Studiu Istorico-Arhitectural SM Iasi 05.02.20

Obiectiv: “Infiintare sala de operatii politrauma cu reamenajare si modernizare
Bloc operator in cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenta dr. lacob Czihac din
cazarma 756 Iasi — pavilion A", cod CPV 71242000-6
PROIECTANT GENERAL
Beneficiar: Unitatea Militara 02534 Iasi / Directia Medicala
Faza: DALI
___________________________________________________________________
STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL

SPITAL CLINIC MILITAR DE URGENTA “DR. IACOB CZIHAC”
DIN CAZARMA 756, IASI
Proiect nr. 027/19
[1]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
CUPRINS
CAPITOLUL 1 LOCALIZARE IMOBIL .................................................................................................... 3

CAPITOLUL 2 REGIM JURIDIC DE PROTECTIE .................................................................................... 4
CAPITOLUL 3 EVOLUTIA ISTORICA A PARCELARULUI SI FONDULUI CONSTRUIT .............................. 5
CAPITOLUL 4 PROPRIETARII IMOBILULUI ....................................................................................... 13
CAPITOLUL 5 CERCETARE ISTORICĂ ŞI ARHITECTURALĂ A IMOBILULUI. CONCEPŢIA
ARHITECTURALĂ 14
5.1 Vechimea imobilului : parcelă si construcţii ......................................................................... 14
5.2 Rezolvarea arhitecturală ....................................................................................................... 18
5.3 Încadrare tipologică .............................................................................................................. 22
CAPITOLUL 6 EVALUAREA GLOBALĂ A IMOBILULUI ....................................................................... 22
6.1 Valoarea de vechime – autenticitate ................................................................................ 22
6.2 Valoarea urbanistică ......................................................................................................... 24
6.3 Valoarea arhitecturală ...................................................................................................... 26
6.4 Valoarea de raritate-unicitate........................................................................................... 26
6.5 Valoarea memorial-simbolică ........................................................................................... 27
CAPITOLUL 7 RESTRICTII SI PERMISIVITĂTI DE INTERVENTIE ......................................................... 27
INTERVENTII ASUPRA CLADIRII ......................................................................................................... 28
INLATURAREA ELEMENTELOR NOCIVE ............................................................................................. 29
[2]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
CAPITOLUL 1 LOCALIZARE IMOBIL
Fig.1 Fatada principala Spital Clinic Militar de Urgenta “Dr. Iacob Czihac”
Construcția este situată în localitatea Iași, strada General Berthelot nr. 7-9, județul Iași,
în cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgența dr. Iacob Czihac.
Fig.2 Localizare Spital Clinic Militar de Urgenta “Dr. Iacob Czihac”
[3]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
CAPITOLUL 2 REGIM JURIDIC DE PROTECTIE

- situarea imobilului în intravilan sau în afara acestuia:
Terenul este situat în intravilanul localității Iași, județul lasi, str. General Berthelot, nr.
6, incinta cazărmii 756 Iași, conform planului de amplasament și delimitare a imobilului.
- natura proprietătii/ titlu asupra imobilului:
Imobilul este proprietatea STATULUI ROMÂN aflat în administrarea Ministerului
Apărării Naționale conform Act de vânzare cumpărare/ 17.01.1874 și este înscris în Cartea
funciară 137299/2018, nr. cadastral: 59554.
Imobilul aflat în intravilan este compus din teren și construcții, în suprafață de 31.670
mp din acte și 34.031 mp din măsurători, conform extrasului de carte funciară pentru
informare nr. 122212/ 08.08.2018.
- includerea imobilelor în listele monumentelor istorice și / sau ale naturii ori în zona
de protectie a acestora:
Imobilul se află pe lista monumentelor L.M.I. 2010, la poziția 218, cod IS-II-m-B-
03780.01 Spitalul Militar Corp Vechi, imobil situat în Bd. Carol I nr. 6, municipiului Lași, județul
Iași, în incinta cazărmii 756 Iași.
De asemenea, parcul din fata imobilului se afla pe lista monumentelor, avand codul IS-
II-m-B-03780.02 – Parc.
[4]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
CAPITOLUL 3 EVOLUTIA ISTORICA A PARCELARULUI SI FONDULUI

CONSTRUIT
Fig.3 Evolutia teritoriala a Municipiului Iasi
In preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, inflorea binecunoscuta cultura

