosabile se va desfășura după urmatoarea tehnologie:
- săpătura la platforma aleilor carosabile până la cotele din proiect;
- realizarea straturilor rutiere inferioare;
- montarea bordurilor din beton 10x15 (cm) sau 20x25 (cm) la cotele proiectate;
- realizarea pavajului din pavele prefabricate la trotuare;
- execuția trotuarelor.
Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
întreruperea execuției lucrărilor și luarea masurilor ce se impun.
CAPITOLUL I - TEHNOLOGIA DE EXECUȚIE ȘI CALITATEA
MATERIALELOR FOLOSITE
ART.3. SĂPĂTURA LA PLATFORMA TROTUARELOR PÂNĂ LA
COTELE DEIN PROIECT
Săpătura se va realiza mecanizat cu buldozerul, materialul rezultat va fi adunat în gramezi de
unde va fi încărcat în auto și transportat la locul indicat de beneficiar.
Săpătura se poate executa și cu excavatorul cu încărcare direct în auto.
Săpătura se va executa sub asistență, pentru a nu se distruge caminele de vizitare, hidranții,
racordurile electrice, etc.
După ce se va executa săpătura până la cota din proiect și materialul va fi îndepărtat, fundul
sapaturii se va compacta foarte bine.
Pag. 159 / 187

ART.4. REALIZAREA STRATURILOR RUTIERE INFERIOARE
Stratele rutiere inferioare pavajului din pavele prefabricate vor fi executate conform desenelor
tehnice și a caietelor de sarcini.
La execuția stratului de fundație din beton de ciment la trotuare se va trece numai după
recepționarea lucrărilor de terasamente (cote, grad de compactare).
Se vor respecta STAS 1913/13-83, STAS 6400-84, STAS 4606-80, STAS 730-89. Balastul
trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheț, nu trebuie să conțină
corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Pe terenul recepționat se așterne și se nivelează balastul în funcție de grosimea prevazută în
proiect și grosimea optimă de compactare stabilită anterior.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidității optime de compactare se stabilește în
laboratorul de șantier, ținând seama de umiditatea agregatului și se adauga prin stropire.
Stropirea va fi uniforma, evitandu-se supraumezirea locala.
Grosimea stratului de fundație din balast sau balast stabilizat cu ciment este cea prevazută în
proiect, abaterea limita la grosime poate fi de maxim  20mm. Abaterile limită la lățime pot fi 
5cm și la panta  0.4% în valoare absoluta și va fi masurata la fiecare 25 ml.
Abaterile limită la cotele fundației din balast, față de cotele din proiect, pot fi  10mm.
ART.5. MONTAREA BORDURILOR DIN BETON LA COTELE PROIECTATE
Bordurile din beton vor fi realizate ținându-se cont de prevederile din SR EN 1340:2004
Acestea vor fi montate pe o fundație din beton de ciment C16/20. Rosturile nu vor trebui să aibă
mai mult de 2 cm grosime și se vor rostui cu mortar M100.
Bordurile se pun la cotele, aliniamentele și declivitaățile stabilite prin detaliile de execuție,
toleranțele admise la montare fiind mai mici de 5 mm față de cotele prevazute în proiect.
Pavajele nu se vor executa pe fundații înghețate.
Fundația pavajelor se verifică înainte de așezarea pavelelor conform STAS 6400-84. Pe
fundațiile în beton pavajele se execută numai după ce betonul atinge cel puțin 80% din rezistența
sa la 28 zile conform SR EN 12390-1/2/3:2009
Așezarea pavajelor pe nisip
După executarea încadrarilor și verificarea fundației, se asează un strat de nisip care se nivelează
și se pilonează, apoi se așterne un al doilea strat de nisip afanat, în care se asează pavelele
sortate, fixandu-le prin batere cu ciocanul.
Așezarea pavelelor normale și abnorme se face cu cel puțin 3 cm mai sus decât cota finală a
pavajului și cu 2 cm mai sus în cazul pavajului de calupuri și a celor din beton.
După așezarea pavelelor sau calupurilor se face prima batere cu maiul la uscat, bătându-se bucată
cu bucată, verificându-se suprafața cu dreptarul și șablonul și corectându-se eventualele
denivelări. Pentru calupurile din beton se folosește placa vibratoare.
Se împrăștie apoi nisip pe toată suprafața pavajului, se stropește abundent cu apă și se freacă cu
peria, împingându-se nisipul în rosturi până la umplerea lor.
După această operație se execută a doua batere cu maiul și se cilindrează cu un cilindru
compresor de 6...8 tone, după ce s-a asternut un strat de nisip 1....1,5 cm grosime.
Neregularitățile ramase după această operație, se suprimă prin scoaterea pavelelor și revizuirea
grosimii stratului de nisip, adaugându-se sau scoțându-se material.
Baterea se face cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la pavele normale și
abnorme, și cu unul de 25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din beton se folosește obligatoriu
Pag. 160 / 187

placa vibratoare.
Așezarea pe mortar de ciment
Pavelele și calupurile așezate pe mortar de ciment marca M100 se implantă cu mâna înainte de
începerea prizei mortarului, bătându-se cu ciocanul la cota prescrisă.
Umplerea rosturilor
Umplerea cu nisip a rosturilor pavajului se execută cu nisip argilor care este periat și udat.
Rosturile umplute cu mortar se vor curata în prealabil. Mortarul folosit pentru umplere este de
marca M100.
Porțiunea pavată din drum poate fi dat în circulație numai după cel puțin 14 zile de la data
terminării rostuirii; în acest timp suprafața pavajului se va uda cu apă.
Pavajele din calupuri de beton nu se rostuiesc.
ART.6. REALIZAREA PAVAJULUI CAROSABIL DIN PAVELE SAU DALE
PREFABRICATE DIN BETON DE CIMENT
Stratul de uzură alcatuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de
nisip va fi executat după recepția stratului inferior.
La pavelele din beton de ciment folosite, datorită tehnologiilor moderne de execuție, nu se mai
pune problema abaterilor dimensionale de la produsul etalon, în schimb sunt mai mari nereguli în
ceea ce privește marca betonului folosit, sau mai precis, a rezistențelor mecanice ale produsului
finit.
Conform CP 012/1-2007 și încadrării în clasele de expunere corespunzatoare elementele
din beton de ciment, ca să arate și mai ales ca să se comporte bine în timp, trebuie să fie
fabricate din:
- beton de ciment C35/45 (dozaj minim de cimnet [Kg] 320 – A/C=0.45) pentru: pavele
autoblocante rutiere, pietonale și borduri circulabile (bordurile perimetrale ale insulei centrale
din girație).
- beton de ciment C30/37 (dozaj minim de cimnet [Kg] 320 – A/C=0.50) pentru: borduri și
parapeți sau separatoare (bordurile perimetrale ale parcărilor și trotuarelor).
După uscare să atingă rezistențele respective.
Se atrage atenția antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective să fie
însoțite de certificate de calitate care să certifice calitatea cerută. Antreprenorul va verifica, prin
sondaj, marca betonului în laboratoarele proprii sau pe baza de comandă la un laborator
specializat.
Nerespectarea mărcii betonului este o condiție suficientă de reziliere a contractului cu furnizorul
și căutarea altor oferte serioase.
De asemenea, se impune ca rezistența la compresiune pe cuburi de 10x10x10(cm) după 70
cicluri de îngheț-dezgheț să fie de:
Min Ri = 35.4 N/mp pentru betonul de rezistență
și
Min Ri = 40.0 N/mp pentru betonul de uzură
Coeficientul de gelivitate va fi de:
Min  = 13.5% pentru betonul de rezistență
și
Min  = 15.5% pentru betonul de uzură
Pag. 161 / 187