Cucuteni, una dintre cele mai vechi si mai importante din tara. Mai tarziu, influenta triburilor
dacice, iar mai apoi a civilizatiilor greaca, romana si bizantina, au facut din regiune un element
important in dezvoltarea relatiilor comerciale dintre zona Marii Negre pe deoparte si Europa
de nord si cea de est, pe de alta parte.
In secolul al XIV-lea, momentul istoric al "nasterii" Tarii Moldovei – cum s-a numit la
inceput – Iasul era situat in centrul tarii. Atestarea documentara a fost intr-un act de la
Alexandru cel Bun si pe o piatra, datata 1396, aflata in prezent in incinta Bisericii Armene.
Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare, in special dupa cea de-a odua jumatate a secolului al
XVI-lea, moment in care a devenit capitala Moldovei.
Târgul Ieșilor a apărut menționat documentar pentru prima dată în 1408, ca important
centru comercial, în timpul Voievodului Alexandru cel Bun și s-a dezvoltat odată cu
întemeierea Curții Domnești de la Iași în 1434. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-
1504), a fost construită biserica Sfântul Nicolae Domnesc. Luptele purtate împotriva
Imperiului Otoman, a tătarilor și a regatelor Ungariei și Poloniei i-au adus faimă, iar Moldova
a prosperat, ajungând la extinderea ei maximă în 1483, de la Nistru până la crestele Carpaților
Orientali și de la Marea Neagră până la nord de Cernăuți (azi în Ucraina).
[5]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Când a mutat capitala la Iași, Alexandru Lăpușneanu (1499 – 1568) nu a fost mulțumit
de curtea domnească din locul unde se află azi Palatul Culturii. Suspicios din fire, domnitorul
nu se simțea bine acolo, fiind chiar în centrul unui oraș nefortificat, în calea tătarilor, turcilor
sau polonezilor și incendiată periodic de năvălitori. Așa că a hotărât să-și construiască alt
palat, în afara orașului, dincolo de bariera Podului Verde, în Copou. Curtea zidită de
Lăpușneanu a durat cât domnia lui și nici măcar atât, fiind abandonată chiar de voievod. În a
doua sa domnie, a preferat să locuiască în cetatea Hotinului, mult mai puternică și aproape
de necucerit. Singura sa influență asupra istoriei Iașului a fost faptul că a deschis drumul
construirii de case și curți în Copou. De la Lăpușneanu datează imaginea Copoului de zonă
rezidențială prin excelență.
Anul 1711 a creat un precedent pentru Moldova: în urma trecerii lui Dimitrie Cantemir
de partea ţarului Petru I, trupele ruse ajung pentru prima dată la Iaşi. Acest eveniment
inaugurează un şir lung de veniri ale ruşilor în Moldova, pe fondul conflictelor care vor opune
marile puteri din zonă, Rusia, Austria şi Imperiul Otoman. Trupele «moscalilor», cum erau
numiţi ruşii în ţinuturile dintre Carpaţi şi Nistru, vor ocupa Moldova sau părţi din ea, alături
de capitala de la Iaşi, în mai multe rânduri, între 1739 şi 1854, situaţie care a avut consecinţe
negative, dar şi pozitive. Printre consecinţele ocupaţiilor se află şi ridicarea primelor planuri
moderne ale oraşelor din principate, din motive mai ales militare, administraţia rusă fiind
interesată să cunoască întinderea oraşului, pentru a-l putea apăra (sau ataca în viitor) mai
bine, dar şi pentru a putea asigura desfăşurarea şi găzduirea trupelor, asigurarea pazei etc.
Fig.4 Cel mai vechi plan al orasului Iasi - 1739
[6]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig.5 Plan al orasului Iasi 1770
„Plan al oraşului Iaşi“ ce dateaza din 1770 (fig.5) prezintă inclusiv dispunerea trupelor
ruseşti, care ocupaseră o zonă din centrul oraşului, delimitată la una dintre părţi de
Mănăstirea Golia. Printre cele mai relevante puncte ale acestui plan este faptul că se arată
zone în oraş unde se află cişmele, semn că lucrările de aprovizionare cu apă ale oraşului
realizate de Grigore Ghica erau avansate. Peste râul Bahlui apare podul vechi domnesc, iar
peste Nicolina şi Cacaina, celelalte două râuri, sunt câte trei poduri. „În schimb, prin acest
plan avem în sfârşit confirmarea ipotezei enunţată de noi cu privire la un alt apeduct, de peste
Râpa Peveţoaiei, care ducea apă la baia turcească.
[7]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Planul din 1789 este color, realizat în detaliu foarte amănunţit şi primul de acest fel
care ilustrează Iaşul ce respectă proporţii geometrice şi geografice. Cele mai importante
clădiri sunt inventariate şi rezultă de aici că erau 15 biserici greceşti, ortodoxe, de piatră, 14
de lemn, 10 mănăstiri ortodoxe (incluzând Mitropolia), o biserică catolică şi două armeneşti,
48 de case din piatră, istoricii presupun că este vorba de cele ale boierilor, 2.325 de case de
lemn, 938 de dughene de lemn şi piatră şi 132 de cârciumi.
[8]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Planul datând din 1828, în anii ocupaţiei ruseşti, este cu totul nou faţă de orice altceva
fusese descoperit până în prezent. Pe plan figurează 56 de puncte, majoritatea fiind biserici şi
mănăstiri, alături de o sinagogă, bisericile armeneşti, câteva construcţii de interes, case
boiereşti şi amenajări edilitare. Planul figurează pentru prima dată Hanul Turcesc şi Hanul
Unguresc, pe Uliţa Mare, actualul bulevard Ştefan cel Mare.
[9]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Curțile ruinate au trecut dintr-o mână într-alta, iar pe la începutul secolului al XIX-lea,
se aflau în mâinile logofătului Costache Sturdza, fiul lui Ioniță Sandu Sturdza, primul domn
pământean din Moldova de după domniile fanariote. Aici și-a construit logofătul o curte mai
mare și mai frumoasă decât a Cantacuzinilor de la vale sau decât a boierului Canta, de peste
drum.
În Iașul ocupat de ruși în urma unuia dintre multele războaie cu turcii, a fost înființată
în 1830 Straja Pământească. Cei 1.480 de oameni ai acestei străji au fost primii soldați
moldoveni după mai bine de un secol în care turcii ne interziseseră să avem trupe proprii.
Cazarma străjii a fost amenajată în curțile lui Costache Sturdza. Era singura clădire din Iași
suficient de mare pentru a găzdui câteva sute de oameni. Palatul Oștirii, actualul sediu al
garnizoanei ieșene, nu era construit încă.
Tinerii revoluționari de la 1848, înflăcărați de idealurile Revoluției Franceze, au reușit
să mobilizeze la Iași o mișcare pașnică, care propunea o serie de reforme sociale și politice,
redactate de poetul Vasile Alecsandri. Același poet a compus în 1856 poezia Hora Unirii, care
va întări dorința de unitate ale românilor. Aceasta a fost cântată și dansată pe actualul loc al
Pieței Unirii din Iași, la vestea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859 la
București (după ce fusese ales mai întâi la Iași la 5 ianuarie). În 1862, unirea politică a celor
două țări a fost definitivată și s-a hotărât ca Bucureștiul să rămână singura capitală a noului
stat, consacrat cu numele „România”. Importanța Iașului a început treptat să scadă în urma
acestei decizii, iar revolta din 1866 arată că existau o serie de nemulțumiri legate de pierderea
statutului de capitală.
Intrarea României în Primul Război Mondial în anul 1916 și ocuparea capitalei
București de către trupele Puterilor Centrale au făcut ca întreaga administrație, casa regală și
o mare parte din populația civilă să se retragă la Iași.
[10]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Între 1919-1939 România a cunoscut o puternică dezvoltare, iar Iașul și-a consolidat
poziția în cadrul regiunii. În anul 1927, Corneliu Zelea Codreanu a înființat la Iași Mișcarea
Legionară, o grupare naționalist-extremistă, antisemită și teroristă care a promovat politici de
eliminare a evreilor din viața publică. Deși mișcarea a fost înnăbușită în ianuarie 1941, intrarea
României în război de partea Germaniei naziste a dus la Pogromul din 28-30 iunie 1941.
Alierea României cu Puterile Axei împotriva Uniunii Sovietice în 1941 și apoi pierderea bătăliei
de la Stalingrad din 1943 au dus la retragerea armatelor și bombardarea intensă a Iașului, care
a fost astfel mutilat. Imediat după pierderea Iașului, Regele Mihai I a decis întoarcerea armelor
împotriva Germaniei în data de 23 august 1944 și arestarea mareșalului Ion Antonescu, decizii
care au grăbit finalul conflagrației.
Fig.9 Harta Judet Iasi in perioada interbelica
Regimul comunist 1947-1989: În timpul regimului lui Nicolae Ceaușescu, la Iași au avut
loc distrugeri majore ale centrului vechi al orașului. Cutremurul din 1977 a fost folosit ca
pretext pentru eliminarea caracterului istoric, politică susținută de prim-secretarul Ion Iliescu.
[11]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Această politică a fost contrabalansată prin investiții majore în construcția de cartiere

de blocuri de locuit și platforme industriale, care azi domină o parte a peisajului urban.
Cladirea studiata se afla in Cartierul Copou, ce are astazi ca ax principal Bulevardul
Carol I.
Copoul, sau Podul Verde, aşa cum i se spunea odinioară, era de departe cea mai
frumoasă stradă din Iaşi. De altfel, denumirea de Podul Verde nu a fost întâmplătoare.
Aceasta desemna o stradă mărginită de numeroase grădini elegante.
Fig.10 Gradina Copou
După numeroasele incendii de la începutul secolului al XIX-lea şi în special după cel

din 1827, mulţi boieri au preferat să-şi reclădească locuinţele în zona Podului Verde, care
fusese dată, de curând, circulaţiei. Pe măsură ce boierii din familii importante s-au stabilit aici,
Copoul a ajuns să se extindă şi să se înfrumuseţeze.
Era un loc privilegiat, deoarece pe această stradă locuiau cele mai de seamă familii
boiereşti.Pe dealul Copoului, principalele repere instituţionale erau Teatrul, Universitatea şi
Cazarma. Clădirea care adăpostea teatrul aparţinuse, iniţial, domnitorului Ioniţă Sandu
Sturdza.
[12]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig.11 Cazarma de la Copou Fig.12 Universitatea
În Copou se găsesc:
- Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
- Universitatea Agronomică "Ion Ionescu de la Brad"
- Liceele Negruzzi, Eminescu, Ibrăileanu, Moisil, Sportiv și Asachi
- Campusurile studențești Titu Maiorescu, Codrescu, Târgușor-Copou și Agronomie
- Grădina Copou
- Parcul Expoziției
- Grădina Botanică
- Fostul comandament al Corpului X de armată, actualmente sediu de garnizoană
- Stadionul Emil Alexandrescu
- Case Memoriale: Vasile Pogor, George Topârceanu, Mihail Sadoveanu
- Biserica Sfinții 40 de Mucenici, unde a slujit povestitorul Ion Creangă
- Biserica Sfântul Nicolae-Copou, ctitorie a istoricului Nicolae Iorga
- Mănăstirea Podgoria Copou, aflată la nord de Grădina Botanică
CAPITOLUL 4 PROPRIETARII IMOBILULUI

Imobilul este proprietatea STATULUI ROMÂN aflat în administrarea Ministerului
Apărării Naționale conform Act de vânzare cumpărare/ 17.01.1874 și este înscris în Cartea
funciară 137299/2018, nr. cadastral: 59554.
[13]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
CAPITOLUL 5 CERCETARE ISTORICĂ ŞI ARHITECTURALĂ A

IMOBILULUI. CONCEPŢIA ARHITECTURALĂ
5.1 Vechimea imobilului : parcelă si construcţii
În incinta Spitalul Militar din Iași sunt mai multe corpuri de clădiri. Primul corp a fost
ridicat în anul 1830 și a aparținut logofătului Costache Sturza, pe ruinele curții domnești a lui
Alexandru Lapușneanu.
Primele unitati ale "militiilor pamântene" au fost înfiintate din 1830 în Moldova fiind
reprezentate printr-un regiment de infanterie si un escadron de cavalerie, cu doi medici de
batalion: doctorul Iacob Czihak si doctorul Petru Lieb.
Înfiintarea Spitalului Militar Iasi s-a impus ca o necesitate, întrucât internarea
bolnavilor oastei în Spitalul Sf.Spiridon (singurul spital din Iasi la acea vreme) întâmpina
greutati din cauza capacitatii reduse de spitalizare a acestuia.
Spitalul Militar a fost organizat (in perioada 16 Noiembrie 1830 – Septembrie 1831)
de catre doctorul Iacob Czihac, la initiativa generalului Pavel Kiseleff in 8 camere, inchiriate in
hanul lui Petrache Sturdza.
Iacob Czihac nascut pe 19 august la Aschaffenburg în Bavaria. La 18 ani, în noiembrie
1818, începe studiile medicale la Universitatea din Heidelberg. În 1824 obtine titlul de doctor,
iar în 1825 i se elibereaza diploma de doctor. În 1826 obtine prima slujba de stat. În 1828 la
izbucnirea razboiului ruso-turc a fost angajat ca stab - doctor (colonel).
Tot Czihac a înființat și Societatea de Medici și Naturaliști, ca centru de învățământ și
cercetare medicală militară. Ambele au luat naștere în 1831. În 1860, Czihac a părăsit Iașul
pentru a se întoarce definitiv în Germania, nu înainte de a întocmi primul manual de medicină
militară din România.
Se stinge din viata la 29 noiembrie 1888, în vârsta de 88 de ani. A lăsat în urmă un
spital de 100 de paturi ce avea să joace un rol imens în ambele războaie mondiale.
In 1845, Spitalul Militar si-a achizitionat propriile case, transformate apoi conform
cerintelor. Dupa 1948, Spitalul a functionat in fosta Școala a fiilor de militari.
„Școala de fii de militari” a fost înființată în 1872. Pe urmă, i s-a spus mai simplu, Liceul
Militar. Printre absolvenți s-a numărat și Constantin Sănătescu, numit de regele Mihai prim-
ministru al României, la 23 august 1944. Școala nu era însă destinată exclusiv militarilor. Au
învățat aici Henri Coandă sau scriitorii Emil Gârleanu și Jean Bart.
[14]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 13 Scoala de fii de Militari Iasi
Fig. 14 Liceul Militar
[15]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Functionarea Spitalului Militar Iasi era organizata pe baza unui regulament si a unor
instructiuni care prevedeau ca spitalul sa aiba o capacitate de 40 paturi si sa fie împartite în
doua sectii, a câte 20 paturi fiecare, câte o sectie la fiecare batalion.
În cele din urma în acelasi an (1831) se hotaraste definitiv ca spitalul sa aiba 40 paturi,
împartite în doua sectii, dupa proiectul initial al lui Kiseleff, care considera ca ele sunt
suficiente pentru cei 1480 de oameni la cât se ridicau atunci efectivele militiei pamântene.
Acest spital si-a deschis portile între lunile august - septembrie 1831, iar documentele
care atesta aceasta sunt urmatoarele:
• proiectul de regulament al spitalului cu 33 paragrafe care este trimis de P. Kiseleff
la 16 noiembrie 1830 prin care se stabilesc liniile generale, precum si detaliile organizatorice,
administrative si financiare;
• ordinul generalului Kiseleff ca spitalul sa functioneze la 1 ianuarie 1831 (însa
autoritatile moldovenesti nu-si însusisera pâna atunci în totalitate proiectul de regulament
inspirat dupa modelul spitalelor militare rusesti si nu stabilisera localul si zestrea necesare);
• pentru instrumente medicale si medicamente, I. Czihac întocmeste o lista în 25
februarie 1831;
• la 1 martie 1831 Comitetul formarii strajii înainteaza generalului Mircovici proiectul
de spital cu modificarile propuse, dupa ce înaintase primele observatii si propuneri la acest
regulament înca din 8 decembrie 1830;
• în aprilie 1831 se stabilise deja ca spitalul sa fie format din 40 paturi, aceasta
capacitate fiind suficienta la cea data pentru efectivul de 1480 oameni cât avea militia la acea
data;
• la 1 iulie 1831 se revine cu un nou termen pentru deschiderea spitalului (ordinul
generalului Mircovici, vicepresedintele Divanului);
• tot în iulie 1831 I. Czihac cere inspectorului general suma de 5.430 lei pentru plata
comenzii de medicamente;
• la 13 august 1831 gasim adresa doctorului I. Czihak prin care se solicita banii necesari
repararii celor 8 camere ale hanului lui Pertache Sturza, care urmeaza a deveni spital militar.
• adresa de la 1 septembrie 1831 cu "lucrurile spitalului" primite de la batalionul al
doilea (camasi 120, scufii de postav 40, coltuni de lâna 40, papuci 30, halate de postav 65,
prosoape etc.);
• documentul datat 26 octombrie 1831 care atesta deja functionarea spitalului si prin
care doctorul I. Czihac, medicul sef al Strajii pamântesti, solicita sume de bani pentru
întretinerea spitalului, peste cele prevazute initial, tinând cont de nevoile reale;
[16]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
• adresa înaintata mai marelui Strajii pamântesti cu lucrurile necesare spitalului