Conform STAS 3518/89 – metoda distructivă – valoarea coeficientului de gelivitate pentru
treapta intermediară de 70 cicluri da informații ca la 100 cicluri coeficientul de gelivitate nu va
depăși valoarea admisă de 25%.
Se va acorda o atenție deosebită în timpul manipulării pavelelor și a bordurilor pentru a se evita
spargerea sau ciobirea acestora. Elementele ce prezintă deteriorari cauzate de transport
necorespunzator sau manipulare neadecvata se vor înlocui pe cheltuiala (după caz) a furnizorului
sau a executantului.
Pavajele și bordurilor nu se vor executa pe fundații înghețate.
Pavelele şi calupurile aşezate pe mortar de ciment marca M100 se împlântă cu mâna înainte de
începerea prizei mortarului, bătându-se cu ciocanul la cota prescrisă.
CAPITOLUL II - RECEPȚIA LUCRĂRILOR

ART.7. RECEPȚIA PRELIMINARĂ
Recepția preliminară se efectuează când pavajul este executat atât pe carosabil cât și pe trotuar.
Abaterile limită la pantă nu trebuie să depașească  0.4% față de valoarea pantei indicate în
proiect iar abaterile limită la cotele din proiect  10mm.
Deasemenea denivelările suprafeței pavajului nu pot fi mai mari de  4 mm.
Comisia de recepție examinează cum s-au respectat prevederile proiectului privind condițiile
tehnice și de calitate ale execuției precum și constatările consemnate pe parcursul execuției de
către organele de control (antreprenor, proiectant, consultant, Inspecția de stat în construcții,
etc.).
În urma acestei recepții se încheie procesul verbal de recepție preliminară.
ART.8. RECEPȚIA PRELIMINARĂ
Recepția finală va avea loc după expirarea perioadei de garantie și se va face în condițiile
respectării HGR 273/94 și a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
NOTĂ IMPORTANTĂ:
Caietul de sarcini a fost întocmit pe baza prescripţiilor tehnice de bază (stas-uri,
normative, instrucţiuni tehnice, etc.) în vigoare la data elaborării proiectului.
Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi
orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar dacă nu
concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
ANEXA DOCUMENTE DE REFERINȚĂ - STANDARDE

 STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor
 STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii
tehnice generale de calitate
 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu lianţi
minerali. Metode de încercare
 STAS 730-89
 SR EN 13450:2003
 SR EN 1340:2004
 SR EN 12390-2:2009
Pag. 162 / 187

Întocmit,
Ing.
CAIET DE SARCINI
-6-
DISPOZITIVE DE SCURGERE ȘI EVACUARE A
APELOR DE SUPRAFAȚĂ
Pag. 163 / 187

AMENAJAREA ŞANŢURILOR, RIGOLELOR ŞI CASIURILOR
PRESCRIPŢII GENERALE DE AMENAJARE
Dimensiunile si forma şanţurilor şi rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele
indicate în proiectul de execuţie, stabilite de la caz la caz în funcţie de relief, debit şi viteza apei,
natura terenului, mijloacele de execuţie, condiţiile de circulaţie, pentru evitarea accidentelor şi
ele trebuie respectate întocmai de către Antreprenor.
Extrem de important este să se respecte cotele şi pantele proiectate.
Panta longitudinala minima va fi:
 0,25% în teren natural;
 0,1% în cazul şanţurile şi rigolelor pereate.
Protejarea şanţurilor şi rigolelor este obligatorie în condiţiile în care panta lor depăşeşte
maxima admisă pentru evitarea eroziunii pământului.
Pantele maxime admise pentru şanţuri şi rigole neprotejate sunt date în tabel.
Denumirea principalelor tipuri de pământ Panta maximă admisa
%
Pământurile coezive cu compresibilitate mare 0,5
Pământurile coezive cu compresibilitate redusă: -
- nisipuri prăfoase şi argiloase 1
- nisipuri argiloase şi nisipoase 2
- argile prăfoase şi nisipoase 3
Pământuri necoezive grosiere: -
- pietriş (2 – 20 mm) 3
- bolovăniş (20 – 200 mm) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pământuri necoezive de granulaţie mijlocie şi fină: -
- nisip făinos şi fin (0,05 – 0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25 – 2,00 mm) 1
- nisip cu pietriş 2
Pantele maxime admise pentru şanţuri si rigole protejate sunt date în tabel.
Tipul protejării şanţului rigolei sau casiului Panta maximă admisă

%
Pereu uscat din piatră brută negeliva rostuit 5
Pag. 164 / 187

Pereu din dala de beton simplu pe pat de nisip de
maximum 5 cm grosime, betonul fiind:
- clasa B 100 10
- clasa B 150 12
Pereu zidit din piatră brută negeliva cu mortar de ciment
sau pereu din dale de beton simplu clasa B 150 pe 15
pat de beton.
Casiuri pe taluze înalte din pereu zidit din piatră brută cu
mortar de ciment sau din elemente prefabricate cu 67
amenajare corespunzătoare la piciorul taluzului.
Pe porţiunile în care şanţurile sau rigolele au pante mai mari decât cele indicate în tabelul
de mai sus, se vor amenaja trepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate în tabel.
Rigolele de acostament sunt obligatorii în următoarele situaţii:
 la ramblee cu înălţimea 3 – 5,0 m în cazul curbelor convertite şi supraînălţate
 la ramblee peste 5,00 m
Descărcarea apelor din rigole de acostament se face prin casiuri amenajate pe taluze.
Şanţurile de garda se recomanda să fie pereate , indiferent de panta.
Amplasarea şanţurilor de garda se va face la distanţă minima, de 5,00 m de muchia talazului
debleului, iar când este la piciorul rambleului şi şanţul de garda va avea pante de 2% spre şanţ.
Antreprenorul va executa lucrarea în soluţia în care este prevăzută în proiectul de
execuţie . Acolo însă unde se constata pe parcursul execuţiei lucrărilor o neconcordanţă între
prevederile proiectului şi realitatea după teren privind natura pământului şi panta de scurgere
situaţia va fi semnalată „ Responsabilului tehnic cu execuţia” lucrării care va decide o eventuala
modificare a soluţiei de protejare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere prin dispoziţii de şantier.
EXECUȚIA RIGOLELOR DIN BETON TURNAT MONOLIT

PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul trbuie să aibă în vedere măsurile organizatorice si tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare
autorizate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să tină evidenta la zi a probelor si încercărilor acestor
probe cerute prin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea
dirigintelui de santier, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
După efectuarea trasării santurilor, se va executa săpătura de pământ la santuri după care
Pag. 165 / 187

se va trece la executarea dalelor.
EXECUȚIA ȘANȚURILOR DALATE
După executarea săpăturii se va trece la asternerea stratului de nisip pilonat, după care se
execută dalele din beton în câmpuri de 2,00 m cu rosturi de 2,5 cm, conform dimensiunilor
prevăzute în proiect. Rostuirea dalelor se va face cu mortar marca M 100.
BETOANE ȘI MORTARE
Dalele se vor realiza din beton C30/37, iar rostuirea se va realiza cu mortar M 100.
Materiale utilizate
• Ciment
La prepararea betoanelor de ciment si a mortarelor se vor folosi cimenturi care să
corespundă SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tab 1 si 2).
Tabel nr. 1
Caracteristici fizice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei Nu mai devreme de 1h si 30 min
- sfarsitul prizei Nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la
margine catre centru
Pe acele Le Chatelier Distanta la varful acelor sa nu fie mai mare de 10
mm
Finetea de macinare exprimata pe suprafata 2500
specifica (Blaine) cm 3/g min
Caldura la hidratare l/g max 270
Tabel nr.2
Conditii mecanice Conditii de
admisibilitate
7 zile 28 zile
Rezistenta la intindere N/mm2, min 4.0 5.5
Rezistenta la compresiune N/mm2, min 20.0 35.0
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însotit de un certificat de
calitate.
Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie să corespundă
prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87).
În timpul transportului de la fabrică la statia de betoane, sau depozit intermediar, a
manipulării si depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală si de impurificări cu corpuri străine.
Depozitarea se face în celule tip siloz corespunzătoare din punct de vedere al protectiei
împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.
Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi 60 zile de la data expedierii de către
producător pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile în cazul cimenturilor fără adaosuri.
Pag. 166 / 187

Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii cimentului astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
- într-un registru rezultatele determinărilor efectuate în laborator.
• Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi agregate corespunzătoare conform STAS 1667.
Agregatele trebuie să fie inerte si să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului utilizat la
prepararea betoanelor. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua. Aprovizionarea cu
agregate se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că cestea sunt corespunzătoare.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat,separat pe sorturi
si păstrate în conditii care să le ferească de impurificări sau de amestecare cu alte sorturi.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să îndeplinească conditiile tehnice conform
STAS 790/84.
Verificarea calitătii apei se face la începerea lucrărilor si se repetă ori de câte ori se
observă o schimbare a caracteristicilor apei. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu
săruri minerale.
• Prepararea si transportul betonului
Prepararea betonului se va face în instalatii centralizate.
Prepararea betoanelor si mortarelor se va face conform retetelor elaborate de laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Întocmirea retetei de preparare se va face la m3.
Dozarea materialelor se va face prin cântărire. La dozarea materialelor componente ale
betonului se admit următoarele abateri:
- pentru agregate ± 3 %
- pentru ciment si apă ± 2 %
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante amenajate
corespunzător (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etanse, pentru a
nu permite pierderea laptelui de ciment.
• Amestecarea betonului
Durata de amestecare va respecta prevederile cărtii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel
putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru
perioada de timp friguros.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului în buncărul
tampon va fi de max. 20 min. .
• Turnarea betonului
Pag. 167 / 187

Turnarea betonului se va face numai după ce au fost receptionate lucrările de săpătură si a
stratului de nisip pilonat.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli:
- suprafata care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi udată cu apă cu 2 –3 ore înainte;
- descărcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct în lucrare;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare internă. Durata de vibrare
optimă se situează între min. 5 sec. si max. 30 sec. Semnele exterioare după care se recunoaste că
vibrarea a fost terminată sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafata betonului devine orizontală si usor lucioasă;
- încetează aparitia bulelor de aer la suprafaŃa betonului.
Distanta dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m.
• Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura conditii favorabile de întărire si a se reduce deformatiile de contractie se
va asigura mentinerea umiditătii betonului max. 7 zile după turnare, prin:
- acoperirea cu materiale de protecŃie, când t < + 5° C;
- stropirea periodică cu apă, când t > + 5° C.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilenă.
CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR
Controlul calitătii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS
1759/88 si NE 012/1999.
Recoltarea probelor de beton se face astfel:
- câte o probă de beton pentru fiecare clasă, în cazul betonării în aceeasi zi;
- câte o probă de beton în fiecare zi, în cazul betonării în zile diferite.
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII
Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii publicate în
Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993. Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste
reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător.
EXECUȚIA PODEȚELOR PENTRU PRELUAREA ȘI EVACUAREA APELOR

METEORICE
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul trbuie să aibă în vedere măsurile organizatorice si tehnologice
Pag. 168 / 187

corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare
autorizate, efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului
caiet de sarcini.Antreprenorul este obligat să tină evidenta la zi a probelor si încercărilor acestor
probe cerute prin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea
dirigintelui de santier, verificări suplimentare fată de prevederile prezentului caiet de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune întreruperea executiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
După efectuarea pichetării traseului se vor identifica podetele ce trebuiesc executate, se
vor trasa, se va executa săpătura de pământ, după care se va trece la montarea tuburilor.
EXECUTAREA FUNDAȚIILOR LA PODEȚE
Executarea fundatiilor va fi începută numai după verificarea dimensiunilor, pozitiei în
plan si atingerea cotei de fundare.Lucrările de săpături se vor executa deschis cu sprijiniri din
dulapi. Dacă este cazul se vor executa epuismente.
EXECUTAREA COFRAJELOR
Cofrajele se vor executa din lemn sau din panouri. Cofrajele trebuie să îndeplinească
următoarele conditii:
- să asigure obtinerea formei si dimensiunilor conform detaliilor de executie;
- să asigure etanseitatea astfel încât să nu permită scurgerea laptelui de ciment.
Montarea cofrajelor va cuprinde:
- trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
- încheierea, legarea si sprijinirea definitivă a cofrajelor.
BETOANE ȘI MORTARE
Pentru fundatia timpanelor si a radierului se va utiliza beton (C30/37) iar pentru elevatia
timpanelor si pentru camera de captare se va utiliza beton (C30/37). Dalele prefabricate se vor
realiza din beton (C30/37), iar rostuirea se va executa cu mortar M 100.
Materiale utilizate
• Ciment
La prepararea betoanelor de ciment si a mortarelor se vor folosi cimenturi care să
corespundă SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tab 1 si 2).
Tabel nr. 1
Caracteristici fizice Conditii de admisibilitate
Priza: - inceputul prizei Nu mai devreme de 1h si 30 min
- sfarsitul prizei Nu mai tarziu de 10 h
Constanta de volum: pe turte Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la margine
Pag. 169 / 187

catre centru
Pe acele Le Distanta la varful acelor sa nu fie mai mare de 10 mm
Chatelier
Finetea de macinare exprimata pe 2500
suprafata specifica (Blaine) cm 3/g
min
Caldura la hidratare l/g max 270
Tabel nr.2
Conditii mecanice Conditii de
admisibilitate
7 zile 28 zile
Rezistenta la intindere N/mm2, min 4.0 5.5
Rezistenta la compresiune N/mm2, min 20.0 35.0
Cimentul se livrează în vrac sau ambalat în saci de hârtie, însotit de un certificat de
calitate. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie să corespundă
prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87).
În timpul transportului de la fabrică la statia de betoane, sau depozit intermediar, a
manipulării si depozitării, cimentul va fi ferit de umezeală si de impurificări cu corpuri străine.
Depozitarea se face în celule tip siloz corespunzătoare din punct de vedere al protectiei
împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile. Durata de depozitare a cimentului nu va depăsi
60 zile de la data expedierii de către producător pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile
în cazul cimenturilor fără adaosuri. Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii cimentului
astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare;
• Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi agregate corespunzătoare conform STAS 1667.
Agregatele trebuie să fie inerte si să nu conducă la efecte dăunătoare asupra liantului utilizat la
prepararea betoanelor. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua. Aprovizionarea cu
agregate se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că cestea sunt corespunzătoare.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat,separat pe sorturi
si păstrate în conditii care să le ferească de impurificări sau de amestecare cu alte sorturi.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitătii agregatelor astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor;
Apa utilizată la prepararea betoanelor trebuie să îndeplinească conditiile tehnice conform STAS
790/84.Verificarea calitătii apei se face la începerea lucrărilor si se repetă ori de câte ori se
observă o schimbare a caracteristicilor apei. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu
săruri minerale.
• Prepararea si transportul betonului
Pag. 170 / 187