(datata tot 1831) prin care se stabileste: camasi 120, prosoape 10, fete de perna 140, saltele
120, pestelci 5, scufii 120, coltuni 80, vase de tinut apa 80, strachini 80, solnite 80, vase de
arama (tigai, ceainice) etc.;
• numeroase adrese prin care se procura zestrea spitalului, initial prin cumparare de
la spitalul militar rusesc din localitate care se desfiinta, ulterior de la batalioanele înfiintate în
1830, sau din viata civila;
• în decembrie 1831 I. Czihac raporta generalului Mircovici lista bolnavilor tratati în
spital pentru a fi înaintata generalului Kiseleff (113 soldati din primul batalion si 8 din
batalionul doi);
• o situatie înaintata de I. Czihac în 29 1832 cuprinde lista cu obiecte cumparate în
cursul anului 1831, în mai multe rânduri de la administratia spitalului rusesc.
Din 1847 se dispune prin decret ca personalul medical care încadreaza spitalul militar
sa îmbrace uniforma militara, spre a-i lega si mai mult de armata si pentru a se introduce
criteriile de organizare ostaseasca în rândurile lui. Faptul se rasfrânge pozitiv asupra activitatii
spitalului. Valoarea si disciplina, probitatea morala si profesionala încep sa se impuna ca
trasaturi definitorii în corpul medical militar.
În 1849 Spitalul Militar Iasi ajunsese la 100 paturi. Czihac realizeaza o extindere prin
înfiintarea unei a doua sectii la Beilic , în casele maiorului Alcaz. Odata cu cresterea numarului
de paturi s-a înmultit si personalul medical al spitalului.
Începând cu 1849 se numeste la Spitalul Militar Iasi un al doilea medic, post ocupat
succesiv de: Anastasie Fatu, D. Roth, E. Tremel si Teodor - Henric Czihak (1854 - 1861).
Dintre chirurgii spitalului au functionat în perioada 1834 -1854: W. Fleck (1834 - 1842),
Ludovic Russ, senior (1842 - 1852), Tendel (1853), Fridrich Spiess (1852 - 1854), etc.
Farmacia spitalului a fost asigurata de farmacistul Ganzenberger (1834), apoi de
Rambanky (1842 - 1843), urmat de Franz Humpel adus de la Viena (1843), iar la 1853 îl gasim
în anale pe farmacistul Turka.
În 1860 - 1861 îl gasim mentionat ca sef al Spitalului Militar Iasi pe maiorul Tremel.
În 1882 este numit Sef al Spitalului Militar din Iasi Generalul Dr. Stefan Corvin.
La propunerea Inspectoratului General sanitar, Ministerul de Razboi aproba înfiintarea
în 1892 a unei sectii medico-militare ai carei studenti urmau cursurile Facultatii de Medicina
Iasi, completându-si în acelasi timp cunostintele sanitare cu ajutorul ofiterilor medici ai
spitalului.
Medicii militari din Iasi au salutat cu caldura în 1900 (la 20 mai înfiintarea de catre
ofiterii sanitari din Bucuresti a "Societatii de Stiinte a corpului sanitar militar", care a devenit
un centru stiintific pentru toti ofiterii sanitari din tara. La nivelul resedintelor corpurilor de
[17]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
armata, îsi desfasoara activitatea stiintifica cercurile medico-farmaceutice, care în 1910 ia

denumirea de "Întruniri ale corpului sanitar militar".
În primul război mondial, Spitalul Militar a fost cel mai important centru medical din
Iașul care rămăsese inima României. Puțini răniți români au ajuns însă să fie tratați aici.
Spitalul fusese rezervat pentru personalul misiunii militare franceze. Ofițerii francezi fuseseră
încartiruiți în clădirile aflate peste drum de casa unde locuia generalul Henri Mathias
Berthelot, iar soldații răniți erau tratați în spital.
Intrarea în cel de-al doilea razboi mondial a gasit la Spitalul Militar Iasi un corp de
ofiteri medici bine pregatiti. Ca si în prima conflagratie, acestia au plecat la formatiunile
medicale de pe front ocupându-se de acte de bravura deosebite pe tarâm professional.
Spitalul Militar Iasi devine în campania din est, spitalul de zona interioara cel mai
apropiat de linia frontului.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cu toate greutatile întâmpinate, colectivul de
medici al Spitalului Militar Iasi si-a afirmat individualitatea stiintifica fiind apreciati si
recunoscuti atât în tara cât si peste hotare.
Finalul războiului aproape că a dus la desființarea spitalului. În 1943, odată cu
apropierea frontului, școala militară a fost evacuată la Craiova, fără a mai reveni vreodată la
Iași. A fost desființată în 1948, când s-a pus problema desființării și a spitalului. Totuși, spitalul
a supraviețuit. Ar fi fost absurd să fie desființat, dată fiind valoarea personalului medical, iar
spitalul a devenit cel mai „vânat” spital din Iași.
Din 1948 spitalul functioneaza în actualul perimetru.
A urmat o perioada în care experienta medicilor militari participanti la al doilea razboi
mondial s-a îmbinat armonios cu entuziasmul si forta stiintifica a generatiilor urmatoare
generând un climat profesional valoros, apreciat ca atare de colegii clinicieni ai universitatii
iesene si de pacientii din judetele de arondare.
5.2 Rezolvarea arhitecturală

Construcția expertizată - Pavilionul A a fost construită în mai multe etape, începînd din
anul 1830 când a fost construit primul corp și a suferit modificări succesive de-a lungul
timpului, astfel în anul 1948 a ajuns să ocupe perimetrul actual.
Suprafaţa construită este 2196 mp și suprafaţa desfăşurată de 5394 mp.
Construcția are o formă complexă în plan cu dimensiunile maxime de 84,6m x 53,4m.
fiind alcătuită din trei corpuri astfel:
 Corp A situat între axele A2-K; 18-29
 Corp B situat între axele A2- H2; 15-19
[18]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
 Corp C situat între axele A- K; 1-14.

Regimul de înălțime este D+P+E (Corp C) cotele de nivel fiind -2,10 demisol;
+1,20 parter; +6,05 etaj; +10,90 pod. Inaltimile utile sunt 3,20 m demisol, 4,00 parter
si 3,65 m la etaj in parter si in etaj fiind montate tavane false
In Corpurile B si C (intre axele F-H2) regimul de inaltime este P+E cotele de nivel sunt
+0,55/ +0,00 la parter; +6,05 la etaj, +10,90 pod. Inaltimile utile sunt 5,00 m la parter si 3,65
m la etaj.
In corpul B (intre axele A2-F) regimul de inaltime este P+E cotele de nivel sunt +0,25
la parter; +3,60 la etaj, +8,00 pod. Inaltimile utile sunt 3,20 m la parter si 4,20 m la etaj.
Accesul pe verticală în corpul C de la demisol la parter si etaj se face pe o scară
principală din beton armat amplasată între axele D-F 2-6. În corpul A accesul se face pe scara
din beton armat amplasata intre axele D1-F1, 24-29. Mai exista o scara interioara de acces în
corpul B care asigura accesul de la parter la etaj amplasata intre axele E- F 17-18
Acoperișul este tip sarpanta din ferme de lemn avînd învelitoarea din tablă.
În prezent construcția este utilizată conform destinației de spital, având spații cu
urmatoarele functiuni:
la demisol:
Laboratorul de Microbiologie si Hematologie,
Laboratorul de Biochimie,
Laboratorul de Medicina Preventiva,
Laboratorul Radiologic si Ecografic,
Laboratorul de Tomografie Computerizata;
la parter:
Internari,
Compartiment Primire Urgente (CPU) - 5 paturi,
Spitalizare de zi - 10 paturi,
Birou Evaluare si Registratura Medicala,
Sala de operatie chirurgie,
Sala pentru sterilizare,
Clinica Chirurgie Generala - 23 paturi,
Compartiment Urologie - 8 paturi,
Compartiment Ginecologie - 8 paturi,
Compartiment Ortopedie si Traumatologie - 12 paturi,
Sectia Clinica A.T.I. - 15 paturi,
la etajul I:
Clinica Medicina Interna,
Cabinet Endoscopii,
[19]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Spatii destinate saloanelor de medicina interna,

Compartiment Neurologie - 12 paturi,
Spatii destinate saloanelor de neurologie,
Compartiment Oftalmologie - 12 paturi,
Sala de operatii oftalmologie,
Spatii destinate saloanelor de oftalmologie,
Compartiment O.R.L. - 10 paturi,
Sala de operatii O.R.L.,
Spatii destinate saloanelor de O.R.L.,
Cabinet Fizioterapie.
Construcția existentă are structura de rezistență din pereți structurali din zidărie de
caramidă, cu fundații, stîlpișori, stălpi, lamele, centuri, grinzi și planșee din beton armat
monolit realizate în urma consolidării conform proiectului R.K. din anul 1989.
La data execuției structurii de rezistență a clădirii nu erau in vigoare normative privind
calculul construcțiilor în regiunile seismice.
Din punct de vedere a conformării antiseismice, cladirea nu a fost proiectata pe baza
unor normative antiseismice. Primul normativ pentru proiectarea construcțiilor civile și
industriale din regiuni seismice cu harta de zonare seismică STAS2923/63 a fost P13/63 care
a suferit mai multe modificări pîna in prezent (P13-70, P100-78, P100-81, P100-91, P100-92
cu completări în 1997, P100-2006 și P100-1/2013.
La data întocmirii proiectului de consolidare a structurii de rezistență a clădirii (1989)
erau în vigoare următoarele reglementări tehnice:
- Normativ privind proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social-
culturale, agrozootehnice și industriale indicativ P100-81; zonarea seismică conform STAS
11100/1-77.
- Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la construcții
indicativ P10-86;
- Normativ privind alcătuirea si calculul structurilor din zidărie indicativ P2-85;
- STAS 10107/0-76 – Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat și beton precomprimat;
-STAS 10101/0-75 – Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor;
-STAS 10101/0A-77 - Acțiuni în construcții. Clasificarea și gruparea acțiunilor pentru
construcții civile și industriale;
- STAS 10101/1-78 – Acțiuni în construcții. Greutăți tehnice și încărcări permanente;
- STAS 10101/2-75 – Acțiuni în construcții. Încărcări datorită procesului de exploatare;
[20]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
- STAS 10101/2A1-78 – Acțiuni în construcții. Acțiuni datorite procesului de exploatare

pentru construcții civile și industriale;
- STAS 10101/20-78 – Acțiuni în construcții. Acțiunea vântului;
- STAS 10101/21-78 – Acțiuni în construcții. Încărcări date de zăpadă.
Materiale constitutive:
Conform datelor din proiectului R.K. 89-6-756 materialele puse în opera sunt:
 în fundații - beton de egalizare B50 ( Bc.3,5)
 beton armat B150 (Bc10)
în stâlpi, stâlpișori, lamele, grinzi și plăci - beton armat B200 (Bc15)
armături in elementele din beton armat Ob37 și Pc52.
 în zidurile cu grosimi de 60, 45, 30 și 15 cm caramida tip GVP format 290x140x88
(mm) cu mortar M25-Z.
 în zidurile cu grosimi de 12,5 cm blocuri din b.c.a cu mortar M25-Z.
 deasupra golurilor sunt dispuși buiandrugi prefabricați tip I.P.C.T. nr.1025/I.
 șarpanta este de tip ferme din lemn iar învelitoarea este din tablă zincată.
Suprastructura
Structura de rezistență a construcției existente, cu regim de înălțime Dpartial+P+1E,

este din pereti structurali din zidărie de căramida. Grosimea pereților exteriori este de 60cm
și a pereților interiori de 60, 45, 30 cm.
In urma lucrarilor efectuate conform proiectului de reparații capitale din anul 1989,
au fost introdusi in structura stalpisori din beton armat cu dimensiunea de 30x30 la intersectia
peretilor noi, stalpi din beton armat 45x45 in zona scarilor si 45x60 in zona mediana a
peretilor transversali situati intre axele E-F de la 12-22 pentru grinda de sustinere a sarpantei
precum și lamele din beton armat cu lungime de 50 cm si grosime de 15cm de o parte si de
alta a peretilor existenti din axele 8, 10, 12, 13, 14, 18, 20, 21, 22 si 24 si peretele construit in
axul G1.
Grinzile au dimensiuni de 25x30, 25x40, 25x50, 30x60, 30x30, 40x70 in functie de
deschiderile si incarcarile aferente.
Planșeele realizate ințial din lemn de peste demisol și parter au fost înlocuite cu
planșee din beton armat monolit, cu grosimea de 10 cm, care reazema pe ziduri prin
intermediul centurilor cu inaltimea de 25 cm si latimi egale cu grosimea peretelui in cazul
peretilor noi si in cazul peretilor existenti cu latimea de 20cm, acestea fiind sapate in zidarie.
Infrastructura
Infrastructura este alcătuită din fundații continue din piatra sub zidurile existente si
din beton armat sub zidurile noi.
[21]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Adancimea de fundare pentru fundatiile noi fiind in corpul A -2,55, in corpul B -2,20
si in corpul C -3,20.
Fundațiile de sectiune dreptunghiulară au latimi de 75, 60 cm cu doua centuri la
partea superioara si inferioara.
5.3 Încadrare tipologică