Prepararea betonului se va face în instalatii centralizate.
Prepararea betoanelor si mortarelor se va face conform retetelor elaborate de laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. Întocmirea retetei de preparare se va face la m3.
Dozarea materialelor se va face prin cântărire. La dozarea materialelor componente ale
betonului se admit următoarele abateri:
- pentru agregate ± 3 %
- pentru ciment si apă ± 2 %
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante amenajate
corespunzător (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etanse, pentru a
nu permite pierderea laptelui de ciment.
• Amestecarea betonului
Durata de amestecare va respecta prevederile cărtii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel
putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru
perioada de timp friguros.
Durata de încărcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului în buncărul
tampon va fi de max. 20 min. .
• Turnarea betonului
Turnarea betonului se va face numai după ce au fost receptionate lucrările de săpătură si a
stratului de nisip pilonat.
La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli:
- suprafata care va veni în contact cu betonul proaspăt va fi udată cu apă cu 2 –3 ore înainte;
- descărcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct în lucrare;
- betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.
Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare internă. Durata de vibrare
optimă se situează între min. 5 sec. si max. 30 sec. Semnele exterioare după care se recunoaste că
vibrarea a fost terminată sunt următoarele:
- betonul nu se mai tasează;
- suprafata betonului devine orizontală si usor lucioasă;
- încetează aparitia bulelor de aer la suprafaŃa betonului.
Distanta dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m.
• Tratarea betonului după turnare
Pentru a asigura conditii favorabile de întărire si a se reduce deformatiile de contractie se
va asigura mentinerea umiditătii betonului max. 7 zile după turnare, prin:
- acoperirea cu materiale de protecŃie, când t < + 5° C;
- stropirea periodică cu apă, când t > + 5° C.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
Pag. 171 / 187

polietilenă.
• Decofrarea
6.32. Peretii laterali ai cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistentă de minim
2,5 N/mm2 .
6.33. Stabilirea rezistentelor se va face prin încercarea epruvetelor de control pe faze, iar în lipsa
încercărilor se va utiliza tabelul nr. 3.
Tabel nr.2
Temperatura +5oC +10oC +15oC
Termene minime pentru 3 zile 2 zile 1 zi
decofrare
CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Controlul calitătii lucrărilor se face în conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS
1759/88 si NE 012/1999.
Recoltarea probelor de beton se face astfel:
- câte o probă de beton pentru fiecare clasă, în cazul betonării în aceeasi zi;
- câte o probă de beton pentru fiecare element betonat, în cazul betonării în zile diferite.
MĂSURI DE PROTECȚIA MUNCII
Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii în constructii publicate în
Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993.
Pe parcursul lucrărilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor
fi semnalizate corespunzator.
RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Lucrările privind scurgerea şi evacuarea apelor de suprafaţă vor fi supuse de regula unei
recepţii finale, iar acolo unde sunt lucrări ascunse, care necesită să fie controlate şi recepţionate,
înainte de a se trece la faza următoare de lucru cum sunt lucrările de drenaj, canalizare, acestea
vor fi supuse şi recepţiei pe faze de execuţie.
Recepţia pe faze
În cadrul recepţiei pe faze (de lucrări ascunse) se va verifica dacă partea de lucrare ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de documentaţia de
execuţie şi de prezentul caiet de sarcini.
În urma verificărilor se încheie procesul verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.
Recepţia pe faze se efectuează de către „Responsabilul tehnic cu execuţia” şi
Antreprenor, iar documentul ce se încheie ca urmare a recepţiei să poarte ambele semnături.
Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:
a) Pentru drenuri:
Pag. 172 / 187

 trasarea şi amplasarea căminelor
 executarea săpăturii la cota
 realizarea radierului şi pozarea tubului drenat
 la realizarea umpluturii drenate
b) Pentru canalizări
 trasarea canalului şi amplasarea gurilor de scurgere şi căminelor de vizitare;
 executarea săpăturii, la cote la canal şi cămine
 pozarea tuburilor si realizarea îmbinărilor dintre acestea
 realizarea radierului din gurile de scurgere şi cămine de vizitare;
 realizarea umpluturii compacte pe fiecare metru înălţime şi la realizarea
umpluturii la cota finală.
c) Pentru lucrări din beton şi zidării: şanţuri ranforsate, şanţuri zidite, camere de cădere,
 trasarea;
 execuţia şanţurilor la cote;
 executarea cofrajului;
 montarea armăturii
d) Drenuri transversale de acostament
 la realizarea acestora.
 În cazul săpăturilor la cota finala a săpăturii.
Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la dispoziţia organelor de
control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.
2.6.2. Recepţia preliminară
La terminarea lucrările de terasamente sau a unei parţi din aceasta se va proceda la
efectuarea recepţiei preliminară a lucrărilor, verificându-se:
 concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet si caietului de sarcini
speciale şi a proiectului de execuţie
 dacă verificările prevăzute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate în
totalitate;
 dacă au fost efectuate recepţiile pe faze şi rezultatul acestora.
 condiţiile tehnice şi de calitate ale execuţiei, precum şi constatările consemnate în
cursul execuţiei de către organele de control (Client, Responsabil tehnic cu
execuţia etc.)
 natura pământului din corpul drumului
 concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
În urma acestei recepţii se încheie Procesul verbal de recepţie preliminară şi în care
se consemnează eventualele remedieri necesare, termenul de execuţie a acestora şi recomandări
cu privire la modul de tinere sub observaţie unde s-au constatat unele abateri faţă de prevederile
2.6.3.RECEPŢIA FINALĂ
La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat lucrările, dacă
au funcţionat bine şi dacă au fost bine întreţinute.
Pag. 173 / 187

Întocmit,
Ing.
CAIET DE SARCINI
-7-
MARCAJE RUTIERE ORIZONTALE
Pag. 174 / 187

CUPRINS
CAP.I. GENERALITĂȚI
CAP.II. TIPURI DE MARCAJE
Art.3. Marcaj rutier termoplastic
Art.4. Marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald
CAP.III. CONTROLUL MATERIALELOR
Art.5. Tipuri de marcaje
Art.6. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari din sticlă
Art.7. Ambalarea si marcarea materialului termoplast si a bilelor de sticlă
CAP.IV. TIPURI DE MARCAJE PENTRU SEMNALIZARE
Art.8. Tipuri de marcaje
Art.9. Separatoare de sens
CAP.V. EXECUȚIA MARCAJULUI RUTIER
Art.10. Prescripții generale
Art.11. Execuţia premarcajului
Art.12. Aplicare marcaj rutier
Art.13. Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în anumite
condiţii
Art.14. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor
Art.15. Tehnologia de execuţie
CAP.VI. CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE MARCAJ
Art.16. Calitatea si recepția
ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
Pag. 175 / 187

CAPAPITOLUL I – GENERALITĂȚI
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiții obligatorii de realizare a marcajelor rutiere în
conformitate cu prevederile Legislației de circulație rutieră și a Standardelor referitoare la
semnalizarea rutieră. Marcaje longitudinale și transversale se vor realiza în vederea utilizării lor
pentru semnalizarea drumurilor publice.
2.1. Executarea marcajelor rutiere de tip longitudinal, transversal și calitatea acestora trebuie să
corespundă prevederilor seriei de standarde privind Semnalizarea rutieră - Indicatoare și
mijloace de semnalizare rutieră (SR 1848-7/2004).
2.2. Executantul va realiza prin mijloace proprii sau prin colaborare cu unități de specialitate
efectuarea încercărilor și determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Executantul este obligat ca la cererea beneficiarului să efectueze pe cheltuiala sa verificări
suplimentare față de cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini.
2.4. Executantul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice și organizatorice care să
conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va
dispune refacerea marcajelor necorespunzătoare pe cheltuiala executantului și aplicarea
măsurilor prevăzute de contract și de reglementările legale în vigoare.
CAPITOLUL II - TIPURI DE MARCAJE