Spitalul Clinic Militar de Urgenta Iași se incadrează in categoria instituțiilor de ocrotire a sănătății și
deservire socială a populației, tipul instituții de ocrotire a sănătății -instituții curative cu staționar.
CAPITOLUL 6 EVALUAREA GLOBALĂ A IMOBILULUI

6.1 Valoarea de vechime – autenticitate
Fig. 15 Scoala de fii de militari – 1904
[22]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 16 Liceul Militar “General de Divizie G.V. Macarovici” – anii 1930
Valoare de vechime – autenticitate este medie, deoarece constructia dateaza de la

mijloc de secol XIX.
Iniţial a purtat titulatura de Şcoala de cadeţi, pentru ca în 1857, în urma unor

reevaluări interne să primească denumirea de Şcoala Militară. Între 1862-1866 instituţia
didactică s-a mutat la Bucureşti.
În deceniile următoare îi vor fi atribuite, succesiv, titulaturile de Şcoala fiilor de militari,
în 1872, o altă versiune specificând 1875 şi Liceul Militar (1909).
Din anul 1948, cladirea isi schimba functiunea in cea de Spital Miltiar.
În anul 1989 s-a executat un proiect de consolidare în regim de urgență, procedându-
se cu această ocazie și la modificări de partiu menite a spori gradul de funcționalitate al
spațiilor spitalicești. Principala modificare a constat în transformarea tronsonului central din
sistem ”simplu tract” (un șir de camere+un coridor lateral) în sistem ”dublu tract” (două șiruri
de camere+coridor central). Această modificare a condus la demolarea zidurilor inițiale și
[23]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
reconstruirea lor pe alte aliniamente, inclusiv realizarea fundațiilor corespunzătoare. Peretele

din fațada posterioară a fost păstrat pe același aliniament. Planșeele din lemn au fost înlocuite
cu planșee din beton armat (planșeul peste demisol, planșeul peste parter, un planșeu
intermediar în zona de confluență dintre tronsonul principal și latura dreaptă).
Lucrările de consolidare a structurii propuse s-au executat în etape diferite, funcție de
alocațiile financiare avute la dispoziție de Ministerul Apărării Naționale. În anul 1996 lucrările
au fost sistate din lipsă de fonduri. După sistarea lucrărilor, conducerea spitalului a finanțat
din fonduri proprii o parte din lucrările necesare desfășurării actului medical în condiții optime
la demisol și parterul pavilionului A.
Din anul 2003 lucrările au continuat la nivelul etajului I și a mansardelor parțiale
(deasupra caselor de scări), precum și la fațadele pavilionului. Aceste lucrări au fost de 2 tipuri:
lucrări de consolidare (pe baza documentației inițiale) și lucrări de finisaje și instalații
interioare.
6.2 Valoarea urbanistică

Cladirea studiata se afla in Cartierul Copou, ce are astazi ca ax principal Bulevardul
Carol I.
Fig. 17 Scoala de fii de Militari – vedere bulevard
[24]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 18 Liceul Militar – vedere parc
Dealul Copou este cel mai cunoscut dintre cele șapte coline ale Iașului, întrucât multe
din clădirile emblematice sau locurile încărcate de istorie se află aici. Zona făcea parte din
mahalaua Muntenimii de Sus, locuită în special de aristocrați, boieri, dar și negustori sau
meseriași mai înstăriți.
Dealul Copou este „plâmânul verde al orașului”. Parcul Copou și Parcul
Expoziției adună sute de oameni care se bucură de aerul curat, de aleile liniștite, de spațiile
dedicate sportului sau de diversele expoziții. Parcul Copou reprezintă un simbol al orașului,
întrucât aici rezistă, de aproape 500 de ani, „Teiul lui Eminescu”.
Copoul este și sediul armatei, cu maiestosul Palat al Oștirii, care adăpostește Brigada
15 mecanizată. În anii Primului Război Mondial (1916-1918), Iașul a devenit capitala României,
iar Copoul a fost transformat în loc de refugiu pentru membrii guvernului și ai
comandamentelor de luptă.
Fiind o zonă cu caracter istoric, ce a început să se dezvolte din punct de vedere
urbanistic la începutul secolului al XVIII-lea, majoritatea fondului construit este alcătuit din
clădiri vechi și spații verzi. Astfel, prezența clădirii Spitalului Militar și a parcului aferent
clădirii, intaresc perspectiva istorică asupra orașului.
[25]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
6.3 Valoarea arhitecturală
Fig. 19 Liceul Militar – intrare principală
Din punct de vedere stilistic, perioada de până la primul razboi mondial este
caracterizată prin preluarea aproape concomitentă a mai multor modele stilistice europene
(cu diferitele lor varietăţi locale, în funcţie de locul de inspiraţie), de la clasicism la eclectism.
Astfel, semnificaţia pe care o capătă pe plan local reprezintă în anumite măsuri sincronizarea
cu Europa. Totodată, școlirea arhitecților in străinătate (mai ales la renumita Ecole des Beaux
Arts din Paris) reprezintă un factor suplimentar al introducerii stilurilor arhitecturale
europene.
Fiind o cladire de secol XIX, fatadele prezinta elemente decorative neoclasice, fiind
caracterizate de o simetrie riguroasa.
Intrarea principală dispune la partea superioară, de un fronton suținut simbolic de
două coloane. Fatadele laterale prezinta, de asemenea, motivul frontonului sustinut de
coloane.
Registrele celor doua, respectiv trei niveluri (in zona cu demisol), sunt tratate diferit,
observându-se o simplificare la nivelul superior, caracteristica stilului.
6.4 Valoarea de raritate-unicitate

Un prim criteriu care atestă valoarea de raritate-unicitate este vechimea imobilului și
anume jumatatea secolului XIX. Astfel, toate elementele stilistice menționate în capitolul
[26]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
anterior, sunt caracteristice acelei perioade iar conservarea acestora este esentială pentru
păstrarea informațiilor referitoare la evolutia istorica atât a orașului cât și națională.
In ceea ce privește încadrarea urbanistică, cladirea Spitalului Militar aparține unei
zone cu incărcătură istorică, ce cuprinde numeroase alte clădiri caracteristice secolului XIX:
Biblioteca Centrală (1835), Casa Pogor (1850), Colegiul Costache Negruzzi, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza (1860), Cazarma Miltară (1852), etc.
Din punct de vedere simbolic, clădirea a avut roluri importante încă de la ridicarea
acesteia, atât ca instituție destinată educației – Liceu Militar dar mai ales ca Spital Militar,
funcție pe care o îndeplinește până în momentul de față.
6.5 Valoarea memorial-simbolică

Înfiintarea Spitalului Militar Iasi s-a impus ca o necesitate, întrucât internarea
bolnavilor oastei în Spitalul Sf.Spiridon (singurul spital din Iasi la acea vreme) întâmpina
greutati din cauza capacitatii reduse de spitalizare a acestuia.
De asemenea, in timpul celor doua razboaie mondiale, Spitalul Militar a fost cel mai
important centru medical, cu un corp de ofiteri medici bine pregatiti.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, cu toate greutatile întâmpinate, colectivul de
medici al Spitalului Militar Iasi si-a afirmat individualitatea stiintifica fiind apreciati si
recunoscuti atât în tara cât si peste hotare.
CAPITOLUL 7 RESTRICTII SI PERMISIVITĂTI DE INTERVENTIE

Pentru protectia la actiuni seismice, conservarea valorii culturale de patrimoniu si
punerea in valoare a acestora, intocmirea studiului istoric pentru cladirea Spitalului Clinic
Militar de Urgenta “Dr. Iacob Czihac”, aflata pe Lista Monumentelor Istorice din municipiul
Iasi este esentiala.
Spitalul Clinic Militar de Urgenta "Dr. I. Czihac" Iasi este unitatea militara responsabila
de nivelul tertiar de asistenta medicala specializata pentru toate persoanele care, potrivit
legislatiei in vigoare, beneficiaza de servicii de sanatate prestate de catre formatiunile
medicale din reteaua Ministerului Apararii Nationale, in timp de pace, situatii de criza sau
razboi, aflate in zona de responsabilitate.
Spitalul Militar Iasi este subordonat Directiei Medicale din Ministerul Apararii
Nationale, colaboreaza cu structurile militare si civile din Garnizoana Iasi, avand relatii
contractuale de servicii medicale cu Casa de Asigurari de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice,
Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (CASAOPSNAJ).
Zona de responsabilitate a Spitalului Clinic de Urgenta Militar Iasi, conform arondarii
teritoriale stabilita de Directia Medicala, este cea a judetelor Iasi, Suceava, Botosani, Bacau,
Neamt si Vaslui pentru asistenta medicala si Iasi, Suceava, Botosani si Neamt pentru expertiza
medico-militara.
[27]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Misiunea de baza consta in asigurarea asistentei medicale de specialitate pentru

personalul militar si civil si membrii familiilor acestora din unitatile si formatiunile militare
arondate din judetele Iasi, Suceava, Botosani, Bacau si Neamt, precum si pensionarilor militari
si veteranilor de razboi.
Solicitarea realizarii acestui studiu istoric reprezinta o etapa preliminara a proiectului
“Înființare sală de operații politraumă cu reamenajare și modernizare Bloc operator în cadrul
Spitalului Militar de Urgență dr. Iacob Czihac” din cazarma 756 Iasi” - codul proiectului: 2018-
C/I-756 pavilionul A, faza D.A.L.I.
In cadrul acestui studiu istoric vor fi stabilite:
 Zone si elemente ale cladirii care necesita realizarea unor lucrari de
consolidare, in urma propunerii unor noi functiuni;
 Elemente nocive care trebuie inlaturate pentru a evita compromiterea
elementelor cu valoare semnificativa si care la ora actuala reprezinta pericole
potentiale pentru siguranta cladirii.
INTERVENTII ASUPRA CLADIRII
Realizarea proiectului implica lucrări de intervenție la pavilionul A - Spitalul Militar
Corp Vechi). Interventiile necesare constau în:
- lucrari de consolidare, conform expertizei tehnice, pe suprafetele la care se intervine;
- inlocuirea structurii de rezistenta a sarpantei si inlocuirea integrala a invelitorii
cladirii impreuna cu sistemul de colectare de pe acoperis a apelor pluviale;
- recompartimentarea, transformarea, modernizarea și extinderea blocului operator
existent, cuprins intre axele C7-K si 18-19;
- lărgirea unor goluri existente de trecere pentru desfașurarea în condiții optime a
actului medical;
- reorganizarii spatiilor de la etajul 1 pavilion A intre axele F1-K si 24-29 cu infiintarea
Statie Centrala de Sterilizare si conectarea acestuia printr-un montcharge la Blocul Operator
de la parter;
- reorganizarea circulatiilor de la etajul 1 pavilion A axele C7-F1 si 24-29 si conectarea
acestora la liftul exterior axul C7 si 21-22 care se va adauga la circulatiile existente;
- recompartimentare si modernizare ortopedie situate intre axele F-K si 1-8;
- dotarea Blocului Operator si a incaperilor situate intre axele F-K si 1-8 cu instalatie
speciala de tratare a aerului cu functionare 100% cu aer proaspat si filtru HEPA;
- dotarea pavilionului A cu statii de gaze medicale necesare alimentarii salilor de
operatie, a saloanelor ATI si a celorlalte saloane de spitalizare din pavilionul A;
[28]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
- dotarea pavilionului A cu generator electric si a Blocului Operator si a incaperilor