Art.3. Marcaj rutier termoplastic
3.1. Produsele termoplastice cu aplicare la cald, sunt produse de marcare fără solvent, livrate sub
formă de pulberi. Produsul se aduce prin încălzire în stare topită şi apoi se aplică cu ajutorul unor
utilaje specializate. Prin răcire se formează o peliculă coezivă.
3.2. Se aplică la temperaturi cuprinse între 160º C şi 200º C, la grosimi între 2000 – 4000 µm, pe
suprafeţe bituminoase noi sau vechi, fără degradări, iar pe beton de ciment sau pe anumite tipuri
de vopsele de marcaj se utilizează un sistem primer – material termoplastic.
3.3. Marcajele termoplastice au marele avantaj că pot fi date în circulație imediat după execuţie.
3.4. Retroreflexia este asigurată de microbile de sticlă care se aplică pe suprafaţa marcajului şi de
cele care sunt deja incluse în masa materialului din fabricație.
3.5. Calitatea materialului şi timpul de uscare a marcajelor se apreciază pe baza datelor furnizate
de producător, ce trebuie să respecte cerinţele menţionate în Anexa nr. 1 (este obligatorie
prezentarea fişei tehnice a materialului, acordul producătorului şi agrementul tehnic din ţările
Uniunii Europene).
3.6. Produsele prefabricate termoplastice pentru marcaje rutiere sunt formate din elemente cu
Pag. 176 / 187

grosimea de 3000 µm care se asamblează prin incalzire locală, pe suprafeţe bituminoase noi sau
vechi, în stare bună, iar în cazul suprafeţelor de beton de ciment, utilizându-se un sistem primer –
produs prefabricat.
3.7. Aceste produse au diferite culori, similare indicatoarelor rutiere, în privinţa formei şi a
dimensiunilor, se execută conform SR 1848–7:2004 şi conţin înglobate microbile.
3.8. Marcajele prefabricate asigură vizibilitate pe timp de zi şi noapte, pe timp uscat sau umed.
3.9. Calitatea acestor produse se apreciază pe baza datelor furnizate de producător, conform
Anexei nr.1.
Notă: Coeficienţii de retroreflexie (RL) pe timp uscat, umed şi ploios, luminanţa (p) şi
domeniul de culoare definit de coordonatele cromatice pentru marcajele rutier, vor fi cele
prevăzute în SR EN 1436 / 2009 completat şi modificat prin SR EN 1436 + A 1:2009. Se acceptă
doar produsele care au acordul producătorului şi agrement tehnic din ţările Uniunii Europene.
Art.4. Marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald
4.1. Covoarele cu efect antiderapant sunt executate din materiale termoplastice aplicate la cald.
Pentru asigurarea unei vizibilități a zonei de pericol pe care este amplasat, acesta se realizează
din material intens colorat, de obicei roșu (pentru e evidenția pericolul), sau verde (pentru alte
aplicații specifice, de exemplu zonelor destinate pistelor de bicicliști etc.).
4.2. Pe aceste covoare se aplică alte elemente de semnalizare orizontala cum ar fi: marcaje
rutiere care servesc la dirijarea circulației și marcaje pentru avertizarea sau îndrumarea
participanților la trafic.
4.3. Covoarele antiderapante sunt elemente de siguranță și semnalizare orizontală realizate cu
produse termoplastice de diverse culori. Materialul utilizat conține lianți polimerici modificați și
agregate minerale. Grosimea peliculei aplicate pe carosabil variază intre 3 – 5 mm, structura
materialului asigurând o aderență foarte ridicată.
4.4. Covoarele se execută în zonele în care trebuie să se asigure o stabilitate transversală bună a
vehiculelor sau/si un coeficient de frecare ridicat pentru asigurarea siguranței frânărilor, ca de
exemplu viraje periculoase, ieșiri de pe autostrăzi sau drumuri expres etc.
4.5. Covoarele antiderapante au aplicate cu alta culoare simboluri sau inscripționări de informare
sau avertizare.
4.6. Ca în cazul tuturor marcajelor realizate din materiale termoplastice cu aplicare la cald și
aceste covoare antiderapante au avantajul că circulația pe tronsoanele pe care s-au aplicat pot fi
deschise imediat după execuție.
4.7. Mod de aplicare:
- curăţirea suprafeţei;
- materialul va fi încărcat într-un preâncălzitor, unde se va realiza amestecarea la o
temperatură de aplicare de aproximativ 190º C;
- materialul preparat va fi aplicat manual, avându-se în vedere repartizarea uniformă a
agregatelor minerale;
- caracteristici tehnice:
 rezistenţa la alunecare > 60 SRT
Pag. 177 / 187

 grosimea stratului min. 4 mm
 material termoplastic cu agregate minerale aplicate la cald.
4.8. Produsul se aduce prin încălzire în stare topită şi apoi se aplică manual. Prin răcire se
formează o peliculă coezivă.
4.9. Calitatea materialului şi timpul de uscare a marcajelor se apreciază pe baza datelor
furnizate de producător, ce trebuie să respecte cerinţele menţionate în Anexa nr. 2 (este
obligatorie prezentarea fişei tehnice a materialului, acordul producătorului şi agrementul tehnic
din ţările Uniunii Europene).
CAPITOLUL III - CONTROLUL MATERIALELOR

Art.5. Controlul materialelor de marcaj
5.1. Înainte de avizarea si utilizarea materialelor termoplaste, producătorul va prezenta
specificațiile tehnice pentru material si aplicațiile acestuia, mostre de material pentru testare si
evaluare. Cantitatea și tipurile de materiale termoplaste prezentate trebuie să corespundă
cerințelor specifice ale lucrărilor de construcție. Urmare a testelor si evaluărilor, se va trece pe o
listă de preselecție, tipul de materiale considerat corespunzător pentru lucrări. Producătorul
trebuie să prezinte în trei exemplare un Certificat de Conformitate pentru fiecare lot livrat, in
care sa fie inscrisă marca de fabrică a produsului livrat si care să certifice faptul că materialele
furnizate au aceeași compoziție ca si produsul original preselectat pentru a fi utilizat în lucrări.
Aceste informații se vor păstra în perimetrul de desfăsurare a lucrărilor ca parte componentă a
Sistemului de Asigurare a Calității.
5.2. Materialele utilizate de executant trebuie să respecte criteriile de calitate impuse prin caietul
de sarcini pentru categoria de lucrări ce urmează a fi realizate.
5.3. Produsele destinate efectuării marcajelor rutiere se vor analiza pe baza unor probe prelevate
din ambalaje originale, închise ermetic şi sigilate.
5.4. Prelevarea probelor se face conform prescripţiilor SR EN 13459 – 2011, iar analizarea lor
se va face în laboratoare specializate, autorizate.
5.5. În cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, se acceptă o contra probă, iar în situaţia
în care şi cea de a-doua verificare este tot necorespunzătoare, atunci se anunţă imediat
antreprenorul să sisteze lucrările, să înlocuiască lotul necorespunzător şi să refacă, pe cheltuiala
să lucrările efectuate cu materiale necorespunzătoare.
5.6. Costul transportului şi al analizelor va fi suportat de către antreprenor.
Art.6. Condiţii tehnice pentru microbile şi bile mari din sticlă
6.1. Fiecare tip de material de marcaj utilizează un anumit tip de microbile sau bile mari de
sticlă. Tipul şi dozajul de microbile sau bile mari de sticlă vor fi recomandate de fabricantul
materialului de marcaj. Bilele de sticla pentru aplicare prin cădere pe materialul termoplastic
pentru marcaje rutiere trebuie sa fie rezistente la umiditate si trebuie să fie fabricate dintr-o sticlă
cu o compozitie foarte rezistentă la uzura de trafic si la alterarea prin intemperii. Microbilele de
sticlă trebuie sa întrunească cerințele de conformitate SR EN 1423-2012 si SR EN 1424-99,
inclusiv cerințele de ambalare si de marcare. Înainte de avizarea si utilizarea bilelor de sticlă cu
Pag. 178 / 187

aplicare prin cădere, producătorul va prezenta specificațiile tehnice pentru material si aplicațiile
acestuia, mostre de bile pentru testare si evaluare. Cantitatea si tipurile de bile prezentate trebuie
sa corespundă cerințelor specifice ale lucrărilor.
Art.7. Ambalarea si marcarea materialului termoplast si a bilelor de sticla
7.1. Materialele termoplaste se pot livra în pachete de aproximativ 300 x 950 x 50mm sau ca
material granular in saci, fiecare cântărind aproximativ 25 kg. Fiecare pachet trebuie sa fie
etichetat sau marcat cu culoarea materialului, cuprinzând numele producătorului, data fabricației,
numărul lotului, tipul de material (alchidic, hidrocarbură sau epoxi), masa netă a conținutului si
temperatura la care trebuie incălzit materialul pentru a fi aplicat. Hidrocarbura granulară si
materialele termoplaste alchidice pot fi ambalate in saci degradabili termic care să se topească
odată cu materialul, dacă nu se specifică pe etichetă că materialul sacului ar putea avea efecte
nedorite asupra aplicării si comportamentului materialului termoplastic.
7.2. Pentru bilele de sticlă producătorul trebuie sa prezinte în trei exemplare un Certificat de
Conformitate pentru fiecare lot livrat,care să certifice faptul că materialele furnizate au aceeași
compoziție ca si produsul original preselectat pentru a fi utilizat în lucrări. Documentele de
Certificare vor cuprinde sau se vor prezenta în anexă rezultatele testelor specifice pentru fiecare
lot livrat, cu date despre sfericitate, indice de refracție, caracteristici de curgere si granulozitate.
Din certificate trebuie să rezulte cantitatea si numărul lotului. Recepția bilelor se va face pe baza
certificării producătorului si a rezultatelor testelor de specialitate care demonstrează că
materialele furnizate respectă cerințele de conformitate din specificații. Toate informațiile
provenite de la producător se vor păstra în perimetrul de desfăsurare a lucrărilor ca parte
componentă a Sistemului de Asigurare a Calității.
CAPITOLUL IV - TIPURI DE MARCAJE PENTRU SEMNALIZARE
Art.8. Tipuri de marcaje :
- marcaje longitudinale de :
- separare a sensurilor de circulație ;
- separare a benzilor de acelasi sens;
- de delimitare a părţii carosabile ;
- marcaje transversale de :
- de oprire – se execută printr-o linie continuă şi se amplasează astfel încât din locul de
oprire să fie asigurată vizibilitatea în intersecţie, conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- de cedare a trecerii – se execută cu o linie discontinuă şi poate fi precedată de un triunghi,
conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- de traversare pentru pietoni – se execută prin linii paralele cu axa căii, conform SR
1848/7– 2004 ;
- de traversare pentru biciclisti – se executa prin doua linii discontinue avand dimensiunile
prezentate in SR 1848 / 7 - 2004
- marcaje diverse :
- de ghidare - folosite la materializarea traiectoriei pe care vehiculele trebuie să o urmeze în
traversarea intersecţiei şi se execută conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- pentru spatii interzise - se execută prin linii paralele care pot fi sau nu încadrate de o linie
continuă, conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
Pag. 179 / 187

- pentru interzicerea stationarii - conform SR 1848 / 7 – 2004 ;
- statii de autobuze, troleibuze, taximetrie ;
- pentru locurile de parcare pe partea carosabila, conform SR 1848 / 7 – 2004 :
 transversale pe axa sau marginea căii ;
 înclinate faţă de axa sau marginea căii;
 paralele cu axa sau marginea căii.
- marcaje prin săgeţi şi inscripţii ;
- reducerea vitezei.
8.1. Toate aceste marcaje sunt reprezentate prin:
- linie continuă simplă sau dublă :
- linie continuă tip ’’E’’, pentru separarea sensurilor de circulație, pentru separarea benzilor
de același sens la apropierea de intersecții si in zone periculoase.
- linie continua dublă tip’’F’’, pentru separarea sensurilor de circulație cu minimum două
benzi pe fiecare sens precum si la drumurile cu o bandă pe sens, in situații speciale (puncte
negre)
- linie discontinuă simplă sau dublă :
- linie discontinuă simplă tip ’’I’’, pentru marcaje de ghidare in intersectii ;
- linie discontinuă dublă tip ’’H’’, pentru delimitarea benzilor reversibile ;
- linie dublă compusă dintr-o linie continuă şi una discontinuă :
- linie tip ’’G’’ pentru a permite depașirea ei numai de catre vehiculele care circulă pe unul
din sensuri.
- linie discontinuă tip ’’A’’ este folosită in afara localităților, pentru separarea sensurilor
de circulație pe drumurile cu două benzi si circulație in ambele sensuri, precum si
pentru separarea benzilor de circulație de același sens, pe drumurile cu cel putin două
benzi pe sens. Lungimea unui sector de drum marcat cu acest tip de linie trebuie sa fie
de cel puțin 20 m ;
- linie discontinuă tip ’’B’’ este folosită in localități si pe sectoare de drum cu restricții
de viteză, având aceeași destinație ca linia tip ’’A’’. Lungimea unui sector de drum
marcat cu acest tip de linie trebuie sa fie de cel puțin 20 m ;
- linie discontinuă de avertizare tip ’’C’’ marchează trecerea de la o linie discontinuă la
una continuă. In localități se poate renunța la linia discontinuă de avertizare ;
- linie discontinua tip ’’D’’, pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare,
decelerare de benzile curente de circulație. In această situație linia continuă, care in
cazul benzilor de accelerare precede iar in celelalte cazuri este in continuare linie
discontinuă, are aceeași latime cu acestea. Lungimea unui sector de drum marcat cu
Pag. 180 / 187

acest tip de linie trebuie sa fie de cel puțin 20 m.
8.2. Dimensiunile şi modurile de pozare a marcajelor longitudinale în funcţie de diverse situaţii

sunt prezentate în SR 1848 / 7 – 2004.
8.3. Marcaje pentru obstacole – se execută conform SR 1848 / 7 – 2004.
8.4. Marcaje prin săgeţi şi inscripţii. Aceste marcaje informează participanţii la trafic asupra
destinației benzilor, direcţiilor de urmat spre o anumită localitate, limitări de viteză, repliere
înainte de sectoarele unde este instituită interdicţia de a depăşi, etc. şi au dimensiuni diferenţiate
funcţie de locul unde se aplică şi viteza de apropiere. Formele şi dimensiunile săgeţilor sunt
prezentate în SR 1848 / 7 – 2004.
Art.9. Separatoare de sens
9.1. Sunt elemente necesare pentru delimitarea sensurilor de circulație. Operaţiunile ce trebuie
efectuate sunt următoarele:
- confecţionat şi montat separatoare de sens
- demontat separatoare de sens
- întreţinere separatoare de sens
- verificarea acestora se execută zilnic de către prestator
- spălarea lor, ori de câte ori este nevoie, cu detergent, apă şi materiale care să nu
producă zgârieturi pe suprafaţa acestora, conform graficelor sau bonurilor de lucru
emise de beneficiar
- înlocuirea stâlpilor deterioraţi se realizează în cel mai scurt timp de la primirea
comenzii (bon de lucru) emise de beneficiar
9.2. Separatorii de sens sunt dispozitive de semnalizare pentru traficul rutier, utilizate pentru
separarea şi marcarea sensurilor sau benzilor de circulație, pentru delimitarea spaţiilor în parcări
sau pentru devierea circulației. Separatorii sunt confecţionaţi din material plastic sau cauciuc,
colorat în masă în negru şi galben. Materialul trebuie aditivat în scopul creşterii rezistenţei
produsului la acţiunea factorilor de mediu.
Pag. 181 / 187