situate intre axele C7-F1 si 24-29 si F-K si 1-8 cu echipamente de sursa neintreruptibila de
tensiune pentru a asigura alimentarea electrica permanenta;
- refacerea retelei de colectare ape menajere care traverseaza incaperile cuprinse
intre axele C7-K si 18-19 si F-K si 1-8 astfel incat sa se asigure asepsia tuturor acestor spatii;
- refacerea si inlocuirea sistemelor de instalatii sanitare in incaperile cuprinse intre
axele C7-K si 18-19 si F-K si 1-8 astfel incat sa se asigure asepsia tuturor acestor spatii;
- implementarea solutiilor HVAC specific incaperilor cuprinse intre axele C7-K si 18-19
si F-K si 1-8 astfel incat sa se asigure asepsia tuturor acestor spatii;
- refacerea instalatiilor electrice si de curenti slabi aferente incaperilor cuprinse intre
axele C7-K si 18-19 si F-K si 1-8 astfel incat sa se asigure functionarea echipamentelor specific
acestor incaperi;
- dotarea intregii cladiri cu sistem de detectie la incendiu si alarmare, conform
normelor in vigoare si refacerea finisajelor afectate;
- refacerea si extinderea retelei perimetrale de hidranti exterior si interiori privind
apararea impotriva incendiilor.
INLATURAREA ELEMENTELOR NOCIVE
In urma analizei “in-situ” s-a constat ca in prezent elementele structurale ale cladirii nu
prezinta degradari semnificative datorate acţiunii seismelor suportate pe perioada
exploatarii.
S-a analizat construcția in vederea evidenţierii, daca este cazul, a degradarilor produse
și de alte acţiuni (climatice, tasari diferentiale etc.).
Pe fațadele cladirii se observa multiple fisuri in soclu si in parapetii de la demisol si
parter, degradari mai accentuate in zona de evacuare a apei din burlane, soclul in acea zona
avind o umiditate ridicata cauzata de infiltrațiile de apa la fundatiile cladirii aflate pe un teren
sensibil la umezire.
BIBLIOGRAFIE
 www.smuis.ro
 www.ieseanul.com
 http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/iasi/
 www.ziaruldeiasi.ro
ANEXE
[29]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
DOCUMENTAR FOTO
Situatie actuală a Spitalului Clinic Militar de Urgență dr. Iacob Czihac:
Fig. 20 Spital Militar Iasi – fatada principala
Fig. 21 Spital Militar Iasi – fatada laterala dreapta corp A
[30]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 22 Spital Militar Iasi – fatada laterala stanga corp C
Fig. 23 Spital Militar Iasi – fatada posterioara corp C
[31]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 24 Spital Militar Iasi – fatada posterioara corp C si corp B
Fig. 25 Spital Militar Iasi – elemente decorative fatada principala
[32]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 26 Spital Militar Iasi – parcul monument din fata cladirii
Evidentierea elementelor nocive la nivelul fatadelor:
[33]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 27 Fisuri orizontale pereti demisol corp C
Fig. 28 Zone cu infiltratii apa si fisuri
Fig. 29 Zone cu infiltratii – corp C
[34]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 30 Zone cu infiltratii – demisol corp C
Fig. 31 Zone cu infiltratii – demisol corp C
[35]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 32 Zone cu infiltratii – parter corp b
Fig. 33 Vedere hol corp C
[36]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 34 Vedere hol parter – corp C
Fig. 35 Degradari soclu
[37]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 36 Degradari trotuare
Fig. 37 Fisuri concentrate in dreptul golurilor de ferestre – demisol corp C
[38]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 38 Infiltratii interior – demisol corp C
Fig. 39 Infiltratii interior – corp C
[39]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 40 Caramida structura
Fig. 41 Sarpanta
[40]
PROIECTANT GENERAL
Faza: DALI
___________________________________________________________________
Fig. 42 Ferma sarpanta
[41]

Studiu Istorico-Arhitectural SM Iasi 05.02.20

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Istorico-Arhitectural SM Iasi 05.02.20

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obiectiv: “Infiintare sala de operatii politrauma cu reamenajare si modernizare

STUDIU ISTORICO - ARHITECTURAL

Proiect nr. 027/19

CAPITOLUL 1 LOCALIZARE IMOBIL .................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1 LOCALIZARE IMOBIL

Fig.2 Localizare Spital Clinic Militar de Urgenta “Dr. Iacob Czihac”

CAPITOLUL 2 REGIM JURIDIC DE PROTECTIE

CAPITOLUL 3 EVOLUTIA ISTORICA A PARCELARULUI SI FONDULUI

Fig.3 Evolutia teritoriala a Municipiului Iasi

In preistorie, pe teritoriul actualului judet Iasi, inflorea binecunoscuta cultura

Fig.4 Cel mai vechi plan al orasului Iasi - 1739

Fig.5 Plan al orasului Iasi 1770

Fig.6 Plan al orasului Iasi 1789

Fig.7 Plan al orasului Iasi 1828

Fig.8 Plan al orasului Iasi 1828

Fig.9 Harta Judet Iasi in perioada interbelica

Această politică a fost contrabalansată prin investiții majore în construcția de cartiere

Fig.10 Gradina Copou

După numeroasele incendii de la începutul secolului al XIX-lea şi în special după cel

Fig.11 Cazarma de la Copou Fig.12 Universitatea

CAPITOLUL 4 PROPRIETARII IMOBILULUI

CAPITOLUL 5 CERCETARE ISTORICĂ ŞI ARHITECTURALĂ A

Fig. 13 Scoala de fii de Militari Iasi

Fig. 14 Liceul Militar

• adresa înaintata mai marelui Strajii pamântesti cu lucrurile necesare spitalului

armata, îsi desfasoara activitatea stiintifica cercurile medico-farmaceutice, care în 1910 ia

5.2 Rezolvarea arhitecturală

 Corp C situat între axele A- K; 1-14.

Spatii destinate saloanelor de medicina interna,

- STAS 10101/2A1-78 – Acțiuni în construcții. Acțiuni datorite procesului de exploatare

Structura de rezistență a construcției existente, cu regim de înălțime Dpartial+P+1E,

5.3 Încadrare tipologică

CAPITOLUL 6 EVALUAREA GLOBALĂ A IMOBILULUI

Fig. 15 Scoala de fii de militari – 1904

Fig. 16 Liceul Militar “General de Divizie G.V. Macarovici” – anii 1930

Valoare de vechime – autenticitate este medie, deoarece constructia dateaza de la

Iniţial a purtat titulatura de Şcoala de cadeţi, pentru ca în 1857, în urma unor

reconstruirea lor pe alte aliniamente, inclusiv realizarea fundațiilor corespunzătoare. Peretele

6.2 Valoarea urbanistică

Fig. 17 Scoala de fii de Militari – vedere bulevard

Fig. 18 Liceul Militar – vedere parc

6.3 Valoarea arhitecturală

Fig. 19 Liceul Militar – intrare principală

6.4 Valoarea de raritate-unicitate

6.5 Valoarea memorial-simbolică

CAPITOLUL 7 RESTRICTII SI PERMISIVITĂTI DE INTERVENTIE

Misiunea de baza consta in asigurarea asistentei medicale de specialitate pentru

- dotarea pavilionului A cu generator electric si a Blocului Operator si a incaperilor

Fig. 20 Spital Militar Iasi – fatada principala

Fig. 21 Spital Militar Iasi – fatada laterala dreapta corp A

Fig. 22 Spital Militar Iasi – fatada laterala stanga corp C

Fig. 23 Spital Militar Iasi – fatada posterioara corp C

Fig. 24 Spital Militar Iasi – fatada posterioara corp C si corp B

Fig. 25 Spital Militar Iasi – elemente decorative fatada principala

Fig. 26 Spital Militar Iasi – parcul monument din fata cladirii

Evidentierea elementelor nocive la nivelul fatadelor:

Fig. 27 Fisuri orizontale pereti demisol corp C

Fig. 28 Zone cu infiltratii apa si fisuri

Fig. 29 Zone cu infiltratii – corp C

Fig. 30 Zone cu infiltratii – demisol corp C

Fig. 31 Zone cu infiltratii – demisol corp C

Fig. 32 Zone cu infiltratii – parter corp b

Fig. 33 Vedere hol corp C