9.3. Dimensiunile unui separator de sens sunt:
- Lungime: 1000 – 1200 mm
- Lăţime: 150 – 160 mm
- Înălţime: 50 – 80 mm
9.4. În zona de mijloc, fiecare separator trebuie să fie prevăzut cu o piesă din cauciuc flexibil.
Aceasta trebuie să fie de formă cilindrică, cu diametrul 50-60mm şi înălţimea acțivă de 240-
260mm.
9.5. Piesă din cauciuc flexibil trebuie prevăzută cu o bandă de folie reflectorizantă clasă 2, cu un
coeficient de retroreflexie de min 250 cd/lux.mp şi o durată de serviciu garntată de 2 ani.
9.6. Sistemul de fixare al piesei din cauciuc pe separator trebuie să permită atât montarea cât şi
demontarea rapidă a acestora.
9.7. La montaj se vor parcurge următoarele etape:
- se va semnaliza corespunzător zona de lucru conform normelor în vigoare;
- se vor face măsurători pentru stabilirea locului unde trebuie montate denivelările pentru
limitarea vitezei;
- se vor trasă pe partea carosabilă găurile de fixare ale modulelor;
- se vor executa găurile de fixare;
- se vor introduce diblurile din plastic până la capătul găurilor de fixare;
- se vor poziţiona modulele delimitărilor pentru limitarea vitezei pe găurile pracțicate şi
se vor prinde şuruburile cu şaibele aferente în diblurile fixate anterior;
- se vor strânge şuruburile până la fixarea fermă a modulelor pe partea carosabilă.
CAPITOLUL V - EXECUȚIA MARCAJULUI RUTIER

Art.10. Prescriptii generale
10.1. Se face cu respectarea prescripţiilor Caietului de Sarcini, a SR 1848 / 7, precum şi a
proiectului în ceea ce priveşte:
- calitatea materialelor termoplastic;
- tipul îmbrăcăminţii rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale;
- filmul marcajului;
- execuţia premarcajului;
- pregătirea suprafeţei pe care se aplică marcajul;
- stabilirea dozajului de material termoplastic;
- dozaj de microbile, bile de sticlă de alte dimensiuni;
- metodologia de control a calităţii;
- procedurile specifice sistemului integrat de management al calităţii, mediului, siguranţei şi
securităţii ocupaţionale (norme de protecţie muncii, prevenirea şi stingerea incendiilor din
Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, specifice execuţiei marcajelor
rutiere).
Pag. 182 / 187

Art.11. Execuţia premarcajului:
- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa părţii carosabile, care au rolul de a
ghida executantul pentru realizarea corectă a marcajelor;
- premarcajul trebuie să respecte documentele grafice stabilite;
- premarcajul se execută cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea
punctele de reper determinate;
- corectitudinea realizării premarcajului de către executant va fi verificată de către
beneficiar, înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii premarcajului de
către acesta, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Art.12. Aplicare marcaj rutier

- după minim 15 zile după terminarea aşternerii îmbrăcăminţii rutiere, numai pe suprafeţe
curate şi perfect uscate.
- pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzătoare, aceasta se curăţă prin suflare
cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate şi după caz, prin spălare;
- pe suprafeţe mici, grase, acestea se curăţă prin frezare, fără degradarea suprafeţei drumului
sau prin spălare cu detergent sau solvent organic;
- îndepărtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate se execută numai cu aprobarea
Beneficiarului.
Art.13. Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în

anumite condiţii:
- executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru
instituirea restricţiilor de circulație pe drumul public, în vederea executării lucrărilor;
- executantul este dotat cu indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare luminoasă cu
comandă electronică, pentru presemnalizarea şi semnalizarea lucrării;
- executantul a primit ordinul de începere din partea Beneficiarului pentru aceste lucrări.
Art.14. Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrărilor:

14.1. Presemnalizarea şi semnalizarea lucrărilor se realizează prin:
- indicatoare rutiere şi / sau mijloace de semnalizare luminoasă cu comandă electronică;
- pozarea cu conuri pentru protecţia marcajului proaspăt aplicat;
- autovehiculul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja marcajul aplicată până la
repunerea în circulație şi de a recupera conurile.
Art.15. Tehnologia de execuţie
Pag. 183 / 187

15.1. Tehnologia de execuţie pentru lucrări de semnalizare orizontală – marcaje rutiere
longitudinale, transversale şi diverse executăte mecanizat:
- curăţirea suprafeţelor de noroi su murdărie;
- spălarea suprafeţelor;
- îndepărtarea marcajelor vechi;
- execuţia marcajelor longitudinale transversale, prin săgeţi şi inscripţii, diverse, executate
mecanizat pe suprafeţe carosabile;
- semnalizare rutieră în timpul execuţiei lucrărilor de marcaj;
- piloţi pentru dirijarea circulației.
15.2. Toate operaţiile specifice acestor lucrări vor fi incluse în devizul pe categorii de lucrări.
Ofertantul trebuie să prezinte Certificatul de Atestare Tehnica acordat de Asociatia Profesionala
de Drumuri și Poduri din Romania pentru execuția marcajelor rutiere.
CAPITOLUL VI - CALITATEA ȘI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE MARCAJ
Art.16. Calitatea si recepția
16.1. Pentru asigurarea calității marcajelor trebuie avute în vedere urmatoarele:
- metodologia de verificare a calității conform SR ENV 13459-2011
- tipul imbracaminții rutiere, rugozitatea suprafeței, condiții locale de mediu;
- proiectul de reglementare a circulației prin indicatoare și marcaje rutiere;
- execuția premarcajului;
- determinarea dozajului de material termoplastic;
- dozajul de microbile și de alte bile de sticla;
16.2. Eventuala ștergere a vechilor marcaje sau a marcajelor temporare pentru lucrări se face prin
frezare sau acoperire cu vopsea neagra. Vopseaua neagră trebuie să fie compatibilă cu cea care
trebuie ștearsă.
16.3. Marcajele se verifică din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului, gradului de
acoperire și uniformității distribuției microbilelor retroreflectorizante.
16.4. Verificarea formei se face vizual. Liniile de marcaj trebuie să aibă lățime constanta să nu
prezinte frânturi sau șerpuiri iar marginile trebuie să fie clar delimitate.
16.5. Dimensiunile se verifică astfel:
- lungimile și lățimile se măsoară cu mijloace obișnuite (riglă, ruletă, panglică topometrică,
aparate topometrice).
- grosimile se verifică în timpul execuției cu instrumentul denumit pieptene, prin măsurarea
grosimii peliculei de marcaj.
- aspectul se verifică vizual.
- culoarea marcajului trebuie să fie uniforma și nealterată, în cazul în care există posibilitatea
, culoarea și retroreflexia se determină cu apărate specifice.
- marcajul trebuie să asigure o vizibilitate pe timp de ceață, ploaie atât ziua cât și noaptea.
- gradul de acoperire se măsoară cu ajutorul riglei (rețele trasate pe folie transparentă).
Pag. 184 / 187

- uniformitatea distribuției microbilelor retroreflectorizante se observă vizual la lumina
soarelui sau la lumina farurilor unui autovehicul.
16.6. Deficiențele de calitate de tipul : aspect, proprietăți optice, dozaje de material termoplastic
și microbile se propun pentru remediere.
16.7. Conducerea și asigurarea calității în construcții constituie obligația tuturor factorilor care
participa la conceperea, realizarea și exploatarea construcțiilor și implica o strategie adecvată și
măsuri specifice pentru garantarea calității acestora.
16.8. Calitatea execuției lucrărilor se realizează prin personalul autorizat al executantului, care
are urmatoarele obligații:
- să verifice și să avizeze fisele și proiectele tehnologice de execuție, procedurile de realizare
a lucrărilor, planurile de verificare a execuției, proiectele de organizare a execuției
lucrărilor, precum și programelor de realizare a acestora;
- să pună la dispoziția organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectărilor prevederilor legale în vigoare;
- să oprească execuția lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la prevederile proiectului de execuție și să permită reluarea lucrărilor numai
după remedierea acestora.
16.9. Autoritatea contractantă, prin reprezentantul acesteia, va verifica în permanență respectarea

de către executant a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Utilajele folosite pentru marcaj trebuie să fie capabile să execute lucrările în conformitate cu
caietul de sarcini.
16.10. Controlul cantităților și al calității marcajului va fi efectuat de către reprezentanți ai
beneficiarului.
16.11. Executantul va trebui să furnizeze în oferta sa un plan de asigurare al calității, precizând
organizarea mijloacelor materiale și din punct de vedere al personalului utilizat pentru efectuarea
controlului.
16.12. Executantul va respecta dozajele date de laboratorul de omologare, (conform buletinului
BAST) corectata în funcție de trafic, tipul și caracteristicile suprefeței drumului, tipul de marcaj
utilizat și condițiile de mediu.
ANEXA 1
Caracteristici tehnice marcaj rutier termoplastic
Material termoplastic alb/galben cu aplicare la cald, pe bază de amestec de agregate, pigment şi
agent termoplastic de legătură, ce are incluse în masa sa microbile de sticlă, peste care se mai
pulverizează microbile de sticlă. Aceste materiale se aplică pe suprafeţe de bitum sau beton de
ciment, pentru a asigura vizibilitatea pe timp uscat sau ploios.
Nr. Denumire cerinta Caracteristici solicitate Caracteristici

crt. de autoritate contractanta ofertant
Condiţii de aplicare
1.
- grosimea stratului min 2.0 mm
Pag. 185 / 187

- temperatura de aplicare a materialului min 180º C
- temperatura de aplicare (aer, sol) min 5º C
Proprietăţi
- culoare Alb / Galben
- factor de luminanţă min 0.50
- stabilitate termică D < 0.12
- punct de înmuiere min. 70º C
2. - vâscozitate la 170º C min 90 Ps
- rezistenţă la alunecare min 40 SRT
- punct de ardere min 220º C
- densitate min 1.8 g / cm³
- rezistenţa la lichide Peliculă fără modificări
- consum specific Conform producător
Toxicitate şi protecţia mediului Norme UE şi România
3.
ambient
Reguli de siguranţă la transport, Norme UE şi România
4. manipulare şi depozitare
Recomandat de producător;
5. Ambalare Tip ambalaj, capacitate
ANEXA 2
Caracteristici tehnice covor antiderapant
Material antiderapant colorat, cu aplicare la cald, be baza de amestec de rașini termoplastice,
agregate, umpluturi minerale si pigment. Se aplica pe suport asfaltic ca atare, iar pe suprafețe de
beton de ciment peste un strat de primer pentru a asigura aderenta.
Nr. Caracteristici solicitate de Caracteristici
Denumire cerinta
crt. autoritate contractanta ofertant
1. Denumire Conform producator
2. Descriere: Material antiderapant colorat cu aplicare la cald pentru marcaj rutier
Proprietati
- culoare rosu
- punct de aprindere, °C min. 230
- densitate, g/cm3 aprox. 2
Solid la 20°C
- viscozitate Fluid la 170°C
3.
- rezistenta la alunecare, SRT min. 60
- luminozitate, val. Y min. 70
- perioada deschidere trafic, minute 15 - 30
- rezistenta la lichide Pelicula fara modificari
- consum specific Conform producator
Conditii de aplicare
4.
- temperatura material, °C min. 190
Pag. 186 / 187

- temperatura atmosferica, °C min. 5
- grosime strat, mm min. 4
Dispozitiv tip rama cu guri
- echipament de drenaj
Norme de toxicitate si protectia Norme UE si Romania
5.
mediului
Norme de siguranta la transport, Norme UE si Romania
6.
manipulare si depozitare
Tip de ambalaj si capacitate
7. Ambalare conform producator
ANEXA – DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

 SR 1848–7:2004
 SR EN 1436 / 2009
 SR EN 1436 / A 1:2009
 SR ENV 13459 – 2011
 SR 1824 :2012
Intocmit,
Ing.
Pag. 187 / 187

Continut Cadru - PT - Drumuri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Continut Cadru - PT - Drumuri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VIZAT,

INSPECTORATUL ÎN CONSTRUCȚII VRANCEA

PROIECTANT BENEFICIAR, EXECUTANT,

IX. ANTEMĂSURATORI ......................................................................................................................... 195

2. Amplasamentul (regiunea, județul, localitatea)

3. Actul administrativ prin care a fost aprobat(ă), în condiţiile legii,

4. Ordonatorul principal de credite

7. Elaboratorul proiectului tehnic de execuție

II. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII APROBAT(E) ÎN

1. Particularităţi ale amplasamentului, cuprinzând:

Clima şi fenomenele naturale specifice zonei

Figura 02. Harta intensității temperaturii a Romaniei.

Figura 03. Harta precipitațiilor Romaniei.

Adâncimea de îngheț în zona comunei Gugești – județul Vrancea, conform STAS-ului

Fig. 6 - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt),

Devierile şi protejările de utilităţi afectate

Căile de acces provizorii

Bunuri de patrimoniu cultural imobil

2. Soluţia tehnică cuprinzând

Caracteristici tehnice şi parametri specifici obiectivului de investiţii

Varianta constructivă de realizare a investiţiei

2) PROFIL TRANSVERSAL TIP2

3) PROFIL TRANSVERSAL TIP3

4) PROFIL TRANSVERSAL TIP4

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

III. MEMORII TEHNICE PE SPECIALITĂȚI - DRUMURI

1. Strada Bretele Satu Nou 1 – km 0+000 – km 0+500

2. Strada George Enescu – km 0+000 – km 0+888

3. Strada Bretele Satu Nou 2’ – km 0+000 – km 0+578

4. Strada Bretele Satu Nou 3 – km 0+000 – km 0+502

6. Strada Nicolae Bălcescu 4` – km 0+000 – km 0+122

7. Strada 1 iunie 5 – km 0+000 – km 0+470

8. Strada Ion Popa 6 – km 0+000 – km 0+062

9. Strada Balta 7 – km 0+000 – km 0+450

10. Strada Primăverii 8 – km 0+000 – km 0+082

11. Strada Primăverii 9 – km 0+000 – km 0+62

12. Strada Unirii 10 – km 0+000 – km 0+140

14. Strada Unirii 12 – km 0+000 – km 0+072

15. Strada Râmnic 13 – km 0+000 – km 0+400

16. Strada Râmnic 14 – km 0+000 – km 0+519

17. Strada Unirii 15 – km 0+000 – km 0+060

19. Strada Unirii 17 – km 0+000 – km 0+083

20. Strada Smârdan 18 – km 0+000 – km 0+347

21. Strada Stadionului 19 – km 0+000 – km 0+170

22. Strada Moldovei 20 – km 0+000 – km 0+066

23. Strada Ciorașcu 21 – km 0+000 – km 0+123

24. Strada Unirii 22 – km 0+000 – km 0+020

TRASEUL IN PLAN ORIZONTAL

TRASEUL ÎN PLAN VERTICAL

3. STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANȚĂ A LUCRĂRILOR

Limitele punctajului de stabilire a categoriei de importanță

– Excepţională (A) > 30

– Deosebită (B) 18 ... 29

– Normală (C) 6 ... 17

– Redusă (D) <5

CATEGORIA DE IMPORTANŢĂ STABILITĂ:

4. SOLUȚII PRIVIN ASIGURAREA EXIGENȚELOR DE CALITATE

1. Rezistența și stabilitatea construcției , atera de legătură și căile de acces s-au calculat

2. Siguranța în exploatare a arterei carosabile este realizată prin adoptarea elementelor

3 Protecția împotriva zgomotului, este realizată de asemenea prin realizarea

4 Sănătatea oamenilor şi protecția mediului înconjurător, va fi asigurată pe timpul

5. Posibilităţi de transformări ulterioare, elementele geometrice în profil transversal ca şi

5. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

6. PROTECȚIA MEDIULUI PE DURATA EXECUȚIEI